Stenogramă plen

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile, s„ v„ introduce˛i cartelele de prezen˛„ ∫i s„ Óncepem ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.

Doresc s„ v„ informez c„ din totalul de 137 de senatori avem 8 mini∫tri Ón Guvern, 4 senatori Ón delega˛ii, deci 12. Total, un cvorum 69 din 137. Un senator este bolnav, unul este Ónvoit. Prezen˛i la ora 15,30 — 84 de senatori. Absen˛i motivat sunt urm„torii senatori: Blaga Vasile la Guvern, Cintez„ Mircea, Guvern, Copos Gheorghe, Guvern, David Cristian, Guvern, Flutur Gheorghe, Guvern, Markó Béla, Guvern, Popescu Ionel, Guvern, ™ere∫ Ioan Codru˛, Guvern, St„noiu Rodica Mihaela, Ón delega˛ie, Cuta∫ George Sabin, Ón delega˛ie, Frunda György, Ón delega˛ie, Popa Nicolae Vlad, delega˛ie, Roibu Aristide, concediu medical, ∫i Voiculescu Dan, Ónvoire.

Œn consecin˛„, fiind legal constitui˛i, v„ propun s„ aprob„m ordinea de zi. O ave˛i Ón mapele dumneavoastr„. Doresc s„ v„ supun aprob„rii ordinea de zi.

V-a∫ ruga mult cei care sunte˛i Ón favoarea aprob„rii ordinii de zi s„ vota˛i.

V„ rog s„ vota˛i. V„ mul˛umesc.

Cu 72 de voturi pentru, unul Ómpotriv„, nici o ab˛inere, ordinea de zi a ∫edin˛ei noastre de ast„zi a fost aprobat„.

Œnainte de a Óncepe declara˛iile politice, a∫ vrea s„ v„ spun c‚teva cuvinte. A∫a cum ∫tim cu to˛ii, s‚mb„t„, 2 aprilie 2005, la orele 22,37, a Óncetat din via˛„ Sf‚ntul P„rinte Papa Ioan Paul al II-lea, Suveranul Pontif care a avut un rol deosebit de important Ón pr„bu∫irea comunismului ∫i Ón reconcilierea Bisericii Catolice cu bisericile cre∫tine, dar ∫i cu celelalte mari religii, Ón primul r‚nd, cea islamic„ ∫i mozaic„.

Ne aducem aminte cu to˛ii cu deosebit„ emo˛ie de evenimentul extrem de important pe care l-a reprezentat vizita Ón Rom‚nia a Sf‚ntului P„rinte Ioan Paul al II-lea, prima vizit„ Óntr-o ˛ar„ majoritar cre∫tin-ortodox„, ∫i de rolul deosebit pe care l-a avut aceast„ vizit„ Ón procesul de reconciliere Óntre Biserica Cre∫tin„ de R„s„rit ∫i cea de Apus. Doresc s„-i asigur pe colegii no∫tri romanocatolici ∫i greco-catolici c„ suntem al„turi de ei, Ón aceste momente de grea suferin˛„, ca ∫i al„turi de to˛i credincio∫ii romano-catolici ∫i greco-catolici din Rom‚nia.

V„ propun, dragi colegi, ca Senatul Rom‚niei s„ p„streze un moment de reculegere Ón memoria celui care a fost Papa Ioan Paul al II-lea.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/11.IV.2005 Œn continuare, v„ propun s„ mergem Ónainte cu declara˛iile politice ∫i primul calup din aceste declara˛ii politice s„ fie rezervat acestui eveniment deosebit de trist.

De aceea, a∫ vrea s„ invit la microfon, din partea Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D., pe doamna senator Maria Petre.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Nu voi spune dec‚t c‚teva cuvinte, pentru c„ v„ m„rturisesc c„ chiar n-am t„ria s„ spun foarte multe ∫i cred c„ n-a∫ avea nici curajul s„ spun foarte multe. Ele sun„ a∫a.

Popoarele lumii vibreaz„ ast„zi Ón acord cu corul de Óngeri. Am avut printre noi, p‚n„ mai ieri, un om a c„rui dimensiune moral„, religioas„ ∫i, Ón aceea∫i m„sur„, politic„ a dominat marea r„scruce ideologic„ a sf‚r∫itului de mileniu secund. A inspirat mi∫carea de eliberare a poporului polonez ∫i a influen˛at decisiv politica Europei postmoderne.

Noi, rom‚nii, p„str„m Ón suflete Ónt‚lnirea cu Sf‚ntul P„rinte. Am avut atunci, Ón 1999, uria∫ul privilegiu s„ primim binecuv‚ntarea sa aici, la noi acas„. A fost prima vizit„ a unui Suveran Pontif Óntr-o ˛ar„ cu popula˛ie majoritar ortodox„.

Suntem ast„zi cu to˛ii cople∫i˛i de triste˛e. Biserica Catolic„ pierde cel mai important conduc„tor din ultimele dou„ veacuri, iar omenirea pierde un mare prieten. Suntem ca ni∫te umbre pierdute Ón de∫ert. îFi˛i ferici˛i!“, a murmurat Papa Ón marea lui iubire de semeni. Am pierdut un mare prieten, dar am c‚∫tigat un st‚lp de Ón˛elepciune ∫i credin˛„. Am pierdut un mare om, dar avem fericirea s„ tr„im restul zilelor noastre sub sf‚nta lui binecuv‚ntare.

Cre∫tinilor catolici din ˛ara noastr„, ∫i a∫a tulburat„ de v‚ltoarea vremilor, le d„m cu cea mai curat„ iubire o fr„˛easc„ m‚ng‚iere, o bl‚nd„ invita˛ie la reculegere, la rug„ciune.

Fie ca spiritul Sf‚ntului P„rinte, merg„tor, ast„zi, spre Domnul, s„ ne lumineze calea!

Marelui nostru prieten, Karol Wojtyla, Sf‚ntului P„rinte Ioan Paul al II-lea, pace ve∫nic„ ∫i Dumnezeu s„-l odihneasc„!

Mul˛umesc.

Mul˛umesc doamnei senator Maria Petre ∫i-l invit la tribun„ pe domnul senator Chelaru Ioan, din partea Grupului parlamentar P.S.D.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i ∫i distin∫i colegi,

M„rturisesc c„ ultimele zile au fost, Óntr-adev„r, deosebite, nu numai sub aspectul suferin˛ei, dar ∫i sub aspectul aducerilor aminte. V„ rog s„-mi permite˛i s„ prezint Ón fa˛a dumneavoastr„ c‚teva dintre aceste g‚nduri, pe care eu, Ón calitate de catolic, le-am tr„it.

Prin educa˛ia mea religioas„ pot s„ afirm c„ o credin˛„ nu a venit niciodat„ s„ capteze, Óntr-o schem„

rigid„, con˛inuturi social-politice. Am ∫tiut, Óns„, Óntotdeauna c„ f„r„ adev„r nu poate exista libertate autentic„ ∫i acest lucru mi-a fost confirmat la Ónt‚lnirea pe care am avut-o cu Sf‚ntul P„rinte Papa Ioan Paul al II-lea Ón urm„ cu c‚˛iva ani, tot Ón luna aprilie, Óntr-o audien˛„ personal„ la Cetatea Vaticanului. Atunci, Papa ne-a spus mie ∫i so˛iei: îAdev„rul ∫i libertatea fie se conjug„ Ómpreun„, fie, jalnic, pier Ómpreun„.“ Eram Ón fa˛a ultimului dintre gigan˛ii scenei mondiale. Eram Ón fa˛a aceluia care a fost l„sat aproape singur s„ predice despre demnitatea muncitorului ∫i sprijinul celui f„r„ de munc„, cer‚nd imperios reconciliere ∫i solidaritate Óntre diferitele p„turi ale societ„˛ii ∫i Óndemn‚nd na˛iunile bogate s„ se preocupe de ˛„rile sufocate de s„r„cie ∫i datorii externe. Era omul care ne-a oferit o Evanghelie a m‚ntuirii ∫i speran˛ei Ón fa˛a noilor idoli: egoismul tribal, na˛ionalismul exacerbat, fundamentalismul violent ∫i sectarismul atroce, profitul lipsit de preocupare fa˛„ de calitatea vie˛ii umane. Atingerea m‚inii sale n-a fost atingere de carne ∫i s‚nge. Privirea sa n-a fost privire, ci iubire transfigurat„ de iris. O bun„tate ∫i Ón˛elegere infinite, care treceau prin mine cum trece lumina prin sticl„.

Am retr„it Ón memorie acele clipe iar„∫i ∫i iar„∫i ∫i Óntotdeauna am reg„sit Ónfiorarea de dincolo de sim˛uri. Œn ceasul acela binecuv‚ntat, l-am Ónt‚lnit pe Dumnezeu ∫i m-a atins. Acolo, Ón fa˛a Papei, nev„zu˛i ∫i fluizi Óngerii ne-au transmis o iubire nou„, o altfel de iubire, o altfel de lumin„ care m„ ˛inea parc„ Ómbr„˛i∫at. Sunt neputincioase cuvintele ∫i s„rac„ descrierea atunci c‚nd bun„tatea absolut„ se manifest„.

La Ónceputul lunii aprilie am aflat cu to˛ii de agonia Sf‚ntului P„rinte. Am sim˛it c‚teva secunde c„ sunt Ón b„taia v‚ntului rece. Apoi, ceasuri acoperite de panic„. Se Ónt‚mpla ca o trezire din letargia unui somn buimac de dup„-amiaz„, c‚nd ridici pleoapele ∫i auzi o r„stire care te arunc„ Ón absurd, Ón neÓn˛elegere, Ón refuz. Str‚ngi t‚mplele Óntre palme ∫i faci eforturi s„ te aduni, s„ g‚nde∫ti coerent, s„ accep˛i, s„ Ón˛elegi. S„ Ón˛elegi ce? Ce anume te tulbur„, de ce ˛i-e frig? Ce nelini∫te nou„ te prive∫te cu ochi de ∫arpe Ón intimitatea con∫tiin˛ei? A∫tep˛i altceva. Orice care s„ te lini∫teasc„. Un semn. Cu toate acestea, presim˛i c„ acest semn nu va veni. Tres„rirea ta metafizic„ ∫i existen˛ial„ intraductibil„.

Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Chelaru Ioan ∫i Ól invit la microfon pe domnul senator Corneliu Vadim Tudor, din partea P.P.R.M.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

îMesaj de condolean˛e adresat Nun˛iului Apostolic din Rom‚nia, Excelen˛a sa Jean-Claude Périsset.

Monsegnore, la trecerea Ón ve∫nicie a Sanctit„˛ii sale, Papa Ioan Paul al II-lea, v„ adresez acest mesaj de condolean˛e cu o nem„rginit„ durere ∫i cu inima Ónl„crimat„.

Œn aceast„ prim„var„ a murit cel mai important om al lumii contemporane, a c„rui autoritate izvora, pe filiera celor peste 260 de papi din existen˛a Cre∫tinismului, direct de la Iisus Christos.

Exist„ un fel de predestinare, pe care Ónc„ nu pot s„ o explic, ∫i anume faptul c„, Ón imensa lor majoritate, cei mai mari oameni ai istoriei au murit prim„vara: Iisus Christos, Alexandru Macedon, Iulius Cezar, Leonardo Da Vinci, Rafael, Shakespeare, Cervantes, Newton, Napoleon, Händel, Beethoven, Lordul Byron, Goethe, Benjamin Franklin, Abraham Lincoln, Einstein ∫i at‚˛ia al˛ii. Iar acum, iat„, Papa Ioan Paul al II-lea, cel care a avut destinul excep˛ional de a trece lumea cre∫tin„ cu bine din mileniul II Ón mileniul III. Dar Ónsemn„tatea acestui om a fost cu mult mai mare ∫i trecerea timpului va dezv„lui noi dimensiuni ale operei sale apostolice.

A f„cut ∫i politic„? Evident, dar aceea a fost politica lui Iisus Christos, de pace ∫i bun„ Ónvoire Óntre oameni, de triumf al binelui, adev„rului ∫i iubirii. Au fost actori Ón tinere˛e ∫i Ioan Paul al II-lea, ∫i Ronald Reagan, prin urmare, cei care au contribuit decisiv la pr„bu∫irea Cortinei de Fier, care diviza omenirea Ón mod artificial? Da, desigur, dar ei au jucat Ón piesa scris„ de Dumnezeu!

Papa a ilustrat Ón cel mai Ónalt grad semnifica˛ia titulaturii de îPontifex“, care Ón limba latin„ Ónseamn„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/11.IV.2005 îf„c„tor de poduri“. ™i a f„urit poduri Óntre oameni, Óntre popoare, Óntre continente ∫i, mai mult dec‚t at‚t, Óntre religii. ™i a mai ilustrat ceva, cu o for˛„ a exemplului personal ie∫it„ din comun: versetul biblic prin care Dumnezeu ne spune: îMil„ voiesc, nu jertf„!“

A fost un om sf‚nt, f„cut din pl„mada Eroilor, despre care scria Thomas Carlyle. Pe aceast„ îVia Dolorosa“ care este planeta noastr„, Ón fiecare noapte de Œnviere, el a interpretat Ón chip des„v‚r∫it rolul lui Simon din Cyrene, prelu‚nd Crucea M‚ntuitorului pe umerii s„i. El a Ónnobilat func˛ia de Pap„ cu valen˛ele unei bun„t„˛i ∫i Ón˛elepciuni pe care numai apostolii le-au mai avut.

Mul˛umesc domnului senator Corneliu Vadim Tudor ∫i invit acum la microfon, din partea Grupului U.D.M.R., pe domnul senator Zoltán Puskás.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,

Da˛i-mi voie ca, Ón numele Grupului parlamentar U.D.M.R. ∫i Ón calitatea mea de Cavaler de Malta, cel mai vechi ordin cre∫tin catolic, al c„rui membru am devenit prin aprobarea dat„ de Sanctitatea sa Papa Ioan Paul al II-lea, s„ evoc activitatea celui care a fost ∫i va r„m‚ne cel mai iubit dintre p„m‚nteni.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/11.IV.2005 ## Distins Senat,

_Totus tuus_ , îAl t„u Ón Óntregime“, a fost deviza cu care t‚n„rul preot Karol Wojtyla ∫i-a Ónceput cariera sa cleric„ ∫i care a devenit deviza sa ∫i ca episcop, ∫i ca suveran pontif. _Amen_ , îA∫a s„ fie“, a fost ultimul cuv‚nt al Sanctit„˛ii sale Papa Ioan Paul al II-lea Ónainte s„ se reÓntoarc„ la cel c„ruia ∫i-a d„ruit Óntreaga via˛„.

Da, a∫a a fost. A fost o via˛„ Ónchinat„ Ón Óntregime bunului Dumnezeu, o via˛„ pus„ Ón Óntregime Ón slujba omenirii.

Motto-ul alocu˛iunii rostite la Ónvestirea sa ca Suveran Pontif a fost: îS„ nu v„ fie fric„, Dumnezeu este cu voi, este cu noi!“ ™i a∫a a fost. A tr„it o via˛„ conform acestei credin˛e profunde Ón Dumnezeu ∫i Ón oameni.

A fost un exemplu de smerenie. L-a putut ierta ∫i pe teroristul care a vrut s„-l ucid„, l-a vizitat Ón Ónchisoare, a purtat coresponden˛e cu el ∫i s-a rugat pentru el.

Istoricii, oamenii politici, clericii se Óntrec Ón a-i acorda diferite calificative: îPapa reconcilierii“, îPapa reunific„rii cre∫tin„t„˛ii“, îomul secolului“, îPapa tineretului“, îPapa p„cii“, Papa drept„˛ii“ ∫i a∫a mai departe.

Œntr-adev„r, a avut o contribu˛ie hot„r‚toare la pr„bu∫irea comunismului ∫i la aplanarea marilor conflicte din lume Ón ultimii 26 ani.

A fost primul Pap„ care a vizitat o sinagog„, o moschee sau o ˛ar„ cu popula˛ie majoritar ortodox„. S-a implicat Ón rezolvarea marilor probleme ale lumii. A vizitat 139 de ˛„ri, a stat de vorb„ cu 690 de ∫efi de stat. A fost un mare prieten al tinerilor. Dar, dincolo de orice, Papa Ioan Paul al II-lea a fost un slujitor fidel al omenirii ∫i al lui Dumnezeu. A fost omul speran˛ei, care a propov„duit iertarea, credin˛a Ón Dumnezeu ∫i dragostea dintre semeni.

Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Zoltán Valentin Puskás ∫i, dac„ nu mai sunt interven˛ii la acest punct, v„ propun s„ continu„m cu declara˛iile politice, Ón ordinea grupurilor.

Œl invit la microfon pe domnul senator Mihai fi‚buleac, din partea Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

## Onorat prezidiu,

Stima˛i colegi,

Trec‚nd Óntr-un alt registru, am intitulat declara˛ia mea îAdev„rata valoare a propriet„˛ii“.

Œn prezent, o tem„ de maxim„ importan˛„ se afl„ Ón dezbatere politic„: tema propriet„˛ii. Tocmai de aceea am considerat necesar„ ∫i fireasc„ o declara˛ie politic„ Ón acest sens.

Situa˛ia dezastruoas„ generat„ de Ónt‚rzierea restituirii terenurilor ∫i a cl„dirilor na˛ionalizate de regimul comunist a determinat ini˛ierea transpunerii Ón practic„ a angajamentului de rezolvare definitiv„ a problemei propriet„˛ii. Acest angajament, consemnat, de altfel, ∫i Ón Programul de guvernare al Alian˛ei Dreptate ∫i Adev„r P.N.L.-P.D., a avut la baz„ necesitatea recunoa∫terii, sus˛inerii ∫i garant„rii propriet„˛ii, ca fundament al unei societ„˛i deschise, corecte ∫i prospere.

Scopul este de a se face dreptate proprietarilor, dar ∫i de a se conferi valoare propriet„˛ii. Atitudinea de p‚n„ acum, rezumat„ Ón sintagma îproprietatea privat„ e un moft“, a Ómpiedicat investi˛iile ∫i competi˛ia economic„, oblig‚ndu-i pe rom‚ni s„-∫i consume energiile mai mult prin tribunale dec‚t la locurile de munc„. La aceast„ dat„, pe rolul instan˛elor de judecat„ sunt peste 1.200.000 procese generate de aplicarea legisla˛iei privind fondul funciar, un asemenea proces Ónregistr‚nd o durat„ de solu˛ionare chiar ∫i de circa 6—8 ani.

Œn ultimul timp, toate procesele judecate la Tribunalul de la Haga au fost pierdute de statul rom‚n ∫i au atras condamn„ri la plata unor desp„gubiri foarte mari. Œn plus, potrivit raportului A.V.A.S. pe 2004, anul trecut au fost Ónregistrate 6.226 notific„ri privind situa˛ia unor imobile na˛ionalizate prin Legea nr. 119/1948, A.V.A.S. fiind implicat ∫i Ón 1.390 de procese legate de modul de aplicare a Legii nr. 10/2001.

Recent, Partidul Na˛ional Liberal a adoptat o rezolu˛ie conform c„reia obiectivul-pilon Ón ceea ce prive∫te proprietatea funciar„ este retrocedarea integral„, Ón natur„, pe vechile amplasamente, av‚ndu-se Ón vedere ∫i restituirea propriet„˛ilor imobiliare, Legea cadastrului general, reglement„rile privind simplificarea procedurilor privind procesele funciare ∫i cele referitoare la Óncurajarea grup„rii propriet„˛ilor prin circula˛ia juridic„ a terenurilor.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit acum la microfon, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, pe domnul senator Maior George.

## **Domnul George Cristian Maior:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Zilele acestea anivers„m un an de la intrarea formal„ a Rom‚niei Ón Alian˛a Nord-Atlantic„.

Pe bun„ dreptate, semnifica˛ia acestui moment este acum umbrit„ de tristul eveniment de la Vatican, care a marcat profund ∫i opinia public„ de la noi ∫i despre care colegi de-ai no∫tri au vorbit cu at‚ta elocin˛„, chiar aici.

Nu trebuie, Óns„, s„ uit„m s„ reflect„m, m„car ast„zi, la pasul imens pe care l-a f„cut Rom‚nia o dat„ cu admiterea sa Ón cea mai puternic„ alian˛„ din istoria modern„ a rela˛iilor interna˛ionale. Este acea trecere c„tre un sistem de securitate Ón care ne sim˛im, Ón sf‚r∫it, proteja˛i ∫i care este fundamental concordant cu op˛iunile noastre fire∫ti de apartenen˛„ la un spa˛iu de valori pe care le Ómp„rt„∫im.

Œndr„znesc s„ afirm c„, prin includerea noastr„ Ón NATO, suntem, dup„ foarte mul˛i ani, de partea cea bun„ a echilibrelor de putere ∫i de valori din lumea interna˛ional„, cea la care au visat ∫i pentru care au luptat mul˛i oameni de stat ∫i diploma˛i rom‚ni ∫i pentru care a lucrat, de fapt, Óntreaga clas„ politic„ rom‚neasc„ dup„ 1989.

Nu trebuie s„ uit„m nici faptul c„ NATO ne ofer„ acum cea mai important„ posibilitate de a avea, Óntr-adev„r, o voce Ón politica interna˛ional„, de a participa efectiv la luarea marilor decizii care afecteaz„ lumea european„ ∫i interna˛ional„, Óntr-un _trim_ politic ∫i strategic marcat Ónc„ de destule incertitudini, dar ∫i de destule provoc„ri.

E nevoie s„ Ón˛elegem, Óns„, c„ folosirea eficient„ a acestei oportunit„˛i Ón interesul nostru na˛ional depinde, Ón primul r‚nd, de inteligen˛a cu care reu∫im s„ ne definim rolul Ón NATO, cu care ne aducem propria contribu˛ie la adaptarea conceptual„ ∫i practic„ a acestei organiza˛ii la o lume profund schimbat„ ast„zi.

Sper„m c„ ∫i actualii guvernan˛i, actuala putere, Ón frunte cu pre∫edintele ˛„rii, vor ∫ti s„ continue ceea ce a reprezentat un debut remarcabil al Rom‚niei Ón Alian˛„, sub aceste aspecte esen˛iale pentru noua sa identitate extern„.

## Stima˛i colegi,

E foarte adev„rat c„ a fi membru NATO Ónseamn„ ∫i asumarea mai multor responsabilit„˛i politice sau militare, iar aceasta presupune uneori costuri ∫i, adesea, chiar anumite riscuri. Dar e o grav„ iluzie s„ credem c„, Ón condi˛iile lumii interna˛ionale de ast„zi, o ˛ar„ Ó∫i poate permite extragerea de beneficii din structurile sistemului interna˛ional f„r„ a fi capabil„ s„ pl„teasc„, la nevoie, ∫i un anumit pre˛ pentru aceasta. Aceasta este o lec˛ie profund„ a istoriei de mai bine de o jum„tate de secol a unei Alian˛e care a ie∫it, Ón final, Ónving„toare. Tocmai de aceea este necesar s„ o Ónv„˛„m ∫i noi, s„ ne-o Ónsu∫im.

Eu v„ mul˛umesc, domnule senator, ∫i invit acum la microfon, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, pe domnul senator Petru Stan.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la inten˛ia Guvernului de a schimba legile fondului funciar ∫i Ón special la _restitutio in integrum_ a propriet„˛ilor funciare.

De la bun Ónceput vreau s„ v„ comunic c„ aceast„ lege _restitutio in integrum_ nu este o condi˛ie a ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„. Aplicarea acestui deziderat al domnului ministru Flutur ∫i al unor cercuri de interese potrivnice statului rom‚n Ón Transilvania, de altfel, ∫i Ón Óntreaga ˛ar„ nu este realizabil, chiar dac„ urma∫ii grofilor unguri se str„duiesc s„ intre Ón posesia unor documente care s„ ateste acest lucru.

O s„ v„ dovedesc acest lucru pe baz„ de documente concrete.

Prin reforma agrar„ din 1921 au fost Ómpropriet„ri˛i Ón Ardealul de Nord 228.000 ˛„rani rom‚ni ∫i 82.630 ˛„rani unguri. Exproprierea mo∫ierilor unguri s-a f„cut Ón virtutea acelora∫i legi ca ∫i Ón Regat, ∫i ei au fost desp„gubi˛i de statul rom‚n cu 1.500 lei pentru fiecare iug„r, ceea ce era o sum„ mare de bani pentru acea vreme. Pe l‚ng„ terenul expropriat pe parcursul a 20 de ani (1921—1940),

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/11.IV.2005 proprietarii de mo∫ii au v‚ndut, nesili˛i de nimeni, terenuri agricole ∫i p„duri unor comunit„˛i rurale ∫i unor ˛„rani individuali.

Dup„ Dictatul de la Viena, o acut„ problem„ cu care s-a confruntat regimul horthist a fost cea referitoare la revizuirea reformei agrare rom‚ne∫ti din anul 1921. Mo∫ierii unguri, unii pleca˛i Ón Ungaria dup„ Marea Unire, al˛ii r„ma∫i Ón Ardeal, au cerut s„ intre imediat Ón posesia fostelor lor terenuri.

Potrivit ideii c„ îal cui este p„m‚ntul al acestuia este ˛ara“, a fost emis„ Ordonan˛a nr. 9.370 din 25 decembrie 1940, pus„ Ón aplicare de Guvernul maghiar Ón ianuarie ∫i februarie 1941. Potrivit acestei ordonan˛e, orice proprietar poate fi declarat îr„u gospodar“ ∫i proprietatea se confisc„. Conform ordonan˛ei, mo∫ierii unguri au deschis procese Ómpotriva ˛„ranilor rom‚ni, pentru a dob‚ndi p„m‚nturile pe care le v‚nduser„ de bun„voie, astfel c„ toate actele Óncheiate Óntre v‚nz„tor ∫i cump„r„tor au fost anulate ∫i considerate ca îp„gubind pe v‚nz„tor“. Numai Ón jude˛ul S„laj au fost atacate Ón justi˛ie 35.000 de contracte de v‚nzare-cump„rare.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Invit acum la microfon pe domnul senator Németh Csaba, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Din cuprinsul Legii nr. 309/2002 rezult„ c„ beneficiaz„ de drepturile conferite de aceasta numai persoanele care au efectuat stagiul militar Ón deta∫amentele de munc„ din cadrul Direc˛iei Generale a Serviciului Muncii (D.G.S.M.) Ón perioada 1950—1961. Œn ace∫ti ani, D.G.S.M., Ónfiin˛at la 14 ianuarie 1950 Ón cadrul Ministerului Construc˛iilor ∫i trecut cu data de 14 ianuarie 1956 Ón cadrul pre∫edin˛iei Consiliului de Mini∫tri, nu a fost singura structur„ Ón care tinerii Óncorpora˛i au efectuat stagiul militar Ón unit„˛i de munc„. Unit„˛i similare au func˛ionat ∫i Ón subordinea altor ministere, cum au fost Ministerul For˛elor Armate ∫i Ministerul Transporturilor ∫i Telecomunica˛iilor.

Cu toate c„ prin Conven˛ia nr. 29 din 1930 a Organiza˛iei Interna˛ionale a Muncii s-a interzis munca for˛at„, Ón cadrul acestor unit„˛i de munc„ s-a operat cu o serie de metode tipice ale muncii for˛ate. Tinerii care au efectuat stagiul militar Ón cadrul unit„˛ilor de munc„ au fost obliga˛i s„ lucreze, prest‚nd munci, activit„˛i care nu au avut nimic comun cu instruirea militar„.

Solda˛ii din aceste unit„˛i au fost selec˛iona˛i la munc„ pe criterii politice la comisariatele militare raionale, Ón primul r‚nd, tineri cu o origine social„ nes„n„toas„.

Pentru munca for˛at„ prestat„ Ón acelea∫i condi˛ii, Ón aceea∫i perioad„, este dreapt„ ∫i echitabil„ acordarea acelora∫i drepturi prin lege.

Conform unei decizii a Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie din 24 ianuarie 2004, citez, îÓn caz contrar s-ar ajunge la situa˛ii inechitabile de recompensare par˛ial„ doar a persoanelor care au efectuat stagiul militar Ón condi˛ii identice ∫i care datorit„ unor Ómprejur„ri ce ˛in exclusiv de subordonarea ierarhic„ a unit„˛ilor militare beneficiaz„ de un tratament diferit“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/11.IV.2005 Œn acest context, nu prezint„ pu˛in„ importan˛„ faptul c„ Ón anii ’50 numitorul comun al acestor unit„˛i de munc„ a fost 165, ca num„r de specialitate militar„, av‚nd doar administra˛ii diferite.

Œn concluzie, consider c„ sunt Óntemeiate ∫i juste ini˛iativele legislative privind modificarea Legii nr. 309/2002, ca de prevederile ei s„ beneficieze ∫i persoanele care au efectuat stagiul militar Ón cadrul unit„˛ilor de munc„ Ón perioada 1950—1961, altele dec‚t deta∫amentele de munc„ din cadrul D.G.S.M.

V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.

Œl invit acum la microfon pe domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Gheorghe David:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Materialul pe care am dorit s„-l prezint l-am rezumat, pentru c„ au fost multe lu„ri de cuv‚nt ∫i, ca s„ c‚∫tig„m timp, a∫ vrea s„ amintesc faptul c„ pe data de 8 aprilie se va s„rb„tori Ziua Interna˛ional„ a Romilor, astfel c„ am s„ prezint c‚teva aspecte privind situa˛ia actual„ a acestora din ˛ara noastr„.

De∫i num„rul popula˛iei de etnie rom„ consemnat oficial prin ultimul recens„m‚nt este de 539.000 de suflete, se recunoa∫te unanim ∫i faptul c„ num„rul lor este considerabil mai mare. ™i aceasta, dintr-un motiv c‚t se poate de Óntemeiat. Potrivit legilor, orice cet„˛ean rom‚n Ó∫i poate declara apartenen˛a la na˛ionalitatea pe care ∫i-o dore∫te. Œn cea mai mare parte a lor au ales s„ fie rom‚ni, ceea ce mi se pare firesc.

De aceste particularit„˛i trebuie s„ se ˛in„ seama la Óntocmirea proiectelor de inser˛ie social„. Ceea ce ei au Ón comun este faptul c„ sunt reprezenta˛i Ón procente dispropor˛ionat de mari Ón toate categoriile sociale defavorizate: Ón r‚ndul celor lipsi˛i de mijloace materiale, al persoanelor necalificate, al celor f„r„ educa˛ie sau cu preg„tire ∫colar„ sumar„, provenind din familii numeroase, foarte mul˛i dintre ei nu de˛in documente de identitate, nu au un domiciliu stabil, ba chiar nu-∫i pot dovedi cet„˛enia.

Romii au dificult„˛i majore Ón Óndeplinirea condi˛iilor impuse de normele de protec˛ie social„. Obliga˛i, mai des dec‚t alte grupuri, s„ se mute dintr-un loc Óntr-altul, Ón c„utarea mijloacelor de subzisten˛„, ei ob˛in ∫i p„streaz„ mai greu documentele de identitate. Uneori, autorit„˛ile locale consider„ a∫ez„rile romilor, situate de obicei la periferia localit„˛ilor, temporare, chiar dac„ ele exist„ de zeci de ani, motiv pentru care le refuz„ consfin˛irea prin acte a domiciliului stabil. Nerecunoa∫terea domiciliului Ón care ei tr„iesc _de facto_ blocheaz„ sau spore∫te dificultatea accesului la ajutoarele sociale ∫i asisten˛„ medical„.

Sintetiz‚nd, consider„m c„ priorit„˛ile ce se cer a fi avute Ón vedere pentru integrarea acestei etnii Ón mediul social sunt: s„r„cia, ignoran˛a, rata mare a mortalit„˛ii ∫i

Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Gheorghe David ∫i o invit la microfon pe doamna Silistru Doina, din partea Grupului parlamentar P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator.

## **Doamna Doina Silistru:**

## Stima˛i colegi,

Aceast„ declara˛ie politic„ se vrea a fi un strig„t de disperare al cercet„torilor din Rom‚nia, pentru a fi auzi˛i de cei Ón drept a solu˛iona problemele vitale pentru cercetarea ∫tiin˛ific„, Ón general, ∫i pentru cercetarea din agricultur„, Ón special.

Œn viitorul apropiat, subdezvoltarea cercet„rii ∫tiin˛ifice Ón Rom‚nia va determina plata unui tribut insuportabil pentru ˛ar„. F„r„ cercetare, noi ∫i urma∫ii no∫tri vom cump„ra progresul ∫tiin˛ific ∫i tehnic, vom fi datori pe via˛„ celor care fac cercetare, celor care au capacitatea s„ Ón˛eleag„ c„ la baza progresului unei societ„˛i, Ón concuren˛„ cu alte societ„˛i, st„ g‚ndirea vie ∫i activ„ din institu˛ii special organizate ∫i sprijinite sistematic de c„tre stat.

Cercetarea ∫tiin˛ific„ na˛ional„ se constituie pe temeiul cercet„rii Ón sistem pe termen lung, mediu ∫i scurt, are obiective complexe ∫i formeaz„ oameni ∫i colective de cercetare. Obiectivele cercet„rii Ón unit„˛i de stat au valoare strategic„ ∫i nu trebuie expuse riscului privatiz„rii. Finan˛area de la buget a cercet„rii ∫tiin˛ifice na˛ionale este o cerin˛„ obiectiv„ Ón interesul ˛„rii.

Constitu˛ia Rom‚niei, la art. 135 alin. 2 lit. c), d), e), f), prevede:

— interven˛ia statului pentru stimularea cercet„rii ∫tiin˛ifice na˛ionale. Œn prezent, condi˛iile de cercetare din Rom‚nia nu numai c„ nu sunt stimulative, dar nu asigur„ nici supravie˛uirea acesteia;

— exploatarea resurselor naturale Ón concordan˛„ cu interesul na˛ional. Nici o resurs„ natural„ nu ar trebui neglijat„, inclusiv resursele de inteligen˛„, care reprezint„ o component„ a patrimoniului na˛ional;

— refacerea ∫i ocrotirea mediului Ónconjur„tor, precum ∫i men˛inerea echilibrului ecologic. Cercetarea din multe domenii ∫i Ón special cea din biologie, agricultur„, zootehnie ∫i silvicultur„ poate avea o contribu˛ie hot„r‚toare Ón acest sens;

— o alt„ interven˛ie a statului ar trebui s„ fie pentru crearea condi˛iilor necesare pentru cre∫terea calit„˛ii vie˛ii. Cercetarea agricol„ influen˛eaz„ cantitatea, calitatea, costul produc˛iei agricole ∫i, implicit, bun„starea popula˛iei acestei ˛„ri.

V-a∫ ruga foarte mult!

V„ rog, lini∫te Ón sal„, s„ putem asculta declara˛iile politice.

Eu am foarte mult„ decen˛„ ∫i ascult pe toat„ lumea care este la tribun„. V„ rog s„ face˛i acela∫i lucru ∫i dumneavoastr„.

V„ rog, continua˛i, doamna senator.

## **Doamna Doina Silistru:**

Dac„ nu, pute˛i ie∫i.

Fiecare institut de cercetare trebuie s„ gestioneze Ón mod autonom un program de cercetare pe baz„ de buget. Fiecare minister trebuie s„ lupte pentru ca cercetarea din profilul s„u s„ devin„ puternic„, ceea ce garanteaz„ calitatea ∫i caracterul efectiv al cercet„rii. Pentru fiecare domeniu de importan˛„ na˛ional„ trebuie s„ existe un institut na˛ional.

Prin nefinan˛area cercet„rii ∫tiin˛ifice se realizeaz„ de fapt un proces de involu˛ie a agriculturii rom‚ne∫ti de m‚ine. Cea mai economic„ subven˛ionare Ón agricultur„ este cea a form„rii de cuno∫tin˛e ∫i a difuz„rii acestora c„tre produc„tori. Se consider„ c„ o unitate monetar„ cheltuit„ pentru cercetarea ∫tiin˛ific„ Ón agricultur„ revine Ón raport de 1:10 p‚n„ la 1:20 prin cre∫terea produc˛iei agricole.

Fiecare bucat„ de p„m‚nt este o por˛iune din patrimoniul ˛„rii ∫i ea trebuie s„ produc„ mai mult dec‚t Ón prezent. Se consider„ adesea c„ productivitatea muncii trebuie realizat„ prin cre∫terea suprafe˛elor exploata˛iilor. F„r„ a ne da acest sfat, trebuie avut Ón vedere c„ prin Ómbun„t„˛irea cultiv„rii p„m‚ntului ∫i a cre∫terii animalelor se pot ob˛ine rezultate mult mai bune, mai ales Ón condi˛iile actuale.

Din acest motiv este o cerin˛„ stringent„ de noi cuno∫tin˛e Ón domeniul produc˛iei agrozootehnice, de adaptare a acestora la specificul ecologic ∫i social ∫i de difuzare spre produc„tori, indiferent de m„rimea exploata˛iei. Informa˛ia ∫tiin˛ific„ din agricultur„ este o resurs„ infinit„ ∫i continuu perfectibil„, producerea ei trebuie s„ fie continu„ ∫i s„ se fac„ Ón institute specializate de cercetare agricol„, care au Ón structura lor echipe de cercetare specializate pe anumite domenii ale ∫tiin˛ei. Cu c‚t aceste echipe de cercetare sunt mai puternice, cu at‚t un institut este mai valoros din punct de vedere ∫tiin˛ific.

Œn contrast cu ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón ˛„rile Uniunii Europene, la noi fondurile utilizate pentru cercetarea ∫tiin˛ific„ din agricultur„ sunt egale cu cele ce se aloc„ Ón aceste ˛„ri la un institut de 10—15 cercet„tori. La noi se cheltuie∫te pentru fiecare cercet„tor aproximativ 1—1,5% din c‚t se cheltuie∫te Ón ˛„rile dezvoltate ale Uniunii Europene. Œn aceste condi˛ii mai putem fi competitivi cu ei?

Mul˛umesc ∫i eu doamnei senator Silistru Doina ∫i invit la microfon pe domnul senator Viorel Arion, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/11.IV.2005

## **Domnul Viorel Arion:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

F„r„ Óndoial„ c„ mul˛i dintre dumneavoastr„ a˛i avut ocazia s„ trece˛i de multe ori prin jude˛ul Hunedoara, str„juit de Ón„l˛imile Mun˛ilor Retezat, cu zone naturale de o frumuse˛e neobi∫nuit„, fiara Mo˛ilor, fiara Ha˛egului, p‚rtiile de schi de pe Par‚ng, de la Straja, str„b„tut de molcoma Vale a Mure∫ului. Jude˛ul Hunedoara este, poate, cel mai d„ruit de Dumnezeu din aceast„ perspectiv„, dar economic este printre cele mai vitregite.

f nut mul˛i ani sub imperiul industriei extractive ∫i al celei siderurgice, jude˛ul Hunedoara a fost nevoit s„ pl„teasc„ din plin tributul unor restructur„ri dureroase, tribut adus dezvolt„rii moderne a economiei rom‚ne∫ti. Cu Hunedoara a Ónceput acest proces de restructurare Ón Rom‚nia ∫i, se pare, tot cu Hunedoara se va Óncheia.

V„ aduce˛i aminte de vremea c‚nd, aproape cinic, presa Ónlocuise numele V„ii Jiului cu Jalea Viului ∫i, cu triste˛e spun, expresia a devenit mai actual„ ca niciodat„. Œn Valea Jiului, cu mii de oameni sub pragul s„r„ciei ∫i f„r„ locuri de munc„, nici speran˛a nu mai are loc Ón mintea ∫i sufletul locuitorilor zonei. La fel, Ón municipiul Hunedoara, Ón C„lan, Ón Brad zeci de mii de mineri, o˛elari, furnali∫ti, topitori, cocsari Ó∫i a∫teapt„ zi de zi so˛iile s„ se Óntoarc„ de la serviciu cu o p‚ine sau o bucat„ de salam. Situa˛ia va deveni ∫i mai dramatic„ Ón vara acestui an, c‚nd alte c‚teva mii de hunedoreni vor ie∫i din pl„˛ile compensatorii f„r„ s„ aib„ m„car speran˛a unui posibil loc de munc„.

Asemenea Cenu∫„resei din poveste, jude˛ul Hunedoara pare condamnat la s„r„cie. Asemenea Cenu∫„resei din poveste, jude˛ul Hunedoara poart„ acelea∫i ve∫minte ponosite de 15 ani. La fel, Cenu∫„reasa Rom‚niei nu a mai avut loc de mult la o mas„ omeneasc„.

Toate aceste g‚nduri mi-au revenit parc„ mai dureros dup„ ce am aflat din pres„ de o ini˛iativ„ a distinsului nostru coleg, domnul Gheorghe Funar. Este vorba despre constituirea unui grup de lobby pentru a îdetermina Pre∫edin˛ia ∫i Guvernul s„ aib„ o alt„ atitudine referitoare la Autostrada Transilvania“.

Ini˛iativa este l„udabil„ ∫i probabil aleg„torii din jude˛ul Cluj vor ˛ine seama de ea atunci c‚nd vor fi din nou chema˛i la urme s„ decid„ cine Ói va reprezenta Ón viitorul Parlament. Ea este Óns„ corect„ at‚ta vreme c‚t nu afecteaz„ interesele altor jude˛e care nu se afl„ Ón fericita ipostaz„ de a fi posibilii beneficiari ai acestei ac˛iuni, dac„ demersul va avea finalul dorit de ini˛iatori.

Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Viorel Arion ∫i invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, pe doamna senator Corina Cre˛u. Ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Corina Cre˛u:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Stima˛i colegi,

De∫i s-a epuizat acest subiect, iar tema propriu-zis„ a declara˛iei mele politice este alta, doresc s„ Óncep ∫i eu aceast„ interven˛ie prin a aduce un omagiu Sanctit„˛ii sale Papa Ioan Paul al II-lea, a c„rui trecere Ón nefiin˛„, a∫a cum s-a spus de la aceast„ tribun„ Ón cuvinte at‚t de emo˛ionante, ne-a Óntristat pe to˛i ∫i a c„rui via˛„ ne-a fost ∫i ne va fi un exemplu de d„ruire ∫i de slujire cu devotament a umanit„˛ii, a oamenilor, Ón general.

Sunt convins„, de altfel, c„ noi, rom‚nii, am ocupat un loc special Ón inima Sanctit„˛ii sale ∫i a∫ vrea s„ spun c„ vizita sa Ón Rom‚nia a fost rodul multor ani de eforturi, eforturi care au Ónceput, practic, o dat„ cu lansarea invita˛iei oficiale de c„tre fostul pre∫edinte al Rom‚niei, domnul Ion Iliescu, Ón 1991, care a avut de-a lungul celor dou„ mandate ale sale mai multe Óntrevederi — am sentimentul c„ ∫apte vizite oficiale —, iar construirea acestei rela˛ii speciale Óntre Rom‚nia ∫i Vatican a permis normalizarea ∫i intensificarea dialogului Óntre cele dou„ Biserici.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/11.IV.2005 Ceea ce a∫ vrea s„ spun este doar c„ prin via˛a sa, prin faptele sale Sanctitatea sa Papa Ioan Paul al II-lea va r„m‚ne cu siguran˛„ nu doar Ón istorie, ci ∫i, mai ales, Ón mintea, Ón inima ∫i Ón sufletul nostru.

Voi trece acum la subiectul propriu-zis al declara˛iei mele politice, despre care am vorbit ∫i s„pt„m‚na trecut„, care nu are leg„tur„ direct„ cu ceea ce am spus mai Ónainte, dar are leg„tur„ cu spiritul de solidaritate care ar fi trebuit s„ ne caracterizeze ∫i ar trebui s„ ne caracterizeze ca oameni, ca societate, ca na˛iune, Ón general. Este vorba despre dispari˛ia sau r„pirea celor trei ziari∫ti rom‚ni, un subiect dureros ∫i extrem de important.

Spuneam s„pt„m‚na trecut„ c„ acest eveniment poate genera o adev„rat„ traum„ colectiv„ ∫i, din p„cate, trebuie s„ recunosc c„ m-am Ón∫elat. ™i cred c„, dac„ un asemenea eveniment ∫i o asemenea tragedie nu pot mi∫ca societatea rom‚neasc„, eu nu ∫tiu ce ne mai poate scoate din amor˛eal„ ∫i apatie.

**:** De unde ∫tiau de vizit„?

## **Doamna Corina Cre˛u:**

Poftim?

**Din sal„**

**:** De unde ∫tiau de vizit„?

™tiau de vizita Ón Irak. ™i s-au dus special ca s„ prind„... ™i ce dovad„ mai mare vre˛i...

Am rug„mintea la doamna senator s„ nu intre Ón polemic„ cu sala ∫i din partea dumneavoastr„, stima˛i colegi, am rug„mintea s„ ascult„m...

M„ scuza˛i. Un singur lucru a∫ vrea s„ spun...

Nu mai sunt dec‚t dou„ minute, oricum. V„ rog s„ avem r„bdare.

## **Doamna Corina Cre˛u:**

Œn aceste dou„ minute a∫ vrea doar s„ spun c„ eu nu cred c„ exist„ dovad„ mai mare pentru faptul c„ ei s-au dus pentru acest scop acolo dec‚t faptul c„, s„racii de ei, nu au apucat s„ transmit„ la postul de televiziune dec‚t relat„ri despre vizita pre∫edintelui statului Ón Irak.

Œn fine, doresc s„ revin asupra propunerii pe care am f„cut-o Ón precedenta mea interven˛ie ∫i propun Ónc„ o dat„ formularea unui Apel al Parlamentului Rom‚niei c„tre Parlamentul Irakului, nou ales, pentru ca oamenii politici irakieni s„-∫i foloseasc„ influen˛a ∫i autoritatea lor Ón g„sirea unei solu˛ii civilizate pentru criza ostaticilor rom‚ni. Œn rest, eu cred c„ acest subiect, repet, trebuie s„ fie o prioritate na˛ional„, Ón primul r‚nd din partea institu˛iilor statului, a oamenilor politici, a ziari∫tilor, a asocia˛iilor neguvernamentale, a Bisericii, care au datoria s„ fac„ toate eforturile pentru eliberarea celor trei ziari∫ti rom‚ni.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/11.IV.2005 ™i dac„ tot aceast„ sesiune a Ónceput prin evocarea rolului Sanctit„˛ii sale Papa Ioan Paul al II-lea ∫i a vie˛ii sale, a∫ vrea s„ v„ reamintesc c„ ultimul s„u mesaj a fost tocmai acesta, faptul c„ solidaritatea uman„, dragostea este p‚n„ la urm„ ultimul lucru care conteaz„ ∫i eu cred c„ acest lucru este singurul lucru care ne poate uni ∫i Ón aceast„ suferin˛„ putem s„ ne unim eforturile ∫i putem, ca institu˛ii ale statului, s„ facem tot ceea ce depinde de noi, s„ nu ne ascundem sub aceste cuvinte: discre˛ie, confiden˛ialitate. Eu cred c„ emo˛iile ni le putem ar„ta ∫i solidaritatea uman„ o putem manifesta. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc doamnei senator Corina Cre˛u pentru interven˛ie ∫i v„ informez c„, cu aceast„ interven˛ie, s-a epuizat timpul de 30 de minute acordat Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Invit la microfon pe domnul senator Szabó Károly, din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia.

## **Domnul Szabó Károly Ferenc:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn urm„ cu circa 6 luni, deci Ón trecuta legislatur„, spre sf‚r∫itul ei, am avut ocazia de la aceast„ tribun„ s„ fac o declara˛ie politic„ r„mas„ f„r„ un ecou deosebit, din p„cate, dar asupra c„reia revin acum, dup„ ce au intervenit anumite schimb„ri nu numai Ón ceea ce prive∫te firma, nu numai Ón ceea ce prive∫te denumirea ∫i steagul sau insigna partidelor din Guvern, ci ∫i Ón ceea ce prive∫te convingerile parlamentarilor ∫i ale membrilor Executivului Ón leg„tur„ cu chestiuni fundamentale din Constitu˛ie, precum aceea care stipuleaz„ c„ Rom‚nia are economie de pia˛„.

Despre ce este vorba? Nu vreau s„ repet pe de-a Óntregul textul din urm„ cu 6 luni, dar este vorba de o tem„ de mare actualitate ∫i care prive∫te una dintre func˛iunile statului Ón leg„tur„ cu economia de pia˛„, Óntr-un domeniu deosebit de important cum sunt distribu˛ia gazelor naturale c„tre consumatori ∫i aspectele de economie de pia˛„ care sunt conexe acestui domeniu. Se cunoa∫te c„ Ón cursul anilor, dup„ ce s-a modificat radical viziunea Ón leg„tur„ cu strategia privitoare la consumul de gaze ∫i, Ón general, cu privire la strategia energetic„, au ap„rut o emula˛ie ∫i un interes deosebit pentru l„rgirea ∫i amplificarea, mai ales Ón zonele care Ón trecut au fost private de acest beneficiu, de gazele naturale, deci cu amplificarea activit„˛ii Ón acest domeniu. Acest lucru a generat anumite ini˛iative din partea comunit„˛ilor locale, a cet„˛enilor ∫i a autorit„˛ilor administra˛iei publice locale.

Despre ce este vorba? Concomitent cu dezvoltarea sistemului de transport ∫i distribu˛ie, dar mai ales Ón sectorul distribu˛iei gazelor naturale, din cauza limitelor bugetare, s„ le spunem a∫a, de Ón˛eles, ale acestui domeniu, au ap„rut eforturi locale care au dus la urm„toarea stare de fapt: Ón anumite localit„˛i, re˛eaua de distribu˛ie a gazelor s-a construit numai ∫i numai din

fondurile care au fost generate de c„tre buzunarul cet„˛enilor. Œn alte localit„˛i, municipalitatea sau, m„ rog, autorit„˛ile administra˛iei publice locale au contribuit la acest lucru, iar Ón alte cazuri Óntreprinderile sau companiile interesate Ón a ob˛ine accesul la re˛eaua de gaze ∫i a deveni consumator de gaze, din nevoi energetice, de tehnologie, au contribuit ∫i ele.

Domnule pre∫edinte, 5 minute n-au trecut, 3 numai. V„ rog s„-mi acorda˛i... Acum m„ concentrez pe esen˛ial.

Au trecut 4 minute, domnul senator, ∫i v„ rog s„ concluziona˛i.

Mul˛umesc.

## **Domnul Szabó Károly Ferenc:**

Da. Esen˛ialul este ca aceste bunuri, aceste active care nu sunt proprietatea îRomgaz“, îDistrigaz“ ∫i, mai apoi, a entit„˛ilor privatizate sau Ón curs de privatizare, ci sunt proprietatea cet„˛enilor sau a municipalit„˛ilor locale, s„ fie luate Ón considerare ca active, ca ∫i contribu˛ie, ca aport de capital Ón acest business Ón care se realizeaz„ un profit, pentru c„ distribuirea gazelor naturale este o activitate profitabil„. Dar cei care au investit Ón aceast„ afacere, acum, sunt pu∫i Ón situa˛ia, din cauza unei prevederi cinice ∫i cu ad‚nci r„d„cini Ón comunism a Legii nr. 463/2001 privind reglementarea activit„˛ilor Ón sectorul gazelor naturale, care prevede, Óncep s„ citez, îc„ pot s„ cedeze f„r„ plat„...“, cu alte cuvinte, s„ fie na˛ionalizate aceste bunuri realizate din banii altora, î...c„tre operatorul na˛ional“, c„ nu este altul, chit c„ sunt mai multe entit„˛i ∫i sunt Ón curs de privatizare.

Atrag aten˛ia onorabilului corp legiuitor, a Domniilor voastre c„ aceasta este o chestiune vital„, nu numai Ón sensul ca Rom‚niei s„-i fie recunoscut statutul de economie de pia˛„ ∫i de stat Ón care proprietatea este respectat„, ca aceste elemente, care constituie, de fapt, proprietate ∫i care trebuie s„-∫i reg„seasc„ semnifica˛ia Ón afacerea, Ón business-ul distribu˛iei gazelor naturale, s„ fie recunoscute de c„tre acele entit„˛i constituite ∫i care ar putea fiecare, la locul ei, printr-un act Ón justi˛ie, s„ se constituie ca o parte oponent„ operatorilor de gaze fa˛„ de aceast„ prevedere absolut anacronic„ ∫i cinic„ a Legii gazelor care prevede ca unic„ posibilitate preluarea, cu titlu gratuit, a unui bun pentru care altul a investit.

Rog foarte frumos, Óntr-o eventual„ ini˛iativ„ de modificare a Legii gazelor, s„ m„ sprijini˛i Ón aceast„ chestiune ∫i s„ realiza˛i c„ ∫i Domniile voastre se afl„ Ón situa˛ie similar„ cu mine ∫i cu oricare alt reprezentant al electoratului, al contribuabilului, al cet„˛eanului care a investit bani pentru ca s„ se realizeze o activitate economic„ ∫i nu se reg„se∫te nic„ieri Ón calitate de ac˛ionar sau m„car de parte desp„gubit„.

V„ mul˛umesc ∫i v„ cer Ónc„ o dat„ scuze pentru c„ am abuzat de r„bdarea dumneavoastr„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/11.IV.2005

V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.

Œl invit la microfon pe domnul senator Adrian Cioroianu, din partea Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.P.D., grupul senatorial.

## **Domnul Adrian Mihai Cioroianu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi, sunt deosebit de onorat de faptul c„ voi Ónchide lista vorbitorilor de azi ∫i, Ón acest spirit, permite˛i-mi s„ Óncep cu o felicitare dedicat„ unui adversar politic. M„ refer la domnul Ilie S‚rbu. Sincer! Domnia sa... Partidul Social Democrat a avut la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute alegeri Ón jude˛ul Timi∫. Domnia sa a fost ales la pre∫edin˛ia acestei organiza˛ii ∫i spuneam foarte serios felicit„ri pentru acest lucru. Sunt convins c„ Ómpreun„ vom face din Timi∫ un t„r‚m al luptei politice civilizate ∫i decente.

Acum trec, practic, la miezul interven˛iei mele. Cu aceast„ ocazie, la Timi∫oara, adic„ Ón Timi∫, a fost ∫i pre∫edintele Ion Iliescu ∫i m„ simt dator, Ón calitate de membru de onoare al Societ„˛ii îTimi∫oara“, s„ fac c‚teva preciz„ri.

Œl v„d Ón sal„ pe onorabilul nostru coleg liberal, domnul Radu C‚mpeanu, care cred c„, de asemenea, are idee despre ce-i vorba, ca unul care a fost implicat Ón aceste evenimente.

Domnia sa, domnul Ion Iliescu spunea c„, Óntr-o prim„ faz„, o prim„ versiune a Proclama˛iei de la Timi∫oara din martie 1990 ar fi con˛inut idei separatiste ale Banatului fa˛„ de Rom‚nia ∫i fa˛„ de Bucure∫ti, Ón special. M„ tem c„ acest lucru nu este adev„rat.

V„ prezint acum punctul de vedere al societ„˛ii. A existat o singur„ variant„ a Proclama˛iei de la Timi∫oara. Evident c„ nici una n-a con˛inut acest s‚mbure separatist. Acesta, din p„cate, a fost, mai cur‚nd, o inven˛ie a cronicarului TV Cornelius Ro∫ianu, cel care atunci, Ón martie 1990, lucra la TVR ∫i a fost cel care a vorbit, pentru prima dat„, despre idei separatiste Ón Proclama˛ia de la Timi∫oara.

Iar„∫i, nu este adev„rat c„ pre∫edintele Ion Iliescu ar fi intervenit pentru modificarea acestei proclama˛ii. Ceea ce este adev„rat este c„, la o s„pt„m‚n„ dup„ citirea Proclama˛iei Ón Pia˛a Operei, un grup de ini˛iatori ∫i membri ai Societ„˛ii îTimi∫oara“ — e vorba de Vasile Popovici, Daniel Vighi, Dorel Nichit ∫i George ™erban, regretatul George ™erban — a venit la Bucure∫ti, s-au Ónt‚lnit cu pre∫edintele Ion Iliescu ∫i au cerut dou„ lucruri: permisiunea s„ citeasc„ Proclama˛ia de la Timi∫oara la Televiziune ∫i, a doua, ideea de a introduce punctul 8 al Proclama˛iei de la Timi∫oara Ón Legea electoral„. Cum o bun„ parte dintre dumneavoastr„ poate Ó∫i aduc aminte, acest punct 8 a fost dezb„tut atunci Ón C.F.S.N. ∫i a fost respins.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Cioroianu pentru declara˛ia prezentat„.

Cu aceast„ declara˛ie, am Óncheiat primul punct de pe ordinea de zi, declara˛iile politice.

## **Domnul Gheorghe Funar**

**:**

Domnule pre∫edinte, dac„-mi permite˛i un minut drept la replic„? Mi-a fost pronun˛at numele.

Domnul Funar, v„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/11.IV.2005

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Mi-a fost pomenit de vreo trei ori numele de c„tre un reprezentant al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. ∫i sunt nevoit s„ intervin cu o foarte succint„ replic„.

A∫ vrea s„ men˛ionez ∫i s„ v„ reamintesc faptul c„ Partidul Rom‚nia Mare ∫i pre∫edintele partidului, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, s-au pronun˛at pentru respectarea legii Ón ceea ce prive∫te Autostrada Transilvania. Colegii mei au criticat ori de c‚te ori au avut ocazia faptul c„ s-a Ónc„lcat legea ∫i lucr„rile la autostrad„ au fost Óncredin˛ate direct firmei americane îBechtel“ prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 120/2003. Ulterior, Ón Parlament, majoritatea P.S.D.-U.D.M.R. a adoptat Legea nr. 32/2004. Ca urmare, se ajunge la o cre∫tere a costului lucr„rilor de dou„ p‚n„ la trei ori fa˛„ de costul lucr„rilor similare din ˛„rile vecine, realizate Óns„ de alte firme.

A∫ vrea s„ le fac cunoscut colegilor senatori din partea Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. faptul c„ Ón programul Guvernului T„riceanu este Ónscris„ finalizarea lucr„rilor la Autostrada Transilvania ∫i, de asemenea, finalizarea lucr„rilor pe Coridorul IV p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2008. A∫a scrie Ón program.

Noi, cei care ne-am Óntrunit la Cluj-Napoca, senatori din partea mai multor forma˛iuni politice, am sus˛inut s„ se continue lucr„rile la autostrad„, iar senatorul Funar ∫i deputatul C„lian, din partea Partidului Popular Rom‚nia Mare, am solicitat Ón plus s„ se respecte legea Ón ceea ce prive∫te lucr„rile la autostrad„.

Mul˛umesc.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

Mul˛umesc domnului Funar.

Cu acest drept la replic„, Ónc„ o dat„, am Óncheiat punctul intitulat îDeclara˛ii politice“.

V„ propun s„ trecem la punctul 2, aprobarea programului de lucru al Senatului Ón perioada 4—9 aprilie 2005.

Ave˛i proiectul de program. Luni, 4 aprilie, lucr„ri Ón plen, prefa˛ate de lucr„ri Ón grupurile parlamentare, cu urm„toarea ordine de zi: declara˛ii politice, dezbatere proiecte de lege, interpel„ri, Óntreb„ri ∫i r„spunsuri. Mar˛i ∫i miercuri, lucr„ri Ón comisiile permanente, iar miercuri, la ora 13,00, ∫edin˛a Biroul permanent al Senatului; joi, 7 aprilie, lucr„ri Ón plenul Senatului cu urm„toarea ordine de zi: probleme organizatorice, aprobarea programului de lucru pentru s„pt„m‚na urm„toare ∫i dezbaterea de proiecte de lege Ónscrise pe ordinea de zi, iar vineri ∫i s‚mb„t„, activit„˛i Ón circumscrip˛iile electorale.

Trecem la punctul 3 de pe ordinea de zi. V„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ prezint Nota pentru exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, Ón conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992. Œn vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, sunt prezentate urm„toarele legi:

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 123/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 67/2004 pentru modificarea art. 80 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 15/2005 pentru reglementarea unor aspecte financiarcontabile aplicabile Ón implementarea programelor PHARE prev„zute Ón Memorandumul de finan˛are Óncheiat Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la Programul na˛ional PHARE 2003 pentru Rom‚nia, semnat la Bucure∫ti la 2 decembrie 2003, Ón Memorandumul de finan˛are Óncheiat Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la Programul de cooperare transfrontalier„ Óntre Bulgaria ∫i Rom‚nia pentru anul 2003, semnat la Bucure∫ti la 2 decembrie 2003, Ón Memorandumul de finan˛are Óncheiat Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la Programul de cooperare transfrontalier„ Óntre Ungaria ∫i Rom‚nia pentru anul 2003, semnat la Bucure∫ti la 2 decembrie 2003, Ón Memorandumul de finan˛are Óncheiat Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la Programul îIni˛iativa Grani˛e Externe 2003 pentru Rom‚nia“, semnat la Bucure∫ti la 19 decembrie 2003, ∫i Ón Memorandumul de finan˛are Óncheiat Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la Programul 2003 pentru sprijin comunitar Ón domeniul securit„˛ii nucleare pentru Rom‚nia, semnat la Bucure∫ti la 16 ianuarie 2004;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 16/2005 pentru reglementarea unor aspecte financiarcontabile aplicabile Ón implementarea programelor PHARE prev„zute Ón memorandumurile de finan˛are Óncheiate Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitoare la Programul na˛ional PHARE 2004 pentru Rom‚nia, la Programul 2004 pentru sprijin comunitar Ón domeniul securit„˛ii nucleare pentru Rom‚nia ∫i la programele 2004 de cooperare transfrontalier„ ∫i de vecin„tate — cooperare transfrontalier„ a Rom‚niei cu Ungaria, Bulgaria, Serbia ∫i Muntenegru, Moldova ∫i Ucraina;

Mul˛umesc ∫i eu doamnei secretar de stat Cristina Coteanu.

Invit pe domnul pre∫edinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ ne prezinte raportul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raportul este de admitere, f„r„ amendamente.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.

Suntem membri la aceast„ Asocia˛ie a Œnaltelor Jurisdic˛ii de Casa˛ie ale ˛„rilor care utilizeaz„ par˛ial limba francez„ (A.H.J.U.C.A.F.), prin Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie a Rom‚niei, ∫i, m„ rog, trebuie s„ pl„tim o cotiza˛ie.

Mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.

Dac„ exist„ interven˛ii pentru o dezbatere general„ pe tema proiectului de lege?

Domnul senator Liviu Doru Bindea.

interna˛ional ∫i, pentru acest lucru, Partidul Popular Rom‚nia Mare va sus˛ine proiectul de lege ∫i v„ rog, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ se voteze raportul ∫i proiectul a∫a cum au fost Ónaintate.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

Mul˛umesc domnului senator Liviu Doru Bindea pentru interven˛ie ∫i pentru sprijinul pe care l-a exprimat din partea grupului s„u.

Dac„ mai sunt alte interven˛ii Ón dezbaterile generale? Dac„ nu mai sunt, stimate colege ∫i stima˛i colegi, eu v„ propun s„ ne oprim aici cu dezbaterea, av‚nd Ón vedere c„ pentru aceast„ ∫edin˛„ de luni nu am avut proiecte de lege dezb„tute, v„ propun, deci, ca dup„ aceast„ dezbatere, care va urma ∫i pentru celelalte proiecte de lege, s„ l„s„m voturile, a∫a cum am convenit deja, pentru lunea viitoare, ˛in‚nd cont de faptul c„ nu avem pentru moment nici un fel de proiecte de lege dezb„tute.

## **Domnul Liviu Doru Bindea**

**:**

Procedur„, domnule pre∫edinte!

Domnul senator Liviu Doru Bindea, v„ rog, pe procedur„.

Domnule pre∫edinte, propunerea dumneavoastr„ este una care nu cred c„ ar deranja pe cineva, dar, sigur, vine o Óntrebare: sunt ni∫te proiecte de lege care nu au o anume miz„ politic„, nu au o alt„ miz„ parlamentar„, ∫i faptul c„ se am‚n„ acum, c‚nd s-au discutat rapoartele, s-au auzit pozi˛iile reprezentan˛ilor Guvernului, s-au auzit discu˛iile ∫i observa˛iile f„cute de domnii senatori, cred c„ nu Ó∫i are rostul. Sunt legi fa˛„ de care, dup„ cum s-a v„zut ∫i la aceast„ lege, nu exist„ nici o problem„. De ce s„ mai am‚n„m pentru luni un vot care poate s„ Óncheie, ast„zi, o dezbatere ∫i s„ finalizeze o lege, s„ avem ∫i noi un fruct parlamentar, c„, p‚n„ la urm„...

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, a∫ vrea s„ punctez foarte scurt c‚teva chestiuni Ón leg„tur„ cu acest proiect de lege.

Œntr-adev„r, Asocia˛ia Œnaltelor Jurisdic˛ii de Casa˛ie ale ˛„rilor care utilizeaz„ par˛ial limba francez„ (A.H.J.U.C.A.F.), care a fost creat„ Ón 16 mai 2001, a cuprins ∫i Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie a Rom‚niei, Ón 19 mai 2004. Este foarte important„ aceast„ cooperare Óntre Œnaltele Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, ele doresc s„ favorizeze cooperarea judiciar„, schimbul de experien˛„ Óntre institu˛iile juridice ∫i de aceea, Ón final, doresc s„ ajung„ la consolidarea statelor de drept ∫i la Ónt„rirea securit„˛ii juridice.

De aceea, eu cred c„ acest proiect de lege vine s„ materializeze aceast„ aderare a Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie din Rom‚nia la acest organism de justi˛ie

Un fruct sau un uzufruct?

Un fruct parlamentar. P‚n„ la urm„, fructele noastre sunt legile votate.

Bine.

Mul˛umesc domnului senator Liviu Doru Bindea ∫i… Pentru bun„ ordine am dorit s„ p„strez aceast„ procedur„. Dac„, Óns„, d‚nsul exprim„ o idee care e Ómp„rt„∫it„ de toat„ lumea, atunci v„ propun, cu aprobarea dumneavoastr„, s„ trecem la supunerea la vot a raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i, Ón final, s„ trecem ∫i la lege.

Deci v„ supun la vot raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri privind proiectul de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/11.IV.2005 Lege pentru aprobarea pl„˛ii cotiza˛iei anuale de participare a Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie a Rom‚niei la Asocia˛ia Œnaltelor Jurisdic˛ii de Casa˛ie ale ˛„rilor care utilizeaz„ par˛ial limba francez„ (A.H.J.U.C.A.F.).

V„ rog s„ vota˛i. _(Rumoare Ón sal„, discu˛ii)._

Era p„cat s„ am‚n„m!

Mul˛umesc foarte mult domnului senator Liviu Doru Bindea. Evident c„ era p„cat, dac„ ∫tiam c„ acesta va fi rezultatul.

Deci, cu 95 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, nici o ab˛inere, a fost adoptat raportul prezentat de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

™i, Ón continuare, v„ supun la vot, stimate colege ∫i stima˛i colegi, proiectul de Lege pentru aprobarea pl„˛ii cotiza˛iei anuale de participare a Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie a Rom‚niei la Asocia˛ia Œnaltelor Jurisdic˛ii de Casa˛ie ale ˛„rilor care utilizeaz„ par˛ial limba francez„ (A.H.J.U.C.A.F.).

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

Chiar cu un scor mai bun, cu 96 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, nici o ab˛inere, a fost adoptat„ Legea pentru aprobarea pl„˛ii cotiza˛iei anuale de participare a Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie a Rom‚niei la Asocia˛ia Œnaltelor Jurisdic˛ii de Casa˛ie ale ˛„rilor care utilizeaz„ par˛ial limba francez„ (A.H.J.U.C.A.F.).

Mul˛umim doamnei secretar de stat Cristina Coteanu. V„ propun s„ trecem la punctul 5 de pe ordinea de zi, care este proiectul de Lege privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale de Supraveghere a Prelucr„rii Datelor cu Caracter Personal.

Din partea Guvernului particip„ domnul ministru Bogdan Olteanu ∫i domnul secretar de stat Adrian Cioc„nea.

Legea are caracter organic, face parte din lista de priorit„˛i pentru Uniunea European„.

Ini˛iatorii, Ministerul Integr„rii Europene ∫i Avocatul Poporului.

V„ atrag aten˛ia c„, a∫a cum v-am propus — ∫i am Ón˛eles c„ nu a˛i avut nimic Ómpotriv„ —, sunte˛i de acord cu dezbaterea, urm‚nd ca votul final pe raport ∫i pe proiectul de lege s„-l d„m s„pt„m‚na viitoare, luni.

Invit pentru Ónceput reprezentantul Guvernului s„ introduc„ proiectul de lege.

## **Domnul Adrian Cioc„nea** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Integr„rii Europene_ **:**

## Mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Iat„ de ce am venit Ón fa˛a dumneavoastr„: Ón cadrul negocierilor la capitolul III cu Uniunea European„, cu privire la libera circula˛ie a serviciilor, Rom‚nia s-a obligat s„ elimine p‚n„ la data ader„rii toate barierele, la nivel central ∫i local, Ón ceea ce prive∫te libera circula˛ie a serviciilor.

Mul˛umesc foarte mult, domnule secretar de stat Adrian Cioc„nea.

Œl invit pe domnul pre∫edinte Eckstein-Kovács Péter s„ ne prezinte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri privind proiectul de lege. Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Proiectul de Lege privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale de Supraveghere a Prelucr„rii Datelor cu Caracter Personal a primit un raport de admitere, cu amendamente admise de c„tre comisie ∫i agreate de c„tre ini˛iatori. Œntr-adev„r, aceast„ autoritate se dore∫te ∫i cred c„ ∫i va fi o autoritate autonom„, cu personalitate juridic„ independent„ fa˛„ de orice autorit„˛i ale administra˛iei publice.

Potrivit amendamentelor, am modificat, Óntruc‚t concep˛ia ini˛ial„ cum c„ acest pre∫edinte ar avea rangul ∫i demnitatea celor de ministru, noi am propus, ∫i comisia a fost de acord, s„ fie secretar de stat, iar vicepre∫edintele s„ aib„ rangul de subsecretar de stat.

Condi˛iile de vechime Ón justi˛ie pentru aceast„ demnitate le-am redus de la 15 la 10 ani, pentru a da posibilitatea unor speciali∫ti mai tineri s„ candideze, respectiv am eliminat c‚teva prevederi care acordau unele drepturi pre∫edintelui ∫i vicepre∫edintelui acestei institu˛ii pe care nu le au nici parlamentarii Ón ziua de ast„zi ∫i care consider„m c„ nu ∫i-au g„sit o motiva˛ie.

Caracterul legii este de lege organic„, iar Senatul este Camera decizional„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte Eckstein, pentru prezentarea raportului.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ invit la dezbaterile generale pe marginea proiectului de lege.

V„ informez c„, a∫a cum rezult„ din raport, nu exist„ amendamente respinse la aceast„ lege.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, Ól invit pe domnul senator Bindea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/11.IV.2005

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prezentul proiect de lege este unul foarte important, av‚nd Ón vedere aten˛ia pe care organismele europene o acord„ obiectului supus reglement„rii.

A∫ vrea s„ eviden˛iez doar faptul c„ prin acest proiect de lege s-a dorit s„ se creeze o nou„ posibilitate de a∫ezare a unor demnitari de un rang nejustificat Ón raport cu institu˛ia pe care legea dore∫te s„ o creeze. S-a ar„tat deja, dar vreau s„ subliniez faptul c„ s-a venit cu propunerea ca pre∫edintele acestei autorit„˛i s„ aib„ rang de ministru, iar vicepre∫edintele, rang de secretar de stat.

Mai mult dec‚t at‚t, Ón patru articole s-au instituit imunit„˛i care nu exist„ nici la nivel de parlamentari, pentru c„ ele au fost Ónl„turate prin Legea de revizuire a Constitu˛iei, ∫i s-a Óncercat strecurarea acestor imunit„˛i la nivelul func˛iilor create prin aceast„ lege.

Am eviden˛iat acest lucru ca s„ nu se cread„, ca s„ nu r„m‚n„ cu impresia cei care nu au fost foarte apropia˛i de aceast„ lege c„ lucrurile sunt a∫a cum au fost prezentate de domnul pre∫edinte al comisiei, prin raport. Nu, ele, Ón fa˛a Domniilor voastre, acum, sunt ca urmare a dezbaterilor ∫i a criticilor care au fost aduse.

Legea a avut multe probleme, o lege at‚t de, totu∫i, redus„. S-a ar„tat aici c„ nu se men˛iona care este specialitatea celor care vor conduce aceast„ institu˛ie, s-a ar„tat c„ s-a Ónscris o vechime mult prea mare, dar toate aceste chestiuni, Ón urma dezbaterilor, au fost Ónl„turate, iar acum, Ón modul Ón care a fost prezentat„ de c„tre domnul pre∫edinte al comisiei, prin raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, cred c„ este o lege care vine s„ a∫eze Ón cadre normale aceast„ autoritate ∫i conduc„torii autorit„˛ii respective.

De aceea, v„ rog, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ vota˛i raportul comisiei a∫a cum a fost Ónaintat. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu domnului Bindea. Domnul senator Eckstein.

Mul˛umesc.

Numai c‚teva nuan˛„ri. Este vorba de un proiect de lege care vine de la Camera Deputa˛ilor, deci forma, inclusiv cu rangul demnitarilor, a fost pozi˛ia Camerei Deputa˛ilor.

Œn al doilea r‚nd, am beneficiat de sprijinul ini˛iatorilor care ne-au pus la dispozi˛ie un vast material documentar ∫i comparativ cu situa˛ia institu˛iilor din celelalte ˛„ri ale Uniunii Europene, iar domnul avocat al poporului ∫i domnul secretar de stat au fost foarte cooperan˛i la lucr„rile comisiei.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ rog, domnule senator, dac„ mai sunt alte interven˛ii?

Domnul senator Iorgovan.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Suntem Ón prezen˛a unui act normativ pe care trebuie s„ spun c„ unii care suntem Ón via˛a parlamentar„ de prin 1990, atunci, cred c„ nici nu Óndr„zneam s„ Ól vis„m.

Marile noastre probleme se ∫tie care erau atunci: era b„t„lia pentru Constitu˛ie ∫i ne luptam, legat de Europa, pentru Consiliul Europei. ™i era o doamn„, un secretar general, doamna Lalumière, care nu prea vorbea de bine despre Rom‚nia, nu vreau s„ intru Ón prea multe detalii.

Era socialist„!

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

Nu, fusese un pic pe la Budapesta, Ónainte.

Aceast„ autoritate public„ intr„ Ón ceea ce se cheam„ romantismul, subtilitatea statului de drept. Dac„ Rom‚nia este Ón situa˛ia de a reglementa o asemenea institu˛ie, de a o a∫eza, este semn c„ a ajuns Óntr-un anumit stadiu, Ón acest stadiu, ∫i este un lucru care trebuie subliniat ∫i care trebuie marcat, pentru c„ Ón spate este un drum extraordinar de greu, delicat ∫i dificil ∫i, Ón ciuda dezbaterilor ∫i a disputelor politice, p‚n„ la urm„, acest rezultat onoreaz„ Parlamentul Rom‚niei ∫i clasa politic„ din Rom‚nia.

Œn leg„tur„ cu legea, Óns„, eu cred c„ este, acum, punctual, o sc„pare, domnule pre∫edinte. E vorba de art. 1 ∫i ne-a sc„pat, Óntre îautoritate“ ∫i îpublic„“, r‚ndul al patrulea, precizarea îa administra˛iei“. Pentru c„ a∫a cum este redactat textul la modul general, ∫i anume se Ónfiin˛eaz„ o autoritate care este autonom„ ∫i independent„ fa˛„ de orice alt„ autoritate public„, l„s„m s„ se Ón˛eleag„ c„ aceast„ autoritate se plaseaz„ deasupra Parlamentului ∫i deasupra justi˛iei, ceea ce, evident, nu a fost Ón inten˛ia nim„nui. Deci scoatem un text neconstitu˛ional, pentru c„, potrivit art. 111 din Constitu˛ie, Guvernul ∫i celelalte autorit„˛i ale administra˛iei publice au obliga˛ia s„ prezinte inform„ri Parlamentului, deci este ceea ce se cheam„ control parlamentar.

Cu alte cuvinte, nici o autoritate a administra˛iei publice nu poate s„ fie autonom„ fa˛„ de Parlament. Parlamentul, Ón virtutea rolului s„u constitu˛ional, are dreptul s„ cear„ informa˛ii, deci Óntreb„ri, interpel„ri etc. Asta, Ón primul r‚nd.

Œn al doilea r‚nd, dac„-mi este permis„ aceast„ formulare, dac„ l„s„m teza îalt„ autoritate public„“, plas„m aceast„ structur„ ∫i dincolo de justi˛ie, pentru c„ o dat„ ce este autonom„ fa˛„ de orice, inclusiv fa˛„ de justi˛ie, o ac˛iune Ón contenciosul administrativ ar putea, p‚n„ la urm„, s„ fie blocat„ de c„tre aceast„ autoritate, pentru faptul c„ exist„ un text din legea special„ care o face autonom„ fa˛„ de to˛i. ™i atunci rezolv„m aceast„ chestiune Ón felul urm„tor: îautonom„ ∫i independent„ fa˛„ de orice alt„ autoritate a administra˛iei publice“ ∫i restul continu„.

V„ mul˛umesc.

Este, de fapt, un amendament de formulare, nu este de fond.

Mul˛umesc domnului senator Iorgovan. Din partea Guvernului?

Œn leg„tur„ cu acest amendament?

Da.

Da, putem fi de acord cu acest amendament.

Avem Óns„, dac„ va fi posibil, s„ spunem un punct de vedere asupra unui ultim punct din matricea care ne-a fost prezentat„, Ón leg„tur„ cu aprobarea regulamentului de func˛ionare de c„tre Senat. Dac„ este posibil s„ discut„m acest subiect?

Da, haide˛i s„ Óncheiem cu acest amendament ∫i dup„ aceasta...

Sigur, cu acesta suntem de acord.

...v„ dau cuv‚ntul, pentru a ridica problema care...

V„ mul˛umesc.

Domnul Bindea.

Procedur„. Punctul la care se refer„ domnul secretar de stat este un amendament care a fost aprobat de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i a fost adjudecat, Ón raport cu aceast„ comisie, ∫i prezentat Ón plen dumneavoastr„, a∫a c„ orice interven˛ie la ora asta nu mai este regulamentar„.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

Da, v„ mul˛umesc.

...Cu excep˛ia cazului Ón care un coleg senator prezint„ un amendament la raportul comisiei sau comisia.

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Nu se poate face amendament Ón plen!

Domnule senator Eckstein, fa˛„ de prima, haide˛i s„ o l„s„m deoparte… Este vorba de propunerea de amendament a domnului senator Iorgovan.

Desigur, nu pot spune c„ este amendament, pentru c„ amendamentele nu se mai fac Ón plenul Senatului, amendamentele care nu au fost ridicate Ón comisie.

Eu cred c„ putem lua act c„ este vorba de o cizelare de formulare, s„ nu o supune˛i votului, pentru c„ astfel deschide˛i cutia Pandorei. Vede˛i c„ deja se dore∫te modificarea raportului.

De altfel, din Óntregul text de lege, desigur, rezult„ clar c„ aceast„ autoritate... Este art. 5 care spune c„ îpre∫edintele prezint„ anual rapoarte de activitate Ón ∫edin˛a plenar„ a Senatului“, numirile se fac tot prin Senat, la propunerea grupurilor parlamentare, deci din Óntregul act normativ, din proiect, rezult„ c„ aceast„ autoritate func˛ioneaz„ sub control parlamentar, dar ca o cizelare de formulare, f„r„ a supune la vot, sunt de acord.

Mul˛umesc domnului pre∫edinte Eckstein ∫i atunci v„ supun aprob„rii dumneavoastr„ ideea unei reformul„ri, s„-i spunem, de natur„ stilistic„, pentru a da mai mare claritate art. 1, a∫a cum a fost propus„ de domnul senator Iorgovan, cu Ón˛elegerea c„, de fapt, aceasta va fi formularea pe care noi o vom folosi Ón legea pe care o vom adopta.

Cu aceasta eu v„ rog s„ Óncheiem discu˛ia la propunerile de, s„ spunem, rafinare a textului, f„cute de c„tre domnul senator Iorgovan.

Œl invit pe domnul Cioc„nea, din partea Guvernului, s„ spun„ ce are Ón vedere, pentru a vedea dac„ este vorba tot de o propunere — dac„ dori˛i — de redactare sau dac„ intr„m Óntr-un amendament de fond, ceea ce nu va fi posibil. Eventual, Ón cel mai bun caz, dac„ reprezentan˛ii Guvernului consider„ c„ este suficient de important, putem discuta posibilitatea retrimiterii la comisie.

Domnul Cioc„nea sau domnul Olteanu, ave˛i cuv‚ntul.

Œn timpul discu˛iei la comisie, poate c„ din vina mea o precizare a fost oarecum sc„pat„.

Iat„ despre ce este vorba, cu rug„mintea s„ decide˛i dumneavoastr„ cum considera˛i. Œn textul legii se spune despre regulamentul de func˛ionare a autorit„˛ii, care trebuie s„ aib„ avizul Biroului permanent al Senatului. Œn textul care s-a propus Ón comisie de c„tre domnii senatori se vorbe∫te despre aprobarea acestui regulament.

™i acum da˛i-mi voie s„ v„ solicit aten˛ia pentru urm„torul punct de vedere: autorit„˛ile de acest tip trebuie s„ fie, Ón urma negocierilor cu Uniunea European„, a∫a cum scrie Ón directive, îindependente“, ∫i nu doar autonome.

Autonomia reprezint„, cum putem vedea ast„zi, situa˛ia autorit„˛ilor de reglementare care au fost scoase de sub ministerele de resort ∫i puse Ón subordinea primului-ministru. Acesta a fost un prim pas care a urmat negocierilor ∫i, Ón raport cu cerin˛ele Uniunii Europene, a fost acceptat acest pas, dar ele, multe dintre ele, nu sunt Ónc„ independente.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/11.IV.2005 Ca o autoritate s„ fie independent„ ea are nevoie de independen˛„ financiar„ ∫i Ón proiectul de lege se scrie c„ aceast„ autoritate despre care vorbim Ó∫i poate vota propriul buget, iar comisia a fost de acord cu acest lucru, dar mai este necesar s„ aib„ ∫i o independen˛„ institu˛ional„, pentru a fi complet independent„, Ón spiritul pe care l-am negociat.

Ca urmare, dac„ vom pune Ón proiectul de lege îaprobare“ — eu Ómi asum aceast„ eroare pe care nu am putut s„ o explic mai bine Ón comisie —, atunci aceast„ autoritate nu ar avea independen˛„. Dac„ vom pune doar îavizare“, ˛in‚nd seama de faptul c„ pre∫edintele acestei autorit„˛i oricum este desemnat de c„tre Senat, ca urmare i se acord„ Óncrederea de a conduce aceast„ institu˛ie, atunci ea va avea posibilitatea s„ devin„, Óntr-adev„r, independent„, deci, ∫i financiar, ∫i institu˛ional.

Œnchei cu urm„toarea afirma˛ie: Ón cazul Ón care avizul acesta al Senatului nu va fi fost suficient, iar pre∫edintele nu va ac˛iona Ón sensul celor pe care ∫i le-a asumat, Ón urm„toarea legislatur„ probabil c„ va fi schimbat.

Mul˛umesc ∫i eu domnului Cioc„nea. Domnul Bindea, ave˛i cuv‚ntul.

Eu vreau s„ eviden˛iez Ón fa˛a onoratului Senat c„ exact aceast„ chestiune pe care o ridic„ domnul secretar de stat a fost ridicat„ la comisie, a fost dezb„tut„ ∫i a fost l„murit„. ™i pentru c„ este vorba despre amendamentul meu, da˛i-mi voie s„ explic. Eu nu am discutat chestiunea cine aprob„. Am spus c„ textul ini˛ial are o vulnerabilitate esen˛ial„, ∫i anume aceea c„ spune, citez: îCoordonarea ∫i atribu˛iunile compartimentului din aparatul propriu al Autorit„˛ii Na˛ionale de Supraveghere...“ se stabilesc prin reguli, î...se stabilesc prin regulament de organizare ∫i func˛ionare, cu avizul Biroului permanent al Senatului.“

Deci iat„ c„, de fapt, nu se prevede cine aprob„. P„i, nu se poate. Un regulament e stabilit de cineva, e avizat de altcineva ∫i nu-i aprobat de nimeni. ™i atunci mi s-a p„rut firesc ca, av‚nd Ón vedere atribu˛iunile Senatului la numirea conducerii autorit„˛ii, s„ existe cineva care ∫i aprob„ acest regulament. ™i atunci logic era ca acest cineva, acest organism s„ fie chiar Senatul. De aceea a ap„rut aceast„ chestiune, pentru c„ cineva trebuie s„ aprobe acest regulament. Nu este o chestiune care a dorit s„ restr‚ng„ independen˛a acestui organism, s„ o pun„ la Óndoial„, ci am spus: îDomnule, acest regulament trebuie s„-l aprobe cineva.“ ™i dac„ Ól Óntocme∫te autoritatea, Ól Ónainteaz„ Biroului permanent al Senatului, care-l avizeaz„... P„i, finalmente, hot„r‚rea este a celui

care o aprob„. Cine poate s„ fie, dup„ Biroul permanent, dec‚t plenul Senatului?

Aceasta a fost logica ∫i argumenta˛ia vizavi de acest amendament, care a fost Ónsu∫it„ ∫i chiar a fost discutat„ ∫i dezb„tut„ Ón acela∫i sens. Deci nu este ridicat„ o problem„ nou„ de domnul secretar de stat Ón leg„tur„ cu aceast„ chestiune.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator Bindea. Din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“, domnul senator P„curaru.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Nu am dorit s„ intervin dec‚t s„ spun c„, pe de o parte, cred ∫i eu c„ nu se atenteaz„ cu nimic la independen˛a institu˛iei dac„ plenul Senatului aprob„ regulamentul. Al doilea lucru pe care vreau s„-l spun este c„ ∫i Avocatul Poporului, c‚nd are modific„ri Ón regulament, tot Ón plenul Senatului vine cu ele pentru aprobare.

Deci mie mi se pare c„ nu aduce atingere independen˛ei institu˛iei faptul c„ Senatul se pronun˛„ prin vot asupra unui regulament, care, pe urm„, sigur, d„ independen˛„ ∫i autonomie institu˛iei.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D.

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor colegi,

A∫ vrea doar s„ fac o precizare, ca s„ nu r„m‚nem cu lucrurile mai pu˛in Ón˛elese. Bugetul acestei autorit„˛i, ca ∫i al oric„rei autorit„˛i autonome, nu se autoaprob„, a∫a cum a f„cut afirma˛ia domnul secretar de stat. Se aprob„ prin Legea bugetului de stat. Ceea ce legea reglementeaz„ corect ∫i clar este faptul c„ nu poate Guvernul s„ opereze modific„ri asupra proiectului trimis spre aprobare Parlamentului, dar a introduce ideea c„ exist„ autorit„˛i care-∫i aprob„ limitele de cheltuieli f„r„ s„ treac„ prin filtrul Parlamentului, f„r„ s„ fie aprobat prin lege, este total fals ∫i incorect.

Deci, a∫a cum bugetul, la fel ∫i regulamentul de organizare ∫i func˛ionare trebuie s„ fie supus aprob„rii Parlamentului, f„r„ ca prin aceasta s„ se aduc„ cumva atingere autonomie acestei autorit„˛i.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului umanist, v„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/11.IV.2005

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

™i eu sus˛in punctul de vedere c„, Óntr-adev„r, regulamentele acestei autorit„˛i, ca ∫i ale altor autorit„˛i, trebuie supuse aprob„rii Parlamentului.

Din motive pe care le cunoa∫tem, Ón trecut s-au Ónfiin˛at o serie de autorit„˛i care la aceast„ or„ Ó∫i aprob„ singure bugetul, fiind bugete extrabugetare, pe baza unor taxe pe care le aplic„ la operatorii din domeniul respectiv, ∫i Ó∫i fixeaz„ singuri cotele cu care-∫i amplific„ bugetul ∫i creeaz„ institu˛ii nefunc˛ionale ∫i nenecesare ∫i, de asemenea, Ó∫i stabilesc regulamente care contravin Ónse∫i Constitu˛iei ˛„rii.

Deci a∫ vrea ca, Óntr-adev„r, de acum Ónainte, astfel de autorit„˛i s„ fie sub controlul, cel pu˛in, al Parlamentului.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, av‚nd Ón vedere interven˛iile prezentate din partea...

V„ rog, da... O a doua interven˛ie din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare.

V„ rog, domnule senator.

## **Domnul Valentin Dinescu:**

V„ mul˛umesc.

Trebuie s„ avem Ón vedere c„, o dat„ aprobat de plenul Senatului, acest regulament devine fie lege, fie hot„r‚re de Senat. ™i e bine s„ clarific„m aici. Dac„ regulamentul se aprob„ prin hot„r‚re de Senat, e Ón ordine.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

Imediat, domnule senator Bindea, ∫i chiar v-a∫ ruga s„ ave˛i Ón vedere, Óntruc‚t risc„ s„ devin„ o dezbatere intern„ a grupului dumneavoastr„, numai un pic de r„bdare.

Dac„ crede˛i c„ este necesar, putem continua dezbaterea, dar eu personal cred c„ r„spunsul este evident. Dac„-l aprob„ numai Senatul, nu poate s„ fie dec‚t hot„r‚re, nu poate s„ fie o lege ∫i eu v-a∫ ruga, dac„ sunte˛i de acord, s„ ne oprim aici cu aceast„ dezbatere.

Din p„cate, a∫a cum v„ spuneam, dup„ cum s-a v„zut din interven˛ie, rezult„ foarte clar c„ aceast„ modificare e considerat„ o problem„ de fond, Ón leg„tur„ cu care nu pute˛i propune un amendament direct Ón ∫edin˛a noastr„ plenar„, a∫a c„ eu v„ invit, dac„ mai sunt interven˛ii la dezbateri generale, dac„ nu, inten˛ionez s„ trec la adoptarea amendamentelor propuse de comisie, cu precizarea evident„ a terminologiei avansate de domnul senator Iorgovan, a∫a cum am decis.

Nu exist„ altele, deci v„ informez, stima˛i colegi, c„ avem un num„r de 8 amendamente. Toate sunt adoptate de c„tre comisie ∫i a∫ vrea s„ vi le supun la vot Ón bloc pe toate cele 8, dac„ sunte˛i de acord. Toate sunt amendamente acceptate de c„tre comisie.

**Domnul Doru Ioan T„r„cil„**

**:**

A∫ renun˛a la ultimul amendament!

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

P„i, a r„mas ca Ón raport, c„ am zis c„ Ón plen nu mai putem s„ proced„m la modificare, av‚nd Ón vedere c„ mai mul˛i colegi au exprimat anumite rezerve. Deci, dac„...

V„ rog, atunci, numai pu˛in s„ fi˛i aten˛i. Dac„ sunte˛i de acord, ar urma s„ proced„m la vot pe toate cele 8 amendamente, astfel cum se reg„sesc Ón raportul comisiei, ∫i v„ propun s„ vota˛i.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 87 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri, raportul comisiei a fost adoptat.

Stima˛i colegi,

A∫a cum v-am spus de la Ónceputul ∫edin˛ei, Óntruc‚t n-am avut posibilitatea s„ o dezbatem Ónainte, ideea era s„ am‚n„m votul pentru s„pt„m‚na viitoare. Œn condi˛iile Ón care dumneavoastr„ considera˛i c„ exist„ un acord suficient de larg Ón Camer„, ∫i v„ atrag aten˛ia c„ e o lege organic„...

Œn aceste condi˛ii, stima˛i colegi, v„ propun s„ adopt„m prin vot raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri care a fost prezentat ast„zi, Ómpreun„ cu amendamentele pe care le-am adoptat.

Cine este pentru adoptarea raportului comisiei? V„ rog s„ vota˛i.

Cu 96 de voturi pentru ∫i o ab˛inere, raportul comisiei, Ómpreun„ cu amendamentele, a fost adoptat ∫i atunci m„ hazardez s„ v„ supun la vot proiectul de lege Ón Óntregul s„u, cu precizarea redac˛ional„ de la art. 1, prezentat„ de domnul senator Iorgovan, ∫i cu amendamentele din raportul Comisiei juridice.

V„ rog frumos s„ vota˛i.

Cine este pentru?

Cu 93 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„, care a salvat democra˛ia, proiectul de Lege privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale de Supraveghere a Prelucr„rii Datelor cu Caracter Personal a fost adoptat.

Trecem la punctul 6 de pe ordinea de zi. Este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 21/2005 privind sus˛inerea proiectului ISPA 2000/RO/16/P/PE/001 îProgram pentru managementul de∫eurilor Ón Piatra-Neam˛“.

O s„ invit din partea Guvernului... Œn˛eleg c„ este, pe l‚ng„ domnul ministru Olteanu, ∫i domnul secretar de stat István Jakab. **Domnul Jakab István** — _secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

Da, de la Ministerul Finan˛elor Publice. Mul˛umesc.

™i v„ rog atunci s„ introduce˛i, din partea comisiei, domnul senator Vosganian.

V„ rog s„ v„ prezenta˛i proiectul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/11.IV.2005

## Domnule pre∫edinte,

## Distin∫i senatori,

Sunt Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a sus˛ine proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 21/2005 privind sus˛inerea Proiectului ISPA 2000, proiect de management al de∫eurilor Ón Piatra-Neam˛.

Acest proiect de lege are ca obiect reglementarea unei sume suplimentare de 2.425.000 de euro pentru sus˛inerea acestui proiect ISPA, îManagementul de∫eurilor Ón Piatra-Neam˛“. Memorandumul de finan˛are privind aceast„ m„sur„ ISPA a fost semnat Ón anul 2000. A urmat ratificarea ∫i dup„ aceea a fost prev„zut un buget total, pentru efectuarea acestor lucr„ri, de 14.575.000 de euro.

Œn cursul anului 2002—2003 s-au organizat licita˛iile pentru executarea acestui proiect ∫i toate cele trei oferte primite au dep„∫it bugetul preconizat, fiind necesar„ pentru executarea lucr„rilor o sum„ suplimentar„ de aproximativ 2.425.000 de euro. Includerea acestei sume suplimentare Ón memorandumul de finan˛are nu a fost agreat„ de c„tre reprezentan˛ii Comisiei Europene, consider‚ndu-se stipulat Ón memorandumul de finan˛are c„ toate costurile suplimentare care vor ap„rea vor fi exclusiv responsabilit„˛ile p„r˛ii rom‚ne ∫i, ca atare, noi sus˛inem alocarea de la bugetul de stat a acestei diferen˛e, pentru realizarea proiectului.

Relansarea licita˛iei ar fi condus la anularea acestui proiect ISPA ∫i la pierderea finan˛„rii nerambursabile de la Comisia European„ ∫i a cofinan˛„rii de la Guvernul danez, ca atare rug„m plenul Senatului s„ aprobe aceast„ lege ∫i s„ dea und„ verde pentru realizarea acestei investi˛ii Ón Programul pentru managementul a de∫eurilor Ón Piatra-Neam˛.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu domnului secretar de stat.

Œl invit pe domnul senator Varujan Vosganian, pre∫edintele Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci s„ ne prezinte raportul comisiei.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

La argumentele prezentate de ini˛iator doresc s„ adaug faptul c„ la ∫edin˛a din 30 martie 2005 proiectul de lege a fost avizat favorabil de c„tre Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, lu‚ndu-se act ∫i de avizele Comisiilor economic„, administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului ∫i s„n„tate, ecologie ∫i sport ale Senatului.

Av‚nd Ón vedere cele de mai sus, membrii comisiei au hot„r‚t cu majoritate de voturi s„ adopte raport de admitere, f„r„ amendamente, cu unanimitatea celor prezen˛i, dar pentru c„ nu era prezen˛„ integral„, am preferat formula îmajoritate de voturi“.

Œn consecin˛„, supunem spre dezbatere ∫i adoptare plenului Senatului raportul de admitere ∫i proiectul de lege, f„r„ amendamente.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Dezbateri generale.

V„ rog, din partea Grupului umanist.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

A∫ vrea doar s„ v„ spun de la bun Ónceput c„ eu am s„ m„ ab˛in la acest vot din probitate profesional„.

Astfel de proiecte sunt deosebit de exagerate ∫i Óntotdeauna au scos din concurs firmele rom‚ne∫ti de construc˛ii. Vreau s„ v„ spun c„ acest proiect, din monitorizarea f„cut„ de Asocia˛ia Antreprenorilor de Construc˛ii din Rom‚nia, s-a executat cu 60% din bugetul aprobat de c„tre firmele rom‚ne∫ti ∫i c„ restul bugetului reprezint„ beneficiul ∫i asisten˛„ tehnic„ Ón favoarea firmelor str„ine care au licitat ∫i au c‚∫tigat acest proiect.

Proiectele ISPA, Ón general, sunt proiecte care scot din start, prin criteriile de eligibilitate, firmele rom‚ne∫ti, ca atare eu a∫ vrea s„ v„ spun c„, sigur, Grupul Partidului Umanist Rom‚n va vota acest proiect, dar Guvernul ar trebui s„ intervin„ pe l‚ng„ coordonatorul na˛ional ISPA ∫i pe l‚ng„ Comisia European„ a acestui program ca aceste criterii de eligibilitate, care sunt absolut exagerate Ón toate proiectele de infrastructur„ rom‚neasc„, s„ fac„ a∫a cum a f„cut ∫i Guvernul spaniol, s„ reduc„ criteriile la performan˛ele pe care le au firmele rom‚ne∫ti, astfel Ónc‚t aceste proiecte s„ se realizeze cu fonduri cel pu˛in la 70% din costurile actuale.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului social-democrat, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, din partea Grupului P.S.D., care sus˛ine proiectul, sigur c„ de fiecare dat„ vor mai fi ∫i aspecte care pot fi Ómbun„t„˛ite. Avem to˛i interesul ca ∫i firme rom‚ne∫ti s„ poat„ participa la asemenea lucr„ri.

Din p„cate, criteriile acelea despre care s-a f„cut vorbire sunt suficient de aspre. Œnc„ nu toate societ„˛ile rom‚ne∫ti pot s„ le Óndeplineasc„ ∫i Ón aceste condi˛ii nu putem renun˛a la un asemenea proiect, mai ales acolo la mine, la Piatra-Neam˛, unde, din acest punct de vedere, sunt ni∫te lucruri foarte r„mase Ón urm„.

Rog pe to˛i colegii senatori s„ se g‚ndeasc„ ∫i la aceste aspecte. Sigur c„ trebuie s„ fim patrio˛i ∫i este firesc s„ avem grij„ de societ„˛ile rom‚ne∫ti, dar nu putem renun˛a pe acest considerent la un asemenea proiect.

Grupul social-democrat va sus˛ine proiectul.

## V„ mul˛umesc.

Mai sunt alte interven˛ii la dezbateri generale? Da. Din partea Grupului popular Rom‚nia Mare, domnul Funar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/11.IV.2005

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Noi avem, pentru Ónceput, o Óntrebare pentru reprezentan˛ii Guvernului.

De ce atunci c‚nd s-a Óntocmit caietul de sarcini nu s-a pus aceast„ condi˛ie, Óncadrarea Ón plafonul maxim? Pentru c„ s-a ajuns acum la o cre∫tere de aproape 2,5 milioane euro Ón plus fa˛„ de sumele aprobate ini˛ial prin proiect.

V„ rog, domnule secretar de stat Jakab.

Proiectul a fost subestimat, la nivel local, prima dat„, la Piatra-Neam˛ unde s-au Óntocmit toat„ documenta˛ia ∫i toate lucr„rile, iar ulterior s-a mers pe proiectul respectiv, fiind aprobat inclusiv de Delega˛ia Comisiei Europene ∫i dup„ aceea de Comisia European„.

Deci s-a considerat suma respectiv„ ca fiind bugetul alocat pentru proiectul respectiv.

V„ mul˛umesc pentru r„spuns.

Grupul nostru parlamentar va sus˛ine proiectul de lege.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, nu am de ad„ugat dec‚t faptul c„ am avut Ón vedere acest lucru la comisie. Œntr-adev„r, trebuie s„ avem Ón vedere ca pe viitor criteriile de eligibilitate s„ nu exclud„ firmele rom‚ne∫ti. Suntem sesiza˛i c„ se fac licita˛ii la care, din condi˛iile prealabile, practic firmele rom‚ne∫ti nu pot s„ accead„.

Este o chestiune important„, f„r„ Óndoial„, Óns„, c„ ea nu poate s„ afecteze decizia noastr„ privind importan˛a continu„rii acestui lucru, motiv pentru care am ∫i dat aviz favorabil.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

V„ mul˛umesc.

Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, v-a∫ propune totu∫i s„ vot„m raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci. Cine este de acord?

Mul˛umesc domnului secretar de stat István Jakab. V„ propun s„ trecem la punctul urm„tor. Este punctul 7, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 18/2005 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda Ón anul 2005 personalului din Ónv„˛„m‚nt, salarizat potrivit Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 68/2004 privind unele m„suri Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului ∫i Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 196/2002 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda Ón anii 2003 ∫i 2004 personalului din Ónv„˛„m‚nt, salarizat potrivit Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2000 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, referitor la stabilirea salariului de baz„ al personalului din Ónv„˛„m‚nt, ∫i pentru abrogarea unor dispozi˛ii din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz„ Ón sectorul bugetar ∫i a indemniza˛iilor pentru persoane care ocup„ func˛ii de demnitate public„.

Legea este ordinar„. Ini˛iator este Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Particip„ domnul secretar de stat Miron, din partea Guvernului, Ómpreun„ cu domnul Olteanu.

Raport, Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret.

Rog reprezentantul Guvernului s„ introduc„ proiectul de lege.

V„ rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Dumitru Miron** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Venim Ón fa˛a dumneavoastr„ cu o ordonan˛„ de urgen˛„ care pleac„ de la premisa c„ Ónv„˛„m‚ntul este prioritate na˛ional„ ∫i c„ Ón aceste condi˛ii valorile de baz„ ale Ónv„˛„m‚ntului se transpun Ón practic„ cu oameni c‚t se poate de bine motiva˛i.

Pornind de la aceste considerente, vreau s„ spun c„ pentru egalitate de tratament, pentru ca salaria˛ii bugetari din Ónv„˛„m‚nt s„ beneficieze de aceea∫i aten˛ie ca ∫i ceilal˛i colegi din alte sectoare de activitate, aceast„ lege vine ∫i Ón dou„ etape, de fapt, 55% din cre∫terea aferent„ de 12%, deci o cre∫tere de 6,6% a salariului de baz„ din decembrie 2004 sau o cre∫tere de 55% din diferen˛a Óntre salariul preconizat pentru octombrie 2005 ∫i decembrie 2004, urm‚nd ca de la 1 octombrie 2005 s„ se ajung„ la cre∫terea de 12% prev„zut„ pentru Óntregul sector bugetar.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Domnul senator Popa Aron, raportul comun s„ fie introdus. Domnul doctor Irinel Popescu.

V„ rog, domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cele dou„ comisii reunite au primit aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ av‚nd ca obiect de reglementare cre∫terile salariale de 12% din anul 2005 pentru personalul didactic

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/11.IV.2005 ∫i didactic auxiliar din Ónv„˛„m‚nt, precum ∫i posibilitatea acord„rii de cre∫teri salariale pe baza evalu„rii performan˛elor profesionale din anul 2004.

Aceast„ cre∫tere se acord„ Ón dou„ etape: Ón martie— septembrie, 55% din suma corespunz„toare cre∫terii, octombrie—decembrie, 45%.

Proiectul a primit avize favorabile de la Comisia economic„ ∫i Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i are avizul favorabil, cu observa˛ii ∫i propuneri, al Consiliului Legislativ.

Legea este ordinar„, Camera decizional„ fiind Camera Deputa˛ilor.

Ca urmare a examin„rii proiectului de lege amintit, Ómpreun„ ∫i cu reprezentan˛ii Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, ∫i anume domnul secretar de stat Dumitru Miron, domnul director general Mihai P„unic„ ∫i domnul director Gheorghe Ghelmez, cele dou„ comisii au hot„r‚t s„ adopte raport favorabil spre a fi dezb„tut Ón plenul Senatului, cu un amendament admis Ón unanimitate ∫i unul respins — 6 voturi pentru, 6 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere —, prezentate Ón anexele la prezentul raport.

V„ mul˛umesc, domnule doctor, pentru introducerea raportului.

V„ propun s„ trecem la dezbateri generale. Œl invit pe domnul senator Ardelean.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Distin∫i colegi,

Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 18/2005 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda Ón acest an personalului din Ónv„˛„m‚nt este o hot„r‚re care trebuie apreciat„ Ón mod deosebit, fiind printre pu˛inele favorabile cadrelor didactice Ón aceast„ etap„.

Tocmai de aceea vreau s„ resus˛in Ón fa˛a plenului amendamentul pe care l-am f„cut Ón cele dou„ comisii reunite, ∫i anume: art. 3 punctul 1 din interpretarea Ón forma actual„ prevede pe l‚ng„ cre∫terea salarial„ ce se acord„ conform ordonan˛ei ∫i posibilitatea de a beneficia de o cre∫tere salarial„ Ón func˛ie de performan˛ele profesionale, care sunt cele pe care le cunoa∫tem, ∫ti˛i cum, stabilite de c„tre minister. Este o prevedere care Óncurajeaz„, Óntr-adev„r, activitatea acelor cadre didactice care au rezultate deosebite. Acest lucru trebuie Óns„ certificat. Cadrele didactice sunt motivate astfel s„ Óndeplineasc„ acele criterii de evaluare. Trebuie men˛ionat nu faptul c„ îpot beneficia“ — acest îpot“ implic„ Ón etimologia limbii rom‚ne o serie de interpret„ri —, ci faptul c„ îbeneficiaz„“ sigur de acele m„riri Ón cazul Ón care au avut rezultate. Articolul trebuie s„ exprime cu claritate rom‚neasc„ acest lucru f„r„ a l„sa loc la interpret„ri.

Œn art. 3 punctul 1 expresia îpoate beneficia“ trebuie Ónlocuit„ cu urm„toarea: îbeneficiaz„“. Œn acest context trebuie s„ existe certitudinea c„, dac„ sunt Óndeplinite criteriile de evaluare a cadrelor didactice, acestea beneficiaz„ de o cre∫tere salarial„. Este o problem„ de interpretare.

Cum spunea ∫i domnul pre∫edinte, Ón comisii am avut paritate 6:6. Deci art. 3 paragraful 1 ar urma s„ fie formulat Ón felul urm„tor: îŒn anul 2005, personalul didactic salarizat Óntre limitele corespunz„toare func˛iei beneficiaz„...“, deci nu îpot“, ci îbeneficiaz„“, î...pe l‚ng„ criteriile salariale...“ Œncolo nu se schimb„ nimic.

A∫ dori s„ sprijinim certitudinea acestor oameni, a acestor dasc„li care au salarii, la ora actual„, mici fa˛„ de alte categorii ∫i fa˛„ de ceea ce ei realizeaz„ at‚t Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, c‚t ∫i Ón Ónv„˛„m‚ntul universitar.

Ar fi o certitudine acest cuv‚nt îbeneficiaz„“ ∫i o apreciere din partea Senatului a activit„˛ii pe care o depun.

## V„ mul˛umesc.

Numai o precizare. Am Ón˛eles c„ nu am mai f„cut dezbateri generale, ci am intrat direct pe procedura de amendamente respinse, pentru c„, de fapt, interven˛ia domnului profesor Ardelean se refer„ la un amendament respins, pe care Ól ave˛i Ón anexa nr. 2 la raportul comun al celor dou„ comisii.

Dac„ nu sunt, Óntr-adev„r, interven˛ii cu caracter general, vom continua cu aceast„ dezbatere. Numai un moment!

I-am avut pe domnul senator Athanasiu, din partea Grupului P.S.D., pe domnul Zoltán Puskás, pe domnul Funar ∫i Ón aceast„ ordine v„ rog s„ interveni˛i dac„ este pe amendamentul respins sau pe interven˛ii generale. Domnul senator Athanasiu.

## Domnule pre∫edinte, Distin∫i colegi,

Œmi iau Óng„duin˛a, sper, acceptat„ de pre∫edintele nostru de ∫edin˛„, Óntruc‚t s-a demarat o discu˛ie care viza Óntr-adev„r un amendament respins la limit„, cu 6 voturi pentru, 6 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere… S„-mi Óng„dui˛i, Ón primul r‚nd, s„ spun c„ aceast„ Ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului nr. 18/2005 vine cu o oarecare Ónt‚rziere, dar bine c„ vine, Ón sensul alinierii din punct de vedere al ajust„rii salariale pentru personalul didactic cu tot personalul bugetar. Regretabil„ Ónt‚rziere, dar mai bine mai t‚rziu dec‚t dup„ trecerea anului bugetar.

Œntr-adev„r, politicile salariale Ón privin˛a personalului didactic nu au reu∫it s„ satisfac„ Ón decursul timpului nevoile acestui corp profesional, ele Óns„ au demarat o anumit„ strategie. Un demers de predictibilitate Ón cre∫terea progresiv„ concret„ ∫i bine venit„ a salariilor profesorilor s-a f„cut prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 68/2004, care a consfin˛it cea mai substan˛ial„ cre∫tere pentru personalul didactic, excep˛ie f„c‚nd profesorii universitari, unde a fost o dublare a salariilor.

™tim cu to˛ii, cei din Senatul Rom‚niei, ca ∫i foarte mul˛i politicieni ∫i, totodat„, opinia public„, c„ exist„ o revendicare a personalului didactic exprimat„ ∫i de colegii lideri de sindicat — Ól v„d aici ∫i pe domnul Aurel Cornea — Ón sensul unei dubl„ri a salariilor profesorilor, sigur, Óntr-un anumit calendar bine etapizat ∫i cu anumit„ predictibilitate a politicilor de ajustare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/11.IV.2005 A∫ Óncheia aceast„ parte a expozeului meu privind acest proiect de lege spun‚nd c„ eu cred c„, pe l‚ng„ evidenta ∫i necesara, u∫or Ónt‚rziata ajustare salarial„ care se realizeaz„ prin intermediul Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 18/2005, trebuie, Ón continuare, asigurate major„ri salariale care s„ conduc„, Óntr-un interval de timp bine determinat, la acel deziderat legitim al profesorilor de a se dubla salariile, pentru c„ altfel s-ar perpetua o discriminare sup„r„toare Ón raport cu cre∫terea de 100% operat„ din 1 ianuarie 2004 Ón privin˛a salariilor profesorilor universitari. ™i ∫ti˛i mai bine dec‚t mine c„, dac„ adev„rul se g„se∫te greu ∫i poate sau nu s„ produc„ sup„r„ri, nedreptatea e mult mai vizibil„ ∫i sup„r„ tot timpul.

Mul˛umesc domnului senator Athanasiu. Urm„torul era domnul senator Valentin Zoltán Puskás. V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Grupul nostru parlamentar sus˛ine aprobarea acestei ordonan˛e de urgen˛„, mai cu seam„ av‚nd Ón vedere faptul c„ Ón februarie, dac„ v„ aminti˛i, am avut o interven˛ie la acest microfon al Senatului, prin care, Óntr-o declara˛ie politic„, am spus c„ i-am uitat pe slujitorii neamului, pe dasc„li, ∫i ar trebui s„ Óntocmim un proiect de lege prin care salariile acestora s„ fie aduse la un nivel acceptabil.

Aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ m„ face s„ cred c„ ∫i Ón Guvern s-a auzit, Ón sf‚r∫it, o declara˛ie politic„ ∫i a ap„rut aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„, care ne scute∫te de efortul de a face un proiect de lege, o ini˛iativ„ legislativ„, dar sus˛inem aceast„ ordonan˛„, av‚nd Ón vedere c„ ajut„, Óntr-un anumit fel, pe dasc„lii no∫tri, pe slujitorii neamului, ∫i, Ón privin˛a viitorului, sper„m c„ aceast„ ordonan˛„ este doar un Ónceput. Vor urma alte legi, care vor fi benefice acestui segment foarte important din activitatea noastr„, Ónv„˛„m‚ntul, ∫i, a∫a cum am spus ∫i Ón declara˛ia politic„, viitorul Rom‚niei, viitorul na˛iunii depinde de cei care sunt acum Ón b„ncile ∫colii ∫i cei care sunt instrui˛i, educa˛i de c„tre dasc„lii no∫tri.

De aceea, sper‚nd c„ este doar un Ónceput, vom vota aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ ∫i a∫tept„m ∫i continuarea. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., domnul senator Paul P„curaru.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Sigur c„ aceast„ ordonan˛„ a fost promovat„ ∫i Ón comisie, ∫i Ón grupul parlamentar, la nivelul Alian˛ei. Ea este, categoric, votat„ favorabil.

A∫ vrea s„ fac o precizare, totu∫i, c„, Ón raport cu negocierile care au avut loc, Ón timp, Óntre sindicate ∫i Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, exist„ un angajament care nici p‚n„ Ón momentul de fa˛„ nu este respectat — probabil c„ Guvernul are Ón vedere s„ ajung„ la Óndeplinirea sa —, respectiv realizarea unei Legi a salariz„rii personalului didactic. O astfel de lege, Ón momentul de fa˛„, lipse∫te. Noi avem acte normative succesive, care reglementeaz„, ajusteaz„ sau majoreaz„ nivelul salariilor pentru personalul didactic, nedidactic sau pentru personalul TESA ∫i a∫a mai departe, dar nu avem un act normativ de sine st„t„tor, care s„ reglementeze cadrul de salarizare, o lege unic„ a salariz„rii personalului din Ónv„˛„m‚nt.

Am Ón˛eles c„ ministerul are Ón vedere acest aspect. Probabil c„ domnul secretar de stat ne va da detalii. Mie mi se pare foarte important, pentru c„ altfel vom fi tot timpul Ón situa˛ia de a face compara˛ii care nu stau Ón picioare.

Opinia mea este, ∫i cred c„ to˛i cei care se ocup„ pu˛in de sistemul de salarizare din Rom‚nia vor putea observa c„, Ón momentul de fa˛„, avem un sistem care nu mai este unitar, ci este un sistem spart Ón diverse componente, fiecare s-a autonominalizat Ón ceea ce prive∫te salarizarea, ∫i bine ar fi ca ∫i pentru acest important corp profesional s„ avem o lege distinct„ a salariz„rii.

Œn ceea ce prive∫te amendamentul pe care l-a propus colegul nostru Ón comisie, Ón reuniunea comun„ a celor dou„ comisii, Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret, p‚n„ la urm„ amendamentul a fost respins, pentru c„, la o lectur„ atent„, se poate observa c„ Óntreg textul poate s„ lipseasc„ ∫i nimic nu se modific„. Deci el este, dintr-un anumit punct de vedere, superfluu. El nu constituie drepturi, aduce Ón situa˛ia de a beneficia sau de a nu beneficia anumite persoane.

Reglementarea privind promovarea profesional„, ocuparea posturilor disponibile ∫i promovarea pe post exist„ deja ∫i nu era nevoie, obligatoriu, de acest art. 3, care s„ fie acum supus amendamentelor.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnul senator Funar.

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Ne bucur„ faptul c„ avem pe masa de lucru acest proiect de lege. Ne-am fi a∫teptat ca Guvernul N„stase s„ fi Óndr„znit la vremea respectiv„ s„ propun„ prin ordonan˛„ o cre∫tere mai Ónsemnat„ a drepturilor salariale ale profesorilor.

Este cunoscut c„ Ón domeniul natalit„˛ii se vorbe∫te, din p„cate, Ón ultimii 15 ani, de un spor negativ al popula˛iei. Am o Óntrebare pentru reprezentan˛ii Guvernului.

Aceast„ cre∫tere salarial„, propus„ prin acest act normativ, corelat„ cu explozia sau valul uria∫ de scumpiri de la 1 aprilie, marea zi a p„c„lelilor pentru rom‚ni, cre∫terile uria∫e de pre˛uri, tarife, impozite, accize, dac„ aceste dou„ acte normative, dou„ ordonan˛e corelate, a Guvernului N„stase ∫i a Guvernului T„riceanu, duc Ón final la un spor negativ de salarii pentru dasc„li?

P‚n„ c‚nd ve˛i preg„ti r„spunsul la aceast„ Óntrebare, a∫ vrea s„ v„ fac cunoscut c„ Grupul parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare sus˛ine proiectul de lege ∫i amendamentul care a fost motivat aici de c„tre domnul senator Ardelean.

Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Domnule secretar de stat, dac„ pute˛i r„spunde, v„ rog.

Este adev„rat, con˛inutul art. 3 se g„se∫te reglementat Óntocmai Ón acte normative Ón vigoare ∫i cu aser˛iunea îpoate s„ beneficieze“. Œn al doilea r‚nd, exist„ condi˛ionalitatea acestui îpoate“. El poate s„ lipseasc„, poate s„ fie, dar tot este condi˛ionat de promovarea unor criterii de performan˛„ profesional„ individual„ ∫i de existen˛a resurselor bugetare, ∫i atunci nu impieteaz„ Ón nici un fel.

De ce l-au mai cuprins Ón text ini˛iatorii? Pentru consolidare, nu pentru schimbarea filosofiei ordonan˛ei, pentru c„ ar fi existat o temere ∫i ea era fireasc„ la unele cadre didactice: nu cumva aceast„ cre∫tere este Ón locul celor care existau?

Œn al doilea r‚nd, s-au ridicat aici ni∫te probleme.

Domnule profesor Funar, vreau s„ spun c„ pot s„ asigur plenul Senatului c„ vom analiza efectele acelor scumpiri de pre˛uri, m„riri de tarife la servicii, la momentul Ón care va fi posibil„ o analiz„ ex-post. Deci noi facem o evaluare ex-ante. Ceea ce pot s„ spun este c„, la acest moment, din binomul la care se f„cea

referire ∫i care ne preocup„ pe to˛i, noi putem s„ spunem care este impactul preliminat al acestei cre∫teri. Care este coeficientul de eroziune datorat altor elemente care se vor produce vom analiza la momentul potrivit.

Œn alt„ ordine de idei, Ónchei prin a spune c„ la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii nu avem nevoie dec‚t de acest impuls pe care l-am primit ast„zi. Dumneavoastr„ ne-a˛i dat impulsul s„ elabor„m ∫i s„ Ónaint„m Camerelor Legislativului o lege a salariz„rii Ón Ónv„˛„m‚nt. V„ asigur„m c„ venim cu ea. Problema este urm„toarea: dac„ ∫i resursele bugetare sunt acoperitoare pentru aceste inten˛ionalit„˛i ∫i, evident, dac„ ∫i Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei sprijin„ aceast„ ini˛iativ„.

Œmpreun„ cu partenerii no∫tri sociali, vom demara procesul de finalizare a unui act normativ Ón aceast„ direc˛ie. Venim cu ele spre Legislativ.

Mul˛umesc foarte mult. Dac„ mai sunt interven˛ii?

V„ rog, din partea Grupului parlamentar al Partidului Umanist din Rom‚nia (social-liberal).

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Umanist din Rom‚nia (social-liberal) sus˛ine aceast„ lege cu at‚t mai mult cu c‚t, consider„m noi, este un pas nu tocmai mare, pe baza unei normaliz„ri a situa˛iei salariale din Ónv„˛„m‚nt, ∫i credem c„ este, a∫a cum a remarcat ∫i colegul senator Puskás, un Ónceput Ón acest domeniu.

- Deci vom vota aceast„ lege.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, Ón aceste condi˛ii v„ propun s„ proced„m Ón felul urm„tor. Œn primul r‚nd, s„ decidem asupra amendamentului care a fost respins.

Din lu„rile de cuv‚nt ale domnului senator Ardelean ∫i ale altor colegi senatori, am Ón˛eles c„ amendamentul respins se sus˛ine. Œn aceste condi˛ii, obliga˛ia mea este s„-l

V„ rog s„ proceda˛i la vot, cine este pentru, Ómpotriv„ sau se ab˛ine la acest amendament respins din anexa nr. 2?

Cu 47 de voturi pentru, 39 Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri...

## **Din sal„:**

A trecut!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/11.IV.2005

Deci, dup„ calcule savante, v„ informez c„ acest amendament a fost acceptat. Œn consecin˛„, textul art. 3 alin. 1 va fi îbeneficiaz„“, Ón loc de îpoate beneficia“...

List„!

V„ rog?

List„!

Lista neagr„, da.

Da, cu list„, la cererea Grupului P.N.L.-P.D.

Cu aceast„ reformulare a art. 3, v„ supun la vot amendamentele Ón ansamblul lor, adic„ ∫i primul, ∫i al doilea amendament, ∫i v„ rog s„ vota˛i. De asemenea, cine voteaz„ pentru este, evident, Ón favoarea amendamentelor.

V„ supun la vot raportul comisiei, a∫a cum a fost modificat.

100 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, raportul comisiei a fost adoptat.

Œncurajat de cooperarea dumneavoastr„, v„ supun la vot proiectul de lege Ón ansamblul s„u pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului privind cre∫terile salariale.

V„ vot s„ vota˛i.

Cu 98 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„, nici o ab˛inere, s-a adoptat.

Cine a solicitat lista? Domnul senator Bindea, deci, s„

se dea lista ∫i un singur nume: cine a votat Ómpotriv„. V„ mul˛umesc foarte mult.

- Mul˛umesc ∫i domnilor pre∫edin˛i.

V„ propun s„ trecem la punctul urm„tor.

Se transmite la radio!

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

Nu. V„ dau o veste bun„. Nu se mai transmite la radio, dar observa˛ia dumneavoastr„ este totu∫i pertinent„.

V„ propun, stima˛i colegi, s„ ne oprim aici, pentru c„ risc„m totu∫i s„ punem Óntr-o lumin„ mult prea favorabil„ Senatul prin modalitatea de ac˛iune expeditiv„.

V„ propun s„ ne oprim aici cu procedura legislativ„ ∫i s„ trecem la Óntreb„ri, interpel„ri.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ nu m„ Ón˛elege˛i gre∫it. ™edin˛a continu„ cu Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri. Am oprit numai procedura legislativ„.

Stima˛i colegi, avem mai multe Óntreb„ri ∫i interpel„ri. Mai Ónt‚i Óns„ v„ rog s„ fi˛i de acord, Ón mod excep˛ional, s„ permitem reprezentantului Guvernului, domnul ministru Olteanu, s„ r„spund„ la Óntreb„rile ∫i interpel„rile adresate s„pt„m‚na trecut„ primului-ministru, dup„ care s„ trecem la punerea Óntreb„rilor.

Deci sunt dou„ Óntreb„ri. Autostrada Transilvania, o Óntrebare adresat„ de domnul senator Nicolae Iorga ∫i Gheorghe Funar, ∫i a doua Óntrebare, referitoare la majorarea Ón avans a accizelor, a domnilor senatori Liviu Doru Bindea ∫i Gheorghe Funar.

Œl invit pe domnul ministru Bogdan Olteanu.

## — **Domnul Bogdan Olteanu** _ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ nu gre∫esc, domnul senator Ilie Petrescu nu se afl„ Ón sal„ ∫i atunci r„spunsul va fi comunicat Ón scris, pentru prima Óntrebare, situa˛ia din Dobri˛a, Gorj.

La Óntrebarea domnului senator Gheorghe Funar referitoare la indemniza˛ia guvernatorului B.N.R. ∫i a membrilor Consiliului de administra˛ie, r„spunsul domnului prim-ministru este c„, potrivit prevederilor art. 33 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei, salariile, indemniza˛iile ∫i alte drepturi b„ne∫ti ale personalului sunt stabilite de Consiliul de administra˛ie al B.N.R.

Aici apare o deosebire fundamental„ fa˛„ de sistemul de salarizare a personalului din activit„˛ile ∫i institu˛iile publice finan˛ate integral sau Ón majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigur„rilor sociale de stat, bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale. Banca Na˛ional„ a Rom‚niei este, Óntr-adev„r, o institu˛ie public„ independent„, dar nu una tipic bugetar„. Prin urmare, Guvernul nu are nici un fel de atribu˛ii ∫i nu se implic„ Ón stabilirea plafonului de salarizare, respectiv a indemniza˛iilor aferente membrilor Consiliului de administra˛ie.

Œn condi˛iile Ón care nu exist„ o rela˛ie de subordonare Óntre Guvern ∫i Banca Na˛ional„ a Rom‚niei, domnul prim-ministru consider„ c„ ar fi mai oportun s„ v„ solicite s„ v„ adresa˛i Ón aceast„ privin˛„ Ónsu∫i guvernatorului B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei, solicit‚ndu-i un r„spuns.

Da, v„ mul˛umesc. Domnul senator Funar.

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Sunt par˛ial mul˛umit de r„spunsul dat de domnul ministru ∫i am rug„mintea s„ mi se comunice personal aceste cifre pe care le-am solicitat. Deci Óntr-un plic confiden˛ial pentru senatorul Gheorghe Funar, f„r„ s„ le citi˛i dumneavoastr„ la microfon, f„r„ s„ apar„ Ón stenogram„. Este vorba de informa˛ii de interes public. Eu m„ limitez la a le cunoa∫te personal.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/11.IV.2005

V„ mul˛umesc.

O s„ rog pe domnul ministru Bogdan Olteanu s„ informeze pe primul-ministru despre aceast„ nou„ interpelare.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œn ce prive∫te Óntrebarea domnului senator Ilie S‚rbu privitoare la participarea la Salonul Auto de la Geneva, domnul senator fiind Ón absen˛„, r„spunsul a fost comunicat ∫i Ón scris, sigur.

Domnul senator Ioan Talpe∫ nu se afl„ Ón sal„. Am comunicat r„spunsul primului-ministru Ón scris.

Œn fine, interpelarea domnului senator Gheorghe Funar privitoare la politica Ón domeniul rela˛iilor cu rom‚nii de pretutindeni.

## Domnule senator,

Amplificarea leg„turilor cu etnicii rom‚ni de pretutindeni, Ón scopul p„str„rii, dezvolt„rii ∫i exprim„rii identit„˛ilor culturale, lingvistice ∫i religioase, constituie obliga˛ia statului, prev„zut„ la art. 7 din Constitu˛ia Rom‚niei ∫i asumat„ ca atare Ón Programul de guvernare pe perioada 2004—2008, aprobat prin hot„r‚re a Parlamentului.

Pentru o mai bun„ coordonare ∫i o mai mare eficien˛„ Ón domeniul rela˛iilor cu rom‚nii de pretutindeni, Ón cadrul ∫edin˛ei din 9 martie 2005, Guvernul a hot„r‚t ca Ministerul Afacerilor Externe s„ preia de la Cancelaria Primului-Ministru activitatea Departamentului pentru Rom‚nii de Pretutindeni, precum ∫i personalul ∫i fondurile aferente. De asemenea, a fost preluat Centrul îEudoxiu Hurmuzachi“, av‚nd ca obiective acordarea de sprijin comunit„˛ilor rom‚ne∫ti de pretutindeni.

Œntre ac˛iunile ∫i proiectele anuale pe care Guvernul le are constant Ón vedere, cu scopul sprijinirii dezvolt„rii ∫i exprim„rii identit„˛ii culturale a rom‚nilor din afara grani˛elor, vom men˛iona aici acordarea de c„tre statul rom‚n a burselor de studii pentru tinerii etnici rom‚ni din vecin„tate ∫i din diaspora, sprijinirea particip„rii reprezentan˛ilor comunit„˛ilor rom‚ne∫ti din str„in„tate la Simpozionul îRom‚nii de Pretutindeni“, manifestare ce se desf„∫oar„ anual la Mangalia, la Congresul Spiritualit„˛ii Rom‚ne∫ti, precum ∫i la alte evenimente care Ói Óntrunesc pe cona˛ionalii no∫tri, elaborarea ∫i aplicarea de planuri de ac˛iune comune, speciale pentru sprijinirea etnicilor rom‚ni din ˛„rile vecine, sprijinirea Ónv„˛„m‚ntului Ón limba rom‚n„ Ón ˛„rile vecine, respectiv a ∫colilor duminicale pentru copiii cet„˛enilor rom‚ni din diaspora, achizi˛ionarea ∫i trimiterea de c„r˛i, precum ∫i casete, CD-uri cu limba rom‚n„, destinate procesului de Ónv„˛„m‚nt Ón limba rom‚n„ din cadrul comunit„˛ilor rom‚ne∫ti din str„in„tate.

Mul˛umesc. Alte r„spunsuri? Nu mai sunt. Mul˛umesc foarte mult. Domnul senator Funar.

Domnule pre∫edinte, sunt mul˛umit de r„spuns. O Óntrebare suplimentar„ dac„ accept„ domnul ministru?

La apropiata rectificare de buget sumele acestea vor fi afectate cu semnul minus sau nu vor fi afectate?

Nu exist„ o asemenea inten˛ie de a afecta aceste sume cu semnul minus, dar v„ pot da un r„spuns calificat Ón ceea ce prive∫te viziunea Departamentului pentru Rom‚nii de Pretutindeni referitoare la viitoarea rectificare bugetar„ Ón c‚teva zile.

Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Mul˛umesc domnului ministru Olteanu ∫i v„ propun s„ trecem acum la formularea de Óntreb„ri, interpel„ri.

Œl invit pe domnul senator Mircea Mereu˛„ pentru a adresa o Óntrebare Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/11.IV.2005

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œntrebarea mea este adresat„ Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, respectiv domnului ministru Gheorghe Flutur.

Se ∫tie c„, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.105/2003, conform art. 7, se stipuleaz„ faptul c„ îRomsilva“ are, printre altele, ca obiect de activitate ∫i coordonarea ∫i implementarea Programului na˛ional de ameliorare genetic„ a cabalinelor, conservarea patrimoniului genetic na˛ional ∫i alte atribu˛iuni Ón cre∫terea cailor.

Œn virtutea hot„r‚rii men˛ionate, ∫eful Direc˛iei Silvice Bistri˛a-N„s„ud, Ivan Gheorghe, aflat Ón fruntea institu˛iei, ce are Ón subordine ∫i Herghelia Beclean, care p‚n„ anul trecut asigura arm„sari de mont„ public„ pentru comunit„˛i din patru jude˛e, respectiv Cluj, S„laj, Satu-Mare, Bistri˛a-N„s„ud, a Ónt‚rziat nespus de mult Ón aceast„ prim„var„ s„ mai trimit„ cai Ón cele patru jude˛e transilvane.

Domnul Ivan Gheorghe nu a explicat motivele deciziei sale, de∫i, conform Ordinului ministrului nr. 861/614/2003, sta˛iunile comunale de mont„ sunt unit„˛i zootehnice ale consiliilor locale, ale comunelor, ora∫elor ∫i municipiilor care asigur„ ad„postirea ∫i Óngrijirea masculilor de reproducere.

Lipsa de responsabilitate a domnului Ivan Gheorghe, precum ∫i refuzul acestuia de a se implica Ón urgentarea repartiz„rii arm„sarilor pentru montele Ón teritoriu au atras at‚t nemul˛umirea cresc„torilor de cabaline din cele patru jude˛e, c‚t ∫i a primarilor din numeroase localit„˛i. Sezonul de mont„ a fost astfel Ónt‚rziat cu o lun„, iar prejudiciile vor fi suportate, din p„cate, de c„tre cresc„torii de cabaline.

Av‚nd Ón vedere cele prezentate mai sus, v„ rog, domnule ministru, s„ preciza˛i ce m„suri inten˛iona˛i s„ dispune˛i fa˛„ de abuzurile ∫efului Direc˛iei Silvice Bistri˛a-N„s„ud, precum ∫i cum se va remedia aceast„ situa˛ie.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator Mereu˛„.

Œl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar Partidului Popular Rom‚nia Mare.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Permite˛i-mi s„ adresez interpelarea ∫i cele dou„ Óntreb„ri pentru a nu mai reveni la microfon.

Mul˛umesc.

Interpelarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-Tariceanu.

Œn Programul de guvernare 2005—2008, la Capitolul XII, îPolitica fiscal-bugetar„“, se precizeaz„ urm„toarele: îPolitica fiscal„ a Guvernului va func˛iona mai degrab„ Ón serviciul produc„torilor de impozite dec‚t Ón serviciul culeg„torilor de impozite ∫i se va baza pe un parteneriat real Óntre stat ∫i contribuabil.“

Contrar promisiunilor din campania electoral„, Programului de guvernare, Cabinetul dumneavoastr„ a hot„r‚t s„ m„reasc„ substan˛ial impozitele, accizele,

pre˛urile ∫i tarifele cu scopul de a m„ri Óncas„rile la bugetul de stat, spre a umple gaura neagr„ produs„ dup„ aplicarea cotei unice de 16%. Marea p„c„leal„ de la 1 aprilie se pare ca va fi aplicat„ cet„˛enilor Rom‚niei Ón fiecare lun„.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i care este programul scumpirilor, pe fiecare dintre lunile acestui an, precum ∫i pe anii 2006—2007—2008.

Am, domnule pre∫edinte, o Óntrebare adresat„ ministrului culturii ∫i cultelor, doamnei ministru Monica Octavia Musc„. Ea se refer„ la fondurile care sunt alocate din bugetul Ministerului Culturii diverselor organiza˛ii ∫i asocia˛ii, mici funda˛ii, ∫i solicit doamnei ministru s„ ne comunice care sunt sumele cu care au fost finan˛ate Ón perioada 2000—2004, din bugetul Ministerului Culturii, Uniunea Na˛ional„ îVatra Rom‚neasc„“, Societatea Cultural-Patriotic„ îAvram Iancu“, Uniunea Democrat„ a Maghiarilor din Rom‚nia ∫i toate celelalte organiza˛ii, ligi, funda˛ii, asocia˛ii ale cet„˛enilor rom‚ni de etnie maghiar„.

De asemenea, solicit„m s„ ne comunica˛i care sunt sumele alocate din bugetul pe acest an al Ministerului Culturii ∫i Cultelor pentru finan˛area activit„˛ilor Uniunii Na˛ionale îVatra Rom‚neasc„“, Societ„˛ii CulturalPatriotice îAvram Iancu“ ∫i U.D.M.R.

™i ultima Óntrebare, domnule pre∫edinte, este adresat„ tot ministrului culturii ∫i cultelor, doamna Monica Octavia Musc„, ∫i ea se refer„ la informa˛iile care au ap„rut Ón mass-media clujean„ cu privire la cazul Borda — Beyfin ∫i ilegalit„˛ile legate de acesta.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator Funar. Invit la microfon pe domnul senator Vasile Dan Ungureanu pentru a adresa o Óntrebare.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ doamnei ministru Monica Macovei.

O parte a personalului auxiliar din justi˛ia rom‚n„ sufer„ din cauza unui vid legislativ, iar nedreptatea se cere numaidec‚t Óndreptat„.

M„ refer la arhivarii care au devenit grefieri prin Legea nr. 567 din 9 decembrie 2004: arhivarii registratori au fost numi˛i prin decizie Ón func˛ia de grefier arhivar. Promovarea ar fi trebuit s„ aduc„, potrivit aceluia∫i act normativ, cre∫teri salariale pentru persoanele Ón cauz„. Œn realitate s-a Ónt‚mplat altceva: pe cupoanele de plat„ ale salaria˛ilor angaja˛i figureaz„ postul de grefier, Óns„ sunt remunera˛i tot ca arhivari registratori Ón baza Legi nr. 50/1996. Mai mult, Legea nr. 567/2004 prevede la art. 3 c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/11.IV.2005 personalul auxiliar de specialitate al instan˛elor judec„tore∫ti este format din grefieri, grefieri-statisticieni, grefieri documentari∫ti, grefieri arhivari, informaticieni, registratori. A∫adar, postul de arhivar registrator prev„zut de Legea nr. 50/1996 nu mai exist„, mai mult, la art. 60 din Legea nr. 567/2004 se prevede c„ salarizarea personalului auxiliar de specialitate Ón instan˛ele judec„tore∫ti ∫i al Parchetelor de pe l‚ng„ acestea se stabile∫te prin lege special„.

V„ Óntreb„m, doamna ministru, datorit„ unor regretabile Ónt‚rzieri, care este, Ón interpretarea dumneavoastr„, aceast„ lege special„ la care se face referire Ón textul mai sus men˛ionat.

Cum Ó∫i propune ministrul justi˛iei s„ intervin„ Ón acest caz pentru a elimina incoeren˛a politicii salariale ∫i dac„ bugetul Ministerului Justi˛iei prevede plata salariilor corespunz„toare noilor Óncadr„ri f„cute Ón baza Legii nr. 567/2004?

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul senator Eugen Mih„escu, pentru o Óntrebare pe care o semneaz„ ∫i domnul senator Gheorghe Funar, adresat„ ministrului justi˛iei Ómpreun„ cu domnul Gheorghe Funar.

Œntrebarea este adresat„ ministrului justi˛iei, doamnei ministru Monica Luiza Macovei.

Œn ziua de 23 martie a.c., domnul senator Ion Iliescu, fost pre∫edinte al Rom‚niei, a f„cut urm„toarea declara˛ie Ón fa˛a jurnali∫tilor de la posturile centrale de televiziune ∫i de la principalele ziare centrale, Ól citez: îunii ∫i-au asumat r„spunderi ∫i riscuri Ón decembrie 1989“. Ceva mai devreme, Ón ziua de 15 martie a.c., la postul de televiziune îAntena 1“, la emisiunea domnului Marius Tuc„, domnul senator Ion Iliescu, fiind Óntrebat cine ∫i pe ce baz„ legal„ a decis executarea Ón sf‚nta zi de Cr„ciun a fostului pre∫edinte al Rom‚niei Nicolae Ceau∫escu ∫i a so˛iei sale, a r„spuns c„ a fost o decizie politic„. Se pare c„ acea decizie politic„ a fost luat„ de c„tre domnul Ion Iliescu, Silviu Brucan ∫i Victor St„nculescu.

V„ solicit„m, doamn„ ministru, s„ ne comunica˛i dac„ este legal ca pe baza unei decizii politice s„ fie executa˛i oameni, iar dac„ s-au Ónc„lcat Codul penal ∫i Codul de procedur„ penal„ ce a˛i dispus dumneavoastr„?

V„ mul˛umim.

Senator Eugen Mih„escu, senator Gheorghe Funar. V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## ™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit la microfon pe domnul senator Liviu Doru Bindea, care are o Óntrebare comun„ cu domnul senator Gheorghe Funar, referitoare la Autostrada Transilvania. Nu, scuze, îmajorarea Ón avans a activelor“ e a dumneavoastr„!

V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Problema cu autostrada nu este a mea ∫i a domnului Funar, este a Óntregului popor ∫i a Rom‚niei, dar asta, probabil, cu alt„ ocazie!

Transilvania e Rom‚nia, domnule Liviu Doru Bindea, nu are rost s„ ne Óntindem...

Apreciez recunoa∫terea dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, Ón ∫edin˛„.

Œntrebarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Œn Programul de guvernare 2005—2008, Ón Capitolul XII, îPolitica fiscal-bugetar„“, se precizeaz„ urm„toarele: îCheia de bolt„ a politicii fiscale a Guvernului este relaxarea fiscal„, ca mijloc de detensionare a mediului de afaceri, de stimulare a ini˛iativei private ∫i de Óncurajare a oficializ„rii economiei ascunse.“

Este cunoscut c„ Guvernul a negociat cu reprezentan˛ii Fondului Monetar Interna˛ional ∫i s-a stabilit de comun acord c„ Óncep‚nd cu data de 1 iulie anul curent se va trece la majorarea accizelor. Contrar Programului de guvernare 2005—2008 ∫i uit‚nd de negocierile cu F.M.I., la propunerea ministrului finan˛elor publice, Guvernul a hot„r‚t prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 24/2005 ca majorarea accizelor s„ Ónceap„ cu 1 aprilie a.c.

V„ Óntreb„m, domnule prim-ministru, cine l-a Ómputernicit pe ministrul Ionel Popescu s„ propun„ majorarea accizelor cu trei luni Ónainte de data convenit„ cu F.M.I. ∫i, Ón acest context, ce rost mai au negocierile cu F.M.I. dac„ oricum nu se respect„ termenele asumate de comuna acord.

V„ mul˛umesc.

A∫tept r„spuns din partea domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule senator Liviu Doru Bindea.

Œl invit pe domnul senator Nicolae Iorga s„ adreseze o Óntrebare referitoare la Autostrada Transilvania.

V„ mul˛umesc domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Anton Constantin Popescu-T„riceanu.

Domnule prim-ministru, Ón Programul de guvernare 2005—2008, la capitolul XVII, intitulat îPolitica Ón domeniul transporturilor“, s-a prev„zut: îGuvernul Rom‚niei va aplica o strategie care are Ón vedere dezvoltarea echilibrat„ a economiei locale, na˛ionale ∫i regionale, precum ∫i integrarea re˛elei na˛ionale de transport ∫i logistic„ la re˛eaua european„, respectiv la cea interna˛ional„.“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/11.IV.2005 Œn acest program se prevede, la strategia Ón domeniul infrastructurii rutiere, finalizarea lucr„rilor Óncepute la autostrada Bucure∫ti—Bra∫ov—T‚rgu-Mure∫—Bra∫ov— T‚rgu-Mure∫—Cluj-Napoca—Oradea—Bor∫.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„ ne comunica˛i ce fonduri sunt alocate pentru anul 2005 pentru Autostrada Transilvania, c‚˛i kilometri se vor realiza Ón acest an ∫i Óntre ce localit„˛i.

V„ mul˛umesc ∫i a∫tept r„spunsul dumneavoastr„ Ón scris ∫i oral.

Mul˛umesc foarte mult, domnul senator Nicolae Iorga. Invit pe doamna Verginia Vedina∫ s„-∫i prezinte Óntrebarea privind respectarea normelor europene de deten˛ie.

## Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Domnilor colegi,

Œntrebarea mea ∫i a domnului senator Funar este adresat„ doamnei ministru a justi˛iei, Monica Luiza Macovei.

Doamn„ ministru,

Dup„ cum cunoa∫te˛i, c‚˛iva deputa˛i ai partidului Popular Rom‚nia Mare au vizitat mai multe penitenciare Ómpreun„ cu ziari∫tii ∫i au prezentat Ón mass-media concluziile acestor deplas„ri. Nu cunoa∫tem dac„ dumneavoastr„ a˛i luat act de acestea ∫i ce m„suri a˛i dispus.

V„ solicit„m, doamn„ ministru, s„ ne comunica˛i dac„ a˛i reu∫it s„ vizita˛i m„car un penitenciar ∫i, mai ales, dac„ dispune˛i de informa˛ii din care s„ rezulte c„ regimul de deten˛ie al de˛inu˛ilor din Rom‚nia se Óncadreaz„ sau nu Ón normele europene.

Œn afar„ de acest r„spuns de ordin general, v„ solicit„m s„ ne comunica˛i dac„, Ón cazul de˛inutului Miron Cozma, Ón penitenciarele din Craiova ∫i din Bucure∫ti sunt respectate normele europene de deten˛ie.

V„ mul˛umim ∫i solicit„m din partea dumneavoastr„ r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc, doamna senator.

Cu asta am Óncheiat, practic, seria de Óntreb„ri ∫i v„ propun s„ trecem la interpel„ri, mai pu˛in cea a domnului senator Funar, care a folosit prilejul adres„rii interpel„rii la capitolul Óntreb„ri, ∫i invit prima oar„ la microfon pe domnul senator Gabriel Aurel Simionescu, din partea Partidului Social Democrat, pentru a adresa o Óntrebare Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este mai lung„. V„ rog s„-mi permite˛i s„ formulez finalul ei.

Cum gestioneaz„ Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor problema func˛ionarilor publici care vor ocupa o serie Óntreag„ de posturi, urmare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a

Guvernului nr. 15/2005, pe care noi am aprobat-o, ∫i problema managerilor publici, urmare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 6/2005 pe care, de asemenea, noi am aprobat-o, astfel Ónc‚t posturile dedicate Ón mod special integr„rii europene Ón institu˛iile din administra˛ia public„ s„ fie ocupate de c„tre persoane care au preg„tirea necesar„, care sunt dedicate acestei func˛ii ∫i care vor ajuta efectiv la integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„?

Textul integral este la secretariat, f„r„ probleme. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule senator. Œl invit acum pe domnul senator Ilie Petrescu, din partea Partidului Popular Rom‚nia Mare, pentru a adresa o interpelare Ministerului Lucr„rilor Publice.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ ministrului delegat al lucr„rilor publice ∫i amenajarea teritoriului, domnul László Borbély.

Obiectul ∫i motivarea interpel„rii.

Domnule ministru,

Av‚nd Ón vedere situa˛ia creat„ Ón cadrul ministerului pe care-l conduce˛i cu privire la programul de locuin˛e ∫i s„li de sport, v„ rog s„ m„ informa˛i ce locuin˛e sunt admise Ón planul existent pentru jude˛ul Gorj, Ón ce stadiu se afl„ acestea pe fiecare localitate din jude˛ul Gorj Ón anul 2005, precum ∫i cele nefinalizate de guvernarea anterioar„. De asemenea, v„ rog s„-mi comunica˛i termenele de finalizare a acestor locuin˛e. Solicit acelea∫i informa˛ii ∫i cu privire la s„lile de sport pentru fiecare localitate Ón parte. Totodat„, doresc s„-mi comunica˛i ce locuin˛e vor fi realizate Ón perioada 2005—2008 Ón jude˛ul Gorj ∫i solicit s„-mi r„spunde˛i care sunt m„surile ce le ve˛i Óntreprinde pentru a asigura ∫i clarifica situa˛ia locuin˛elor ∫i dac„ ave˛i solu˛ii alternative de finan˛are a noilor locuin˛e.

V„ mul˛umesc anticipat. Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit pe domnul senator Ovidiu Teodor Cre˛u s„ adreseze o interpelare Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru delegat al lucr„rilor publice ∫i amenaj„rii teritoriului, László Borbély.

Interpelarea mea se refer„ la o situa˛ie specific„ jude˛ului Bistri˛a-N„s„ud, jude˛ care are Ón componen˛„ circa o treime din teritoriu zon„ montan„. Zona respectiv„ Ón perioada comunist„ nu a fost colectivizat„, motiv pentru care popula˛ia a migrat Ón aceast„ zon„ din celelalte zone ale jude˛ului, astfel rezult‚nd o concentra˛ie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/11.IV.2005 mare de popula˛ie pe Valea Some∫ului, a Ilvelor, S„l„u˛a ∫i a∫a mai departe. Singura surs„ de venituri din zon„ este p„durea, asupra c„reia se exercit„ o presiune extraordinar„ Ón aceast„ perioad„, pentru c„ terenul agricol este foarte pu˛in. S-ar putea Ómbun„t„˛i situa˛ia prin dezvoltarea unor ramuri ale turismului: agroturismul, turismul de trafic. Pentru aceasta este o problem„ care ˛ine de programul de dezvoltare a transporturilor ∫i de dezvoltare a infrastructurii, respectiv deschiderea unui nou traseu spre Moldova pe Valea Ilvelor, prin Pasul Gr„dini˛a. Este o problem„, este o por˛iune de drum de 16 kilometri, care nu este asfaltat„. Dac„ aceast„ problem„ ar fi rezolvat„, lucrurile s-ar schimba radical Ón zona respectiv„ ∫i ar afecta Ón bine circa 100.000 de locuitori din zona respectiv„.

Avantajele acestei noi deschideri ar fi, printre altele, o trecere u∫oar„ a ma∫inilor mari Ón Moldova. Drumul pe Valea Ilvelor, drumul jude˛ean 172 D, la ora actual„, nu are practic serpentine, nici pante abrupte. Or, se ∫tie c„ despre jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud televiziunile relateaz„ doar c„ s-a blocat Pasul Tihu˛a. Asta Ón fiecare iarn„, Ón fiecare s„pt„m‚n„. Deschiderea acestui drum ar rezolva problema bloc„rii drumului peste Pasul Tihu˛a.

Apoi, ar face o conexiune Óntre Sta˛iunea Balneoclimateric„ S‚ngeorz-B„i ∫i Vatra Dornei, care acum sunt pe ruta actual„ la distan˛e foarte mari, circa 200 ∫i ceva de kilometri, pe drumuri dificile. Distan˛a s-ar scurta la sub 100 de kilometri, astfel Ónc‚t pachetele de ac˛iuni pe care le solicit„ turi∫tii din Vest ar putea s„ includ„ Ón circuitul turistic ∫i utilizarea mai bun„ a acestor dou„ baze.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit acum pe domnul senator Petru Stan, Grupul parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, pentru a adresa o interpelare Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

Interpelare adresat„ Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur. Domnule ministru,

Œn ziarul îAdev„rul“ din 30 martie 2005 a˛i declarat, printre altele: îNe propunem s„ facem un adev„rat cod al propriet„˛ii. Œntre principiile de baz„ ale acestui pachet se num„r„ principiul restituirii integrale la nivelul anului 1945 pentru terenurile agricole ∫i al anului 1948 pentru p„duri. Vom face pe c‚t posibil restituiri Ón natur„ ∫i doar Ón cazuri excep˛ionale vor fi acceptate desp„gubirile. Restituirea trebuie s„ se fac„ inclusiv pe seama propriet„˛ilor de stat.“

I. Domnule ministru, ce este valabil din ceea ce a˛i declarat Ón urm„ cu circa dou„ luni referitor la retroced„ri, Ón sensul c„ acolo unde este continuitate ve˛i retroceda terenurile Óncep‚nd cu anul 1921, sau ceea ce a˛i declarat Ón pres„ acum, recent, c„ aceste retroced„ri se vor face la nivelul anului 1945 pentru terenuri agricole ∫i al anului 1948 pentru p„duri, Ón sensul c„ la prefecturi se lucreaz„ deja la aceast„ situa˛ie ∫i sigur se ia Ón calcul anul 1921?

II. Œn cele mai multe comune din Transilvania, legile fondului funciar nu au fost aplicate corect, Ón sensul c„ s-au f„cut Ómpropriet„riri Ón mas„, trec‚ndu-se la anexele nr. 2b persoane care sunt titulari de p„m‚nt, dar ∫i mo∫tenitori direc˛i. Numai Ón comuna ™am∫ud au fost Ómpropriet„rite 400 de persoane, la anexele nr. 2b, dup„ cum urmeaz„: Toth Sandor — Valea Pomilor nr. 149 — este trecut la anexa nr. 2b cu 0,50 hectare, dar Ón acela∫i timp este ∫i mo∫tenitor dup„ Toth Ioska (defunct) ∫i mai mo∫tene∫te ∫i dup„ Szanto Ferencz (anexa nr. 3).

Am dat un singur exemplu, nu are rost s„ le citesc pe toate.

™i am cerut s„ se fac„ o anchet„ Ón acest sens Ón jude˛ul S„laj ∫i am solicitat s„ mi se r„spund„: ce ve˛i face, ve˛i anula anexele nr. 2b sau ve˛i continua s„ da˛i p„m‚nt Ón fermele I.A.S.?

III. Œn jude˛ul S„laj nu s-a aplicat corect Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.172/2001, care permite echivalarea terenurilor. Œn acest sens, la ™imleul Silvaniei au fost da˛i 1.300 hectare de livad„ intensiv„ Ón echivalent 1:1 la cet„˛eni care nu au avut niciodat„ teren acolo, Ón ™imleul Silvaniei.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

O invit la tribun„ pe doamna senator Doina Silistru s„ ne prezinte interpelarea adresat„ Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Ón leg„tur„ cu nesubven˛ionarea unor culturi.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/11.IV.2005

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru al agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale, domnul Gheorghe Flutur.

Stimate domnule ministru,

Prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/2005 a˛i eliminat de la plata subven˛iilor acordate sub form„ de bonuri valorice suprafe˛ele planificate de c„tre produc„torii agricoli, conform cererilor la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2004, depuse de ace∫tia Ón toamna anului 2004, pentru culturile de porumb, ov„z ∫i plante furajere.

La nivelul jude˛ului Vaslui, potrivit propunerilor formulate de produc„torii agricoli, urma s„ se cultive Ón anul 2005 131.236 hectare cu porumb boabe, 29.669 hectare cu plante furajere ∫i 4.363 hectare cu ov„z, Ón total 165.268 hectare, ceea ce reprezint„ 56,75% din suprafa˛a arabil„ a jude˛ului Vaslui. Cele trei culturi excluse de la subven˛ionare sunt tradi˛ionale Ón zon„, constituind principala surs„ de furaje pentru dezvoltarea zootehniei, iar porumbul, chiar singura surs„ de hran„ pentru mul˛i locuitori ai jude˛ului Vaslui ∫i nu numai.

Nesubven˛ionarea acestor culturi ∫i Ón principal a celei de porumb va duce fie la cultivarea p„m‚ntului Ón mod empiric, cu ob˛inerea unor produc˛ii foarte mici, fie la cre∫terea suprafe˛elor necultivate. Ambele aspecte vor avea ca efect diminuarea drastic„ a produc˛iilor, cu repercusiuni asupra evolu˛iei efectivelor de animale ∫i a produc˛iilor zootehnice care ∫tim foarte bine c„ trebuie s„ ajung„ la un anumit nivel pentru a putea beneficia de cotele negociate cu Uniunea European„.

A˛i motivat aceast„ m„sur„, domnule ministru, prin produc˛iile mari care s-au ob˛inut la porumb Ón anul 2004. Œn acest context, cum explica˛i politica adoptat„ de a nu acorda nici un fel de subven˛ii pentru aceste mari suprafe˛e de teren, respectiv 57% din suprafa˛a arabil„ a jude˛ului Vaslui, chiar Ón condi˛iile Ón care produc„torii agricoli ar fi dispu∫i s„ cultive alte culturi de prim„var„ considerate de actualul Guvern îde importan˛„ na˛ional„“, numai s„ nu r„m‚n„ p„m‚ntul nelucrat ∫i s„ ob˛in„ totu∫i un venit care s„ le asigure supravie˛uirea.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

Mul˛umesc, doamna senator.

Ultima interpelare este a doamnei senator Irina Loghin ∫i a domnului senator Gheorghe Funar.

V„ rug„m s„ prezenta˛i interpelarea.

## **Domnul Gheorghe Funar**

**:**

Am prezentat-o!

Asta a˛i prezentat-o? Politica fiscal„ bugetar„. La asta m„ refeream. Sunte˛i coautor.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ primului-ministru, domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Œn Programul de guvernare 2005—2008, Capitolul XII, îPolitica fiscal„ bugetar„“ se precizeaz„ urm„toarele: îCheia de bolt„ a politicii fiscale a Guvernului este relaxarea fiscal„, ca mijloc de detensionare a mediului de afaceri, de stimulare a ini˛iativei private ∫i de Óncurajare a oficializ„rii economiei ascunse.“

Contrar promisiunilor din campania electoral„, Cabinetul dumneavoastr„ a hot„r‚t s„ m„reasc„ substan˛ial accizele, pre˛urile, impozitele ∫i tarifele, oferindu-le contribuabililor rom‚ni dou„ reprize de major„ri, una de Pa∫tele catolicilor ∫i alta de Pa∫tele ortodoc∫ilor.

V„ solicit„m, domnule prim-ministru, s„ ne comunica˛i cu ce sum„ vor sc„dea veniturile bugetului de stat Ón acest an ca efect al aplic„rii cotei unice de 16% ∫i ce sume se vor Óncasa suplimentar la bugetul statului, ca urmare a recentei Ordonan˛e de urgen˛„ a Guvernului, din ziua de 24 martie a.c., de modificare ∫i completare a Codului fiscal?

V„ mul˛umim.

V„ mul˛umesc, doamna senator.

Stima˛i colegi, cu acesta s-a Óncheiat ∫i ultimul punct la ordinea noastr„ de zi Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.

V„ mul˛umesc tuturor pentru Óntreb„rile adresate.

Scuza˛i-m„, mai avem r„spunsuri la Óntreb„rile adresate.

Numai domnul Mihai Constantin ™eitan este prezent. Domnule ™eitan, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Mihai Constantin ™eitan** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,

Am s„ r„spund interpel„rii domnului senator Gheorghe Funar, adresat„ ministrului muncii, legat„ de majorarea pensiilor Ón mod real p‚n„ Ón anul 2008.

A∫ vrea s„ v„ spun c„ Ón Programul de guvernare se prevede acest lucru, ca p‚n„ Ón 2008, deci Ón perioada 2005—2008, pensiile s„ fie majorate astfel Ónc‚t s„ creasc„ Ón termeni reali cu circa 30%, Ón a∫a fel Ónc‚t toat„ cre∫terea economic„ care urmeaz„ s„ se realizeze s„ poat„ fi resim˛it„ ∫i de pensionari.

A∫ vrea s„ spun c„ anul acesta, Ón 2005, prin indexarea punctului de pensii, care Ónseamn„ de fapt indexarea pensiilor la Ónceputul perioadei cu 3%, se presupune ∫i se crede c„ se va acoperi infla˛ia, cel pu˛in cea prognozat„ pe anul acesta, care este de 7%. Calculele arat„ acest lucru.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/11.IV.2005 E posibil, sigur, s„ m„ Óntreba˛i: dar dac„ infla˛ia nu se va realiza la acest nivel? Categoric, conform proiectului ∫i Programului de guvernare, vom face modific„rile ∫i Ón bugetul de asigur„ri sociale de stat, astfel Ónc‚t s„ acoperim 100% infla˛ia, chiar dac„ va fi mai mare de 7%. Œn plus, recalcularea care a Ónceput — s-a terminat prima etap„ ∫i continu„ asiduu, s„ zic a∫a, Ón etapele urm„toare — se estimeaz„ c„ va aduce cel pu˛in 10% cre∫tere a pensiilor, m„ refer la cei care intr„ Ón aceast„ procedur„, deci cei 4.200.000 de oameni, ceea ce, raportat la to˛i pensionarii de la ora actual„, ar Ónsemna o cre∫tere cam de 8%, aceasta fiind peste cei 3%, aceasta fiind o cre∫tere real„ a anului acesta, Ón domeniul pensiilor.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnule Funar, am Ón˛eles c„ dori˛i o l„murire suplimentar„.

V„ rog, domnule senator.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Dac„ permite˛i o Óntrebare suplimentar„? Sunt mul˛umit de r„spunsul pe care l-a˛i dat, dar, Ón contextul celor relatate de dumneavoastr„ ∫i pornind de la faptul c„ s-a realizat Ón ultimii 15 ani un spor negativ al popula˛iei, a∫ vrea s„ v„ Óntreb dac„, Ón cazul pensiilor, acum, dup„ 1 aprilie, dup„ aplicarea Ordonan˛ei nr. 24/2005, dac„, Ón opinia dumneavoastr„, vom ajunge la un spor negativ al pensiilor?

Nu, nu cred c„ vom ajunge la un spor negativ, numai din simplul motiv c„, chiar dac„ bugetul de asigur„ri sociale nu va putea acoperi, din aceast„ sc„dere a natalit„˛ii, nivelul pensiilor pe care-l a∫tept„m, vom avea posibilitatea s„ utiliz„m ∫i alte surse de finan˛are care sunt prev„zute de lege, ∫i anume Ómprumuturi ∫i subven˛ii de la bugetul de stat.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

Cu aceasta, practic, sesiunea noastr„ de Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri s-a Óncheiat.

V„ mul˛umesc tuturor celor care a˛i avut r„bdarea s„ asista˛i ∫i v„ doresc o sear„ bun„.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|007383]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 41/11.IV.2005 con˛ine 36 de pagini.**

Pre˛ul: 69.300 lei vechi/6,93 lei noi