Eleonora Carmen Hărău

## **Doamna Eleonora Carmen Hărău:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește „Liviu Nicolae Dragnea – Unanimul!”.

Și încep cu un citat din „Alegeri postcomuniste”, a lui Stelian Ionescu-Astralus: „Ca omul fără interese,/Dar plin de spaime refulate,/Eu nu mă tem de cine iese,/Ci doar de... unanimitate!”

Curg zilnic, în mass-media și în urechile noastre, rezoluțiile conferințelor județene ale Partidului Social Democrat care exprimă susținerea în unanimitate pentru cel mai iubit conducător, eminentul strateg revoluționar, ctitorul statului paralel, luptător înflăcărat pentru împlinirea idealurilor nobile de libertate, independență națională și progres, pentru triumful programelor de guvernare I, II și III – domnul Liviu Nicolae Dragnea.

Ia uitați-vă, stimați colegi, cam cum ar putea rămâne în istorie, peste secole, documentele Congresului extraordinar al PSD, transmise viitorimii de cronicari ai vremii noastre, căci, în aritmetica următoarelor secole, intervalul de timp care desparte sublimul moment al alegerilor Partidului Social Democrat de Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român, ilustrul predecesor, chiar nu va mai conta.

Hai să facem un exercițiu de imaginație.

Propunerea doamnei Lia Olguța Vasilescu, ministru, președinte PSD Craiova, candidat ca vicepreședinte al PSD. Citez: „Îmi revine deosebita onoare să propun Congresului extraordinar să aleagă în funcția supremă de președinte al Partidului Social Democrat și membru al Internaționalei Socialiste pe cel mai iubit fiu al națiunii noastre, care de două decenii, cu înălțător patriotism și exemplară dăruire revoluționară, și-a dedicat munca și viața cauzei partidului și poporului, eminentul strateg revoluționar-fiscal, ctitorul statului paralel, luptător înflăcărat pentru împlinirea idealurilor nobile de libertate infracțională, independență națională față de structurile evoluate ale Uniunii Europene și progres al baronilor roșii până la a șaptea generație, pentru triumful social-democrației susținute de asistații sociali, tovarășul Nicolae Ceau... ăăă... pardon, scuze, domnul Nicolae Liviu Dragnea. De vină este calculatorul.

Pentru invitații străini – ar spune doamna Olguța Vasilescu –, aș dori să vorbesc în limbile engleză și franceză.”

Rumoare în sală. Intervine domnul Dragnea și o informează pe doamna ministru că invitații străini sunt Sebi Ghiță și Radu Mazăre, iar ei înțeleg limba română.

Ar urma discursul domnului Liviu Nicolae Dragnea, proaspăt reales la congres, în unanimitate:

„Stimați colegi,

Nimic nu poate să oprească partidul nostru de la a înfăptui programul de guvernare! În acest moment solemn, de la înalta tribună a Congresului extraordinar, doresc, în primul rând, să adresez cele mai calde mulțumiri clasei muncitoare, țărănimii, intelectualității, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate, întregului popor transformat în asistați sociali, care, prin votul acordat, și-a exprimat deplina încredere și adeziune la politica partidului și la istoricele noastre hotărâri. Noi nu am făcut doar promisiuni, cum a făcut tizul meu de la PCR cu acea vestită o sută de lei, noi, PSD, am dat o sută de lei! Am vrut să demonstrăm că noi, urmașii lor, putem să-i depășim pe părinții noștri, care au făcut doar promisiuni.