Doina Silistru

## **Doamna Doina Silistru:**

## Stima˛i colegi,

Aceast„ declara˛ie politic„ se vrea a fi un strig„t de disperare al cercet„torilor din Rom‚nia, pentru a fi auzi˛i de cei Ón drept a solu˛iona problemele vitale pentru cercetarea ∫tiin˛ific„, Ón general, ∫i pentru cercetarea din agricultur„, Ón special.

Œn viitorul apropiat, subdezvoltarea cercet„rii ∫tiin˛ifice Ón Rom‚nia va determina plata unui tribut insuportabil pentru ˛ar„. F„r„ cercetare, noi ∫i urma∫ii no∫tri vom cump„ra progresul ∫tiin˛ific ∫i tehnic, vom fi datori pe via˛„ celor care fac cercetare, celor care au capacitatea s„ Ón˛eleag„ c„ la baza progresului unei societ„˛i, Ón concuren˛„ cu alte societ„˛i, st„ g‚ndirea vie ∫i activ„ din institu˛ii special organizate ∫i sprijinite sistematic de c„tre stat.

Cercetarea ∫tiin˛ific„ na˛ional„ se constituie pe temeiul cercet„rii Ón sistem pe termen lung, mediu ∫i scurt, are obiective complexe ∫i formeaz„ oameni ∫i colective de cercetare. Obiectivele cercet„rii Ón unit„˛i de stat au valoare strategic„ ∫i nu trebuie expuse riscului privatiz„rii. Finan˛area de la buget a cercet„rii ∫tiin˛ifice na˛ionale este o cerin˛„ obiectiv„ Ón interesul ˛„rii.

Constitu˛ia Rom‚niei, la art. 135 alin. 2 lit. c), d), e), f), prevede:

— interven˛ia statului pentru stimularea cercet„rii ∫tiin˛ifice na˛ionale. Œn prezent, condi˛iile de cercetare din Rom‚nia nu numai c„ nu sunt stimulative, dar nu asigur„ nici supravie˛uirea acesteia;

— exploatarea resurselor naturale Ón concordan˛„ cu interesul na˛ional. Nici o resurs„ natural„ nu ar trebui neglijat„, inclusiv resursele de inteligen˛„, care reprezint„ o component„ a patrimoniului na˛ional;

— refacerea ∫i ocrotirea mediului Ónconjur„tor, precum ∫i men˛inerea echilibrului ecologic. Cercetarea din multe domenii ∫i Ón special cea din biologie, agricultur„, zootehnie ∫i silvicultur„ poate avea o contribu˛ie hot„r‚toare Ón acest sens;

— o alt„ interven˛ie a statului ar trebui s„ fie pentru crearea condi˛iilor necesare pentru cre∫terea calit„˛ii vie˛ii. Cercetarea agricol„ influen˛eaz„ cantitatea, calitatea, costul produc˛iei agricole ∫i, implicit, bun„starea popula˛iei acestei ˛„ri.

Cercetarea ∫tiin˛ific„ necesit„ un poten˛ial uman ∫i tehnico-material care trebuie ocrotit ∫i care trebuie s„ dep„∫easc„ sistematic nivelul critic. Pretutindeni Ón lume, unit„˛ile de cercetare ∫tiin˛ific„ sunt necondi˛ionat sus˛inute de la buget, din care trebuie s„ se acopere salariile, cheltuielile materiale ∫i investi˛iile. C‚nd nu atinge un poten˛ial critic uman ∫i tehnico-material, cercetarea produce pu˛ine rezultate ∫tiin˛ifice, nu formeaz„ cadre de cercetare, pierde tinerii cercet„tori ∫i intr„ Ón declin.

Paradoxal, de∫i este motorul dezvolt„rii societ„˛ii umane, cercetarea ∫tiin˛ific„ poate s„ par„ inutil„, finan˛area subcritic„ ∫i Ónt‚rziat„, centralismul birocratic ∫i distrugerea autonomiei ∫tiin˛ifice ac˛ioneaz„ sinergic Ón a discredita cercetarea. F„r„ bani, organizat„ birocratic ∫i f„r„ autonomie, cercetarea poate pieri f„r„ ca cei mai mul˛i dintre oameni s„ observe acest lucru.