Stenogramă plen

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Doamnelor ºi domnilor senatori, Vã invit în salã.

Declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 22 aprilie 2002, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ion Vela ºi Constantin Nicolescu, secretari ai Senatului.

Din totalul de 140 senatori, ºi-au înregistrat prezenþa, prin vot electronic, pânã în acest moment, un numãr de 107 colegi, absentând motivat de la lucrãrile Senatului un numãr de 18 senatori: 3 sunt membri ai Guvernului, 11 colegi sunt în delegaþii, un coleg este bolnav ºi 3 colegi sunt învoiþi. Deci numai 4 colegi absenteazã datoritã bolii, 14 sunt plecaþi în misiuni dispuse de Senat.

Cvorumul de ºedinþã este de 71 de parlamentari.

Programul de lucru Ñ lucrãri în plen pânã la ora 19,30. Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuitã, ordinea standard, probleme organizatorice, declaraþii politice, program legislativ ºi întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri din partea Executivului.

În legãturã cu programul de lucru al zilei de astãzi aveþi observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Invit domnii senatori sã voteze.

E vorba de programul de lucru. La ordinea de zi o sã vã ofer cuvântul.

Vã rog sã votaþi.

Cu 74 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere, programul de lucru al zilei de astãzi este aprobat de plenul Senatului.

În legãturã cu ordinea de zi am înþeles cã este o problemã cu un raport sau cu un proiect de legeÉ Proiectul de lege de la ce numãr?

De la numãrul 23.

23, proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 41/2002 pentru ratificarea Memorandumului de înþelegere privind cooperarea sub auspiciile Protocolului de la Kyoto, art. 6, prin proiecte cu aplicare comunã între România ºi Olanda, semnat la Haga la 23 noiembrie 1999.

Aº vrea sã o amânãm o sãptãmânã.

Existã solicitarea din partea Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, în sensul ca acest proiect de lege înscris în ordinea de zi la numãrul 23 sã fie scos de pe ordinea de zi pentru o sãptãmânã, existând o serie de probleme, de amendamente de luat în discuþie. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Cine este pentru?

Vã rog sã votaþi.

Solicitare aprobatã de plen cu 79 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere.

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã aduc la cunoºtinþã faptul cã, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre dumneavoastrã a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/2002 privind trecerea Spitalului Elias ºi a Complexului Olãneºti din subordinea ºi administrarea Ministerului Apãrãrii Naþionale în administrarea Academiei Române;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului dintre România ºi Statele Unite ale Americii privind statutul forþelor Statelor Unite ale Americii în România, semnat la Washington la 30 octombrie 2001;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritãþile ºi instituþiile publice;

Ñ Legea pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerialã.

Trecem la declaraþii politice. Vã reamintesc timpii negociaþi de cãtre liderii grupurilor parlamentare ºi aprobaþi de plen: Grupul parlamentar al P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist) Ñ 38 minute, Grupul parlamentar al P.R.M. Ñ 22 minute, Grupul parlamentar al P.N.L. Ñ 10 minute, Grupul parlamentar al U.D.M.R. Ñ 9 minute, Grupul parlamentar al P.D. Ñ 10 minute, colegii independenþi Ñ 6 minute.

Am primit înscrieri din partea tuturor grupurilor parlamentare aproape.

Invit primul vorbitor la cuvânt. Domnul senator Liviu Maior, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist). Se pregãteºte domnul senator Acatrinei.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor senatori,

În cursul sãptãmânii care a trecut, delegaþia României pe lângã Parlamentul European a participat la întâlnirea bianualã cu reprezentanþii Parlamentului European, Comitetul parlamentar mixt România Ñ U.E.

Au fost reprezentate toate partidele politice din Parlament la acest comitet, comitet pe care l-aº caracteriza ca un moment deosebit de important în relaþiile României cu comunitãþile europene, prin recomandãrile pe care le-au propus colegii noºtri europarlamentari ºi pe care le-am susþinut ºi noi sau le-am amendat.

Ele relevã o schimbare de atitudine la nivelul Uniunii Europene faþã de România. N-aº dori sã mã refer prea mult la conþinutul acestor recomandãri. Eu am cerut ca fiecare grup parlamentar sã primeascã un exemplar din recomandãrile respective pentru a fi Ñ aºa cum este firesc Ñ informat fiecare dintre dumneavoastrã despre aceastã întrunire.

La lucrãrile comitetului parlamentar mixt a participat, din partea Comisiei Europene, domnul Verheugen. Aº vrea sã vã dau, în rezumat, câteva din evaluãrile pe care comisarul pentru extindere le-a fãcut vizavi de România, recomandãri pe care le-aº caracteriza pozitive. A fost pentru prima datã când l-am auzit pe comisarul Verheugen adoptând un ton radical modificat faþã de România.

Printre afirmaþiile Domniei sale a existat ºi ideea cã dacã în anul 2000, cineva i-ar fi spus cã România va face progresele pe care le-a fãcut în procesul de negociere el personal nu ar fi crezut acest lucru. A afirmat apoi cã Guvernul României a devenit clar un parterner de dialog, un partener care, pânã acum, ºi-a respectat obligaþiile asumate. De asemenea, a relevat respectarea criteriilor politice ale României în privinþa aderãrii.

În ceea ce priveºte aspectele legate de viitorul României, comisarul general a precizat cã pânã la sfârºitul acestui an se va elabora, aºa cum s-a decis la Gšteborg, un proiect pentru România ºi Bulgaria, pentru a fi sprijinite în vederea accelerãrii procesului de aderare.

Oricum, dânsul a declarat Ñ ºi vã citez textual Ñ ”Vom fi mai aproape de România decât pânã acumÒ. Tot Domnia sa a apreciat pozitiv politica Guvernului vizavi de copiii instituþionalizaþi. Oricum, bilanþul fãcut de dânsul este pozitiv.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar al P.R.M., domnul senator Gheorghe Acaterinei.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Declaraþia mea politicã se întemeiazã pe un memoriu primitÉ

Vã rog sã vorbiþi mai aproape de microfon, domnule senator.

Mulþumesc.

Declaraþia mea politicã se întemeiazã pe un memoriu primit de la unii cetãþeni din Transilvania, respectiv din creierul þãrii de piatrã. Este vorba de suprafaþa de 45 hectare, strãvechea aºezare Roºia Montanã.

Minunatele meleaguri ce-þi încântã privirea, ce-þi hrãnesc sufletul sunt foarte bogate în minereuri auroargentifere, însoþite de sulf. De aici se înnobileazã mai ales aºezarea ºi mãreaþa sa istorie înscrisã cu dalta ºi ciocanul de miner, dar ºi cu vãpãi de foc ºi picãturi de sânge, vreme de patru milenii ºi jumãtate.

Existenþa ºi activitatea de extracþie a preþiosului metal din zonã nu a încetat niciodatã. Dovadã sunt urmele lucrãrilor miniere care au sfredelit munþii, aurul românesc fiind vânat dintotdeauna de migratori ºi cotropitori veniþi peste pãmântul sfânt al Transilvaniei.

Cei veniþi aici cu gânduri de subjugare ºi-au primit cuvenita rãsplatã, sicriele cu osemintele lor aflându-se conservate pe locul crâncenelor încleºtãri. Locuitorii Roºiei Montane au fost pãrtaºi la înfãptuirea Marii Uniri, o delegaþie importantã fiind prezentã la evenimentele de la 1 Decembrie 1918. Prezenþi în toate marile momente ale istoriei, roºenii s-au dovedit a fi suflete nobile, sensibili, mari iubitori ºi creatori de culturã. Þinutul de legendarã bogãþie al Roºiei Montane a oferit culturii naþionale inestimabile personalitãþi. Se detaºeazã impozant figura lui Mihail Greta, care, printr-un gest de patriot, a construit pe cheltuiala proprie 7 biserici ortodoxe, pe lângã care au luat fiinþã tot atâtea ºcoli.

Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Ñ În urma constituirii în 1997 a Societãþii Mixte ”EurogoldÒ S.A., evenimentele au luat o întorsãturã nefericitã sau chiar de-a dreptul apocalipiticã pentru localnici. Firma amintitã a venit cu intenþia de a cerceta, a exploata, a extrage ºi prelucra minereuri auroargentifere în zãcãminte de la Roºia Montanã în lucrãri de carierã.

Din acest punct de vedere, noi avem o tristã amintire cu exploatãrile din Munþii Cãlimani de la Suceava. Din pãcate, aceasta înseamnã o adevãratã tragedie pentru roºeni, care se vãd puºi, fãrã a fi întrebaþi, în faþa strãmutãrii în totalitate a localitãþii.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Dan Constantinescu.

Vã rog, aveþi cuvântul! Grupul are 10 minute.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Am primit, ca ºi dumneavoastrã, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 42/2002 privind încetarea aplicabilitãþii unor facilitãþi legate de regimul investiþiilor strãine. Faptul în sine nu are nimic spectaculos, nu este pentru prima oarã când un proiect

de lege ne propune modificarea unei alte legi care, la rândul ei, a mai fost modificatã printr-o suitã de acte normative.

Mã întreb însã, dincolo de argumentele prezentate în expunerea de motive, cât de beneficã este o asemenea practicã pentru spaþiul economiei reale, pentru întreprinzãtori, pentru agenþii economici, în general. Pentru cã, din pãcate, avem de-a face cu o practicã pe care cei afectaþi de rezultatele ei o numesc, pur ºi simplu, instabilitate legislativã.

Cã aºa stau lucrurile putem demonstra foarte uºor. Sã luãm, spre exemplu, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 73 privind impozitul pe venit. Fãrã a mai aºtepta parcurgerea etapelor uzuale de aprobare, în numai 4 luni de zile Guvernul emite 3 ordonanþe, evident, toate de urgenþã, prin care modificã un text aflat încã în dezbaterea parlamentarã.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare este emisã în luna februarie, intrã în dezbatere parlamentarã ºi este aprobatã, cu modificãri, în iulie, pentru ca ulterior sã fie din nou modificatã printr-o ordonanþã de urgenþã în luna decembrie a aceluiaºi an.

Dar poate cea mai spectaculoasã evoluþie în acest sens a avut-o Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi pentru înfiinþarea ºi dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii, lege din care partidul de guvernãmânt ºi-a fãcut un titlu de glorie în ideea repunerii ei în aplicare. Numai în cursul anului 2001 aceastã lege a suferit nu mai puþin de 10 modificãri, din care cel puþin 3 sunt substanþiale: Legea nr. 189/2001 privind impozitul pe profit abrogã unele facilitãþi fiscale, Ordonanþa Guvernului nr. 7/2001 aprobã ºi ea unele facilitãþi pentru persoanele fizice autorizate ºi asociaþiile familiale, iar Legea nr. 415/2001 introduce, la rândul ei, modificãri semnificative.

Vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Petre Roman. Vã rog, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

În 1921, Gheorghe Ionescu-ªiºeºti scria un remarcabil articol intitulat ”Pionierii omenieiÒ ºi începea spunând, citez: ”Am avut durerea sângeroasã sã cunoaºtem cum ne judecã un ziarist englez în prestigiosul cotidian mondial ÇDaily MailÈ. El conchidea cã: ÇOrice autoritate ºi orice om poate fi cumpãrat cu bani în aceastã þarãÈ (þara, desigur, era România). ”ªi astfel Ñ continuã Ionescu-ªiºeºti Ñ toatã þara, cu tot ceea ce are mai bun ºi sãnãtos, trebuie sã poarte ponosul pe care i-l aruncã în frunte opinia lumii pentru fãrãdelegile acelora care, monopolizând afacerile, monopolizând mecanismul economic ºi o parte chiar din viaþa politicã a acestei þãri, terfelesc bunul ei nume, dau o cumplitã pildã de desfrâu generaþiei care creºte acuma, pun în cumpãnã însãºi dezvoltarea sãnãtoasã a acestui neamÒ.

Cã în 2002, dupã 81 de ani, aceste cuvinte sunt actuale nu poate fi pus la îndoialã. Presa, mass-media, în general, furnizeazã zilnic materia doveditoare.

Scopul pentru care l-am citat pe Ionescu-ªiºeºti este însã altul. Relaþia noastrã cu lumea dezvoltatã, cu lumea occidentalã este prea adesea preluatã ca unicã motivaþie pentru ceea ce încã avem de fãcut. Aºa ne cere NATO aºa ne cere Uniunea Europeanã, aºa impune Fondul Monetar Internaþional, am auzit adesea, ca ºi cum una e þara care ar fi guvernatã conform criteriilor NATO, Uniunii Europene ºi Fondului Monetar Internaþional, ºi cu totul alta þara populatã de români ºi guvernatã pentru ei. Profundã ºi inacceptabilã greºealã, cãci este lesne de înþeles cã o economie eficientã, în care pierderile ºi risipa sunt eliminate prin privatizare, ºi corectã în gestiune economicã este nu doar cerinþa NATO, a Uniunii Europene ºi a Fondului Monetar Internaþional, ci ºi dorinþa fireascã a românilor.

Nu sunt un mare admirator al Fondului Monetar Internaþional. Consider, spre exemplu, cã F.M.I. a abuzat de rolul sãu când a forþat liberalizarea transferurilor de capital ºi al comerþului în lume, ca ºi în þara noastrã, dar când F.M.I. cere Guvernului sã fie mai ambiþios în

reforme structurale se referã exact la o problemã realã, stoparea pierderilor ºi risipei în întreprinderile care depind direct de Guvern, pentru ca banii sãnãtoºi din economie sã fie cheltuiþi cu folos, iar nu aruncaþi în gãurile negre.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n. Vã rog, aveþi cuvântul!

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Distins Senat,

În cadrul problemelor multiple ºi fundamentale pentru România, ca intrarea în NATO, în Uniunea Europeanã ºi aºa mai departe, zilnic, între timp, apar ºi probleme mãrunte ale cetãþeanului care a pus votul la unul dintre partidele parlamentare care se aflã acum în aceastã salã.

ªi cu o asemenea problemã mãruntã m-am întâlnit vineri în audienþe, când simpli alegãtori m-au întrebat: ”Domnule senator, ce sã facem când dorim sã aflãm numãrul de telefon al doctorului Gyšngyšsi Csaba, care este cunoscut în oraºul Târgu-Secuiesc ºi îl cunoaºte aproape toatã lumea?Ò

Cei care au fost înainte la informaþii spuneau, fãrã sã se mai uite în vreun caiet sau carte de telefon, care este numãrul de telefon, iar acum, dacã sunãm, o voce de robot ne anunþã cã: ”Imediat veþi fi conectaþi la Serviciul de informaþiiÒ. Trece un minut, revine tonul, mai formeazã încã o datã, a doua oarã, dupã care apare, într-adevãr, o persoanã de la informaþii, cãreia dacã îi spui acest nume Ñ doctor Gyšngyšsi Csaba Ñ zice: ”Nu vã supãraþi, de unde sunteþi?Ò ”Din Târgu-Secuiesc.Ò ”A, da, staþi puþin sã caut... Odorheiu-Secuiesc?!Ò ”Nu, nu, TârguSecuiesc!Ò ”Pardon, Târgu Secuiesc, vã rog sã-mi spuneþi numele pe litere.Ò Începe sã spunã numele pe litere, îl cautã ºi pânã la urmã dã numãrul de telefon de la Autoservice.

Este un lucru foarte interesant, ”RomtelecomÒ-ul ne-a oferit surprize foarte plãcute în ultimii ani, cu toate cã Ñ aºa se spune Ñ s-a ºi privatizat, eu aºa ºtiu, cã tot statul grec a cumpãrat ºi acele pachete de acþiuni care au fost vândute, deci o privatizare cãtre un alt stat, ºi ne-au þinut în permanenþã sub tensiune privind mãrirea preþului, taxelor la convorbirile telefonice, fiind singurul operator de telefonie fixã din þarã, iar dupã aceea a promis cã o sã fie acum o surprizã extraordinarã, vor reduce preþurile, au ºi redus, au anunþat reducerea preþurilor, dar au anunþat, nu ºtiu din ce cauzã, fãrã T.V.A., iar când calculezi T.V.A.-ul îþi dai seama cã preþurile sunt mult mai mari decât cele care au fost înainte.

Apropo de aceastã reorganizare a serviciilor de informaþii telefonice, dupã cum ºtiu, ”RomtelecomÒ-ul pregãteºte douã etape succesive pentru îmbunãtãþirea serviciilor telefonice, pentru cã mãrirea preþului, bineînþeles, trebuie sã atragã, la un moment dat, ºi un serviciu la un nivel mai înalt. Dar mi-e foarte teamã ca nu cumva când o sã solicit sã mi se spunã care este numãrul de telefon al Serviciului medical din TârguSecuiesc sau din, ºtiu eu, Oneºti, va trebui sã dau tele-

ªi eu vã mulþumesc.

Invit la tribunã, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), pe doamna senator Stoica Fevronia.

Aveþi cuvântul, doamna senator!

## **Doamna Fevronia Stoica:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

De mai bine de trei sãptãmâni, capul de afiº al multor publicaþii centrale, mai mult sau mai puþin independente, este þinut de aºa-zisul scandal politic în jurul ziarului local ”Monitorul de VranceaÒ ºi nici televiziunile naþionale nu au scãpat ocazia, tema favoritã a talk-show-urilor fiind aceeaºi.

De ce afirm cã este un aºa-zis scandal politic? Sã mã explic. La sfârºitul lunii martie, Consiliul Local al Municipiului Focºani, într-o formulã politicã completã, adicã consilieri aparþinând partidelor P.D., P.N.L., P.N.Þ.-C.D., P.R.M. ºi P.S.D., a hotãrât, cu unanimitate de voturi, sã punã capãt jafului la care era supus bugetul local de cãtre partenerul cu care consiliul local se asociase, în participaþiune, pentru realizarea unei reþele de 17 tonete de difuzare a presei.

Motivul acestei hotãrâri l-a constituit modul fraudulos în care administratorul chioºcurilor, S.C. ”Nord ExpresÒ, desfãºura activitatea de comerþ ºi ignora obligaþiile faþã de Primãria Municipiului Focºani. Un control efectuat la Societatea ”Nord ExpresÒ a evidenþiat faptul cã, în timp ce la chioºcurile care nu fãceau obiectul contractului de asociere cu primãria se înregistrau profituri de sute de milioane lei, la cele 17 chioºcuri aflate în asociere cu primãria se înregistrau mari pierderi, ºtiþi dumneavoastrã, vechile inginerii financiare.

Astfel, primãria a fost înºelatã prin nerealizarea profitului scontat la momentul încheierii contractului. Mai mult, în toatã aceastã perioadã Societatea ”Nord ExpresÒ a amplasat pe domeniul public ºi alte tonete pentru difuzare de presã, pentru care nu a avut niciodatã acceptul primãriei. Deºi contractul de asociere fãcea referire la difuzarea de presã, în toate chioºcurile se comercializau ºi alte produse, printre care bãuturi alcoolice ºi þigãri.

În urma hotãrârii consiliului local, primarul municipiului Focºani a emis o dispoziþie de ridicare a tonetelor de difuzare a presei aparþinând S. C. ”Nord-ExpresÒ de pe domeniul public. Din pãcate, acþionarul majoritar al acestei societãþi, cel care avea în proprietate ºi societatea care edita ziarul local, a încercat sã dea o conotaþie poli- ticã acestui litigiu comercial, fapt speculat de unii membri controversaþi ai partidelor de opoziþie P.N.Þ.C.D. ºi P.N.L. Este de notorietate cã vicepreºedintele P.N.L. Iaºi, Alexandru Lãzescu, ºi fostul ºef al vãmilor Nini Sãpunaru sunt cei care s-au erijat în avocaþi ai acþionarului majoritar de la ”Nord ExpresÒ, împroºcând cu noroi Primãria Focºani ºi aducând grave acuzaþii preºedintelui P.S.D. de Vrancea, în condiþiile în care habar nu aveau de originea scandalului ºi voiau doar, cu tot dinadinsul, sã dea o conotaþie politicã.

ªi eu vã mulþumesc, invit la tribunã reprezentantul Grupului P.R.M., domnul senator Dumitru Codreanu.

## **Domnul Dumitru Codreanu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dupã atâta cutremur de Vrancea vin ºi eu sã vã prezint câteva fenomene care duc la aceste cutremure.

Stimate domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Este bine cunoscut faptul cã statul, respectiv Guvernul, are veniturile asigurate în mare parte din taxe ºi impozite. Având doar aceste surse stabile statul recurge la tot felul de modalitãþi de a nãscoci noi ºi noi taxe, noi ºi noi impozite, de a le majora, de a le spori, de a gãsi noi forme prin care sã se realizeze, pe de o parte, o discutabilã sporire, iar, pe de altã parte, provocând nemulþumirea populaþiei, care adeseori confundã Guvernul cu o stãpânire plinã de adversitate.

Iatã de ce mã întreb cum de statul nu deþine surse de venituri, aºa cum a mai avut, ºi nu mã refer la timpurile când totul era în mâna statului, ci la perioade anterioare acestora.

Doresc sã reamintesc, de exemplu, cã în Constituþia din 1866 ºi în cea din 1923 statul ºi-a atribuit sursele de venituri proprii prin aplicarea acestor monopoluri de stat asupra alcoolului ºi tutunului, gãsind, fireºte, ºi alþi indici privind modul în care statul îºi cultivã mijloacele bugetare, dar ne oprim numai la monopolul alcoolului ºi pun întrebarea: de ce statul român nu a menþinut acest monopol, ca formã de procurare a veniturilor ºi ca o garanþie de control a consumului exagerat ºi nesãnãtos pentru populaþie?

Ridic aceastã problemã întrucât producerea alcoolului, pulsaþiile acestor industrii ºi alte elemente din sectorul industriei alcoolului se desfãºoarã în dezordine, în anormal, în ilegalitate.

La Botoºani, de exemplu, doar acþionându-se un pic mai exigent de cãtre organele de ordine ºi justiþie, s-au constatat escrocherii ºi pagube de miliarde aduse statului, s-au dezvãluit complicitãþi ale organelor de poliþie, s-au efectuat arestãri ºi lumea aºteaptã gãsirea ºi a altor vinovaþi.

Extrapolând aceastã situaþie la nivelul întregii þãri constatãm proporþii înspãimântãtoare ale fenomenului corupþiei, favorizate de piaþa alcoolului. Se bãnuiesc ºi se gãsesc asocieri de tipul criminalitãþii economice, se depisteazã complicitatea organelor de poliþie cu mafia alcoolului.

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar P.N.L., domnul senator Mircea Iustian.

Mai avem 12 minute!

De ce 12? Aveþi 30 secunde de la mine. Domnul secretar v-a taxat exact, a spus: 11 ºi 30 de minute. Cu condiþia sã-l ascultãm pe domnul senator. Vã rog.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

În urmã cu douã sãptãmâni am avut ocazia sã asist, în Sala Mare a Prefecturii Constanþa, la instalarea noului prefect al judeþului. Cu acest prilej, domnul ministru Octav Cozmâncã a rostit un discurs. Am fost surprins sã aud, prin vocea Domniei sale, cã pentru actualul Guvern punerea în aplicare a legilor proprietãþii, Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000 ºi Legea nr. 10/2001, constituie prioritãþi absolute ºi cã prefectul trebuie sã vegheze ºi sã contribuie la punerea lor în aplicare într-un termen cât mai scurt. Ascultând îndemnurile mobilizatoare ale domnului ministru am încercat sentimente contradictorii, de la satisfacþia ºi surprinderea de a constata cã tocmai aceia care au fãcut cu entuziasm colectivizarea ºi naþionalizarea propun astãzi o nouã întrecere socialistã pentru ca deþinãtorii de drept sã fie puºi în posesie, pânã la îndoiala, justificatã cred, cã pentru punerea corectã în aplicare a acestor legi cei care le-au tergiversat timp de zeci ani au o determinare realã. La mai puþin de o sãptãmânã, am fost prezent la un episod al vizitei domnului preºedinte Iliescu în judeþul Constanþa, ºi anume la întâlnirea Domniei sale la prefecturã cu factori de rãspundere ai judeþului. Cu aceastã ocazie, noul prefect ºi-a prezentat agenda de lucru în care un loc important îl ocupa punerea în practicã a legilor proprietãþii. În bunã tradiþie, au fost prezentate procente privind punerea în posesie ºi eliberarea certificatelor de proprietate, cât ºi un calendar al activitãþilor de aplicare a acestor legi.

În urmã cu numai patru zile, senatorii au primit proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 1/2000, îndeobºte cunoscutã ca ”Legea LupuÒ. Numai în douã sãptãmâni, atâtea semnale privind determinarea actualei puteri în direcþia rezolvãrii rapide ºi definitive a restituirii proprietãþilor nu pot decât sã creeze sentimentul stenic cã suntem pe drumul cel bun. Totuºi, o urmã de îndoialã persistã. Oare dintr-o datã totul sã devinã atât de simplu? Ar mai fi necesarã o confirmare din teren, acolo de unde, totuºi, vin semnalele cã lucrurile nu stau chiar aºa, cã ceva nu este în regulã. Aceastã confirmare nu poate veni dintr-o comunã în care primarul este P.N.L.-ist, P.D.-ist sau P.R.M.-ist, aceºtia putând fi acuzaþi de rea-voinþã, de faptul cã sunt incapabili sau cã ei criticã în mod nejustificat puterea, pe care vor s-o punã într-o luminã nefavorabilã.

Vã rog sã concluzionaþi.

## **Domnul Mircea Teodor Iustian:**

Am terminat.

...profit. Þãranii vor sã fie proprietari cu adevãrat, pentru cã vor sã trãiascã din munca pãmântului lor în liber-

tate ºi bunãstare, nu în mizerie ºi servitute. Atrag atenþia guvernanþilor cã situaþia prezentatã mai sus nu este o excepþie, asemenea cazuri se întâlnesc pe tot cuprinsul þãrii.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe doamna senator Elena Sporea, Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist). Aveþi cuvântul, vã rog!

## **Doamna Elena Sporea:**

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

”Sunt câte puþin din fiecare loc pe unde am trecut, Am luat câte puþin din fiecare om pe care l-am cunoscut ªi mai am de umblat, de aflat, de cercetatÒ.

Aceste versuri îmi revin în memorie ori de câte ori, de la aceastã tribunã ori din presa ce apare în Circumscripþia electoralã nr. 23 Ialomiþa, sunt asiguratã cã nu sunt decât o intrusã în acel judeþ, nu am crescut ºi nu am lucrat acolo. Este adevãrat, nu sunt fiica judeþului, nu am crescut ºi nu am lucrat în acest judeþ pânã la a-mi propune candidatura în anul 2000. Dar tot la fel de corect este cã de la începutul mandatului am reuºit câteva lucruri de care sunt mândrã; mai sunt ºi câteva nereuºite. La ce mã refer: Fundaþia ”Star 21Ò este cea mai mare realizare a noastrã, a Filialei Partidului SocialDemocrat din Ialomiþa. Mã mândresc cu cei 64 de bursieri din judeþul Ialomiþa, elevi ºi studenþi merituoºi, cãrora vrem sã le arãtãm cã valoarea este ºi trebuie rãsplãtitã, cã succesele lor sunt remarcate ºi apreciate ºi de noi, oamenii politici. ªase studenþi bursieri ”Socrate SerasmusÒ au plecat la studii în strãinãtate cu sprijinul financiar al acestei fundaþii. Este dureros pentru mine, în calitate de om ºi pãrinte, sã vãd lacrimi în ochii unui copil ce a obþinut bursa, dar nu o poate accepta întrucât îi lipsesc cei 200, alteori 300 sau 400 de dolari pentru a pleca sã se specializeze într-o þarã a Europei. Într-adevãr, nu toþi oamenii de afaceri sunt de acord sã sponsorizeze studiile unui astfel de copil, dar cu stãruinþã ei încep sã înþeleagã cã numai prin investiþii sigure, cum sunt aceºti copii, pot merge mai departe. Copiii cu probleme speciale de la Cãminul-ºcoalã nr. 13 Slobozia, care, vã aduceþi aminte, sunt autorii acelor frumoase tablouri expuse, la iniþiativa mea, în holul Senatului României, ºi care, datoritã dumneavoastrã, au acum fonduri din care sã cumpere materiale pentru a lucra ºi picta, sunt îmbrãcaþi, primesc ajutoare de la aceastã fundaþie, a unei doamne senator ce nu este din judeþul Ialomiþa. Curios este cã, deºi nu sunt din Ialomiþa, eu merg des la Cãminul-ºcoalã nr. 13, iau loc în Poiana lui Iocan cu copiii ºi discutãm despre problemele lor, cum doamnele învãþãtoare Felicia ºi Valentina le-au cumpãrat copiilor, cu banii daþi de Fundaþia ”Star 21Ò, adidaºi, treninguri, ghiozdane, cum cã ei sunt într-adevãr acum elevi, cãci au ghiozdane, penare, mai multe decât un caiet pe care l-au primit de la protecþia copilului, ºi acesta datoritã grijii deosebite a celor ce conduc ºcoala ºi a celor douã dãscãliþe ce poartã în sufletele lor ceva din curãþenia ºi credinþa unui apostol. Nu sunt din Ialomiþa, este adevãrat, dar mã preocupã soarta celor de acolo, nu numai pentru a apãrea în presa localã sau pentru a-mi face publicitate, ci pentru cã ei, într-adevãr, au nevoie ºi de sprijinul meu. Nu sunt mulþi, dar nici puþini cei ajutaþi de Fundaþia ”Star 21Ò. Voi încheia cu versurile lui Demostene Botez, care spunea aºa:

Vã mulþumesc, doamna senator.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Corneliu Bichineþ, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

V-aº ruga sã restrângeþi declaraþiile, fiindcã mai sunt 3 colegi în grupul parlamentar ºi mai aveþi 12 minute.

Da, domnule preºedinte, aºa am eu neºansa sã restrâng întotdeauna declaraþia.

Colegii dumneavoastrã vã oferã ºansa sã vorbiþi al treilea. Vã rog.

## **Domnul Corneliu Bichineþ:**

Nu voi avea neinspiraþia colegului meu Nicolae Pãtru care, acum douã sãptãmâni, ºi-a început declaraþia în faþa dumneavoastrã spunând cã ”în þarã este greu rãuÒ, un fel de prãpãd general Ñ neascultându-l nimeni Ñ, ci voi începe declaraþia mea prin a spune cã þara noastrã este plinã de evenimente fericite.

Bunãoarã, sãptãmâna trecutã, unui ardelean, din întâmplare, i-a cãzut un elicopter în cap...

...fapt ce ne stimuleazã imaginaþia. Dacã plouã în curând ºi se vor produce inundaþii, probabil vapoarele nãstruºnice din Portul Constanþa o vor lua razna pe strãzi ºi vor accidenta oamenii pânã spre Medgidia.

De asemenea, ni se comunicã un fapt deosebit de interesant din judeþul Iaºi, judeþ vecin cu cel unde lucrez eu.

Un funcþionar public, implicat în mutarea de pe soclul firesc a statuii Mareºalului Antonescu, întors puþin ”în þinteÒ acasã, ºi-a surprins soþia într-o tindã cu preotul din satul vecin.

Eu nu pot sã confirm cã cei doi se rugau la Dumnezeu, dar ziarele aºa susþin. Turbat de mânie, funcþionarul îºi cotonogeºte nevasta, însã, nepatriot fiind, nu foloseºte un obiect contondent autohton, ci o vrãjmaºã cheie francezã. Pentru cã i s-a pãrut pedeapsa

prea micã, i-a tuns chilug pe cei doi... peste tot...

...ºi le-a dat drumul pe uliþã.

Eu sunt sigur cã dumneavoastrã, stimaþi colegi Ñ mã adresez Senatului României, format din oameni inteligenþi, ºi unei prese profesioniste Ñ, decodificaþi mesajul celor spuse de mine.

Am votat împreunã Statutul poliþistului sãptãmâna trecutã, dar aflãm azi, din presã, cã miliþia poporului bate în continuare oamenii muncii pânã îi trimite în spital sau direct pe lumea cealaltã.

ªi actorii în þara noastrã sunt fericiþi, e drept, nu atât ca þãranii, muncitorii ºi pensionarii. Dau ca exemplu un celebru actor român, sãtul sã tot bea ceai cu castraveþi muraþi, a acceptat o ofertã de a face publicitate unei creme care, folositã, ar da posibilitatea celor cu chelie sã aibã din nou pãr.

Acest actor a urcat, recitând din Esenin, ºtie bine, pânã la etajul 189 al hotelului ”EnigmaticÒ, unde vom fi cazaþi noi, parlamentarii, în anul 2050. S-a uitat la cer, bietul actor, a mai recitat o datã, apoi ºi-a dat drumul în gol. Se înþelege cã nu a ajuns la pãmânt, cã a fost praf!

În urma lui au rãmas câteva ºomoioage de pãr, fapt ce l-a determinat pe ministrul culturii, chel ºi el, care era împreunã cu domnul Lupoi, chel ºi el, în zona Teatrului Naþional, sã exclame inteligent:

”Uite, domnÕe, cum încetineºte Gerovitalul cãderea pãrului.Ò

La audienþele de sâmbãta trecutã, prostituatele din Bârlad Ñ pentru cã acolo, sã ºtiþi, existã un sindicat foarte serios, intitulat sugestiv ”Mimosa pudicaÒ, ºi-au trimis reprezentanta, pe domniºoara Magdalena Foraibãr, care la 16 ani era foarte frumoasã, la 18 ani aratã ca la 40, iar la 22 de ani aratã de parcã ar fi lucrat în justiþie...

...fatã care mi-a cerut relaþii despre iniþiativele Guvernului privind integrarea noastrã în structurile europene. I-am vorbit frumos cã ºtiu despre NATO, despre Uniunea Europeanã, însã nu am fost persuasiv ºi regret. Domniºoara mi-a spus, citez:

”Domnule senator, ºi dumneavoastrã, cei de la România Mare, sunteþi ca ºi ceilalþi. Promiteþi. De când tot intrãm în Uniunea Europeanã, noi ne-am sãturat de primit promisiuni!Ò ( _Râsete, discuþii._ )

Ce-i puteam rãspunde? Ce-i puteþi rãspunde unei astfel de fiinþe care are astfel de interogaþii?

Observaþi cã ºi în judeþul Vaslui recensãmântul s-a încheiat. Recenzorii, mai toþi angajaþi ai primãriilor, nu au furat din casele oamenilor, nu s-au îmbãtat ºi nici nu s-au încãierat între ei. E drept cã nici nu au fost plãtiþi pentru munca pe care au fãcut-o.

Îmbucurãtor este faptul cã în localitatea Brodoc, celebrã în judeþul nostru prin densitatea populaþiei, 50% dintre oameni s-au declarat de etnie romã, ceilalþi fiind, fãrã excepþie, toþi þigani.

Jumãtate din ei furã în Bârlad ºi Vaslui, iar cei care s-au sãturat cãutând ºi negãsind nimic cerºesc la Bruxelles. Aceºti oameni au þinut sã trimitã prin mine mesajul pentru dumneavoastrã cã sunt pentru integrare în Europa, pentru NATO, pentru pace ºi cum ei sunt lirici prin excelenþã au spus aºa:

”Toþi nepoþii din Bruxelles/ Nu mai vor rãzboi defel,/ Iar þigani din Brodoc/ Nu mai vor rãzboi deloc, / Dar deloc, deloc, deloc.Ò

Mulþumesc. ( _Aplauze._ )

Invit la tribunã pe domnul senator Dan Rahãu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (social-democrat ºi umanist).

## **Domnul Dan Nicolae Rahãu:**

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

În urmã cu câteva zile, mai exact în perioada 8Ð14 aprilie, reprezentând Senatul României, am participat la o conferinþã internaþionalã care s-a desfãºurat la Miami ºi la care au participat 40 de þãri cu peste 300 de participanþi.

Tema acestei conferinþe a fost legatã de managementul financiar guvernamental, iar tema pe care colegii din staff-ul Senatului m-au ajutat sã o pregãtesc a fost: ”Dimensiuni legislative ale luptei împotriva corupþieiÒ.

Pe mine mã bucurã cuvântul colegului meu dinainte ºi poate cã apropierea ulterioarã de Casa Albã m-a fãcut sã mã gândesc cã, din pãcate, în cazul unora, ºi mai ales în cazul celor care au guvernat o perioadã, cred cã au fãcut cam mult sex, dar nu au fãcut copii.

În aceastã discuþie care s-a purtat la Miami, tema principalã a fost legatã de corupþie ºi a fost foarte clar, fiindcã primul ziar pe care l-am citit în S.U.A., unul din ziarele locale, avea un articol legat tocmai de corupþie. A fost legat de corupþia din S.U.A., în cel mai mare colegiu din Louisiana, în care s-au furat peste 2 milioane de dolari, într-un caz, ºi peste 25 milioane de dolari Ñ aproape 26 Ñ în alt caz. Deci corupþia nu are frontiere ºi culoare politicã.

În a doua parte a ºederii mele în S.U.A. am rãspuns invitaþiei doamnei senator de Louisiana, Mary Landrieu, cu care am discutat problema copiilor infectaþi cu HIV, cãreia i-am solicitat, în cazul în care în S.U.A. existã o legislaþie mai bunã, mai apropiatã de ceea ce ne dorim, mai ales în cazul fondurilor private, sã încercãm sã colaborãm, sã încercãm sã aplicãm aceastã legislaþie ºi în România. Fiindcã trebuie sã vã anunþ cã în data de 8 iunie, la o sãptãmânã dupã ziua copilului, la Constanþa se va deschide prima clinicã stomatologicã care va trata copiii infectaþi HIV ºi nu numai pe aceºtia.

Una din discuþiile pe care le-am purtat dupã ce am susþinut lucrarea de care v-am spus a fost legatã ºi de sistemul bancar românesc. Întrebarea pe care au pus-o surprinzãtor de mulþi cunoscãtori a ceea ce s-a întâmplat în România în ultimii 12 ani a fost: ”Pânã când Mugur Isãrescu?Ò Pânã când Banca Naþionalã a României nu va face ceea ce trebuie sã facã, astfel încât bãncile din România sã nu mai pãþeascã ce au pãþit?

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Mircea Nedelcu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare. Grupul mai are 7 minute.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Privatizãm totul cu maximã urgenþã, avem chiar ºi Legea accelerãrii privatizãrii. Scopul scuzã mijloacele. Cu adevãrat, scopul este nobil. O privatizare eficientã poate aduce importante beneficii societãþii româneºti ºi nu este cazul sã comentãm acest aspect. Dar cum realizãm acest angajament?

La Hunedoara s-au nãscut deja o mulþime de întrebãri. Domnul ministru Ovidiu Muºetescu, vineri, 19 aprilie 2002, a venit pentru a rãspunde sau a-i învãlui pe siderurgiºti. A promis cã nici unul dintre cei 8.700 de salariaþi nu va rãmâne pe drumuri. A explicat reprezentanþilor acestora cã nu este cazul sã se alarmeze pentru termenii deosebit de duri gãsiþi în Hotãrârea de Guvern nr. 1.299 ori în scrisoarea de intenþie adresatã F.M.I.

Hunedorenii au obligaþia sã scoatã urgent la vânzare cel puþin 3 entitãþi economice, desprinse din societateamamã, S.C. ”SiderurgicaÒ Ñ S.A., pânã la sfârºitul acestui an.

La Hunedoara se vor stabili criteriile ºi cumpãrãtorul sau, mai precis, S.C. ”SiderurgicaÒ Ñ S.A. va fi A.P.A.P.S. în acest caz. Ca sã fie mai convingãtor, le-a explicat cã, în viziunea sa, Hunedoara trebuie sã existe, iar Guvernul nu spune altceva. Guvernul Nãstase nu va repeta greºelile celorlalte guverne. I-a asigurat cã, dupã pãrerea Domniei sale, cel mai bun proiect de restructurare este cel conceput de specialiºtii hunedoreni ºi aici, în treacãt fie vorba, vreau sã vã spun cã la Hunedoara exista un program de restructurare în vederea privatizãrii care a fost blocat de Guvernul Nãstase timp de 15 luni Ñ reproºându-le, totodatã, prea multe suspiciuni, lipsa unui canal eficient de comunicaþii între Guvern ºi siderurgiºti. De fapt, acest ultim reproº era, în mod direct, adresat filialei P.S.D. Hunedoara, care a lãsat, dupã pãrerea Domniei sale, acest canal exclusiv în mâna sindicaliºtilor de la ”SiderurgicaÒ.

Dacã aceastã comunicare ar fi fost normalã, muncitorii hunedoreni ar ºti cã Guvernul Nãstase nu doreºte sã-i scoatã din întreprindere, pentru cã ºi aºa rata ºomajului este extrem de ridicatã în Hunedoara.

Domnul Muºetescu s-a strãduit sã fie cât mai convingãtor, arãtând o serie de soluþii identificate de Domnia sa, dupã ce respectivele filiale vor fi vândute. Vor continua investiþiile la Hunedoara, Guvernul va contribui finan- ciar la ecologizarea terenului ce aparþine combinatului, va urgenta realizarea parcului industrial, proiect demarat deja de hunedoreni.

## Mulþumesc.

Invit la cuvânt pe domnul senator Gheorghe Zlãvog, deºi aþi epuizat timpul.

Vã rog, nu mai mult de 3 minute. Aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Oraºul Corabia, din judeþul Olt, avea în anul 1989 un numãr de 12.800 de salariaþi, iar în prezent, datoritã acþiunilor reformatoare ale guvernelor tranziþiei, numãrul acestora a ajuns la aproximativ 2.000 ºi este în continuã scãdere.

Ultima victimã a strategiei Guvernului P.S.D. este S.C. ”CorapetÒ Ñ S.A. Corabia, societate ai cãrei salariaþi se confruntã, de mai bine de 5 luni, cu o situaþie dramaticã.

Societatea ”CorapetÒ, singurul producãtor de fibre poliesterice din România, are un capital social de 37 de miliarde lei, din care 80,4% aparþine A.P.A.P.S., iar datoriile acumulate în cei 12 ani de democraþie se ridicã la suma de 307 miliarde lei, fapt ce a condus la întreruperea procesului de producþie, debranºarea de la alimentarea cu energie electricã ºi gaz metan.

Din 1.470 de salariaþi pe care ”CorapetÒ S.A. îi avea înainte de 1989, la aceastã datã mai existã doar 460, salariaþi care nu ºi-au mai primit drepturile bãneºti din luna noiembrie 2001, valoarea restanþelor salariale ridicându-se la peste 5 miliarde lei. În toatã aceastã perioadã, sindicatele au atras atenþia autoritãþilor locale ºi centrale, prin diverse acþiuni specifice de luptã sindicalã, fãrã a se înregistra vreun rezultat pozitiv.

Principalele revendicãri ale salariaþilor de la ”CorapetÒ Ñ Corabia sunt: plata salariilor restante, continuarea demersurilor în vederea privatizãrii, reluarea procesului de fabricaþie, obþinerea unui credit pentru investiþii în vederea retehnologizãrii.

Disperaþi ºi fãrã perspective, salariaþii au recurs la gesturi extreme, cum ar fi: greva foamei, blocarea Drumului Naþional nr. 54 Corabia Ð Orlea, dar lucrul cel mai grav este acela cã un numãr de salariaþi s-au urcat pe cea mai înaltã clãdire a societãþii, ameninþând cu sinuciderea.

Având în vedere situaþia prezentatã, considerãm cã este vremea ca A.P.A.P.S. sã se implice cu responsabilitate în dezamorsarea crizei de la S.C. ”CorapetÒ Ñ S.A. Corabia, prin acordarea, de urgenþã, a unui ajutor de salvare de 5 miliarde lei pentru plata salariilor restante, precum ºi intensificarea eforturilor de a gãsi un potenþial cumpãrãtor pentru privatizarea societãþii ºi salvarea celor 460 de locuri de muncã, evitându-se, astfel, explozia acestei bombe sociale.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator, cã v-aþi încadrat în timpul acordat. Mulþumesc.

Stimaþi colegi, au fost epuizate toate declaraþiile politice din partea domnilor senatori care s-au înscris pentru ºedinþa de astãzi.

Avem câteva chestiuni organizatorice de rezolvat, respectiv sã constituim câteva comisii de mediere.

O primã comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 169/2001 privind utilizarea unor sume destinate restructurãrii ºi reorganizãrii agenþilor economici din sectorul producþiei de apãrare.

Grupul parlamentar PS.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri, vã rog.

Propunem pe domnii senatori Sergiu Nicolaescu, Marius Munteanu ºi Constantin Nicolescu.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Ioan Paºtiu ºi ªtefan Mãrgineanu.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.D., o propunere.

Domnul senator Radu Vasile.

Mulþumim. Îl felicitãm pentru prezenþã ºi pentru faptul cã acceptã sã intre în comisia de mediere.

Grupul parlamentar al U.D.M.R. o propunere.

Grupul parlamentar al U.D.M.R. îl propune pe senatorul Szab— K‡roly-Ferenc.

Mulþumim. Sunt de acceptat ºi autopropuneri. Dacã nu sunt intervenþii din partea dumneavoastrã, vã rog sã ne pronunþãm prin vot.

Îi invit pe domnii senatori în salã. Vã rog sã votaþi.

Comisie de mediere aprobatã de plenul Senatului cu 84 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere.

A doua comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionalã a adulþilor.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.

Propunem pe doamna senator Rodica ªelaru, domnii senatori Cornel Filipescu ºi Dionisie Bucur.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Ioan Rus ºi Corneliu Bichineþ.

## Mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.D., o propunere.

Domnul senator Constantin Bãlãlãu.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

Mulþumesc.

Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin

vot.

Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 78 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere.

A treia comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligaþii bãneºti.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/2.V.2002

Propunem pe domnii senatori Avram Crãciun, Ioan Hârºu ºi Dan Nicolae Rahãu.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.

Doamna senator Maria Ciocan ºi domnul senator Vasile Horga.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

Domnul senator Dan Constantinescu.

Mulþumesc. Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Seres DŽnes.

Mulþumesc.

Sunt intervenþii? Nefiind, vã rog sã ne pronunþãm prin vot.

Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 84 de voturi pentru ºi 3 abþineri.

Penultima comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea serviciilor publice comunitare pentru situaþii de urgenþã.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.

Propunem pe domnii senatori Constantin Nicolescu, Nicolae Sin ºi Florin Hriþcu.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.

Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

Mulþumesc.

Sunt intervenþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin

vot.

Senatul aprobã aceastã comisie de mediere cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri.

A patra comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 84/2001 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea serviciilor publice comunitare de evidenþã a populaþiei.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 4 propuneri.

Propunem pe domnii senatori Sergiu Nicolaescu, Constantin Nicolescu, Florin Hriþcu ºi Nicolae Sin.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., o propunere.

Domnul senator ªtefan Mãrgineanu.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.D., o propunere.

Doamna senator Angela Mihaela Bãlan ºi domnul senator ªtefan Mãrgineanu.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.D., o propunere.

Maria Petre.

Tot dumneavoastrã!

Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

Domnul senator Hermann Armeniu Fabini.

Mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 88 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri.

ªi o ultimã comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii privind acordarea despãgubirilor în caz de calamitãþi naturale în agriculturã.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.

Doamna senator Maria Petre.

Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

Propunem pe domnii senatori Vasile Mocanu, Viorel Matei ºi Elena Sporea.

Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Dumitru Codreanu ºi Nicolae Pãtru.

Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

Domnul senator Gheorghe Flutur.

Mulþumesc. Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Pete ªtefan.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Nefiind intervenþii, vã rog sã ne pronunþãm prin vot. Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 82 de voturi pentru ºi 6 voturi împotrivã.

Înainte de a trece la punctul urmãtor din ordinea de zi vã rog sã-mi permiteþi sã vã reamintesc Ñ este foarte important, domnule senator Ñ discuþiile din Biroul permanent ºi rugãmintea domnului preºedinte Vãcãroiu ca, pe parcursul zilei de mâine, sã derulãm acele ºedinþe de mediere, întrucât avem foarte multe comisii de mediere care nu s-au întrunit ºi este pãcat, pentru cã noi am muncit ºi am trecut, practic, legile prin Senat, dar ele sunt blocate în procedura de mediere. Mâine, având ºedinþã în comisii, avem posibilitatea, dupã-amiazã, sã mediem toate aceste legi.

La punctul 4 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termicã a fondului construit existent ºi stimularea economisirii energiei termice.

Deci avem un singur text, în varianta Camerei Deputaþilor, cel de la punctul 1, legat de titlul ordonanþei.

Vã consult dacã sunt intervenþii. Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra acestui amendament. Deci textul în varianta Camerei Deputaþilor.

Aprobat de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, 3 abþineri.

La punctul 5 în ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind înfiinþarea comunei ªieu, judeþul Maramureº.

Avem douã texte propuse de comisie: un text comun la punctul 1, iar la punctul 2 textul Camerei Deputaþilor.

Vã consult dacã sunt intervenþii. Nefiind, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului, cu cele douã amendamente acceptate de colegii noºtri în comisia de mediere. Vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 83 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi 5 abþineri.

La punctul 6 în ordinea de zi este raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici.

Vã rog sã observaþi cã reprezentanþii noºtri au avut un succes deplin. Dacã nu mã înºel, toate textele sunt ale Senatului, deºi sunt foarte multe.

În aceastã situaþie, sã luãm act, prin vot, de raportul comisiei de mediere. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Aprobat de plenul Senatului cu 84 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 7 abþineri, cu precizarea caracterului legii, de lege organicã.

La punctul 7 în ordinea de zi este înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 8/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, semnat la Washington D.C. la 30 aprilie 2001, pentru finanþarea proiectului de dezvoltare a pieþelor financiare rurale.

Sunt 4 texte, toate în varianta Camerei Deputaþilor.

Vã consult dacã sunt intervenþii asupra soluþiilor propuse de comisia de mediere, pentru a le lua în dezbatere, ca sã nu le votãm pe toate la rând, pentru cã nu facem altceva decât sã repetãm.

Deci dacã nu sunt intervenþii,

La punctul 8 în ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcþiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950Ð1961.

Toate textele, dacã nu mã înºel, sunt în varianta Camerei Deputaþilor. Da.

Vã consult dacã sunt intervenþii, domnilor senatori. La nici unul dintre articole, în varianta Camerei Deputaþilor, ºi un text comun la art. 6 din proiectul de lege, art. 6 din raportul comisiei de mediere, alin. 3.

Dacã nu sunt intervenþii,

La punctul 9 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de cãtre regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945, din motive etnice.

Toate textele sunt ale Senatului, cel puþinÉ da, cele douã texte sunt ale noastreÉ

Deci

La punctul 10 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 3/2002 privind unele mãsuri de ajutor pentru asigurarea condiþiilor minime de subzistenþã a echipajelor ambarcate la bordul unor nave maritime de transport ºi pentru menþinerea în siguranþã a unor nave aflate în patrimoniul C.N.M. ”RomlineÒ Ñ S.A., precum ºi alocarea unui fond special pentru ªantierul Naval Constanþa, în vederea achiziþionãrii de echipamente individuale de protecþia muncii.

Avem 3 texte ale Camerei Deputaþilor.

Vã consult dacã sunt intervenþii pe aceste texte propuse de colegii din comisia de mediere. Nu sunt.

În aceste condiþii,

La punctul 11 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman.

Toate textele sunt ale Camerei Deputaþilor.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi fie asupra raportului comisiei de mediere, fie asupra textelor acceptate de colegii noºtri din comisia de mediere.

Nu doreºte nici un coleg senator sã intervinã pe nici un text de lege ºi pe nici un amendament acceptat în mediere.

În aceastã situaþie supun, printr-un singur vot, neexistând nici un fel de intervenþii, amendamentele acceptate de comisia de mediere ºi raportul comisiei mixte Senat Ð Camera Deputaþilor.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã.

Amendamentele care se gãsesc în raportul comisiei de mediere, precum ºi raportul comisiei, au fost aprobate de plen cu 82 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 7 abþineri.

La punctul 12 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 100/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman.

Avem douã texte ale Camerei Deputaþilor.

Consult domnii senatori dacã doresc sã intervinã asupra soluþiilor propuse de comisia de mediere.

Dacã nu doriþi sã interveniþi,

La punctul 13 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 31/1995 privind reglementarea regimului de producere, circulaþie ºi comercializare a produselor farmaceutice.

Caracterul legii, lege ordinarã.

Sunt propuse de colegii din comisia de mediere 16 texte în varianta Camerei Deputaþilor.

Dacã doriþi sã interveniþi asupra soluþiilor propuse prin aceste articole? Nu doriþi.

În aceastã situaþie, supun, printr-un singur vot, atât cele 16 amendamente, cât ºi raportul comisiei de mediere votului plenului Senatului. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Raportul comisiei de mediere, raport ce cuprinde cele 16 texte în varianta Camerei Deputaþilor, a fost aprobat de plen cu 88 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

Vã mulþumesc.

La punctul 14 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 111/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice.

Textele sunt, dacã nu mã-nºel, toate în varianta Senatului.

În aceastã situaþie, printr-un singur vot, sã luãm act de conþinutul raportului de mediere.

- Vã rog sã votaþi.

Raportul comisiei de mediere a fost aprobat de plen

cu 85 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 5 abþineri. Se pare cã totuºi sunt colegi care sunt chiar împotriva variantelor propuse de Senat ºi aprobate de Camerã.

La punctul 15 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 75/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale.

Avem un singur text nou, un text comun, propus la punctul 14 alin. 2.

Sunt intervenþii asupra acestui text nou? Restul sunt în varianta Senatului. Nefiind, supun printr-un singur vot atât acest articol, cât ºi raportul comisiei de mediere, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã.

Bun. Vã mulþumim, domnule secretar de statÉ Înþeleg cã susþineþi proiectul de lege...

Îl susþinem, daÉ

Vã mulþumesc mult.

Vã rog, domnule preºedinte, punctul de vedere al comisiei sesizate în fond.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Comisia economicã propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege, cu un singur amendament, care este în anexa la raport. Existã avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, al Consiliului Legislativ, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã la dezbateri generale doriþi sã interveniþi? Da, domnul senator Onaca, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

În primul rând vreau sã salut aceastã iniþiativã. Într-adevãr ea a fost, probabil, îndelung dezbãtutã. Am observat cã toate reclamaþiile, sã zic aºa, ºi toate petiþiile care au venit atât la Parlament, cât ºi la Guvern au fost luate în considerare ºi prin aceastã hotãrâre s-a reuºit rezolvarea unei situaþii care putea fi, într-adevãr, catastrofalã, respectiv situaþia a peste 600 de familii de marinari care trãiau, într-adevãr, în urma abandonului mai multor nave, într-o situaþie disperatã.

Eu vreau sã mulþumesc, în numele marinarilor, pentru acest proiect de lege ºi, bineînþeles, noi vom vota pentru aceastã lege.

Mulþumesc. Dar nu mi-aþi spus de restul marinarilor, pardon, senatorilor, dacã voteazã proiectul de lege...

Vorbind ºi de marinari, sigur, mulþumesc atât din partea marinarilor, cât ºi a senatorilor ºi bineînþeles suntem pentru acest proiect de lege.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumim.

Dacã mai sunt intervenþii? Dacã nu mai sunt alte intervenþii, în primul rând vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus de Comisia economicã, amendament care se regãseºte în raport la punctul 1. Vã rog sã votaþi.

Amendamentul a fost aprobat de plen, cu 93 de voturi pentru ºi o abþinere.

Dacã nu mai sunt alte intervenþii,

Vã mulþumim.

La punctul 17 în ordinea de zi avem înscris proiectul Legii privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Române pentru Investiþii Strãine, în procedurã de urgenþã.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

Comisia sesizatã în fond, de asemenea, Comisia economicã.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus, aveþi cuvântul!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Grupul parlamentar al partidului nostru susþine ºi voteazã aceastã importantã iniþiativã a Guvernului, deºi, ca prahovean, trebuie sã-mi exprim regretul cã prin înfiinþarea acestei agenþii am pierdut un foarte bun prefect.

## Da, mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Þiplica Ñ** s _ecretar de stat în Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei, pe care-l reprezint, susþine aprobarea proiectului Legii privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Române pentru Investiþii Strãine în România.

Prin acest proiect de lege se asigurã o politicã unitarã în domeniul investiþiilor strãine ºi pentru atragerea capitalului strãin în România.

O datã cu înfiinþarea agenþiei se desfiinþeazã Departamentul pentru relaþia cu investitorii strãini, care este în subordinea primului-ministru, ºi direcþia generalã din cadrul Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei.

Totodatã, se modificã atribuþiile unor direcþii din cadrul Ministerului Afacerilor Externe ºi ale Centrului Român de Comerþ Exterior.

Numãrul maxim de posturi se va aproba prin hotãrâre de guvern ºi se va asigura din numãrul de posturi care se disponibilizeazã din aparatul de lucru al Guvernului ºi din aparatul Ministerului Dezvoltãrii ºi Progonzei.

Faþã de cele prezentate, vã propun sã fiþi de acord cu proiectul de lege în forma prezentatã Senatului.

Mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte Dan-Mircea Popescu!

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Comisia economicã propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege cu amendamentul pe care-l aveþi în anexa la raport.

Meþionez cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, prin natura reglementãrilor sale proiectul încadrându-se în categoria legilor ordinare.

În încheiere, aº dori sã urez succes mai mare acestei noi instituþii în ceea ce priveºte investiþiile strãine, faþã de cum s-au comportat toate structurile de pânã acum, dupã 1990, în aceastã materie.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. La dezbateri generale doriþi sã interveniþi?

Dacã nu mai sunt alte intervenþii...

Vã rog, domnule senator, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Deºi este tardivã înfiinþarea acestei agenþii, ea ar fi trebuit înfiinþatã o datã cu fostul F.P.S. ºi actualul A.P.A.P.S., Partidul România Mare o salutã ºi îi doreºte succes.

Este prima datã când investitorii strãini care vor sã facã investiþii economice în România, ºtiu cã se pot adresa unei instituþii specializate în domeniu, care existã în România.

Din discuþiile pe care le-am purtat în Comisia economicã la dezbateri am înþeles cã agenþia are în vedere un pachet legislativ care sã îndepãrteze haosul existent la aceastã datã ºi care sã contribuie la aducerea investitorilor strãini în România.

Îi dorim succes ºi vom vota acest proiect de lege.

Mã alãtur domnului senator Mircea Ionescu-Quintus ºi mãrturisesc cã preºedintele acestei agenþii a reuºit sã impresioneze pozitiv membrii comisiei.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Dacã nu mai sunt alte intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot în primul rând asupra amendamentului propus de Comisia economicã la articolul 1.

Avem un prim amendament la articolul 2.

Aprobat de plenul Senatului cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 4 abþineri.

Dacã nu mai sunt alte amendamente, vã rog sã vã pronunþaþiÉ

De acord cu acest amendament?

De acord.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 95 de voturi pentru, un vot împotrivã, 3 abþineri.

Precizez caracterul legii, de lege ordinarã, ºi o

Mulþumesc.

La punctul 18 din ordinea de zi avem înscris proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 37/2002 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi pentru înfiinþarea întreprinderilor mici ºi mijlocii.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi expunerea de motive.

Comisia sesizatã în fond, de asemenea, Comisia economicã.

Aveþi cuvântul!

## **Domnul Ion Taban Ñ** _secretar de stat în Ministerul pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Susþinem proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 37/2002 pentru modificarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi pentru înfiinþarea întreprinderilor mici ºi mijlocii.

Este vorba de modificarea alineatului 3 al articolului 21 din Legea nr. 133/1999, prin care Ministerul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie poate direct sã deruleze programe, alãturi de organizaþiile sau instituþiile de drept privat.

Selectarea organizaþiilor sau instituþiilor de drept privat se face cu respectarea reglementãrilor în vigoare privind achiziþiile publice.

Mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte, aveþi cuvântul!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Comisia economicã considerã aceastã modificare ca fiind una raþionalã, Ministerul pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie dispune de resursele organizatorice ºi umane necesare derulãrii de programe destinate întreprinderilor mici ºi mijlocii, ca atare, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma trimisã de Guvern, fãrã modificãri.

Mulþumesc.

Menþionez cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi cã proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Vã consult dacã sunt intervenþii la dezbateri generale. Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond, raport prezentat de domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu.

Vã rog sã votaþi.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 76 de voturi pentru ºi douã voturi împotrivã.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, o

La punctul 19 din ordinea de zi avem înscris proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 148/2000 privind publicitatea, propunere legislativã care a trecut prin Camera Deputaþilor. Comisia sesizatã în fond, Comisia economicã.

Este aici domnul deputat, iniþiatorulÉ

## Da, vã rog.

Vã rog, domnule deputat, sã vã ocupaþi locul. Nu vã vedeam unde v-aþi aºezat în salã.

Aveþi cuvântul, succint, vã rog, în 3 minute sã prezentaþi plenului Senatului expunerea de motive.

## **Domnul Negiat Sali Ñ** _deputat_ **:**

Domnilor ºi doamnelor senatori,

Am considerat necesarã aceastã iniþiativã, fiindcã pe aceeaºi linie cu efectele nocive pe care le au consumul în exces de alcool ºi tutun, ca ºi Legea publicitãþii nr. 148/2000 sã fie amendatã, cu specificarea interzicerii, în anumite zone ale spaþiului public, a publicitãþii produselor de tutun ºi alcool.

Eu consider cã aici o micã scãpare a avut loc atât în varianta Camerei Deputaþilor, cât ºi în varianta Senatului. Exact publicitatea cea mai agresivã, cea cu panotaj, a fost omisã ºi sperãm ca în perioada urmãtoare sã venim cu amendament ºi în aceastã direcþie.

Suntem de acord cu toate amendamentele care au fost fãcute în cadrul comisiilor de specialitate din Senat ºi aºteptãm votul dumneavoastrã favorabil. Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte, punctul de vedere al comisiei.

Da, comisia a luat în discuþie proiectul respectiv. Este de acord sã propunã plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma venitã de la Camera Deputaþilor, existând, în acest sens, ºi avizele favorabile ale Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport ºi al Comisiei pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului.

Proiectul de lege se încadreazã în categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã la dezbateri generale doriþi sã interveniþi? Nefiind solicitãri sau solicitanþi, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond. Vã rog sã votaþi. Raport aprobat de plenul Senatului cu 93 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri.

Nu l-am întrebat pe iniþiator dacã este de acord cu amendamentele.

Am înþeles cã sunteþi de acord.

Sunt de acord cu toate amendamentele propuse.

Da, sigur aþi fãcut o glumã cu noi, întrucât în raport nu existã nici un amendament.

Nu existã nici un amendament.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Tocmai de accea am vrut sã repetaþi.

Mulþumesc. A trecut ziua de 1 aprilie, este adevãrat, nu de foarte mult timp!

Felicitãri, domnule deputat! Mulþumesc.

La punctul 20 din ordinea de zi avem înscris proiectul Legii pentru ratificarea Acordului privind crearea Organizaþiei Internaþionale a Viei ºi Vinului, adoptat la Paris la 3 aprilie 2001.

Vã rog, domnule secretar de stat Predilã, aveþi cuvântul!

## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Având în vedere importanþa acestui document, faptul cã el a fost semnat de preºedintele României ºi cã el deja este în derulare, propun plenului Senatului sã fie aprobat aºa cum a fost prezentat, întrucât are raport favorabil ºi noi am fost de acord cu raportul.

Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Aveþi cuvântul, domnule senator Codreanu, în numele comisiei!

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaþilor ºi are avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru politicã externã din cadrul Senatului.

Membrii comisiei noastre au dezbãtut acest proiect de lege. Prin natura reglementãrilor, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Rugãm, faþã de cele prezentate de mine ºi de domnul secretar de stat, sã luãm în discuþie acest raport al comisiei ºi sã îl votãm.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale?

Vã rog sã observaþi cã în cadrul comisiei proiectul de lege a primit aviz favorabil, fãrã nici un amendament.

Nemaifiind alte intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 101 voturi pentru ºi o abþinere.

Mulþumesc.

La punctul 21 din ordinea de zi avem înscris proiectul Legii pentru prorogarea termenului prevãzut la articolul 4 din Ordonanþa Guvernului nr. 69/2000 pentru asigurarea finanþãrii acþiunilor legate de aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicatã, ºi a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicatã, ºi ale Legii nr. 169/1997.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

## Domnule preºedinte,

Este foarte importantã, întrucât ne permite, prin aprobare, sã folosim acele fonduri care au fost aprobate în 2000 pentru continuarea elaborãrii titlurilor, emiterii titlurilor ºi punerea în posesie ºi în proprietate atât la efectul Legii nr. 18/1991, la Legea nr. 169/1997, cât ºi la Legea nr. 1/2000.

Este vorba de suma de 55,5 miliarde care a fost aprobatã ºi ca atare este necesar sã se prorogheze termenul pânã la sfârºitul acestui an.

## Mulþumesc.

Îl invit pe domnul senator sã prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã.

Vã rog, aveþi cuvântul!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia noastrã a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege prin adresa nr. 181/2002.

Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Nu s-a primit avizul de la Comisia Parlamentului României pentru integrare europeanã.

În ºedinþa din 17 aprilie 2002 membrii comisiei au dezbãtut proiectul de lege, hotãrând, în unanimitate, întocmirea raportului favorabil. La dezbatere au participat reprezentanþii Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

Prin natura reglementãrilor, prezentul proiect de lege se încadreazã în categoria legilor ordinare.

Faþã de cele prezentate, supun plenului Senatului adoptarea raportului la proiectul de lege prezentat. Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale doriþi sã interveniþi? Nefiind solicitãri, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raprotului favorabil întocmit de Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, raport fãrã amendamente.

Plenul Senatului aprobã cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri raportul comisiei sesizate în fond.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, o

La punctul 22 din ordinea de zi avem propunerea legislativã privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Administrarea ºi Valorificarea Creanþelor. Raport negativ.

Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Vã rog, doamna senator Simona Marinescu, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

Acest proiect de lege are o anumitã vechime, a trecut mai bine de un an de zile de la elaborarea lui, am avut în vedere, în acel moment, lipsa unor criterii unitare pentru tratarea creanþelor pe care bugetele statului le aveau asupra societãþilor comerciale.

Având în vedere faptul cã astãzi ne aflãm în prezenþa unei ordonanþe aprobate de Guvern, este vorba de Ordonanþa de urgenþã nr. 40/2002, vã propun sã votãm raportul comisiei aºa cum este el.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Aveþi cuvântul, doamna senator!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu propunerea legislativã privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Administrarea ºi Valorificarea Creanþelor.

În urma dezbaterii propunerii legislative ºi având în vedere ºi punctul de vedere al Guvernului, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât sã prezinte raport negativ.

Potrivit obiectului supus reglementãrii, proiectul face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 74 alin. (2) din Constituþia României.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Punctul de vedere al Guvernului?

## **Domnul Teodor Bobiº Ñ** _secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul:_

Faþã de propunerea iniþiatorului ºi a doamnei senator din comisie nu avem nimic de obiectat.

De acord cu propunerea.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Deci nefiind retras acest proiect de lege ºi având raport negativ, el a intrat în ordinea de zi, motiv pentru care se impune sã votãm.

Deci votul este negativ din partea comisiei. În situaþia în care plenul va vota, va respinge aceastã propunere legislativã.

La punctul 23 în ordinea de zi avem înscris proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 41/2002 pentru ratificarea Memorandumului de Înþelegere privind cooperarea sub auspiciile Protocolului de la Kyoto, articolul 6, prin proiecte cu aplicare comunã între România ºi Olanda, semnat la Haga la 23 noiembrie 1999.

Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.

S-a amânat!

Cum?

Am votat amânarea.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci acesta l-am amânat.

La punctul 24 avem înscris proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea ºi controlul integrat al poluãrii.

Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.

Invit pe domnul secretar de stat sã prezinte expunerea de motive ºi sã vã pronunþaþi ºi asupra amendamentelor.

Aveþi cuvântul!

## **Domnul Ovidiu Ianculescu Ñ** _secretar de stat_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Un domeniu prioritar al angajamentelor pentru recuperarea rãmânerilor în urmã în procesul de preluare a legislaþiei de mediu din Uniunea Europeanã l-a reprezentat ºi reglementarea activitãþilor privind prevenirea, reducerea ºi controlul integrat al poluãrii din activitãþile industriale. Preluarea prevederilor din Directivele Comunitãþii Europene în domeniu a necesitat adoptarea reglementãrii sub forma unei ordonanþe de urgenþã, ca urmare a angajamentelor asumate prin Capitolul XXII ”Protecþia mediului înconjurãtorÒ, cu termen-limitã pentru preluare 30 aprilie 2002.

Prezentul proiect de lege pentru aprobarea ordonanþei stabileºte mãsurile necesare pentru prevenirea sau, în cazul în care aceasta nu este posibilã, pentru reducerea în aer, apã ºi sol a emisiilor provenite din activitãþile cu impact asupra mediului, inclusiv mãsurile privind gestionarea deºeurilor, astfel încât sã se atingã un nivel ridicat de protecþie a mediului.

În acest sens, vã propunem adoptarea proiectului de lege cu cele douã amendamente propuse de comisia de specialitate a Senatului.

Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Ofer cuvântul domnului senator Cârciumaru pentru a prezenta punctul de vedere al comisiei. Aveþi cuvântul!

S-a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ ºi aviz favorabil, cu un amendament, din partea Comisiei economice, amendament acceptat de comisie ºi inclus în raport.

În ºedinþa din 16 aprilie 2002 membrii comisiei au dezbãtut acest proiect de lege în prezenþa reprezentantului Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului, în persoana domnului secretar de stat Ovidiu Ianculescu.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotãrât, în unanimitate, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele prevãzute în anexã.

Prin natura reglementãrii proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Ordinare, pardon!

Ordinare.

Ordinare, da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, mulþumesc. Ne-aþi speriat. Invit domnii senatori în salã.

La dezbateri generale doriþi sã interveniþi? Înþelegând prin aceasta cã toate grupurile parlamentare susþin proiectul de lege, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra celor douã amendamente propuse de comisie.

Vã rog sã le votaþi.

Amendamente aprobate de plenul Senatului cu 100 de voturi pentru, 3 contra ºi o abþinere.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, o

La punctul 25 din ordinea de zi, avem înscris proiectul Legii privind protecþia împotriva efectelor fumatului.

Acest proiect de lege nu a fost retras de pe ordinea de zi?

Nu, nu!

Nu a fost retras, domnule preºedinte.

Da. Oricum sãÉ

Nu avem cvorum!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Bun. Îl luãm în dezbatere, vedem care e soluþia. Aveþi cuvântul! E propunere legislativã. Cine este iniþiatorul? Îi rugãm pe domnii deputaþi, care s-au lãsat de fumat, sã prezinte Senatului argumentele. Mai facem rost de un scaun dacã nuÉ Rog staff-ul Senatului sã mai aducã un scaun. Urgent! Este? Vedeþi cã acoloÉ aþi luat scaunul stenografei ºi s-ar putea sã avem probleme dupã aceea, sã rezulte din stenograma ºedinþei cã proiectul de lege a fost respins, ºi nu admis.

Da. Vã rugãm, domnilor deputaþi, aveþi cuvântul, dacã doriþi sã ne convingeþi în legãturã cu aceastã propunere legislativã. La mine, în ordinea de zi, apare continuare. Continuarea dezbaterilor generale, nu?

Nu, nu. S-a fãcut, domnule preºedinte.

## **Domnul Petru Mirciov Ñ** _deputat:_

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul de lege supus dezbaterii a fost prezentat o datã. Eu l-am susþinut, aici. Au început ºi dezbaterile generale ºi dupã aceea au fost sistate pentru cã expirase timpul alocat dezbaterilor legislative. Deci se fãcuse ora 18,00.

Oricum, vreau sã vã spun cã problema fumatului este o problemã foarte importantã ºi este cazul ca ºi noi sã protejãm mãcar pe nefumãtori ºi fumãtorii sã fumeze în locuri destinate fumatului. Legea nu-ºi propune sã interzicã fumatul. κi propune numai sã protejeze nefumãtorii de efectele fumatului ºi în special copiii, copiii mici ºi chiar copiii nenãscuþi.

Vreau sã menþionez cã suntem de acord cu amendamentele aduse în comisia de specialitate a Senatului ºi vã rugãm sã votaþi favorabil. Vã mulþumim.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, mulþumesc.

Dacã din partea Ministerului Sãnãtãþii ºi FamilieiÉ Doamna secretar de stat Luminiþa Gheorghiu, doriþi sã interveniþi la acest proiect de lege? ## **Doamna Luminiþa Gheorghiu Ñ** _secretar de stat_

De acord. Vã rog. În conformitate cu regulamentul aveþi voie. Vã rog sã-mi spuneþi la ce articol.

## Da.

Domnule preºedinte, Stimaþi parlamentari,

Sigur, suntem puºi în faþa unei situaþii atipice. De altfel, nu este prima datã. Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei era în procedura de avizare a unei iniþiative legislative privind efectele împotriva fumatului, dar, fiind o propunere mai veche, am înþeles, de la deputaþi, a trecut anul trecut la vot la Camera Deputaþilor Ñ nu am cunoscut despre aceastã situaþie Ñ. Cu ocazia dezbaterii pe fond la Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, practic proiectul nostru a devenit amendament la iniþiativa celor 2 sau 3 deputaþi. Sigur, noi ne-am spus punctul de vedere, dar cred cã nu era normal sã fie aºa pentru cã, totuºi, aceastã propunere fãcea parte din programul Guvernului. Dar, în fine, fãcându-se ºi un raport suplimentar, am venit cu specialiºtii noºtri ºi a ieºit un proiect cum trebuie, tocmai pentru a rãspunde ºi legislaþiei comunitare ºi tuturor convenþiilor europene la care noi am participat, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, pentru a nu crea chiar dispute la nivel european.

Deci, în principiu, este un proiect bun, care este o necesitate, pentru cã fumatul, nu numai activ, dar ºi pasivÉ

Da, mulþumesc.

Sunteþi de acord cu textele aºa cum rezultã din raportul suplimentar?

Da. Aºa cum rezultã din raportul suplimentar.

Bun, mulþumesc.

Raportul suplimentar am înþeles cã a fost ºi este susþinut de domnul senator Cârciumaru, da?

Da.

La vot!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu, nu, staþi puþin! Pânã la vot mai avem. Dacã doriþi sã interveniþi, pentru cã existã acest raport suplimentar?! Deci bãnuiesc cã domnul deputat Sali Negiat susþine acelaºi punct de vedere ca ºi colegul Petru Mirciov. Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale sau pe raportul suplimentar? Dacã nu,

În acest caz intervin, pentru cã am un amendament respins.

La articolul 15.

15. Aþi formulat amendament la comisie?

Da. Împreunã cu doamna senator Sporea Elena. Se referã la intrarea în vigoare a anumitor prevederi din lege. Aici sunt trei termene diferite de intrare în vigoare care, serios spunând, este cam deranjant. Eu aº spune ca toate aceste trei termene sã fie aduse la un termen comun ºi sã spunem cã ”legea intrã în vigoare dupã 24 de luni de la apariþia în Monitorul OficialÒ.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dupã ce ne lãsãm de fumat sau cum?

Ei! Eu în 24 de luni pot sã mã las de fumat. Cred cã îmi trebuie atâta timp. ªi atunci, dacã acceptaþi sã nu fie trei termene, ci un singur termen.

Deci care este propunerea dumneavoastrã concretã?

Sã intre în vigoare în 24 de luni de la data publicãrii în ”Monitorul OficialÒ. Referindu-ne la articolul 3 alin. 8 ºi art. 6...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Bun. De acord. Iniþiatorii?

Vã rog sã faceþi liniºte, cã dupã aia nu ºtim ce votãm. Vã rog, doamna secretar de stat.

La comisie s-a discutat ºi paradiscutat acest subiect. Sunt termene stabilite de Uniunea Europeanã pe care noi nu putem sã le încãlcãm. Mai mult, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei are un al doilea proiect privind Normele tehnice pentru producþia ºi fabricarea tutunului, care se aflã în fazã de avizare ºi acolo sunt trecute toate aceste reglementãri. Deci, practic, nu putem sã încãlcãm termenele stabilite în acquis-ul comunitar. ªi aplicarea propunerii, aºa cum spune dânsul, este anormalã, pentru cã am da peste cap producþia naþionalã de tutun. Deci, practic, nu se pot îndeplini niºte norme tehnice. Deci, solicitãm respingerea acestei propuneri. Vã mulþumesc.

Doamna senator Sporea Elena, am înþeles cã ºi dumneavoastrã sunteþi iniþiatoare. Dupã aceea domnul Triþã Fãniþã. ## **Domnul Triþã Fãniþã** _(din salã):_

Nu! Mã doare capul!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Am vãzut cã v-aþi pus mâna în...

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Susþin amendamentul de la punctul 15, ºi anume aº vrea aici sã fac câteva referiri.

Din punct de vedere al reglementãrilor europene eu nu pot sã zic cã nu este aºa. Unele dintre termene sunt, într-adevãr, conform directivelor europene, dar þinând cont cã noi încã nu suntem pregãtiþi sã punem în practicã o astfel de lege, pentru cã trebuie foarte multe modificãri ale tehnologiei Ñ eu am explicat-o ºi la comisie Ñ ºi trebuie foarte multe investiþii, aºa cum grecii ºi alte þãri europene care au adoptat aceastã lege ºi care fac parte din Uniunea Europeanã au primit derogãri de 5Ð6Ð7 ani, eu cred cã pentru noi nu este imposibil ca ºi pentru acest articol 6 alin. 2 sã facem ca aceastã lege sã fie pusã în aplicare dupã 24 de luni, ca sã ne putem pune la punct tehnologia. Deci celelalte termene nici ele nu sunt foarte mari, pentru cã era vorba ca articolul 3 punctul 8 ºi articolul 6 punctul 1 sã intre în funcþie în anul 2007. Deci am venit ºi am fost de acord ca aceste articole sã intre în funcþie în anul 2005. Pentru a ne putea coordona foarte bine aceste termene, cã sunt foarte multe, eu aº zice sã punem 24 de luni.

Corect!

## Da, vã mulþumesc.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

În legãturã cu aceastã lege vreau sã vã spun cã în cimitirul de la Sãpânþa am citit urmãtorul epitaf: ”Trecãtorule grãbit/Dacã totuºi te-ai oprit/Nu aprinde lumânãri/Ci vreo 2Ð3 þigãriÒ.

Mulþumesc.

Deci, stimaþi colegi, existã un amendament respins de comisie, susþinut în plen de cei doi colegi Ñ doamna senator Sporea ºi domnul senator Pusk‡s Ñ. Aþi ascultat punctul de vedere al reprezentantului Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, punct de vedere care este al Guvernului ºi care este împotriva acestui amendament am înþeles, da?

Da.

Punctul de vedere al Guvernului este împotriva amendamentului susþinut de domnul seantor Pusk‡s ºi doamna senator Sporea, da?

Exact.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Eu sunt obligat, fiind respins, sã-l

Cum votãm?

Cum votaþi e treaba fiecãruia. Dacã mã întrebaþi pe mine... Deci dacã veþi vota ”DaÒ votaþi amendamentul domnului senator Pusk‡s ºi al doamnei senator Sporea ºi veþi vota împotriva punctului de vedere al Guvernului. Dacã veþi vota ”NuÒ veþi respinge acest amendament ºi va rãmâne articolul în varianta datã de iniþiator ºi acceptatã de cãtre Guvern.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi. Deci amendamentul a cãzut, întrucât a întrunit doar 44 de voturi pentru, 47 contra ºi 4 abþineri.

Deci punctul de vedere exprimat de doamna secretar de stat în numele Guvernului a prevalat.

Domnule preºedinte, nu vã supãraþi, trebuie sã cerem o listã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sigur cã da. Vã rog, o listã pentru grupurile parlamentare. Vreþi sã vedeþi pe cei care susþin în continuare Guvernul. Mã bucur.

Dacã nu mai sunt alte amendamente respinse care sã fie susþinute în plen, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentelor din raportul suplimentar. Sunt multe amendamente. Printr-un singur vot.

Sunt acceptate, cum nu?

Stimaþi colegi,

Nu ne-am înþeles. Am oprit eu mecanismul de vot. Sunt mai multe amendamente în raportul comisiei. Toate aceste amendamente sunt acceptate de cãtre cei doi colegi deputaþi iniþiatori ºi de Guvern. Au fãcut aceastã precizare.

Aceste amendamente din raportul suplimentar le

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei.

Cu 86 de voturi pentru, 15 voturi împotrivã ºi 5 abþineri, a fost aprobat de plen.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, o

Nu vã bucuraþi, foarte multe legi sunt fãcute ca sã fie încãlcate!

Felicitãri, domnilor deputaþi! Punctul 26 din ordinea de zi, proiectul Legii privind stabilirea modalitãþii de aprobare a bugetelor de venituri ºi cheltuieli ale institutelor naþionale de cercetare-dezvoltare.

Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, domnul preºedinte Otiman este prezent.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

## **Domnul Adrian Câmpurean Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii:_

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ministerele coordonatoare au responsabilitatea de a conduce desfãºurarea activitãþii institutelor naþionale de cercetare-dezvoltare în condiþii de eficienþã ºi de a asigura aplicarea politicilor domeniului, în corelare cu cele financiare, fiscale ºi salariale.

În calitate de autoritate de stat, ministerele coordonatoare îndrumã, controleazã ºi verificã modul de administrare a bunurilor publice ºi gestionarea fondurilor publice.

Pe cale de consecinþã, aprobarea bugetelor de venituri ºi cheltuieli ale institutelor naþionale de cercetare-dezvoltare se propune a se face prin ordin al conducãtorului ministerului coordonator, fãrã a mai fi necesarã înaintarea acestora la Guvern, în vederea aprobãrii.

Ca urmare, propunem aprobarea proiectului Legii privind aprobarea bugetelor de venituri ºi cheltuieli ale institutelor naþionale de cercetare-dezvoltare în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, pe care o susþine ºi Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã a Senatului. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Ofer cuvântul domnului preºedinte Ion-Pãun Otiman, sã prezinte raportul Comisiei pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã. Aveþi cuvântul!

Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, luând în dezbatere proiectul Legii privind aprobarea bugetelor de venituri ºi cheltuieli ale institutelor naþionale de cercetare-dezvoltare, îl avizeazã favorabil ºi propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea acestuia în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

S-a primit aviz favorabil de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi, de asemenea, aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Precizând cã legea are caracter ordinar, vã rog sã o votaþi.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

## Intervenþii la dezbateri generale?

Dacã nu sunt intervenþii,

Înainte de a propune continuarea dezbaterilor, daþi-mi voie ca, în numele Biroului permanent, sã adresãm colegilor Buzatu, Acatrinei, Bunduc, Dumitrescu, Flutur, Hoha, Mãrgineanu, Prisãcaru, Pruteanu ºi Zlãvog la mulþi ani pentru ziua de mâine. Vã dã posibilitatea dumneavoastrã sã-i cunoaºteþi, în totalitate, într-o zi deosebitã, cum este cea a Sfântului Gheorghe.

Luãm pauzã pânã la ora 18,05, când reluãm dezbaterile cu întrebãri ºi interpelãri.

Programul legislativ a fost epuizat. Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Reluãm lucrãrile.

Ultimul punct de pe ordinea de zi, întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri adresate Guvernului de cãtre domnii senatori.

Vã reamintesc timpii pe care îi au la dispoziþie pentru întrebãri ºi interpelãri grupurile parlamentare: Grupul parlamentar P.S.D. Ñ 14 minute, Grupul parlamentar al Partidului România Mare Ñ 8 minute, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal Ñ 3 minute, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România Ñ 3 minute, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Ñ 3 minute, senatorii independenþi Ñ 3 minute.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare îl invit pe domnul senator Gheorghe Acatrinei pentru a formula o întrebare adresatã domnului prim-ministru. Aveþi cuvântul, domnule seantor!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Prima întrebare este adresatã Guvernului, primuluiministru Adrian Nãstase, ºi se referã la starea naþiunii, în general, privind alimentaþia.

Aº dori sã îmi daþi voie sã formulez întrebarea, pe scurt, ea urmând a fi consemnatã în întregime în stenogramã.

Mã intereseazã în mod deosebit ce intenþioneazã sã facã Guvernul, potrivit Programului de guvernare, pânã la sfârºitul acestui an, pentru ridicarea nivelului stãrii sociale a naþiunii?

Populaþia României a ajuns la un nivel de trai la limita subzistenþei, cel mai scãzut din ultima jumãtate de secol. Majoritatea locuitorilor acestei þãri îºi duc viaþa de azi pe mâine, asigurându-ºi cu greu cele necesare traiului zilnic. Creºterea aberantã a preþurilor a fãcut ca o familie sã aloce cea mai mare parte din veniturile salariale pe cheltuielile de întreþinere, pe cele cu energia termicã ºi electricã, iar ce mai rãmâne, pentru hranã. Relevante sunt concluziile unor studii conform cãrora 80% din produsele consumate de români sunt de origine vegetalã, alimentele de bazã devenind pâinea, mãlaiul ºi produsele lactate.

Urmare a policitii nesãbuite de privatizare ºi distrugere a societãþilor de stat, foarte multe persoane au epuizat toate formele de protecþie socialã. Negãsindu-ºi un loc de muncã, aceºtia devin o povarã pentru familie ºi pentru societate. Sãrãcia a afectat relaþiile interfamiliale, cu consecinþe grave asupra creºterii ºi educãrii copiilor. A sporit numãrul bãtrânilor internaþi în cãmine, al bolnavilor cronici, al copiilor abandonaþi, al delincvenþilor ºi sinucigaºilor. Subalimentaþia a dus la creºterea numãrului de copii anemici ºi rahitici, în joc fiind însãºi vigoarea ºi sãnãtatea acestei naþii. Situaþia este deosebit de îngrijorãtoare, dar mai grav este faptul cã actuala putere minimalizeazã importanþa acestor aspecte, cosmetizându-le cu date statistice abil prelucrate.

În contextul celor menþionate mai sus, suntem interesaþi sã aflãm ce va întreprinde Guvernul pentru ridicarea nivelului stãrii sociale a naþiunii.

Solicit rãspuns scris ºi oral.

A doua întrebare, pe care o citesc tot pe scurt, urmând a fi detaliatã în stenogramã, se referã la flota româneascã de pescuit, care, aºa cum ºtim, era pe locul întâi în Europa ºi pe locul trei în lume.

Întrebarea aceasta trebuia sã o adresaþi cãtre Primãria Generalã a Capitalei, cãtre domnul primar. Vã rog.

Interpelarea se referã la situaþia de la Reºiþa, la creditele acordate de Banca Comercialã Românã, ºi este adresatã primului-ministru.

Am dori sã se explice de ce se acordã aceste credite ºi de ce aceste credite nu se acordã ºi firmelor cu capital românesc care sunt în dificultate la ora actualã ºi, eventual, sã fie cercetat ce se ascunde în spatele acestei afaceri care, dupã pãrerea mea, nu este chiar profitabilã pentru statul român.

Ministrul privatizãrii Ovidiu Muºetescu a anunþat cã singura soluþie pentru salvarea Combinatului Siderurgic este formarea unei societãþi mixte între A.P.A.P.S. ºi firma ”Noble VenturesÒ. Astfel, investitorului strategic i se oferã ºansa accesãrii creditului de 15 milioane de dolari solicitat de la Banca Comercialã Românã. Decizia este extrem de periculoasã, întrucât ºi alte firme, aflate în situaþii similare, ar putea apela, dupã modelul Reºiþa, la ajutorul A.P.A.P.S. Cele 15 milioane dolari pot dezamorsa conflictul de muncã dintre salariaþi ºi investitor, însã combinatul de la Reºiþa nu are prea mari ºanse de redresare, lucru recunoscut chiar ºi de sindicaliºti.

De asemenea, trebuie menþionat faptul cã A.P.A.P.S. poate deveni oricând girantul firmei ”Noble VenturesÒ, plãtind pentru creditul de 15 milioane dolari acordat de B.C.R. În joc este târâtã, astfel, ºi cea mai importantã bancã din România.

De remarcat este disponibilitatea A.P.A.P.S. de a interveni pentru acordarea împrumutului, în condiþiile în care firmele româneºti doar cu greu pot accede la credite bancare avantajoase.

De aceea, solicitãm primului-ministru Adrian Nãstase sã explice de ce asemenea credite nu sunt acordate ºi firmelor autohtone ºi sã dispunã o verificare mai atentã a ceea ce se ascunde în spatele acestei afaceri atât de neprofitabile pentru statul român.

Solicit rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc.

Permiteþi-mi sã le depun la...

Da, mulþumesc.

Vã rog sã le depuneþi la secretariat, pentru a fi înaintate Guvernului.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Dumitru Codreanu.

Aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am o interpelare pentru domnul ministru Ioan Rus. Domnule ministru,

În presa scrisã botoºãneanã au apãrut mai multe articole legate de mafia alcoolului. Ancheta ziariºtilor a dezvãluit faptul cã locotenent-colonelul Petru Murãraºu, ºeful Biroului economic din cadrul Poliþiei municipale Botoºani, a avut directe implicaþii cu patronii firmei care realizeazã ºi proceseazã clandestin alcool, iar apoi îl valorificã pe piaþã ilegal.

Astfel, patronul firmei S.C. ”BovaliÒ Ñ S.R.L. Ñ Botoºani, Dragoº Aniculãesei, a fost surprins în noaptea de 7 spre 8 martie 2002 procesând mari cantitãþi de alcool fãrã a avea autorizaþie ºi fãrã ca materia primã sau produsul finit sã fi fost evidenþiat în contabilitatea firmei.

Cel ce a descoperit evaziunea fiscalã cu alcoolul este locotenent-colonelul Vasile Calimandruc, ºeful Serviciului economic din cadrul Inspectoratului Judeþean de Poliþie Botoºani. Acelaºi ofiþer Calimandruc a stabilit, prin ancheta desfãºuratã, cã evaziunea fiscalã se ridicã la peste 10 miliarde lei, dar cã ea s-a produs cu sprijinul direct al ºefului de birou, locotenent-colonelul Petru Murãraºu.

În urma descoperirilor fãcute, legat de mafia alcoolului, spre surprinderea opiniei publice, locotenent-colonelul Murãraºu a fost menþinut pe post, iar locotenent-colonelul Vasile Calimandruc a fost destituit din funcþia de ºef de serviciu din cadrul I.J.P. Botoºani.

Ba uimitor este faptul cã se vehiculeazã ideea cã ºeful Serviciului economic din cadrul Inspectoratului de Poliþie Botoºani va fi locotenentul Petru Murãraºu.

## Domnule ministru,

Aº dori sã aflu, în calitatea mea de senator în Circumscripþia electoralã nr. 7 Botoºani, care este politica ministerului pe care-l conduceþi? Jos mafia, sus corectitudinea?! Sper sã nu mã înºel, iar dumneavoastrã, domnule ministru, sã aplicaþi legea în spiritul ºi litera ei.

Solicit rãspuns scris atât în ceea ce priveºte acest caz, cât ºi în ceea ce priveºte dacã aveþi cunoºtinþã despre acþiunea ”IazulÒ din judeþul Botoºani, întrucât Curtea Europeanã a Drepturilor Omului are cunoºtinþã.

Vã rog.

În urma constatãrilor fãcute în teritoriu asupra modului în care sunt promovate anumite cadre din justiþia românã, vã rog sã-mi precizaþi urmãtoarele:

1. Ce condiþii trebuie sã îndeplineascã un procuror pentru a fi promovat în funcþia de prim-procuror al Parchetului de pe lângã o judecãtorie?

2. Dacã un procuror cu doi ani vechime în magistraturã poate fi promovat în funcþia de prim-procuror ºi, dacã da, în baza cãrei prevederi legale?

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe doamna senator Angela-Mihaela Bãlan.

Aveþi cuvântul, doamna senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea de astãzi este adresatã Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Pânã astãzi, 22 aprilie 2002, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii nu a transmis în teritoriu cifrele de ºcolarizare aprobate pentru clasele a noua de liceu ºi pentru clasele profesionale anul I.

Importanþa acestor cifre nu mai trebuie discutatã, deoarece orice om al ºcolii ºtie cã fãrã ele nu se pot fundamenta încadrãrile cu personal didactic pentru anul ºcolar 2002Ð2003, precum ºi pentru anii urmãtori.

Cu toate acestea, ministerul a elaborat ºi transmis cãtre unitãþile ºcolare Ordinul nr. 3.325 din 8 martie 2002 pentru aprobarea metodologiei privind organizarea ºi desfãºurarea pretransferãrii cadrelor didactice titulare ºi a transferãrii cadrelor didactice disponibilizate prin restrângere de activitate sau prin desfiinþarea unor unitãþi ºcolare.

Apreciem cã, în contextul de mai sus, calendarul stabilit de aceastã metodologie este depãºit.

Totuºi, luând în discuþie metodologia transmisã prin ordinul de mai sus, ºi dat, considerãm cã art. 12 alin. 2 ºi art. 13 nu se coreleazã. Astfel, art. 12 alin. 2 aratã: ”posturi-catedre vacante, publicate pe lista pentru sesiunea pretransferãrii, trebuie sã aibã fiabilitate, stabilitate de minim 4 aniÒ, iar în art. 13 se spune: ”posturile declarate vacante în timpul sesiunii de pretransferãri se includ în lista posturilor vacante ºi se pot ocupa de personalul participant la aceastã sesiuneÒ. Având în vedere cã unele posturi eliberate în comisie pot avea o fiabilitate mai micã de 4 ani, întrebãm cum se va rezolva contradicþia dintre cele douã articole? Nici pânã la aceastã orã nu s-au fãcut publice listele, de fapt situaþia statisticã cu posturile care intrã în restrângere de activitate începând cu 1 septembrie 2002.

Întrebãm pe aceastã cale pe doamna ministru Ecaterina Andronescu dacã Domnia sa cunoaºte aceste situaþii ºi dacã nu cumva ele reprezintã acte de indisciplinã ale subordonaþilor din minister sau din teritoriu.

ªtim cu toþii cã timpul, care ne preseazã, ar putea determina o condensare nefireascã a etapelor acestui calendar ºi, astfel, corectitudinea rezolvãrii problemelor privind miºcarea cadrelor didactice titulare sã fie afectatã.

## Vã mulþumesc.

Nu aþi fost darnicã cu colegii dumneavoastrã, întrucât nu le-aþi mai lãsat decât 7 secunde.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Paul Pãcuraru.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Am douã întrebãri ºi o interpelare. Vã rog sã-mi permiteþi sã prezint ºi interpelarea.

Vã rog, sigur cã da.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/2.V.2002

Prima întrebare este adresatã A.P.A.P.S., domnului ministru Ovidiu Muºetescu.

În vederea evaluãrii activitãþii A.P.A.P.S. ºi a comparãrii rezultatelor pe anul 2001 cu prevederile programului de guvernare, precum ºi cu acordurile încheiate cu Banca Mondialã ºi Fondul Monetar Internaþional, vã rog sã ne comunicaþi rezultatele pe anul 2001, deci 1 ianuarieÐ31 decembrie, privind: volumul total de tranzacþii calculate în lei; numãrul total de contracte; numãrul total de întreprinderi privatizate, total ºi pe categorii: mici, mijlocii ºi mari; privatizarea pe domenii de activitate; cum s-au privatizat: negocieri directe, licitaþii, pieþe de capital; care este ponderea sectorului public în economie dupã valoarea capitalului social; situaþia datoriilor acumulate de întreprinderile publice; volumul arieratelor întrgistrate la data de 31.12.2001.

A doua întrebare este adresatã doamnei ministru Silvia Ciornei de la Ministerul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie.

Având în vedere prevederile Ordonanþei de urgenþã nr. 37/2002 de modificare a Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi, vã rog sã ne comunicaþi:

1. care sunt programele menþionate de susþinere a întreprinzãtorilor privaþi, anuale ºi multianuale;

2. care sunt programele la care dumneavoastrã, în calitate de minister, vã implicaþi, conform Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 37/2002;

3. care sunt mãsurile pe care le preconizaþi pentru contractarea prevederilor Acordului cu Fondul Monetar Internaþional ºi scrisorii de intenþie, astfel încât I.M.M.-urile sã compenseze facilitãþile prevãzute de Legea nr. 133/1999 prin alte forme de ajutor.

Interpelarea este adresatã domnului ministru Octav Cozmâncã, Ministerul Administraþiei Publice, ºi se referã la situaþia cererilor, scrisorilor ºi petiþiilor adresate de cetãþenii României diverselor autoritãþi, publice.

În România existã, la ora actualã, câteva sute de mii de petiþionari ale cãror sesizãri rãmân nesoluþionate. Cetãþenii sunt purtaþi pe drumuri ºi, în pofida problemelor grave care constituie obiectul petiþiilor respective, aceºtia se izbesc de abuzurile autoritãþilor devenite notorii în ultima vreme.

ªi eu vã mulþumesc, dar dumneavoastrã sigur ºtiþi cã, în urmã cu 4 ani de zile, partidul pe care dumneavoastrã îl reprezentaþi a fost iniþiator al acestui proiect de lege, iar soluþiile bãnuiesc cã au fost gândite atunci în plan legislativ în acest fel.

Îl invit la tribunã pe reprezentantul P.R.M., domnul senator Vasile Horga.

Rugãmintea mea este sã vã încadraþi în câte douã minute.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor.

Situaþia dificilã a majoritãþii unitãþilor din agricultura româneascã este astãzi o realitate pe care sunt convins cã nu o puteþi ignora nici chiar dumneavoastrã.

Nu fac, din pãcate, notã discordantã nici unitãþile din agricultura judeþului Dâmboviþa, atâtea câte au mai rãmas, menþinute încã în funcþiune prin eforturile disperate ale unor împãtimiþi specialiºti în agriculturã.

Ajutorul firav acordat de stat sub formã de subvenþie producãtorilor agricoli nu a avut efectul scontat. Dimpotrivã, agricultura s-a degradat ºi mai mult. Tot mai multe unitãþi agricole ºi-au închis, în continuare, porþile.

Aºa stau lucrurile ºi cu societatea ”Dâmboviþa AgroinvestÒÑS.A. Târgoviºte, societate cu capital mixt româno-danez, în care, cu numai douã sãptãmâni în urmã, a fost declarat falimentul voluntar ca urmare a imposibilitãþii de a face faþã plãþilor discordante în raport cu veniturile obþinute.

N-aº fi adus în atenþia dumneavoastrã acest caz dacã la falimentul respectiv nu ar fi contribuit statul român, prin întârzierea nepermisã, de pânã la 6 luni, în acordarea subvenþiei la lapte prevãzutã în lege pentru producãtorii agricoli.

Iatã deci cã o unitate zootehnicã cu capital mixt româno-danez, având doar vaci de rasã superioarã, importate din Danemarca, nu poate rezista în jungla agricolã româneascã ca urmare a ignorãrii oricãrui sprijin real de cãtre statul român.

Faþã de cele semnalate, vã rugãm, domnule ministru, sã ne rãspundeþi la douã întrebãri care sper sã vã trezeascã interesul ºi pentru acest domeniu, salvând, poate, alte unitãþi sau producãtori agricoli Ñ dacã au mai rãmas Ñ de la astfel de situaþii.

Prima întrebare: când are de gând ministerul pe care-l conduceþi sã-ºi achite la zi obligaþiile prevãzute de lege faþã de producãtorii de lapte privind subvenþia datoratã? A doua întrebare: dacã prin lege s-a prevãzut cã din subvenþia acordatã se pot face reþineri în contul altor datorii ale acestor producãtori cãtre stat sau aceste reþineri constituie un abuz al statului?

Mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Valentin Dinescu. Aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea este adresatã domnului ministru Ovidiu Tiberiu Muºetescu de la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului.

Domnule ministru,

Conform Constituþiei, cetãþenii ºi toate persoanele juridice au obligaþia sã respecte legile ºi hotãrârile judecãtoreºti.

Aºa stând lucrurile în orice stat de drept, vã întreb de ce conducerea A.P.A.P.S. persecutã cetãþeanul Strungariu Dan din circumscripþia electoralã pe care o reprezint, care, la data de 31.10.2001, prin sentinþa judecãtoreascã nr. 743/PI/2001, pronunþatã de Tribunalul Timiº, definitivã ºi irevocabilã, hotãrãºte reintegrarea în funcþia deþinutã de contestatarul A.P.A.P.S., sucursala Timiºoara, cu plata de despãgubiri materiale din bugetul A.P.A.P.S.

Pentru cã A.P.A.P.S. a fost notificat conform Legii nr. 168/1999 de contestator încã de la data de 29.11.2001 ºi pentru cã instituþia pe care o reprezentaþi refuzã sã ducã la îndeplinire de bunã voie o sentinþã judecãtoreascã definitivã ºi irevocabilã, contravenind astfel normelor statului de drept, vã rog sã-mi rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri:

1. Cum este posibil ca în instituþia pe care o conduceþi sã se petreacã asemenea încãlcãri grave ale legilor þãrii?

2. Aþi identificat persoanele care se fac vinovate în cazul domnului Strungariu Dan ºi ce mãsuri intenþionaþi sã luaþi împotriva vinovaþilor pentru ca, pe viitor, respectul faþã de lege sã fie sacru ºi pentru unii din subordonaþii dumneavoastrã?

3. Ce mãsuri veþi dispune pentru executarea de îndatã a sentinþei judecãtoreºti nr. 743/PI/2001?

4. Dacã veþi dispune pornirea unei acþiuni în regres pentru recuperarea prejudiciului pe care persoanele responsabile le-au produs instituþiei.

Vã mulþumesc.

Doresc rãspuns scris ºi oral.

Mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Dumitru Petru Pop.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este adresatã Guvernului României, domnului prim-ministru Adrian Nãstase, ºi doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educaþiei ºi cercetãrii.

Prin îndeplinirea prevederilor protocolului pe care l-aþi semnat cu U.D.M.R.-ul aþi afectat grav imaginea politicã a României, obligând cetãþenii români, elevi ai liceelor din Târgu-Mureº, sã ia atitudine pentru a-ºi apãra drepturile prevãzute ºi garantate prin art. 1 alin. (3), art. 16, 20, 32 alin. (2) ºi (5) ºi art. 51 ºi 150 din Constituþia României.

Vã rugãm sã ne comunicaþi care este strategia partidului de guvernãmânt privind organizarea ºi dezvoltarea învãþãmântului românesc în concordanþã cu principiile Cartei Drepturilor Omului, ale convenþiei europene în materie ºi cu prevederile Constituþiei enumerate mai sus, pentru cã numai astfel putem demonstra opiniei publice interne ºi internaþionale cã România este un stat de drept, cu oameni responsabili, capabil sã conducã ºi sã administreze treburile naþiunii pe baza unor documente ale cãror prevederi sã fie riguros respectate.

Faþã de situaþia gravã pe care aþi produs-o ºi de tulburãrile sociale grave de la Târgu-Mureº, ce ne amintesc de aceeaºi situaþie conflictualã existentã în acelaºi oraº, din primãvara anului 1990, vã rugãm sã ne comunicaþi dacã aveþi în vedere sã aplicaþi întocmai prevederile Constituþiei României pe care aþi jurat, abrogând orice alte prevederi contrare pe care partidul dumneavoastrã sau cei aflaþi vremelnic la putere le-au impus prin lege, cu intenþii ascunse, nepatriotice ºi anacronice.

Vã mulþumesc mult.

Domnule senator, totuºi avem o problemã legatã de interpelarea dumneavoastrã întrucât, potrivit Constituþiei ºi Regulamentului Senatului, nu aveþi dreptul sã interpelaþi decât instituþiile publice.

În momentul în care dumneavoastrã solicitaþi primuluiministru ºi ministrului educaþiei ºi cercetãrii sã prezinte strategia unui partid politic, aceasta nu face obiectul unei interpelãri în nici una din Camerele Parlamentului.

În situaþia în care dumneavoastrã doriþi sã interpelaþi un ministru sau pe primul-ministru, trebuie s-o faceþi legat de programul de guvernare, ºi nu de programul politic pe care îl are un partid. Acestea sunt chestiuni care pot fi discutate, eventual, în conferinþele de presã sau în dezbaterile din societatea civilã.

Eu înþeleg, domnule preºedinte.

Vã rog sã mã scuzaþi, dar nu cred cã printr-un protocol puteau fi afectate legile ºi chiar Constituþia României.

Nu vã supãraþi, ºi dumneavoastrã, ºi primul-ministru aveþi aceleaºi drepturi ºi aceleaºi obligaþii, sã respectãm legile, iar una dintre legi este tocmai aceasta legatã de întrebãri ºi interpelãri. Deci, dacã doriþi sã interpelaþi Guvernul sau primul-ministru puteþi sã o faceþi în legãturã cu strategia de guvernare. Nu puteþi sã interpelaþi pe primul-ministru sau pe ministrul educaþiei ºi cercetãrii legat de ceea ce se gãseºte într-un protocol de partid sau într-o înþelegere a unui partid politic.

Deci dacã nu reformulaþi interpelarea, atunci ea nu va fi înaintatã Guvernului.

Domnule preºedinte, referitor la programul de guvernare...

Aveþi cuvântul, dar sã fiþi succint, vã rog.

Nu, nu. Vã rog frumos! Eu v-am dat un sfat juridic ºi l-am dat fãrã sã vã trimit la barou. V-am dat un sfat legat de Regulamentul Senatului. În condiþiile în care doriþi sã reformulaþi interpelarea, vã rog sã o prezentaþi în scris. Ea este, oricum, înregistratã în stenogramã ºi doar în condiþii de deplinã legalitate ea va fi înaintatã Guvernului.

Bine, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc. Domnul senator Gheorghe Zlãvog.

Interpelarea este adresatã domnului Miron Mitrea, ministrul lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei. Domnule ministru,

De ani de zile, localitãþile din zona de nord a judeþului Olt se confruntã cu o problemã deosebitã, lipsa apei potabile.

Locuitorii din aceastã zonã, mai precis din comunele Topana, Fãgeþelul, Leleasca ºi altele, sunt nevoiþi sã consume apã din lacuri sau bãlþi formate în urma precipitaþiilor care au lipsit ºi ele, în ultima vreme, cu desãvârºire.

Consiliul Judeþean Olt a întocmit mai multe documentaþii ºi studii pentru realizarea lucrãrilor de alimentare cu apã în comunele respective, însã, pânã în prezent, Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei nu a alocat fondurile necesare pentru demararea lor, deºi existã o Hotãrâre a Guvernului nr. 687/1997 în acest sens.

Vã solicitãm, domnule ministru, sã ne informaþi asupra stadiului derulãrii programelor de alimentare cu apã a comunelor din judeþul Olt, în special a celor din zona de nord, cu deficit foarte mare în asigurarea necesarului de consum menajer.

Solicit rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Mai sunt doi colegi din Grupul parlamentar al P.R.M. prezenþi în salã, care, bãnuiesc, doresc ºi dânºii sã formuleze interpelãri sau întrebãri. Am înþeles cã domnul senator Rus este unul dintre aceºtia.

Vã adresez rugãmintea ca situaþia de astãzi sã nu se repete, pentru cã nu este posibil, în momentul în care un grup parlamentar are alocate 8 minute, sã doreascã sã ia cuvântul 10 colegi parlamentari. Nu se poate!

Trebuie sã stabiliþi prioritãþile dumneavoastrã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Într-adevãr, s-a strecurat o greºealã... în grupul nostru parlamentar...

Interpelarea mea este adresatã domnului Miron Mitrea, ministrul lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei ºi, în acelaºi timp, domnului Ioan Rus, ministrul de interne. Eu o formulez scurt, o prezint în scris la Senat. Se referã la hãituirea de cãtre U.D.M.R., în zona Harghita, a episcopului ortodox de acolo, care primeºte donaþii de la domnul ministru Miron Mitrea 500 m[2] pavele de pe un peron dezafectat al unei gãri care a fost transformatã în staþie simplã de cãlãtori ºi cu aceastã aprobare merge sã-ºi ia pavelele de piatrã sã le punã în curtea mãnãstirii. Pleacã dupã el ºi îl urmãresc reporteri radio, TV, Duna TV, ziariºti, iar primarul U.D.M.R. amendeazã pe directorul de la infrastructurã de la Regionala C.F.R. Braºov, domnul inginer Iosifescu Dorel, cu 50 milioane lei, pentru cã a fãcut acest favor.

Cred cã trebuie puse la punct lucrurile acolo. Mulþumesc.

Vã mulþumesc pentru interpelare. Sigur, se vor face verificãri ºi va fi prezentat rãspunsul necesar.

Dacã mai este vreun coleg care nu a fost anunþat de cãtre noi? Mai sunt câþiva colegi în salã. Am greºit când am spus 8, de fapt, sunteþi 12. Vã rog, domnul senator Ionel Alexandru.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am douã întrebãri adresate domnului prim-ministru. Prima întrebare sunã în felul urmãtor.

Domnule prim-ministru, conform promisiunii pe care ne-aþi fãcut-o la învestitura dumneavoastrã, vã întrebãm când ne veþi onora aceastã promisiune de a vã prezenta în faþa noastrã pentru a rãspunde la interpelãrile ºi întrebãrile pe care vi le-am adresat? Mai amintesc cã, pânã în prezent, nu s-a întâmplat acest lucru.

A doua întrebare este adresatã tot domnului primministru.

Domnule prim-ministru, conform Programului de guvernare prezentat la învestitura Guvernului pe care îl conduceþi, aþi promis cã veþi acþiona pentru a asigura tuturor cetãþenilor un nivel de trai decent. Vã întreb dacã mãsurile pripite pe care le impuneþi, prin scumpirea arbitrarã ºi abuzivã a preþurilor combustibililor, energiei ºi majorarea accizelor, sunt în concordanþã cu angajamentele electorale, cu prevederile art. 43 ºi 134 din Constituþia României, dar ºi cu legile economiei de piaþã, economie care nu poate funcþiona eficient dacã Guvernul îi distruge pe consumatori?

Aºtept rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Deci, stimate colege ºi stimaþi colegi, din partea Executivului sunt domni miniºtri sau secretari de stat care au de formulat rãspunsuri, iar domnii senatori nu sunt prezenþi? Am înþeles cã din partea Ministerului Justiþiei este prezent domnul secretar de stat Alexe Costache Ivanov. Rog sã se ia act în stenograma de ºedinþã cã a prezentat rãspuns pentru domnul senator Constantin Bãlãlãu. Vã rog sã prezentaþi rãspunsul în scris.

Din partea Ministerului Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului, domnul secretar de stat Iacob Zelenco, pentru domnul senator Mihai Lupoi ºi domnul senator Romeo Octavian Hanganu. Vã rog sã prezentaþi rãspunsurile în scris, pentru a fi înaintate domnilor senatori.

O consult pe doamna ministru a sãnãtãþii ºi familiei dacã doreºte sã prezinte rãspuns.

Vã rog, aveþi cuvântul! Vã invit la tribunã. Ofer cuvântul doamnei ministru Daniela Bartoº.

## **Doamna Daniela Bartoº Ñ** _ministrul sãnãtãþii ºi familiei_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dau rãspuns la întrebarea domnului senator Ioan Aurel Rus.

S-a fãcut o vizitã în judeþul Bistriþa-Nãsãud, la care au fost propuse mãsuri de reorganizare a unitãþilor spitaliceºti din aceastã zonã, în sensul eficientizãrii activitãþii acestora. În urma evaluãrii celor 3 spitale ale judeþului, conducerile acestora au prezentat Direcþiei judeþene de sãnãtate publicã propuneri concrete privind restructurarea ºi reorganizarea asistenþei medicale cu paturi.

Spitalul orãºenesc Beclean, care este subiectul acestei interpelãri, asigurã Ñ prin cele 280 de paturi repartizate în 5 secþii ºi douã compartimente ºi prin cele 10 cabinete ale ambulatoriului de specialitate Ñ asistenþa medicalã de specialitate pentru un teritoriu care cuprinde ºi localitãþi izolate, aflate la distanþã mare de oraº.

Din analiza indicatorilor de eficienþã a unitãþii a rezultat cã numai în douã secþii, medicinã internã ºi psihiatrie, cronici, utilizarea paturilor se situeazã deasupra mediei ultimilor 3 ani. Indicatorul crescut pentru Secþia de psihiatrie cronici se datoreazã faptului cã este singura secþie cu acest profil din judeþ.

Vã mulþumesc, doamna ministru.

Îl consult pe domnul senator Rus dacã este mulþumit de rãspunsul prezentat în ºedinþa publicã de astãzi.

Nu sunt mulþumit de rãspuns, pentru cã nu am înþeles, mai departe, cu câte paturi rãmâne Secþia de chirurgie. Este problema care pe mine mã intereseazã cel mai mult, pentru cã arde acolo o treime din judeþ.

Eu am mai vorbit cu domnul senator. Existã trei spitale în judeþul Bistriþa-Nãsãud. Este vorba de Spitalul din Beclean, e vorba de Spitalul din Nãsãud ºi Spitalul Judeþean din Bistriþa, fiecare dintre ele aflate la o distanþã de 30 de kilometri între ele ºi fiecare având secþie de chirurgie. La Spitalul din Beclean existã, în momentul de faþã, un singur chirurg, nu existã anestezist, anestezistul vine de la Bistriþa, ºi se executã, precum am prezentat în rãspunsul la interpelare, doar 30% din prestaþii, restul fiind micã chirurgie.

Propunerea Direcþiei de sãnãtate publicã a fost de a reduce numãrul de paturi, medicul sã rãmânã, sã asigure, în continuare, activitatea operatorie de micã chirurgie, iar activitatea de chirurgie complexã sã se mute la cele douã spitale, la Spitalul din Nãsãud ºi la Spitalul Judeþean Bistriþa, în aºa fel încât ºi competenþa, ºi modul de rezolvare a urgenþelor chirurgicale, ºi a cazurilor de chirurgie, sã se facã cu competenþa corespunzãtoare, în prezenþa unui anestezist ºi a unei secþii corespunzãtoare de terapie intensivã.

Acum, într-adevãr, vã mulþumesc ºi sper cã vom înþelege sã lãrgim mai multe paturi pe chirurgie, cã atunci problema se rezolvã ºi conflictul se stinge. Vã mulþumesc mult.

Vã mulþumesc, doamna ministru.

Invit la tribunã pe domnul secretar de stat Ionel Fleºariu, pentru a rãspunde colegului Ionel Alexandru.

## **Domnul Ionel Fleºariu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

Referitor la interpelarea formulatã de domnul senator Ionel Alexandru, cu privire la memoriile adresate Ministerului Administraþiei Publice de cãtre un grup de locuitori ai comunei Tudor Vladimirescu, satul Cazasu, judeþul Brãila, prin care reclamau o serie de abuzuri ale primarului comunei, domnul Ionel Popescu, în legãturã cu aplicarea Legii fondului funciar ºi forestier, vã prezentãm concluziile reieºite din verificãrile efectuate.

Cu privire la vetrele de case din clinul situat între ºoseaua comunei Roman ºi ºoseaua comunei Tudor Vladimirescu, vã precizãm cã trecerea acestora din domeniul public a fost efectuatã cu respectarea prevederilor legale. Ulterior, suprafaþa a fost scoasã la licitaþie pentru concesionare, în scopul construirii de locuinþe pentru tinerii din satul Cazasu, care nu aveau teren în proprietate. Licitaþiile au avut loc în 5 etape diferite, în perioada 1996Ð2000, la toate licitaþiile a participat ºi câte un reprezentant al Prefecturii ºi câte unul al Consiliului Judeþean Brãila.

Referitor la punerea în posesie cu 6 vetre de case a rudelor primarului, comisia a constatat cã au fost doar 4 terenuri intravilane care au fost puse în posesie, dupã cum urmeazã: prin Hotãrârea Comisiei judeþene de fond funciar, nr. 979, din august 1995, s-a stabilit suprafaþa totalã de 3.628 metri pãtraþi teren intravilan mamei primarului ºi celor douã surori, acestea fiind moºtenitoarele lui Negoiþã Petrache. Prin Hotãrârea Comisiei judeþene de fond funciar nr. 90 din 1998, s-a atribuit suprafaþa totalã de 3.634 metri pãtraþi teren intravilan, pe baza înregistrãrilor din Registrul agricol ºi a unei adeverinþe, din anul 1991, eliberatã de Primãria comunei Tudor Vladimirescu, când domnul Popescu Ionel nu era primar. Autorul, Popescu Alexandru, tatãl primarului, moºtenitori fiind 4 fraþi.

Cu privire la cele 2,6 hectare, ºi nu 3Ð4 hectare cum s-a precizat, din sola de lângã moara ”MiniselectÒ, s-a constatat cã acestea sunt ocupate de localnici care, prin forþe proprii, în anii 1992Ð1993, au readus în circuitul agricol acest teren, la data respectivã fiind zonã de depunere a gunoaielor.

Vã mulþumesc.

Îl consult pe domnul senator Ionel Alexandru dacã este mulþumit de rãspuns.

## Domnule preºedinte,

Din rãspunsul pe care l-am primit am mai aflat o serie de lucruri noi ºi eu o sã discut, în continuare, cu domnul ministru, ca sã nu reþin prea mult. Am un set de documente în care sunt prezentate abuzurile respective, contracte de vânzare-cumpãrare, nume de persoane care au primit terenuri ilegal ºi alte astfel de lucruri pe care vreau sã le prezint, sã se analizeze obiectiv. Memoriul a fost înaintat pe data de 2 aprilie 2002 ºi poate nu a ajuns la dumnealor.

Vã mulþumesc.

Dacã îmi permiteþi, doar douã cuvinte. E posibil sã fi ajuns memoriul la noi, dar vreau sã vã spun, domnule senator, cã, potrivit Constituþiei ºi legii, Ministerul Administraþiei Publice nu poate lua mãsuri de sancþionare a unor autoritãþi locale alese. Legea precizeazã ce mãsuri se pot lua, cine poate controla. În orice caz, noi, ministerul, nu avem nici mãcar drept de control asupra modului în care îºi desfãºoarã activitatea autoritãþile publice locale în localitãþi. Are prefectul, dar nu noi.

Sigur cã da. Eu sunt convins cã dumneavoastrã veþi înainta memoriul respectiv celor care sunt în drept, potrivit legii, sã facã verificãrile de rigoare, cã discutãm, mai devreme, la o altã interpelare, ce se întâmpla cu un memoriu care este greºit adresat unei instituþii publice.

Vã consult, domnule secretar de stat, dacã oferiþi rãspuns ºi domnului senator Eugen Marius Constantinescu.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Da, am un rãspuns ºi pentru domnul senator. Dacã îmi permiteþi sã îi dau citire.

Interpelarea are în vedere Ordonanþa Guvernului nr. 13 din 2001 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea serviciilor comunitare pentru cadastru ºi agriculturã, care se constituie, dupã caz, fie în compartimente distincte în cadrul aparatului propriu al consiliilor locale, fie ca servicii publice cu personalitate juridicã în subordinea consiliilor locale ºi sunt finanþate din venituri extrabugetare ºi din subvenþii acordate de la bugetul local.

Potrivit acestei reglementãri, dotarea tehnicã la care se referã domnul senator trebuie asiguratã din venituri proprii ce pot fi realizate din serviciile prestate persoanelor fizice ºi juridice interesate, de cãtre specialiºtii angajaþi ºi autorizaþi ai acestor servicii.

Pentru evitarea oricãrei neclaritãþi, precizãm cã aceste servicii sunt îndrumate, numai din punct de vedere tehnic, de cãtre oficiile judeþene de cadastru, geodezie ºi cartografie, dar nu fac parte din structura acestora.

Împãrtãºim ideea domnului senator potrivit cãreia serviciile comunitare pentru cadastru ºi agriculturã au nevoie de o minimã dotare ºi chiar specialiºti pentru a putea funcþiona ºi a obþine rezultatele dorite. Rolul esenþial, însã, în constituirea ºi funcþionarea acestor servicii revine consiliilor locale ºi primarilor. Aceste autoritãþi trebuie sã asigure, aºa cum prevede legea, condiþiile necesare desfãºurãrii unor asemenea activitãþi, inclusiv dotarea cu aparaturã. Deºi legea nu stabileºte pentru oficiile judeþene de cadastru obligaþia de a dota serviciile comunitare, în localitãþile ºi judele în care s-a creat o bunã colaborare cu primarii, oficiile judeþene de cadastru au asigurat o parte din aparatura specificã activitãþii cadastrale, care a fost împrumutatã serviciilor comunitare nou-înfiinþate, constituind astfel un sprijin logistic pentru începerea activitãþii. Întrucât activitatea acestor servicii este nouã, se fac eforturi deosebite, împreunã cu prefecþii, pentru a asigura fondurile necesare bunei organizãri ºi funcþionãri a acestor servicii. Cu stimã, semneazã domnul ministru Octav Cozmâncã.

Da, mulþumesc.

Îl consult pe domnul senator dacã este mulþumit de rãspuns.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Mulþumesc, domnule ministru, pentru rãspuns.

E o veste bunã cã se are în vedere dotarea prin aceste eforturi, cred cã problema trebuie sã rãmânã, totuºi, în atenþia ministerului, pentru cã, ºtiþi bine, consiliile locale au foarte puþine resurse materiale. Au reuºit sã aplice legea, pentru cã aºa prevede legea, sã-ºi angajeze personalul de specialitate, ºi, în bunã mãsurã, primãriile au deja un om angajat, dar, din pãcate, ceea ce face acolo acest om face cu mijloace aºa cum fãceau cei care stabileau hotãrâri în documentele domneºti din secolele XV ºi XVI: cu pasul, cu degetul, cu compasul ãla care se deregleazã ºi se regleazã când are chef ºi aºa mai departe. Adicã dotarea este absolut necesarã, oficiile judeþene de cadastru nu mai dispun..., ºi aºa, ºtiþi bine cã ele au avut o aparaturã minimã, nu mai dispun de resurse ca sã împrumute sau sã colaboreze cu serviciile locale de cadastru. Eu cred cã trebuie sã rãmânã în atenþia ministerului aceastã problemã ºi, eventual, chiar sã veniþi cu o propunere legislativã ca sã rezolvãm aceastã problemã pe cale legalã, dacã este cazul.

Mulþumesc.

Mulþumim, domnule senator. Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Invit la tribunã pe domnul secretar de stat Sorin Encuþescu pentru a rãspunde domnului senator Dumitru Codreanu.

Aveþi cuvântul!

## **Domnul Sorin Encuþescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale:_

## Domnule preºedinte,

În fapt sunt douã întrebãri ºi am sã le abordez pe rând pe cele douã. În ceea ce priveºte prima parte a întrebãrii, referitoare la eventualele discriminãri existente în legãturã cu drepturile bãneºti cuvenite cadrelor grãnicereºti trecute în rezervã, fie de la Ministerul Apãrãrii Naþionale, fie de la Ministerul de Interne, noi vã prezentãm urmãtoarele aspecte: în anul 1992, activitatea legatã de apãrarea frontierei de stat a trecut de la Ministerul Apãrãrii Naþionale în sfera de competenþã a Ministerului de Interne. Cu toate acestea, legislaþia care guverna la acea datã dreptul la pensie, aplicatã unitar atât pentru cadrele din Ministerul Apãrãrii Naþionale, cât ºi cele din Ministerul de Interne, a rãmas aceeaºi. În consecinþã, aceste cadre militare trecute în rezervã, fie de la Ministerul Apãrãrii Naþionale, fie de la Ministerul de Interne, pânã la data de 1 aprilie 2001, cu drept de pensie, au beneficiat în aceeaºi mãsurã de prevederile Decretului nr. 214/1977 privind pensiliile militare de stat. Potrivit acestor dispoziþii, cuantumul pensiilor s-a determinat pe baza datelor individuale referitoare la vechimea în serviciu ºi retribuþia tarifarã constituitã din media retribuþiilor de funcþie ºi a gradaþiilor corespunzãtoare primilor cinci ani consecutivi din ultimii zece ani de activitate în serviciu, la care, bineînþeles, s-au aplicat mãsurile de protecþie socialã. Începând cu data de 1 martie 2001 a intrat în vigoare Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, act normativ ce reglementeazã în mod unitar stabilirea pensiilor pentru cadrele militare din Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi Ministerul de Interne. În acest sens, întrucât la Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi Ministerul de Interne s-a aplicat aceeaºi legislaþie a pensiilor, elementele de diferenþiere sesizate de dumneavoastrã ar putea proveni numai din baza de calcul individualã a fiecãrui caz în parte.

Da, vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Îl consult pe domnul senator Codreanu dacã este mulþumit de rãspuns.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Mulþumesc, domnule secretar de stat, pentru rãspunsul competent dat.

O sã doresc sã-mi dea acest rãspuns ºi în scris, ca sã-l duc la acele cadre militare din judeþul Botoºani, care au solicitat aceste precizãri privind diferenþa dintre

pensiile pe care le au cei de la Ministerul de Interne ºi cei de la Ministerul Apãrãrii Naþionale.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Rãspunsul a fost foarte corect ºi este fundamentat. Domnul secretar de stat Constantin Corega? Dar nu mai este prezent domnul senator. Pentru cine vreþi sã prezentaþi rãspuns? Pentru domnul senator Acatrinei. Era aici, dar vãd cã a plecat. Vã rog sã prezentaþi ºi sã înaintaþi, domnule secretar de stat, rãspunsul scris. Altcineva mai este prezent? Deci vã rog sã se ia act în stenograma de ºedinþã cã domnul secretar de stat Constantin Corega prezintã rãspuns scris domnului senator Acatrinei Gheorghe. Mai aveþi rãspuns ºi pentru un alt domn senator? Nu.

Mai este cineva care sã ofere rãspunsuri? Nu. Vã mulþumesc. Mulþumesc celor care au rezistat pânã în acest moment în ºedinþa publicã.

Declar închisã dezbaterea din Senat pentru ziua de astãzi.

Mâine avem ºedinþã în comisii. Vã doresc o searã bunã!

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 66/2.V.2002 conþine 36 de pagini.**

Preþul 33.444 lei