Elena Sporea

## **Doamna Elena Sporea:**

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

”Sunt câte puþin din fiecare loc pe unde am trecut, Am luat câte puþin din fiecare om pe care l-am cunoscut ªi mai am de umblat, de aflat, de cercetatÒ.

Aceste versuri îmi revin în memorie ori de câte ori, de la aceastã tribunã ori din presa ce apare în Circumscripþia electoralã nr. 23 Ialomiþa, sunt asiguratã cã nu sunt decât o intrusã în acel judeþ, nu am crescut ºi nu am lucrat acolo. Este adevãrat, nu sunt fiica judeþului, nu am crescut ºi nu am lucrat în acest judeþ pânã la a-mi propune candidatura în anul 2000. Dar tot la fel de corect este cã de la începutul mandatului am reuºit câteva lucruri de care sunt mândrã; mai sunt ºi câteva nereuºite. La ce mã refer: Fundaþia ”Star 21Ò este cea mai mare realizare a noastrã, a Filialei Partidului SocialDemocrat din Ialomiþa. Mã mândresc cu cei 64 de bursieri din judeþul Ialomiþa, elevi ºi studenþi merituoºi, cãrora vrem sã le arãtãm cã valoarea este ºi trebuie rãsplãtitã, cã succesele lor sunt remarcate ºi apreciate ºi de noi, oamenii politici. ªase studenþi bursieri ”Socrate SerasmusÒ au plecat la studii în strãinãtate cu sprijinul financiar al acestei fundaþii. Este dureros pentru mine, în calitate de om ºi pãrinte, sã vãd lacrimi în ochii unui copil ce a obþinut bursa, dar nu o poate accepta întrucât îi lipsesc cei 200, alteori 300 sau 400 de dolari pentru a pleca sã se specializeze într-o þarã a Europei. Într-adevãr, nu toþi oamenii de afaceri sunt de acord sã sponsorizeze studiile unui astfel de copil, dar cu stãruinþã ei încep sã înþeleagã cã numai prin investiþii sigure, cum sunt aceºti copii, pot merge mai departe. Copiii cu probleme speciale de la Cãminul-ºcoalã nr. 13 Slobozia, care, vã aduceþi aminte, sunt autorii acelor frumoase tablouri expuse, la iniþiativa mea, în holul Senatului României, ºi care, datoritã dumneavoastrã, au acum fonduri din care sã cumpere materiale pentru a lucra ºi picta, sunt îmbrãcaþi, primesc ajutoare de la aceastã fundaþie, a unei doamne senator ce nu este din judeþul Ialomiþa. Curios este cã, deºi nu sunt din Ialomiþa, eu merg des la Cãminul-ºcoalã nr. 13, iau loc în Poiana lui Iocan cu copiii ºi discutãm despre problemele lor, cum doamnele învãþãtoare Felicia ºi Valentina le-au cumpãrat copiilor, cu banii daþi de Fundaþia ”Star 21Ò, adidaºi, treninguri, ghiozdane, cum cã ei sunt într-adevãr acum elevi, cãci au ghiozdane, penare, mai multe decât un caiet pe care l-au primit de la protecþia copilului, ºi acesta datoritã grijii deosebite a celor ce conduc ºcoala ºi a celor douã dãscãliþe ce poartã în sufletele lor ceva din curãþenia ºi credinþa unui apostol. Nu sunt din Ialomiþa, este adevãrat, dar mã preocupã soarta celor de acolo, nu numai pentru a apãrea în presa localã sau pentru a-mi face publicitate, ci pentru cã ei, într-adevãr, au nevoie ºi de sprijinul meu. Nu sunt mulþi, dar nici puþini cei ajutaþi de Fundaþia ”Star 21Ò. Voi încheia cu versurile lui Demostene Botez, care spunea aºa: