Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 7 martie 2018.

Ședința este condusă de subsemnatul, senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii secretari Marian Pavel și Gheorghe Baciu.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute.

Și dau cuvântul, prima dată, doamnei senator Federovici Doina Elena.

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Titlul declarației politice de astăzi: „PNL e pe contrasens – repetă că nu mai sunt bani de pensii și salarii, în timp ce pensiile și salariile cresc”.

Distinși colegi,

PNL dezinformează populația când spune că nu mai sunt bani de salarii și pensii. Deși realitatea i-a contrazis de fiecare dată, cei din PNL continuă să contrazică, să se contrazică, punându-se într-o situație ridicolă.

Săptămâna trecută au intrat în vigoare majorările de salarii pentru medici și profesori, așa cum a fost prevăzut în Legea salarizării unitare. Salariile profesorilor cresc, în medie, cu 20%, iar cele ale medicilor și asistenților cresc până la nivelul maxim din grila de salarizare prevăzut pentru anul 2022. Aceste salarii vor fi primite efectiv în mână la finalul lunii martie. Cu toate acestea, reprezentanții PNL

depun săptămânal câte o moțiune împotriva Guvernului PSD–ALDE.

Desigur, nu am căderea să le spun eu cum este mai bine să facă politică, dar vă spun sincer că e foarte bizar ca un partid serios, cum consider eu că este PNL, să aleagă să declanșeze astfel de acțiuni politice exact în momentul în care Guvernul PSD–ALDE aduce o îmbunătățire sensibilă în viața medicilor și dascălilor din România.

Am văzut că PNL a spus că salariile profesorilor ajung doar pentru primele nouă luni, în condițiile în care salariile în educație tocmai au crescut de la 1 martie. Anul trecut, în septembrie, spuneau că în noiembrie nu vor mai fi bani de pensii, în condițiile în care pensionarii primeau pensiile mărite ca urmare a creșterii punctului de pensie, a scutirii de CASS pentru toate pensiile și de impozit pentru cele mai mici de 2.000 de lei. Mă întreb cât vor mai merge pe contrasens și se vor pune în această situație. La fel, ne-au criticat în legătură cu noua legislație privind salarizarea din sistemul bugetar exact atunci când creșteau salariile tuturor bugetarilor.

Afirmațiile colegilor din PNL potrivit cărora majorările de pensii și salarii nu pot fi susținute de economie s-au dovedit profeții false, contrazise de creșterea economică importantă, de 7%, din 2017, care a plasat România pe primul loc în Uniunea Europeană.

După cum s-a putut constata, programul nostru de guvernare s-a bazat pe estimări prudente. Am prevăzut o creștere de 5,2% și am avut în realitate 7%, fără a depăși deficitul bugetar de 3%. De asemenea, am estimat o datorie guvernamentală de 37% din produsul intern brut, iar în final a fost mult mai mică, de doar 35,4% din produsul intern brut.

Deci, distinși colegi de la PNL, chiar sunteți pe contrasens repetând întruna că nu mai sunt bani de pensii și salarii, în timp ce pensiile și salariile cresc.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina Elena Federovici.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Vă mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea Mario Ovidiu.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să încerc să răspund eu la o parte din întrebările anterioare și încep în felul următor: „Salariile medicilor, episodul 2 – Olguța Vasilescu, ministrul discriminării muncii și inechității sociale”.

Am intitulat-o așa pentru că ministrul muncii alege să răspândească informații false privind creșterile salariale din sectorul medical, generalizând veștile legate de sporirea veniturilor. În propria stare de vedetism cronic și goană după imagine, Lia Olguța Vasilescu anunță că va mări veniturile tuturor medicilor, ceea ce este evident un mare neadevăr.

Doamna ministru poate folosi spațiul public pentru o nouă încercare de a manipula, însă realitatea este că de majorările în cauză beneficiază doar medicii din sistemul bugetar, adică cei din spitale și din ambulatoriile integrate ale spitalelor. Dacă nu cumva și matematica ridică mari probleme doamnei ministru, o anunțăm că beneficiari ai acestei actuale majorări salariale sunt doar jumătate din numărul total al medicilor din România.

Veniturile medicilor de familie, ale celor din cabinete independente din ambulatoriul de specialitate..., precum și asistenții din aceste segmente nu se bucură de același tratament, deși și ei fac parte din sistemul public de sănătate. Conform datelor Societății Naționale de Medicină de Familie, doamna ministru Vasilescu discriminează circa 11.256 de medici de familie și încă aproximativ 10.000 de medici din cabinetele independente din ambulatoriul de specialitate. Aceasta este încă o tentativă de a păcăli, de a lua ochii cetățenilor, de a lăsa impresia că în România se practică justiția socială.

Deși medicii de familie sunt un pilon important din sistemul de sănătate, având în vedere în primul rând gradul ridicat de adresabilitate al populației, finanțarea medicinii de familie a rămas, ca pondere, la 5,88% din bugetul sănătății. Din acest procent se acoperă cheltuielile necesare funcționării cabinetelor, taxe, impozite și venitul a 11.256 de medici de familie, aproximativ 16.000 de asistenți medicali, dar și alt personal angajat: contabili...

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ionașcu Gabi.

Bună dimineața, stimați colegi! Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică a subsemnatului, Gabi Ionașcu, senator al Partidului Mișcarea Populară din Circumscripția nr. 23 Ialomița, este intitulată „Prefectul, înalt funcționar public apolitic – de stânga sau de dreapta, după cum bate vântul”.

În Senatul României, pe ordinea de zi de astăzi a fost înscris proiectul de lege L518/2017, privind instituirea zilei de 2 aprilie – Ziua instituției prefectului din România, „dedicată recunoașterii rolului și meritelor instituției prefectului la dezvoltarea țării noastre din punct de vedere economic, cultural și social”.

Buna intenție a domnitorului Alexandru Ioan Cuza – statuată prin Legea comunală nr. 1 din 2 aprilie 1864 și Legea nr. 2 pentru înființarea consiliilor județene, prin care, citez din prevederile legale respective, „prefectul, cap al administrației județene, dirige toate lucrările acestei administrațiuni, îi execută hotărârile consiliului județean”. Iar astăzi, după 150 de ani, mai bine de 150 de ani, prefecții și subprefecții au fost readuși la funcția de ispravnici, dregători și vătafi de județ, mai exact ispravnici, dregători și vătafi de partid, mai grav decât prim-secretarii județeni ai defunctului Partid Comunist Român.

Din cele 84 de funcții de prefect și subprefect, numai patru funcții sunt ocupate prin concurs de înalți funcționari publici, restul de 80 de funcții fiind ocupate prin detașare temporară pe perioade succesive de câte șase luni de așa-zișii funcționari publici produși în laboratoarele de partid de pe lângă consiliile județene sau locale.

Guvernele care s-au succedat după anul 2009, de când nu s-au mai organizat concursuri pentru ocuparea posturilor vacante, cu generozitate au derogat de la Legea nr. 340/2004 privind instituția prefectului numirea unor ispravnici de partid cu atributul principal de isprăvnicii în teritoriu, precum racolarea sau eliminarea unor aleși locali, numirea în deconcentrate a unor membri de partid sau avizul de nelegalitate a unor hotărâri de consiliu, în locul aplicării programelor de guvernare.

Mai mult, pentru ispravnici, demnitari și aleși locali, PSD și ALDE în Camera Deputaților le dă dreptul să fie comercianți persoane fizice, pentru a „dirige toate lucrările acestei administrațiuni”, citez, respins în data de 6 martie 2018 de Curtea Constituțională a României.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Hadârcă Ion.

Vă mulțumesc.

Bună dimineața, stimate domnule președinte al ședinței! Doamnelor și domnilor senatori,

Subiectul declarației mele politice de astăzi este „Migrația trebuie abordată instituțional”.

În vremuri pașnice ne confruntăm cu fenomene caracteristice stărilor de război. Este vorba de fenomenul devastator al migrației, mai precis cel al emigrației, pentru că anume emigrarea populației române către alte țări și alte destinații ne întristează și ne îngrijorează.

Vin cu acest subiect oarecum în reluare, având în vedere că el a fost abordat și discutat în Legislativ de mai multe ori în ultima vreme. În euforia libertății postrevoluționare a anilor ’90, limbajul politic a adoptat un nou termen, aparent ecumenic, „românii de pretutindeni”, care în realitate atenuează și umbrește marile drame istorice, geografice, sociale ale națiunii române, inclusiv cele migraționiste. Vom remarca, în treacăt, că noțiunile de „migrație” și „de pretutindeni” sunt complementare, dar nu și sinonime absolute. „De pretutindeni” marchează o finalitate, iar „migrația” este un proces astăzi în plină desfășurare.

Din diferite perspective, procesul migrației este azi abordat în statele limitrofe, dar și la nivel continental, în instituțiile comunitare ale Uniunii Europene. Este o dovadă în plus că fenomenul reprezintă o gravă problemă nu doar pentru România, ci și pentru întreaga Europă. Rezultatele recentelor alegeri parlamentare din Italia demonstrează cu prisosință acest fapt.

Mulți tratează subiectul migrației unilateral și la modul populist, dând vina pe guvernările postdecembriste, pe incapacitatea acestora de a gestiona economia, țara, de a crea noi locuri de muncă, multe și bine plătite. Indubitabil, contează și acest factor, dar să nu uităm că rădăcinile răului se trag din gravul accident istoric produs în secolul XX. Comunismul a deviat România de la mersul ei firesc de dezvoltare. În anii regimului totalitar, țara a fost transformată într-un lagăr de muncă forțată. Căderea comunismului și, în consecință, a Cortinei de Fier în Europa a scos în lumină marea discrepanță dintre nivelul de viață din Occident și cel din răsăritul Europei.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Marciu Ovidiu Cristian Dan.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu, Doamnelor și domnilor senatori,

Dați-mi voie înainte, pentru ziua de 8 Martie, să urez tuturor domnișoarelor și doamnelor din România sănătate, bucurii în familie, un an bun și o primăvară frumoasă!

Titlul declarației politice: „Comuna Toporu, din județul Giurgiu, crește sub zodia racului care merge doar înainte!”.

În anul 2012, când a fost ales primar la Toporu, la primul mandat, Constantin Ionescu, de profesie inginer agronom, era cel mai tânăr primar din județul Giurgiu. De atunci a luat cârmele celei mai izolate comune din restul județului... din județ, ale celei mai vitregite, ca urmare a lipsei drumurilor de acces, ruptă total de civilizație. Pare greu de imaginat, dar salvarea și pompierii ajungeau la Toporu doar după voia Domnului. Este motivul pentru care astăzi s-au organizat și comuna are în dotare o autocisternă funcțională – de pompieri, bineînțeles –, un buldo-excavator, un tractor cu remorcă, iar consiliul județean le-a dat în folosință o freză, utilaj cu care intervin în situații deosebite; freză de zăpadă, bineînțeles. Împreună cu Crucea Roșie au înființat în satul Tomulești un punct de prim ajutor.

În mandatul 2016–2020, comuna Toporu este administrată de un primar al PSD și un consiliu local compus din 11 consilieri. Consiliul local ales are 10 consilieri din partea PSD și un consilier ALDE.

Constantin Ionescu, acum aflat la al doilea mandat, rămâne unul dintre cei mai tineri, dar și unul dintre cei mai apreciați primari ai județului Giurgiu. El este racul care merge doar înainte.

Atașat de rădăcinile sale existențiale, cu tot ceea ce înseamnă vatră, familie, popor, țară, conservator și tradiționalist, cu profunzime, primarul Constantin Ionescu își atinge pas cu pas scopul. Deși ușor neobișnuită, comparația cea mai cuprinzătoare pentru Constantin Ionescu este cea a apelor adânci și limpezi, tipic de altfel pentru zodia natală a acestuia, zodia racului.

Ajutat de comunitate, având alături un viceprimar inimos, Valentin Dobrică, „Vlad Țepeș”, după cum îi spun toți cei din comună, cu sprijinul Consiliului Județean Giurgiu și al parlamentarilor PSD de Giurgiu, prin PNDL 1 a realizat proiecte importante, esențiale pentru locuitori:

Mulțumim și noi, domnule senator. Îi dau cuvântul domnului senator Wiener Adrian.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Ministrul muncii, Olguța Vasilescu, exclama cu emfază în urmă cu câteva zile: „Salariile medicilor primari vor crește de la 4.000 la 15.000 de lei.” Afirmația este o insultă în sine și în cele ce urmează voi încerca să argumentez.

În primul rând, doamna ministru compară 4.000 de lei, salariul net actual al unui medic primar gradația IV, cu 15.000 de lei, salariul brut în urma creșterii de la 1 martie, pentru a sublinia, de-a dreptul primitiv, realizarea. Compară mere cu pere, pentru a gonfla în mod fals creșterea. Capitalizează electoral un demers normal, ce ține de securitatea națională.

În al doilea rând, să ne amintim că, în programul de guvernare pentru care PSD a primit mandat popular în 2016, promisiunea era de creștere a salariilor medicilor primari la 3.300-3.600 de euro de la 1 ianuarie 2018. Sigur, creșterea se întâmplă de la 1 martie 2018, iar cifrele avansate presupuneau și atunci că se referă la salariul brut. Era

în contextul partajării echilibrate a contribuțiilor între angajat și angajator, deci la un nivel de 32,5% al contribuțiilor, nu la 45%, cât este acum, după revoluția fiscală.

De asemenea, în același program de guvernare era promis impozit zero pe veniturile medicilor, realitatea fiind că el este în continuare 10%, ca la majoritatea angajaților din România.

Nu se preciza nimic de plafonarea sporurilor la 30% cumulat din masa salarială, ceea ce va conduce la corelarea sporurilor nu cu riscul sau condițiile de muncă, ci cu bugetele spitalelor, și nici despre limitarea tarifului orar pentru gărzi la valoarea din ianuarie 2018, munca suplimentară a medicilor nefiind cuprinsă în creșterea salarială. În fapt, se ajunge din nou la situația absurdă ca pentru același angajat, la același loc de muncă, pentru aceeași activitate prestată să existe două tarife orare distincte: unul pentru norma de bază, care crește de la 1 martie, și altul pentru munca suplimentară, obligatorie de altfel, pentru că spitalul este un domeniu cu activitate continuă.

Astfel, incapacitatea de a respecta programul de guvernare este prezentată triumfalist ca o mare realizare, care va opri exodul medicilor și îi va determina pe cei plecați să se întoarcă. Mai mult, un astfel de discurs are ca efect „developarea” medicilor în spațiul public ca o castă privilegiată, demnă de invidie și dispreț, în condițiile în care calitatea actului medical nu va crește, pentru că salariile mărite nu compensează spațiile insalubre sau lipsa dotărilor, lipsa de personal sau listele de așteptare. De altfel, niciodată nu a fost o discrepanță mai mare între salarizare și finanțare în sistemul public de sănătate. Unele spitale vor depăși 95% din buget la capitolul cheltuieli de personal.

Mulțumim, domnule senator.

Îi dau cuvântul domnului senator Bulacu Romulus.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice: „Măsura plafonării dobânzii, un lup în blană de oaie”.

Pentru că Senatul a adoptat recent proiectul de lege care prevede plafonarea dobânzii efective anuale pentru creditele ipotecare și de consum, fapt ce a stârnit controverse în spațiul public, vin în fața dumneavoastră pentru a explica votul dat împotriva acestui proiect, pe care nu-l consider, în ciuda aparențelor, unul benefic pentru populație. Această măsură are un caracter ambiguu: deși creează senzația populistă că politicienii au împiedicat o jupuire a clienților din partea băncilor, de fapt s-a reușit compromiterea întregului sistem de creditare. Persoanele cu riscuri mai mari, dar care până mai ieri puteau accesa un credit, astăzi nu o vor mai putea face. Și aici discutăm atât de persoane cu venituri mici, cât și de persoane cu venituri mari. În cazul creditelor ipotecare/imobiliare, ca o consecință a limitării ratei dobânzii, și acestea vor avea de suferit. Ne așteptăm la o creștere a garanțiilor cerute de bănci, ceea ce va determina scăderea sumei creditului acordat unui client față de momentul actual. Astfel, în condițiile în care cererea de credite ipotecare se va diminua, este posibil ca prețurile proprietăților să scadă, pentru că nu va mai exista același nivel de cerere prin credit. Vom asista la o reacție în lanț unde, din păcate, tot consumatorii de credite vor avea de suferit, nu neapărat băncile. Deci beneficiul pentru consumator este discutabil.

Economia nu face politică, iar experiența internațională a plafonării ratei dobânzii la creditele pe termen scurt și cu risc ridicat indică, într-o măsură covârșitoare, că efectele negative le depășesc pe cele pozitive. Reprimarea pieței microcreditelor duce la reducerea gradului de competiție pe piață, nu rezolvă problema supraîndatorării unor debitori și stimulează creditarea ilegală. Astfel, clienții riscanți vor fi aruncați în brațele unor sisteme alternative de creditare, nereglementate de BNR, precum cămătari, case de amanet sau rețele de finanțare alternativă directă.

Indiferent de nivelul de dezvoltare al economiei în care a fost implementată, plafonarea dobânzilor a redus accesul la credit al persoanelor sărace, a subminat costul transparent al creditului prin creșterea comisioanelor, nu a contribuit la reducerea gradului de îndatorare și nici la scăderea volumului creditului de consum, îngustând însă gama produselor de creditare disponibile și, implicit, opțiunile de alegere pentru utilizatorii de servicii financiare.

Mulțumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului senator Salan Viorel.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o „România și democrația în spațiul Uniunii Europene”.

Uniunea Europeană reprezintă un proiect unic în lume, care îmbină prioritățile interne ale statelor membre cu necesitatea de a servi atât interesele naționale, cât și cele colective. Acest model unic de integrare politică nu a fost ușor de construit. Pe parcursul celor peste șase decenii de existență au existat și perioade foarte dificile.

Nu este nici acum un mecanism perfect, dar a devenit evidentă capacitatea lui de a se reforma din interior. Urmându-și cu consecvență deviza „Unitate în diversitate”, Uniunea Europeană și statele membre care o formează au fost capabile să valorifice resursele și bogățiile unice ale națiunilor lor pentru a obține progrese fără precedent. Unii politologi consideră chiar că nu există în prezent organizație internațională la fel de sofisticată cum este Uniunea Europeană.

Schimbând perspectiva abordării, alte studii serioase au remarcat însă și ceea ce a fost numit generic „un deficit de democrație în Uniunea Europeană”. Însă trebuie să recunoaștem că, deși, poate, nu a atins nivelul democratic ideal, Uniunea Europeană a fost un spațiu al păcii în ultimii 60 de ani și, în același timp, a funcționat pragmatic și unitar când a fost vorba despre comerț, politică monetară, dezvoltare regională, politică agricolă și chiar recalificarea forței de muncă. Toate acestea au favorizat constant procesul de democratizare în această parte a lumii și au oferit cetățenilor europeni mai multe oportunități de a trăi o viață mai bună.

În ultimii 11 ani, de când a devenit membru al Uniunii Europene, România a făcut progrese importante în toate domeniile, inclusiv în crearea unui sistem independent de justiție, lucru afirmat recent chiar de un înalt oficial european. A fost subliniat, de asemenea, faptul că avem un sistem judiciar puternic și că nu există nicio amenințare sistemică față de statul de drept.

Mai mult decât atât, România este un partener serios și un aliat de încredere pentru Uniunea Europeană. În calitate de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cunosc foarte bine eforturile pe care toate structurile din cadrul sistemului de siguranță națională le fac azi, zi de zi, pentru a onora în mod exemplar angajamentele României asumate în raport cu aliații europeni, cât și pe cele care decurg din parteneriatul strategic cu SUA. Și pot confirma că România este mai mult decât pregătită să devină membră în spațiul Schengen, lucru recunoscut, de altfel, politic și de către partenerii europeni. Parlamentul României, unica autoritate legiuitoare a României, a promovat activ respectul pentru valorile fundamentale și principiile europene, pentru tratamentul egal al statelor membre și al cetățenilor. Poate că ar trebui să nu uităm niciodată două dintre principiile care au constituit fundamentul pe care s-a ridicat această vastă construcție europeană, și anume egalitatea între toți membrii organizației și luarea hotărârilor prin consens. Nu a fost ușor, dar rezultatele de până acum vorbesc de la sine. Pe scena internațională, Europa a devenit un model pentru soluționarea conflictelor, un exemplu de cooperare și solidaritate. Politica ei externă, cea de apărare și cea de securitate zonală ajută la prevenirea conflictelor în lume. Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere economii mondiale, iar vocea ei contează în cadrul organizațiilor internaționale, unde pledează pentru o globalizare mai bine reglementată.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îi dau cuvântul doamnei senator Dinică Silvia Monica.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În declarația politică de astăzi doresc să vă vorbesc despre modernizarea sistemului informatic al Administrației Fiscale sau, mai bine zis, despre lipsa acestuia.

România riscă pierderea a aproximativ 90 de milioane de dolari de la Banca Mondială deoarece nu și-a îndeplinit obiectivele asumate privind modernizarea sistemului informatic al ANAF. Proiectul de modernizare a Administrației Fiscale întâmpină deja întârzieri importante, astfel încât a fost nevoie de prelungirea termenului de încheiere a proiectului cu doi ani.

Totuși, nici după prelungirea acestui termen lucrurile nu merg mai bine, astfel încât reprezentanții Băncii Mondiale iau în calcul încetarea acestui acord. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că în ultimele șase luni implementarea proiectului a fost necorespunzătoare și nu s-au făcut progrese în atingerea obiectivelor. Mai mult, până acum, sumele trase din împrumut au fost folosite doar pentru consultanță de proiect.

Toate aceste lucruri se întâmplă în condițiile în care cetățenii sunt puși adesea să completeze și să depună în format fizic diferite formulare la ghișeele ANAF, lucru ce presupune de multe ori așteptarea la cozi infernale.

Ca o dovadă a acestui colaps, anul trecut, în iulie 2017, sistemul informatic al ANAF a căzut timp de trei zile.

Cu această ocazie, cer Guvernului să ia măsuri urgente pentru rezolvarea situației. Deținerea unui sistem informatic modern nu este doar un moft, de el depind competitivitatea economică și dezvoltarea României.

Vă mulțumesc.

Senator Silvia Dinică, Circumscripția nr. 42 București.

Mulțumesc, doamna senator.

Dau cuvântul domnului senator Lupu Victorel.

## Bună dimineața!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Criza refugiaților, o problemă sau nu pentru România?”. Domnule președinte,

Stimați colegi,

România a devenit stat membru al Uniunii Europene în data de 1 ianuarie 2007. De atunci și până acum am încercat să ne ridicăm la nivelul solicitărilor și exigențelor partenerilor noștri europeni.

În ultimii ani, Europa se confruntă cu o criză acută a refugiaților din zonele afectate de război, dar și a fenomenului migrației din statele sărace ale Africii și Asiei. Motivat de acest fapt, în 2015, președinția luxemburgheză a Consiliului Uniunii Europene a propus alocarea unui număr suplimentar de 120.000 de refugiați în statele membre ale Uniunii. Decizia a fost luată cu o majoritate calificată, deoarece România, Cehia, Slovacia și Ungaria au votat împotriva mecanismului suplimentar de relocare a refugiaților. Cu toate acestea, cele patru țări vor participa însă la acest program, pentru că sunt obligate de tratatele Uniunii Europene, odată ce au recunoscut rezultatul votului. România urmează să primească în total aproximativ 6.500 de refugiați.

În țară există cinci centre de cazare a solicitanților de azil, București, Giurgiu, Galați, Rădăuți și Șomcuta Mare, care găzduiesc în prezent 710 persoane. România și-a manifestat intenția de a primi în continuare refugiați, deși alte state, precum Austria, Ungaria, Polonia și Republica Cehă, au sistat mecanismul de relocare.

## Stimați colegi,

Am asistat în spațiul media la prezentarea unor cazuri ale unor familii de refugiați care vedeau în România una dintre singurele șanse de a reuși să-și continue viața la un nivel de minim existențial, dar și de siguranță și securitate. Am rămas impresionat de acele povești și din acest punct de vedere susțin dreptul la viață și șansa de a duce un trai liniștit pentru orice persoană din această lume.

Pe de altă parte, nu pot să rămân indiferent și să nu constat și faptul că în Europa, mai puțin în România, a crescut alarmant în ultimii ani numărul atentatelor teroriste, cele mai multe fiind revendicate de organizațiile islamice, care își găsesc adepți în rândul refugiaților ce ajung în statele europene. Aceste amenințări și atacuri teroriste se pot extinde oricând și pot cuprinde și România. Sute sau poate chiar mii de oameni au murit până acum, singura lor vină fiind că s-au aflat la locul nepotrivit într-un moment nepotrivit.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Alexandrescu Vlad Tudor.

Domnule vicepreședinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor colegi,

Consider că în aceste zile, mai mult ca niciodată, societatea noastră trebuie să evidențieze consecințele nefaste ale populismului, mai ales că în spațiul public se vorbește mult despre populism, dar subzistă oarece confuzie în modul în care este folosit acest termen.

În primul rând, populismul este un răspuns nesustenabil la cereri ale unor mase mari de oameni, numite uneori doleanțe populare. În această accepțiune, populismul dă curs unor pasiuni populare, pe care le satisface pe termen scurt, dar generează politici care sunt contraproductive sau chiar dezastruoase pe termen mediu și lung.

În al doilea rând, populismul propune o perspectivă politică anti-elite. Pornind de la o înțelegere conspiraționistă a politicii și a societății în general, populistul consideră că lumea este controlată de elite care operează în umbră, în defavoarea poporului, a celor mulți. Aceste elite ar trebui înlocuite cu adevărații reprezentanți ai poporului. De multe ori, elitele sunt rupte de popor, pentru că membrii lor sunt socotiți exponenți ai străinătății.

Prefer totuși să vorbim despre iliberalism pentru a descrie diversele mișcări politice recente etichetate drept populism.

Știm din manualele de teorie politică faptul că democrația liberală este expresia consacrată care descrie sistemele politice occidentale. În ultima vreme, e tot mai prezentă o perspectivă care privilegiază dimensiunea electorală, a votului popular, în defavoarea dimensiunii liberale, centrată pe drepturi și libertăți individuale, garantate prin acțiunea imparțială a unui stat neutru, supus regulilor și procedurilor instituționale. Această perspectivă iliberală produce un dezechilibru grav în înțelegerea ideii de legitimitate democratică.

Pentru un iliberal, singura legitimitate care contează este rezultat al votului popular. Legitimitatea electorală e tot ce contează. Legitimitatea procedurală, izvorâtă din aplicarea imparțială a regulilor de către instituții neutre, este complet ignorată de viziunea iliberală asupra politicii. De aici provine ostilitatea profundă a populiștilor față de sistemele judiciare, față de băncile centrale, față de toate instituțiile autonome care nu funcționează în virtutea unui mandat electoral direct

Mulțumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului senator Goțiu Remus Mihai.

Bună dimineața, domnule președinte! Stimate colege și stimați colegi,

Declarația din această dimineață se intitulează „Vreau o Românie fără mască de gaze pe față”.

Stimate colege și stimați colegi,

Comisia Europeană va decide astăzi dacă lansează sau nu proceduri de sancționare pentru România, după evaluarea privitoare la măsurile de îmbunătățire a calității aerului în zonele urbane. Tot astăzi, în Senatul României va fi supusă votului aprobarea Ordonanței de urgență nr. 112/2017 pentru reglementarea unor măsuri în vederea conformării statului la unele obligații de mediu din sarcina operatorilor economici din industria extractivă, aflați sub autoritatea Ministerului Economiei. În fapt, vom vota pentru alocarea a 8,8 milioane de lei pentru ecologizarea haldelor de steril de la Moldova Nouă, care poluează de mai bine de un deceniu localitățile din zonă, atât din România, cât și din Serbia. Nu este însă o decizie pe care am luat-o de bună voie, ci doar după o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene din iulie 2016, care a constatat neîndeplinirea prevederilor Directivei 2006/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

Am învățat ceva din acest lucru? Aș spune că nu. Recent, aici, în Senat, sub pretextul unor așa-zise beneficii pentru comunitățile locale și pentru repararea unor așa-zise inechități făcute celor care au acaparat resursele minerale ale României, a fost votat un proiect de lege prin care se permite dinamitarea ariilor naturale protejate pentru a face loc unor proiecte miniere care au obținut licențe de concesionare înainte de anul 2007.

Nici distrugerea celor mai importante resurse ale comunităților locale din aceste zone și nici poluarea nu reprezintă însă un beneficiu. „Nu este ceva mai grav decât pierderea de vieți omenești din cauza poluării. Protejarea cetățenilor noștri trebuie să devină principala prioritate și în statele membre, pentru guverne și pentru toate ministerele responsabile”, afirma în urmă cu doar o lună Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu.

Să nu fiu înțeles greșit. Nu sancțiunile dispuse de către Comisia Europeană ar trebui să fie cele care să ne motiveze să nu mai continuăm adoptarea unor asemenea legi distructive, ci responsabilitatea față de viața, sănătatea

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Arcan Emilia.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației politice de astăzi am intitulat-o „Cultura respectului femeii”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ziua de 8 Martie este o zi deosebită în fiecare an, pentru că în toată lumea este sărbătorită cea care dă viață, care aduce armonie și echilibru în lume și care, iată, odată cu trecerea timpului, devine tot mai importantă în societate. Este un plăcut obicei ca de 8 Martie să omagiem femeia, dar aprecierea femeilor nu trebuie să se reducă la o singură zi din an, întrucât contribuția ei este continuă și la fel ar trebui să fie și respectul de care să se bucure.

În prezenta declarație politică voi pleda pentru o cultură a respectului femeii, care trebuie educată și manifestată în fiecare zi și în mod deosebit pe data de 8 martie, când se simte o emulație în toată lumea datorită acestui eveniment. Mi-am propus să vorbesc despre respectul de care trebuie să se bucure femeia tot timpul, pentru că prea des ne confruntăm în societatea actuală cu femei ce devin monedă de schimb, femei care sunt agresate, femei ucise, femei discriminate și desconsiderate. Consider că nu ne putem îngădui să trecem peste această dureroasă realitate, chiar dacă nu e deloc plăcut subiectul.

Deși în ultimii ani s-au adoptat o serie de măsuri legale și administrative de ocrotire a femeii de tot felul de violențe, totuși în cultura respectului față de femei descoperim goluri și vulnerabilități educaționale și morale, care se cer a fi corectate. În acest context, fac apel la toate femeile, mai ales parlamentare și din politică, să facem un front comun contra violenței domestice, dar și a celei publice, cărora le cad victime frecvent femeile. Sunt convinsă că printr-un efort coordonat putem transforma cultura informală a violenței în una a respectului.

Ca să vedem și partea plină a paharului, voi da exemplul femeilor din Partidul Social Democrat care au reușit să se depășească și să depășească așa-zisul zid ocrotitor al bărbaților, femei care s-au implicat cu maximă seriozitate, cu profesionalism și conștiinciozitate în muncă, drept pentru care colegii din partid au apreciat și au promovat femeia în structurile de conducere ale Guvernului României, în Parlament și în administrația publică locală și centrală.

Mulțumesc, doamna senator.

Are cuvântul domnul senator Ghica Cristian.

Mulțumesc. Stimate colege, Stimați colegi,

În fiecare an, pe 4 martie comemorăm cutremurul din 1977, tragedie în care și-au pierdut viața 1.600 de români, iar alți 12.000 au fost grav răniți. Daunele materiale au depășit atunci două miliarde de dolari.

România nu a reușit, în peste 40 de ani, să găsească soluțiile necesare ca un astfel de eveniment devastator să nu se mai repete. Numai în București există peste 400 de clădiri încadrate la cel mai mare grad de risc seismic și încă 2.100 care reprezintă un grad ridicat. 200 dintre aceste clădiri sunt considerate pericol public. Cu toate acestea, consolidarea

lor trenează din anii ̕90. Tot de atunci datează și ultima expertizare oficială.

Dacă majoritatea construcțiilor sunt private, cu precădere spații de locuit, situația este mult mai gravă în cazul clădirilor cu risc seismic ce deservesc unități medicale. Din 3,5 milioane de metri pătrați de suprafață utilă – este vorba despre totalul spitalelor la nivel național –, aproximativ o treime, circa un milion de metri pătrați, sunt în clădiri de clasa I sau II de risc seismic. Jumătate dintre acestea, la rândul lor, se află în clădiri încadrate cu grad de risc seismic I sau II, reabilitate în ultimii 10 ani, dar fără a fi consolidate. Altfel spus, în aceste clădiri s-au investit bani de la bugetul de stat, de la bugetele locale, din fonduri europene, însă nu s-a îndepărtat riscul seismic. Un nonsens în care se află în prezent unități spitalicești de toate tipurile: de la policlinici locale la Institutul de Cardiologie „C.C. Iliescu”, din cadrul Institutului Clinic Fundeni.

## Stimate colege,

Stimați colegi,

Reabilitarea fără consolidare prezintă un pericol public, este un risc crescut nu numai pentru pacienți și pentru personalul medical, ci și pentru întreaga infrastructură ce trebuie activată în situații de urgență. Vorbim de un risc sistemic în caz de seism, de care nu suntem feriți într-un viitor mai îndepărtat sau mai apropiat. De aceea, am depus un proiect de lege care să condiționeze investițiile în unitățile sanitare de o expertiză la riscul seismic. Mulți dintre dumneavoastră l-ați semnat și vă mulțumesc pentru asta. Vă rog să susținem cu toții acest proiect la votul în plen.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Pop Liviu Marian.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației mele politice este „Învățământul – proiectul public numărul 1 al guvernării PSD–ALDE!”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Anul 2018 are drept priorități educația, sănătatea și infrastructura, pentru care s-au și alocat resurse bugetare necesare. Dacă anul 2017 a fost anul creșterii veniturilor românilor, anul 2018 va fi al creșterii investiților. În acest sens, bugetul anului 2018 are venituri estimate cu 31 de miliarde de lei mai mari față de 2017 și astfel PIB-ul României va depăși pentru prima dată pragul de 200 de miliarde de euro. Foarte important, din cele 31 de miliarde de lei venituri suplimentare, 21,1 vor merge către educație, sănătate și investiții, bugetul educației urmând să aibă o creștere de 16% față de 2017.

Totodată, încă de la debutul anului, măsurile de susținere a educației nu au întârziat să apară. Astfel, la 1 ianuarie 2018, cadrele didactice au beneficiat de o majorare salarială cu 4% pe net. La 1 martie a avut loc o a doua majorare a salariilor dascălilor, conform prevederilor Legii salarizării unitare, fiind vorba despre o creștere, în medie, cu 20%.

O altă măsură adoptată deja de Senatul României, în calitate de Cameră decizională, este Propunerea legislativă pentru modificarea art. 84 alin. (1) și (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011, care presupune două modificări:

1. Elevii din învățământul preuniversitar beneficiază de tarif redus cu minimum 50% pentru transportul local în comun, de suprafață, naval și subteran, precum și pentru transportul intern auto, feroviar și naval, pe tot parcursul anului calendaristic.

2. Elevii beneficiază de tarife reduse cu minimum 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacolele de teatru, de operă, de film și la alte manifestări culturale și sportive organizate de instituțiile publice.

Este vorba, pe de o parte, de tarife reduse la transport și, pe de altă parte, de facilitarea accesului elevilor la activități culturale și sportive, având o deosebită importanță în dezvoltarea personală a acestora.

Un alt proiect dezbătut deja la ședința comisiilor reunite din Senat, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, este Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul doamnei senator Hărău Eleonora Carmen.

## **Doamna Eleonora Carmen Hărău:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește „Liviu Nicolae Dragnea – Unanimul!”.

Și încep cu un citat din „Alegeri postcomuniste”, a lui Stelian Ionescu-Astralus: „Ca omul fără interese,/Dar plin de spaime refulate,/Eu nu mă tem de cine iese,/Ci doar de... unanimitate!”

Curg zilnic, în mass-media și în urechile noastre, rezoluțiile conferințelor județene ale Partidului Social Democrat care exprimă susținerea în unanimitate pentru cel mai iubit conducător, eminentul strateg revoluționar, ctitorul statului paralel, luptător înflăcărat pentru împlinirea idealurilor nobile de libertate, independență națională și progres, pentru triumful programelor de guvernare I, II și III – domnul Liviu Nicolae Dragnea.

Ia uitați-vă, stimați colegi, cam cum ar putea rămâne în istorie, peste secole, documentele Congresului extraordinar al PSD, transmise viitorimii de cronicari ai vremii noastre, căci, în aritmetica următoarelor secole, intervalul de timp care desparte sublimul moment al alegerilor Partidului Social Democrat de Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român, ilustrul predecesor, chiar nu va mai conta.

Hai să facem un exercițiu de imaginație.

Propunerea doamnei Lia Olguța Vasilescu, ministru, președinte PSD Craiova, candidat ca vicepreședinte al PSD. Citez: „Îmi revine deosebita onoare să propun Congresului extraordinar să aleagă în funcția supremă de președinte al Partidului Social Democrat și membru al Internaționalei Socialiste pe cel mai iubit fiu al națiunii noastre, care de două decenii, cu înălțător patriotism și exemplară dăruire revoluționară, și-a dedicat munca și viața cauzei partidului și poporului, eminentul strateg revoluționar-fiscal, ctitorul statului paralel, luptător înflăcărat pentru împlinirea idealurilor nobile de libertate infracțională, independență națională față de structurile evoluate ale Uniunii Europene și progres al baronilor roșii până la a șaptea generație, pentru triumful social-democrației susținute de asistații sociali, tovarășul Nicolae Ceau... ăăă... pardon, scuze, domnul Nicolae Liviu Dragnea. De vină este calculatorul.

Mulțumim, doamna senator. Are cuvântul doamna senator Crețu Gabriela.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Iau cuvântul astăzi pentru consecvență, cu o anumită tristețe, dar și cu speranța că lucrurile se pot schimba.

Zilele înscrise cu roșu în calendarul laic nu sunt ale persoanelor, sunt ale societății. Ele sunt profund politice, amintindu-ne că există stări de fapt nedrepte, care trebuie schimbate, sau realizări comune care nu trebuie uitate.

Mișcările sociale pentru egalitatea între femei și bărbați au mai mult de două secole, dar 8 martie ca Zi internațională a femeilor este o decizie din 1975 a Națiunilor Unite. A fost semnul mult așteptat că statele lumii sunt conștiente că inegalitatea de oportunități și încălcarea sistematică a drepturilor femeilor reprezintă o mare nedreptate pentru ele și o mare pierdere pentru societate.

În preajma acestei zile, fiecare țară ar trebui să-și evalueze realitățile, să sărbătorească reușitele pe calea înlăturării discriminărilor și afirmării femeilor, să identifice problemele rămase sau nou apărute și să propună soluții. Femeile despre care vorbim nu sunt cele câteva privilegiate ale sorții, luate drept exemplu de reușită și drept fals argument că egalitatea există deja de mult. Femeile sunt și cele care muncesc mult și sunt plătite puțin, sunt și cele care sunt mai competente adesea decât colegii lor bărbați, dar ei sunt adesea șefii lor. Femei sunt și cele care nasc copii și trebuie să-i crească, să muncească, să trăiască, toate odată, și le vine greu să se descurce fără să împartă

responsabilitățile cu partenerii de viață și fără să aibă servicii sociale în sprijin. Femeile sunt cele care, împinse de sărăcie, au emigrat. Sunt cele părăsite de familii, bătrâne și singure, cele traficate și exploatate, forțate să se prostitueze.

E o datorie să le amintim în România de astăzi pe femeile supuse violenței în familie. Sunt mult prea multe cazuri, iar toleranța celorlalți, mult prea mare. Unii cred că e vorba de situații inacceptabile, dar izolate. Din păcate, nu este așa. Numeroase relații de familie nu sunt între oameni care au fiecare demnitate, voință proprie, o personalitate, ci sunt simple relații de proprietate, de putere. Din aceste relații, femeia nu poate scăpa decât cu forța sau nu scapă niciodată. Nu vorbim destul despre nevoia de respect și demnitate – mulțumesc, Emilia, pentru a fi amintit acest lucru –, despre comunicare și parteneriat. Pe scurt, despre valoarea pentru care milităm și pe care o marcăm de 8 Martie.

Mulțumesc, doamna senator. Dau cuvântul domnului Bodog Florian Dorel.

Deoarece suntem în întârziere, o să vă rog, cât se poate de scurt.

## **Domnul Florian Dorel Bodog:**

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Aș fi început cu un proverb de la mine din Ardeal, care spune că nu-i treaba măgarului de unde beau oile apă. Însă, din păcate, doamna senator, colega noastră de la PNL, nu mai este în sală.

Așa că mă voi referi astăzi la „Creșterea istorică a salariilor personalului din sistemul medical”.

Stimați colegi,

În declarația politică de astăzi aș dori să punctez una dintre cele mai importante realizări ale Guvernului PSD în domeniul sănătății. Mă refer la creșterea salariilor personalului din sistemul medical începând cu data de 1 martie 2018. Practic, salariile de bază ale medicilor și asistenților medicali din unitățile sanitare publice se majorează în mod substanțial, până la nivelul salariului de bază pentru anul 2022, stabilit conform grilei din Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice, Legea nr. 153/2017.

Fără să folosesc cuvinte prea mari, această mărire este cea mai mare din istorie, medicii și asistenții medicali din România urmând să fie plătiți cu salarii mult mai mari decât până acum. Nivelul salarizării din sistemul sanitar românesc ajunge astfel unul comparabil cu cel existent în statele occidentale. Astfel, în sistem vor fi salarii și de 16.250 de lei net lunar. Un medic primar va avea salariul dublat, de la 6.000 de lei brut la 13.300 de lei brut, iar un asistent medical va câștiga 4.355 de lei net lunar. Această creștere semnificativă se respectă și în cazul tuturor celorlalte categorii de medici, precum și în cazul personalului de cercetare sau al celui auxiliar.

Dați-mi voie să insist asupra faptului că aceste salarii, care vor cunoaște în unele cazuri creșteri de până la 172%, sunt binemeritate, venind după o lungă perioadă în care medicii și toate celelalte categorii de personal medical calificat nu au fost plătite corespunzător. Deși pot părea spectaculoase, sunt absolut convins că aceste creșteri reprezintă adevărata valoare a muncii prestate de acești oameni deosebiți, care își dedică fiecare zi salvării de vieți omenești și au ales să rămână în țară și să lupte alături de noi pentru consolidarea și pentru modernizarea sistemului medical, chiar dacă poate aveau și alte opțiuni.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Stimați colegi,

Aș fi avut și eu astăzi o declarație politică, care se numea „Criza de imunoglobulină, o problemă acută generată de incompetență și gravele erori manageriale comise de guvernarea PSD–ALDE”, dar o voi depune în scris.

Mulțumesc.

Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris: Stan Ioan, Brăiloiu Tit Liviu, Dogariu Eugen, Bădălău Nicolae, Trufin Lucian, Pațurcă Roxana Natalia, Mihu Ștefan, Stângă George Cătălin, Cazan Mircea Vasile, Șoptică Costel, Nicoară Marius Petre, Caracota Iancu, Popa Cornel, Fălcoi Nicu, Bădulescu Dorin Valeriu, Baciu Gheorghe, Talpoș Ioan Iustin, Covaciu Severica Rodica. Și cu asta am încheiat.

Stimați colegi, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice.

## PAUZĂ

Bună dimineața, stimați colegi!

Rog liderii de grup să invite colegii în sală, pentru a începe ședința de plen.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 7 martie 2018, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 76.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul,

asistat de domnii secretari Pavel Marian și Gheorghe Baciu. Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită. Dacă sunt comentarii în ceea ce privește ordinea de zi? Nu.

Atunci,

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 12–17 martie 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

– luni: ora 12.30 – ședință pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00 – ședința Biroului permanent al Senatului; ora 14.00–16.00 – lucrări în grupurile parlamentare; ora 16.00–18.00 – lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45 – întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 13 martie: lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 14 martie: ora 9.00–10.30 – declarații politice; 10.30–13.00 – lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

– joi: lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă: activități în circumscripțiile electorale. Dacă sunt intervenții?

Nu.

Atunci,

Vă rog să votați.

Cu 80 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, programul de lucru pentru săptămâna viitoare a fost aprobat.

Programul de lucru pentru astăzi: ora 9.00–10.30 – declarații politice; 10.30–13.00 – lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci,

Continuăm cu dezbateri asupra inițiativelor legislative.

1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L488/20.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu**

**:**

Este.

Vă rog, doamna senator Alina Gorghiu. Microfonul 6.

Vă rog, microfonul 6!

Vai, vă mulțumesc, domnule președinte, pentru traseul pe care m-ați pus să-l fac în plenul Senatului!

Le susțin inițiativa celor doi colegi din Camera Deputaților, și anume Ioan Bălan, de la Suceava, Florin Roman, de la Alba. Alături de ei am semnat foarte mulți colegi din Senat și din Camera Deputaților, iar proiectul e unul important și le mulțumesc celor care au înțeles că inițiativa este una benefică. Practic, sunt colegi din toate partidele reprezentate în Parlament.

Ce introduce? Aplicarea, practic, a contravențiilor, de astăzi înainte, se va face doar de către polițiștii rutieri, obligați să poarte înscrisuri și însemne distinctive. Constatarea acestor contravenții pentru depășirea vitezei în trafic se va face exclusiv cu dispozitive omologate, iar dispozitivele de măsurare a vitezei se instalează doar pe vehicule cu semne distinctive ale Poliției Rutiere. În cazul în care – și există și această posibilitate – se folosesc dispozitive mobile, acestea nu se vor folosi la o distanță mai mare de 10 metri de autovehiculul cu însemne distinctive. Practic, ce facem?

Scoatem radarele din tufiș, cum spune multă lume din presă, și le așezăm la vedere. Este o prevedere care face apel la prevenție, și nu la sancțiune.

Este o lege care, cred eu, va diminua foarte mult contravențiile pe care le poate sesiza Poliția Rutieră în trafic. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Pentru următoarea intervenție o să vă rog să vă pregătiți pentru microfonul 4.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, și îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Bogdan Samoilă, de la Ministerul Afacerilor Interne.

Microfonul 8.

Vă rog.

## **Domnul Bogdan Samoilă** – _subsecretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, întrucât soluția propusă de inițiatori în proiectul de act normativ, ca activitatea privind constatarea contravențiilor să se facă numai cu ajutorul mijloacelor tehnice certificate sau a mijloacelor tehnice omologate și verificate metrologic, este în contradicție cu normele incidente domeniului din prezent, care stabilesc regula potrivit căreia constatarea contravențiilor se face direct de către polițistul rutier.

De asemenea, propunerea ca dispozitivele destinate măsurării vitezei să se instaleze exclusiv pe autovehicule care prezintă înscrisurile și însemnele distinctive ale Poliției Rutiere este în contradicție cu prevederile Legii nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Rutiere Române, potrivit cărora polițistul are dreptul să folosească, pentru îndeplinirea misiunilor, autovehicule din dotare, cu sau fără însemnele distinctive ale poliției.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului... reprezentantului Comisiei juridice, domnul senator Fenechiu, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

## Domnule președinte,

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia juridică, de numiri, disciplină și imunități a fost sesizată, prin adresa nr. L488, de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 109 din Ordonanța de urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Guvernul, așa cum am și constatat, nu susține adoptarea acesteia.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a transmis un aviz favorabil, iar Comisia pentru transporturi și energie a transmis un aviz favorabil, cu amendamente. Propunerea legislativă are ca obiect modificarea art. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195. Potrivit expunerii de motive, soluțiile propuse au ca scop instituirea unor măsuri care să asigure prevenția accidentelor și dobândirea unui comportament responsabil al conducătorilor auto.

Prin... prin conținutul său normativ, propunerea face parte din categoria legilor ordinare, iar raportul Comisiei juridice este un raport de admitere, cu amendamente, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

După ce am primit raportul, am fost sesizat de către stafful comisiei și de către președintele comisiei că în raport s-au strecurat două erori materiale, respectiv:

– alin. (2) din propunerea legislativă – care ar trebui eliminat, și menținut alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002;

– și renumerotarea, la amendamente, a art. 2, care va deveni..., a alin. (2), care va deveni alin. (2[1] ), conținutul fiind cel din text.

Eroarea, prima despre care v-am vorbit, are în vedere și observația Consiliului Legislativ, care merge pe premisa că sunt anumite contravenții care nu pot fi constatate doar prin mijloace tehnice. Și, aici, există contravenții care țin de depășirea liniei continue, comportamentul turbulent în trafic și o serie de lucruri care nu pot fi constatate decât de către agentul constatator. Nu există mijloace tehnice care să permită constatarea acestora.

Am înțeles, mulțumesc.

...semnalate de stafful comisiei și de președintele Cazanciuc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Vom supune dezbaterii și discuției raportul cu cele două corecturi de eroare materială.

Rog stafful comisiei și stafful plenului Senatului să corecteze aceste erori.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Precizez din nou: raportul, cu cele două corecturi.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

## Stimați colegi,

Doresc să vă informez că la balcon se află un grup de vizitatori din județul Dâmbovița, la invitația domnului senator Adrian Țuțuianu. Îi salutăm.

Îl salutăm și pe domnul Țuțuianu.

Punctul 2 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind trecerea unor suprafețe de fond forestier din grupa I funcțională – vegetația forestieră cu funcții speciale de protecție din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale ale acestora (L503/27.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Domnul Stan, domnul senator Stan.

Domnule senator Stan, vă rog. Microfonul 4.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

De această propunere legislativă vor beneficia mai multe UAT-uri din întreaga țară și, prin trecerea din domeniul public al statului și din administrarea RNP-ului a celor aproximativ 14.000 de hectare în proprietatea și administrarea UAT-urilor, se pot atrage și fonduri europene. Astfel, pot fi administrate corespunzător, se pot crea spații pentru copii (pentru a cunoaște în direct beneficiile pădurii) și chiar un rol educațional pentru restul populației. Nu se vor putea amplasa spații comerciale și nici construi locuințe.

Așa că vă rog, stimați colegi, să dați un vot de trecere acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Istrate Ștețco, de la Ministerul Apelor și Pădurilor.

Microfonul 9.

Punctul de vedere al Guvernului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prima variantă de proiect de reglementare supusă dezbaterii nu a fost susținută de Ministerul Apelor și Pădurilor.

Pe parcursul discuțiilor din comisie s-a ajuns la o variantă asupra căreia nu ne-am opus și, în consecință, lăsăm la aprecierea Parlamentului adoptarea acestui act normativ. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Era foarte important să auzim punctul de vedere al Guvernului.

Din partea Comisiei pentru agricultură și silvicultură și a Comisiei pentru administrație publică, raport comun. Domnul senator Cârciumaru. Microfonul 6.

Vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise și respinse, prezentate în anexa nr. 1, respectiv anexa nr. 2, care fac parte integrantă din raport.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise și respinse, a propunerii legislative.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

Domnul senator Goțiu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Dezbaterile generale... Este o întrebare adresată inițiatorilor acestei legi, pentru că și noi, Grupul USR, susținem și considerăm că este un lucru foarte bun amenajarea unor păduri-parc în jurul localităților. E un lucru necesar mai ales pentru localitățile mari, dar și pentru cele mai mici. Însă vreau să subliniez că în pădurile-parc se pot amenaja, conform legislației în vigoare, alei realizate din materiale ecologice, cu lățimea de maximum 2 metri, sau piste pentru biciclete, bănci, iluminat, puncte de informare, toalete ecologice, construcții provizorii din lemn cu suprafața construită de maximum 15 metri pătrați. Asta este tot ceea ce, în mod normal, se poate construi în astfel de păduri-parc. Și ne interesează modul în care, prin lege, după ce vor trece în administrarea UAT-urilor, nu vom avea parte și de alte construcții, pentru că se vorbea de niște investiții, proiecte europene. La ce se poate face, conform legii, nu prea e nevoie de asemenea investiții, pentru că sunt intervenții absolut minimale care se pot face în astfel de păduri-parc.

Și, de aceea, ne dorim să aflăm cum ne putem asigura că nu se vor face altfel de intervenții, că nu va deveni un teren de vânătoare, în timp, pentru diferiți dezvoltatori imobiliari, cum s-a întâmplat, din păcate, în alte cazuri, sau dacă, nu în acest moment, ci la Camera Deputaților, se gândesc să depună un amendament ca să ne asigurăm că nu vor avea o altă destinație.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Ce se va întâmpla la Camera Deputaților nu cred că putem să răspundem.

Dacă inițiatorii doresc să răspundă acum, în regulă, dacă nu, îi rog să răspundă în scris.

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Fiind vorba de o propunere legislativă cu caracter organic, întrebarea este dacă amendamentele respinse se susțin.

Nu.

Atunci, vor rămâne la vot pentru săptămâna viitoare raportul și propunerea legislativă.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare, spălare și prelucrare primară a lânii în zona montană (L90/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Doamna senator Silistru? Nu.

Domnule senator Pavel, vă rog, să nu mă induceți în eroare.

Dintre inițiatori?

Domnul senator Trufin.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,

Zonele de munte se disting de alte regiuni prin dezavantaje naturale ce nu pot fi schimbate: altitudine, climă, pantă, fertilitate, perioade mai scurte de vegetație, dezavantaje structurale precum scăderea populației tinere, distanțe mari față de centrele decizionale și administrative, izolarea față de căile de comunicație și piețele de desfacere.

O ramură a agriculturii în zona montană, care a supraviețuit acestor dezavantaje, este creșterea animalelor. Pentru a da plusvaloare suprafețelor de pajiști care există în acest areal întins al țării noastre este necesară implementarea programelor de susținere a crescătorilor de animale. De aceea, pe lângă programele dedicate dezvoltării activității de creștere a ovinelor, și anume Programul de investiții pentru înființarea centrelor de colectare lapte în zona montană, Programul de investiții pentru înființarea centrelor de sacrificare a animalelor în zona montană, Programul de investiții pentru înființarea stânelor montane, este necesar și acest program prin care oferim posibilitatea fermierilor crescători de ovine să-și comercializeze și unicul produs nevalorificat, rezolvând totodată și o problemă de mediu.

Investițiile din program au ca obiectiv: valorificarea superioară a produselor montane, limitarea declinului sectorului de producție primară în scopul asigurării consumului intern, dezvoltarea de noi capacități de producție, creșterea numărului de locuri de muncă, cu accent deosebit pe stoparea depopulării.

Valoarea totală a programului este de 5 milioane de euro, pentru un număr maxim de opt centre și se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Stimați colegi, această inițiativă vine să dezvolte și să consolideze programul care se află în derulare deja, și anume Programul pentru susținerea crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii. Potrivit datelor oficiale, confirmate de domnul ministru Petre Daea, 32.327 de beneficiari s-au înscris în programul acesta de subvenționare a lânii. La acest moment, există 22 de centre de colectare, în 10 județe, și se dorește ca în fiecare județ să existe câte un centru de colectare.

Mulțumesc, domnule senator, pentru intervenție. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș, de la Ministerul Agriculturii. Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș** – _secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă implică instituirea unei scheme de finanțare prin care beneficiarii programului primesc un ajutor de maximum 40% pentru realizarea de astfel de centre de colectare, spălare și prelucrare primară a lânii.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul doamnei președinte a Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, pentru a prezenta raportul, doamna senator Silistru.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

## **Doamna Doina Silistru:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

## **Domnul Emanoil Savin**

**:**

Pauză!

La solicitarea domnul Savin, facem o pauză. Vă rog.

Mulțumesc tare mult.

Putem să continuăm, domnule Savin?

Mulțumim colegului Savin!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc...

Domnule deputat, vă rog să nu perturbați lucrările plenului.

Mulțumesc tare mult.

Profită de moment, pentru că noi votăm acum multe inițiative pentru zona montană, pe care o susține.

Vă rog, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Într-adevăr, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare, spălare și prelucrare primară a lânii în zona montană.

După cum au spus colegii și domnul secretar de stat, această propunere legislativă are ca obiect de reglementare aprobarea Programului pentru înființarea acestor centre de colectare, spălare și prelucrare primară a lânii în zona montană, al cărui scop este facilitarea accesului la finanțarea investițiilor pentru înființarea acestor centre.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii au transmis avize favorabile.

Iar, în urma dezbaterii, în cadrul Comisiei pentru agricultură, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, pe care îl supunem, spre dezbatere și a adoptare, plenului, împreună cu propunerea legislativă.

Lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnul senator Cîțu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o întrebare pentru inițiatori. La sfârșit ați spus că asemenea programe cresc productivitatea și competitivitatea acestor sectoare. Știm că programele, am făcut un calcul, toate programele din zona montană, bubaline și celelalte, au un buget de 1,3 miliarde de euro. Dacă puteți să-mi explicați cum cresc acestea productivitatea și competitivitatea, cu 1,3 miliarde de euro de la bugetul statului?!

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Baciu. Microfonul central.

Vă rog, aveți cuvântul.

Rog inițiatorii să răspundă în scris întrebărilor adresate de domnul senator Cîțu.

## **Domnul Gheorghe Baciu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Și astăzi, ca și miercurea trecută, s-au supus plenului, dumneavoastră, mai multe programe care vizează agricultura din zona montană, care consider – și considerăm noi, cu toții – că este oarecum mai văduvită de condiții naturale decât cea din zona de câmpie.

Astăzi se vorbește de un lucru concret. Dacă, de aproape 30 de ani, cu acest produs pe care îl dă oaia, adică lâna, nu s-a făcut nimic, s-a ars, s-a azvârlit sau s-a poluat, pur și simplu, natura cu el, acum se întrevede un program de început, care zic eu că e bun. Dacă măcar un centru va fi pe fiecare județ și vom începe iar să colectăm și să prelucrăm primar lâna, aceasta înseamnă că va putea să ajungă, pe de o parte, în izolator de construcții sau chiar în stofe, în țesături și așa mai departe.

Este bun acest program, am discutat și în comisii acest lucru, a primit toate avizele necesare, iar în grupul nostru, PMP, am zis că merită să votăm și să dăm șansa producătorului de ovine, crescătorului de ovine pentru a valorifica acest produs.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Înțeleg că nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale, iar inițiatorul dorește să răspundă acum, nu să răspundă în scris.

Vă rog, domnule senator Trufin, aveți cuvântul. Microfonul 6.

Într-adevăr, în Grupul Partidului Național Liberal am stabilit că vom vota pentru acest program, dar rămân aceleași întrebări și aceleași temeri pe care le avem: că votăm..., toate programele astea însumate, cum spune și colegul meu, Florin Cîțu, înseamnă ajutoare de stat de 1,3 miliarde de euro, iar Ministerul Agriculturii ne-a spus săptămâna trecută că a demarat niște discuții cu Comisia Europeană. Dacă sunt ajutoare de stat, trebuie acordul Comisiei Europene. Temerea noastră este că aceste legi vor rămâne neaplicabile, iar motivația dumneavoastră va fi că: „Dom’ne, noi, PSD-ul, am vrut să facem ceva bun, dar s-a opus reaua aia de Comisie Europeană!”

Noi am votat, dar sperăm ca Ministerul Agriculturii să-și facă treaba și să negocieze serios cu Comisia Europeană. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu pentru intervenție.

Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de sacrificare a animalelor în zona montană (L92/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

În numele inițiatorilor, doamna senator Arcan. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 6.

Așa cum a spus și domnul senator Baciu, acest produs, astăzi, nu este valorificat, din păcate. Până în 1989, România a fost pe locul doi la procesarea lânii. Și, domnule senator, dacă vă uitați pe etichetele vestimentației dumneavoastră cu siguranță găsiți și lână. De aici..., înseamnă un ciclu care înseamnă..., care aduce locuri de muncă, impozite și taxe la bugetul de stat și, de aici, tot circuitul.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim pentru intervenție.

Nemaifiind intervenții la dezbateri generale, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 4 pe ordinea de zi...

Vă rog, explicarea votului.

Domnul senator Nazare. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Această inițiativă legislativă privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de sacrificare a animalelor este necesară, având în vedere că toată zona montană trebuie să beneficieze de o politică specifică distinctă, conform principiilor dezvoltării durabile. E o lege pentru reglementarea sacrificării animalelor în zonele montane și, în general, în localitățile mai izolate din România.

Investițiile din program au ca obiective: valorificarea superioară a produselor montane, limitarea declinului sectorial de producție primară în scopul dezvoltării capacității de producție, asigurarea consumului intern, menținerea și crearea de noi locuri de muncă, cu accent deosebit pe stoparea depopulării. Un alt obiectiv se referă la ridicarea gradului de civilizație în ceea ce privește sacrificarea animalelor, o anumită ordine; un sistem de organizare care ține seama de o stare de igienă pentru sănătatea oamenilor se impune și este imperios necesar. Un alt obiectiv privește stimularea locuitorilor din satele zonelor montane pentru creșterea animalelor și valorificarea resurselor acestor localități.

Această propunerea legislativă răspunde acestui deziderat care ne situează într-un context de civilizație europeană, motiv pentru care vă rog să dați un vot pozitiv acestei inițiative legislative susținute de noi, reprezentanții Partidului Social Democrat din Senatul României, și vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator. Mulțumim pentru succinta prezentare.

Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș, de la Ministerul Agriculturii, microfonul 10, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține propunerea legislativă pentru investiții privind înființarea centrelor de sacrificare a animalelor în zona montană, acest program făcând parte din programul amplu prevăzut în Legea muntelui.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul doamnei senator..., doamna președinte a Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnule președinte de ședință,

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborări raportului asupra Propunerii legislative privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de sacrificare a animalelor în zona montană.

Propunerea legislativă, după cum spunea și colega care face parte dintre inițiatori, atât dumneaei, cât și secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii, are ca obiect de reglementare aprobarea acestui program de investiții, program de investiții majore pentru zona montană. Aceasta se referă la înființarea centrelor de sacrificare a animalelor în zona montană, creșterea animalelor fiind un domeniu preponderent în această zonă.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, de industrii și servicii au transmis avize favorabile.

Iar în urma dezbaterilor care au avut loc în Comisia pentru agricultură, cu unanimitate de voturi, practic, comisia a adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise, pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare, împreună cu Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de sacrificare a animalelor în zona montană.

Lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Doamna senator Severica Rodica Covaciu. Microfonul 2 sau microfonul central? Microfonul 2.

Știm cu toții, și mai ales cei care venim din județe în care predomină zona montană, cât de dezavantajați sunt agricultorii din această zonă. În primul rând, dezavantaje de ordin natural (climă, relief), dezavantaje de ordin structural și toate acestea la un loc aduc o greutate celor care încă mai practică agricultura în această zonă.

Acordarea acestor facilități pentru înființarea centrelor de sacrificare este un lucru foarte bine venit și rezolvă și o mare problemă cu care ne-am confruntat de-a lungul timpului: valorificarea.

Partidul Mișcarea Populară susține cu interes acest proiect și așteptăm cu mare interes implementarea lui.

Mulțumesc. Alte intervenții? Domnul senator Pîrvulescu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cred că nu s-a înțeles de data trecută ce au vrut să spună senatorii Partidului Național Liberal, și anume faptul că Partidul Național Liberal și toți parlamentarii Partidului Național Liberal susțin toate aceste demersuri și toate aceste ajutorări către investitorii români și către producătorii români. Sunt foarte bune aceste programe. Îngrijorarea noastră este că le puneți pe hârtie să dea bine pe sticlă și beneficiarii nu vor accesa aceste fonduri. Atunci, noi vom susține și vom vota toate aceste programe.

În afară de băi de mulțime, pe domnul Daea nu prea îl vedem să facă concret ceva pentru agricultura din România. Și, atunci, să ne răspundă domnul de la Ministerul Agriculturii – dacă nu are timp acum, să ne răspundă în scris – în ce stadiu se află Programul de ajutorare pentru suine, pe care anul trecut – vă aduc aminte că a trecut un an de zile – noi l-am votat în Parlamentul României. Și vreau să știu câte firme, câți producători de suine au beneficiat de ajutor și ce sumă s-a alocat până acum. Dacă nu cumva, domnule secretar de stat, vă răspund tot eu, ca să vă ajut puțin, nu ați primit nici măcar răspunsul de la Uniunea Europeană: dacă se poate sau nu. Eu vă spun de pe acum că va fi zero răspunsul, dar îl aștept de la dumneavoastră în scris.

Așadar, Partidul Național Liberal susține și votează, numai că vom fi cu lupa pe dumneavoastră: dacă programul prevede sau nu acest lucru și, dacă-l implementați, dacă, într-adevăr, banii vor ajunge la acești oameni care într-adevăr merită să fie ajutați.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dacă sunt alte intervenții? Nu mai sunt. Doamna senator Silistru. Vă rog. În numele comisiei? În numele grupului? Cum? În numele grupului, reprezentantul PSD. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu le mulțumesc colegilor de la Partidul Național Liberal și celorlalți colegi de la alte partide care, practic, s-au trecut și coinițiatori la aceste inițiative legislative, dar vreau să le aduc aminte că de abia la începutul acestei sesiuni actele normative referitoare la subvenția pentru suine și pe avicultură au fost retrimise și, practic, noi în prima săptămână – au fost la reexaminare – le-am votat și acum sunt la Camera Deputaților. Deci nu a fost o piedică din partea ministerului că nu și-a dus la bun sfârșit aceste programe.

Așteptăm ca aceste inițiative să fie promulgate, și apoi, în baza unei legi, Comisia pentru agricultură de la Comisia Europeană își va spune un punct de vedere, cu toate că, până atunci, de când au fost lansate aceste inițiative legislative, discuțiile au fost deschise și au fost trimise observații care, între timp, au fost preluate de Comisiile pentru agricultură. Și noi sperăm din tot sufletul să fie puse în aplicare, ca și dumneavoastră.

Dar vreau să vă mai aduc aminte că..., cred că Ministerul Agriculturii, până acum..., ministrul agriculturii, Petre Daea, nu v-a dezamăgit de când este ministru și a pus în practică tot ceea ce și-a propus și a fost trecut în programul de guvernare.

Ieri, nu mai departe de ieri, a pus în aplicare programul cu subvenția pentru creșterea porcilor din rasele Mangalița și Bazna, rase românești cu calități deosebite și rezistență deosebită la boli. Cred că asta este..., pe lângă programul cu tomatele, este un indiciu că ceea ce și-a propus Ministerul Agriculturii va pune în aplicare.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea stânelor montane (L94/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

În numele inițiatorilor?

Domnul senator Avram.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Actul normativ are în vedere punerea în valoare a dezvoltării zonei montane în ceea ce privește păstoritul (mai mult) și creșterea animalelor. Prin creșterea animalelor rumegătoare (ovine, caprine, bovine și alte animale), zona montană are de câștigat în ceea ce privește dezvoltarea acestor stâne..., pentru punerea în valoare a masei ierboase și a vegetației din zona montană.

Având în vedere: tradiția milenară, existența unui efectiv important de ovine, necesitatea îmbunătățirii calității pășunilor, cererea crescândă de produse montane tradiționale, necesitatea introducerii pe piață a produselor din... derivate din laptele de oaie, cu mențiunea de calitate facultativă de „produs montan”, nevoia creării de spații moderne de locuit, nevoia de încurajare a tinerei generații, necesitatea creșterii efectivului de ovine, necesitatea creării de noi locuri de muncă, este necesară implementarea unui program de înființare a stânelor montane, precum și de dezvoltare a acestora.

Valoarea totală a programului este de 7 milioane de euro. Credem că Guvernul României și Partidul Social Democrat, și nu numai, vor avea capacitatea de a găsi sursa financiară pentru dezvoltarea acestor zone.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Mareș.

Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă implică instituirea unei scheme de finanțare pentru beneficiarii privați. Prin program se primesc 40% din valoarea investiției, procent care poate fi majorat cu câte 20 de puncte procentuale pentru tineri și pentru cei care gospodăresc într-o cooperativă aceste stâne.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține inițiativa și raportul Comisiei pentru agricultură. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu pentru intervenție.

Dau cuvântul doamnei senator Silistru, doamna președinte a Comisiei pentru agricultură, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea stânelor montane.

Acest program se va derula pe perioada 2018–2020, va fi susținut din bugetul Ministerului Agriculturii.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a transmis un aviz favorabil, Comisia economică, de industrii și servicii, aviz favorabil.

Consiliul Legislativ – aviz favorabil, cu observații și propuneri.

În urma dezbaterilor care au avut loc în Comisia pentru agricultură, cu unanimitate de voturi, s-a adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise, pe care îl supunem, spre dezbatere și adoptare, plenului, împreună cu Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea stânelor montane.

Lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții?

Domnule senator Baciu, vă rog, aveți cuvântul. Înțeleg că alte intervenții nu mai sunt? Microfonul central.

## **Domnul Gheorghe Baciu:**

2018–2020 este perioada în care va funcționa acest program care a primit o sumă destul de consistentă. De fapt, am realizat și acum că, atunci când este vorba de un program care este interesat și interesant pentru toți membrii Senatului, acesta este votat de către toate formațiunile politice. Organizarea stânelor montane, din zona montană, sigur, reprezintă un astfel de program.

Ar părea poate... Sigur, nu trebuie să ne băgăm în capcana în care a intrat Parlamentul mai anii trecuți, când a căutat să stabilească un număr de căței pe la stână și alte minuni. Astăzi se vorbește despre ce înseamnă o stână mai igienică, unde produsele care se pun în circulație apoi, produsele alimentare, să fie bine făcute, în așa fel încât sănătatea populației să fie păstrată. Această stână va însemna o clădire – m-am interesat la minister, îmi spuneau domnii care au făcut partea tehnică a legii – care va avea patru camere, sigur, cu maturare, cu preparare caș, cu mulgere și cu loc de odihnă pentru cei care înnoptează alături de ovinele lor.

Cred că este bine-venit un astfel de program. Noi o să-l votăm și cred că va trece fără probleme.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții la dezbateri generale, declar închise dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 6 pe ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale (L41/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorilor..., inițiatorului, dacă este prezent, în numele inițiatorilor.

Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, și îl invit la microfon pe domnul Sorin Roșu-Mareș, de la Ministerul Agriculturii.

Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Piața cerealelor și a produselor procesate din România este reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului

nr. 12/2006. Guvernul a aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2017 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2006, ce are obiect de reglementare similar propunerii legislative în discuție.

Ca atare, Guvernul nu susține această propunere... această inițiativă, deoarece tot ce prevede această inițiativă a fost preluat în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul doamnei senator Silistru, doamna președinte a Comisiei pentru agricultură, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea dezbaterii și întocmirii raportului asupra Propunerii legislative privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale.

Într-adevăr, după cum a spus și domnul secretar de stat, având în vedere urgența rezolvării problemelor care erau propuse în această inițiativă legislativă, Guvernul a emis o ordonanță de urgență care, practic, a preluat toate problemele care erau prezentate în propunerea legislativă – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2017 – și, practic, această inițiativă legislativă nu mai poate fi adoptată, având ca obiect de reglementare exact ceea ce cuprinde ordonanța de urgență.

În urma dezbaterilor care au avut loc în Comisia pentru agricultură, membrii comisiei au adoptat un raport de respingere a propunerii legislative, pe care îl supunem plenului spre aprobare.

Lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 7 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2017 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului (L552/18.12.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sofia Mariana Moț, de la Ministerul Justiției.

Vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 9. ## **Doamna Sofia Mariana Moț** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța supusă astăzi aprobării dumneavoastră clarifică regimul de finanțare a Oficiului Național al Registrului Comerțului, în sensul precizării că această instituție este finanțată integral de la bugetul de stat.

Tarifele obținute pentru operațiunile prestate de Oficiul Național al Registrului Comerțului se virează actualmente și vor continua, potrivit proiectului, să fie virate la bugetul de stat. Acestea însă, veniturile proprii, reprezintă doar 2% din necesarul de finanțare, astfel încât se impune asigurarea finanțării întregii activități a Oficiului Național al Registrului Comerțului.

Intervenția legislativă se impune a fi promovată în condițiile în care instituția nu are un temei legal pentru reținerea veniturilor provenind din tarifele percepute, iar necesarul de fonduri pentru ca Oficiul Național al Registrului Comerțului să-și poată derula în continuare activitatea trebuie finanțat de la bugetul de stat, așa cum este și în prezent.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, domnul senator Fenechiu, microfonul 5, pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată, prin adresa Senatului nr. L552, pe data de 18 decembrie 2017, asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2017 pentru modificarea Legii nr. 26/1990.

Proiectul legislativ are ca obiect modificarea Legii nr. 26. E vorba de o modificare tehnică: cine ține registrul național și cine finanțează activitatea registrului, soluția adoptată de Guvern fiind aceea a finanțării integrale de la bugetul de stat, prin Ministerul Justiției.

Proiectul a fost dezbătut în ședința din 27 februarie, în prezența doamnei Moț, ca reprezentant al Ministerului Justiției. A fost adoptat fără amendamente, cu majoritate de voturi, sens în care propunerea Comisiei juridice este de admitere a proiectului, care, așa cum arătam, nu are amendamente.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1991 pentru

sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice (L505/27.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Microfonul 6.

Vă rog să vă prezentați.

## **Domnul Matei Adrian Dobrovie** _– deputat_ **:**

Se aude?

Nu e deschis.

Nu se aude, vă rog să repetați.

Da. Mulțumesc. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Se aude.

Inițiativa legislativă, propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 61/1991.

Tulburarea liniștii publice prin zgomot este o problemă de calitate a vieții. Ca urmare, am propus stabilirea unor limite maxime admisibile de zgomot, introducerea în sarcina agentului constatator a obligației de a măsura nivelul zgomotului cu ajutorul unui mijloc tehnologic și sancționarea recidivei.

La Comisia juridică am depus mai multe amendamente care lasă posibilitatea ca să se constate și pe baza simțurilor polițistului, în cazul în care mijlocul tehnologic, mijlocul tehnic nu funcționează cum trebuie. Ca urmare, toate cazurile sunt acoperite. Ideea este de a îmbunătăți constatarea, astfel încât aceasta să se facă cât mai aproape de momentul perturbator.

Precizez că constatarea se face în locuința reclamantului, deci nu a reclamatului; nu se duce poliția și bate la ușa acestuia, ci se măsoară în camera indicată de către cel păgubit, în camera respectivă, cu sonometrul, care este un mijloc special pentru a măsura zgomotul cât mai cu acuratețe. Se eliberează un buletin sonometric și acest buletin sonometric însoțește, practic, procesul-verbal pe care îl face polițistul.

Am dat un termen generos, de trei ani, de dotare cu aceste aparate a polițiilor, consider că..., agenților constatatori, practic, care pot fi polițiști sau jandarmi și așa mai departe.

Deci toate aceste lucruri au fost prevăzute. Mai mult decât atât, la Comisia juridică am mai depus niște amendamente de îmbunătățire, care au fost însușite de comisie și le mulțumesc colegilor pentru acest lucru.

Cam atât.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

V-am rugat să vă prezentați, că nu vă cunoaștem. Poate ne spuneți și nouă.

Vă rog. Microfonul 6.

Poftim?!

Matei Dobrovie, deputat USR.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Și ar mai fi fost o întrebare, recunosc că nu am parcurs textul: dacă se prevede să avem voie cu portavoce în Parlament?

Dacă...?!

Se prevede să avem voie cu portavoce în Parlament?

Nu. Legea se referă la...

Sau dacă se interzice.

...zgomotul din locuințe și spații cu aceleași funcțiuni.

Am înțeles. Deci e permis. Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, și îl invit la microfon pe domnul Bogdan Samoilă, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne.

Microfonul 8. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative supuse analizei, întrucât producerea de zgomote sau alarmă, sancționată prin Legea nr. 61/1991, are un caracter temporar și nu se poate circumscrie nivelului de zgomot cu caracter continuu, reglementat prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 119/2014, așa cum se prevede în expunerea de motive. Totodată, în prezent, operarea sonometrelor se realizează de persoane specializate din cadrul Direcției de Sănătate Publică, care efectuează expertize sonometrice, persoanele respective având, deci, calitate de experți. Or, în această situație, agenții constatatori nu pot avea calitatea de experți, pentru a putea proceda la efectuarea unor astfel de expertize.

De asemenea, nu poate fi stabilită în mod exclusiv în sarcina ofițerilor sau agenților de poliție competența de constatare și sancționare a contravențiilor din proiect, întrucât ar fi limitată activitatea celorlalte instituții cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice cu ajutorul cărora se asigură și intervenția cu operativitate la aceste evenimente. Argumentele aduse inițial în susținerea demersului legislativ țin de posibilitatea de luare a măsurilor pentru încetarea activității contravenționale, și nu de constatarea faptelor ce constituie contravenție.

În acest sens, arătăm faptul că, deși se dorește efectuarea unei măsurători a nivelului de zgomot în interiorul locuinței sau imobilului persoanei vătămate, în camera indicată de acesta, care să fie menționată într-un procesverbal de constatare și sancționare a contravenției, va interveni în dificultatea completării documentului, fie ca urmare a necunoașterii datelor contravenientului, fie

a refuzului manifestat de acesta în a colabora, dificultate întâmpinată și în prezent. Spre exemplu, nu este deschisă ușa imobilului pentru a i se înmâna procesul-verbal de contravenție sau pentru a i se stabili identitatea.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, microfonul 5, domnul senator Fenechiu, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată, prin adresa Biroului permanent nr. L505/27 noiembrie 2017, în vederea dezbaterii și elaborării raportului la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială a ordinii și liniștii publice, inițiativă elaborată de mai mulți parlamentari USR, PMP, PNL, PSD.

Propunerea legislativă, așa cum s-a arătat, are în vedere reglementarea modificării și a completării Legii nr. 61, în sensul stabilirii unor limite de zgomot, al introducerii în sarcina agentului constatator a obligației de a măsura nivelul zgomotului cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic – sonometru.

Consiliul Legislativ a analizat inițiativa legislativă și a avizat-o favorabil, cu observații, subliniind că faptele a căror constatare ar urma să se facă prin utilizarea mijloacelor tehnice omologate și verificate metrologic nu prezintă similitudini cu cele privind depășirea limitelor de viteză sau conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, așa cum se precizează în expunerea de motive.

Guvernul a comunicat un punct de vedere negativ; nu o să insist, că domnul secretar de stat a detaliat.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a transmis un aviz negativ, iar Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a avizat propunerea favorabil.

În ședința din 27 februarie 2018, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele admise, care sunt cuprinse în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

În consecință, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, inițiativa face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi supusă votului plenului, potrivit art. 76 alin. (2).

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim și noi Comisiei juridice, că ne-a indicat inclusiv articolul.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

Vă rog, domnule senator Wiener, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Domeniul sonor, ca, de altfel, și domeniul olfactiv sunt componente ale spațiului public și bineînțeles că este bine-venită orice reglementare care sancționează abuzul spațiului public. Nu înțelegem poziția Guvernului atât de restrictivă în ceea ce privește posibilitatea aplicării standardizate a unui control al domeniului sonor. Eu cred că lucrurile tehnice pe care le... sau obiecțiile tehnice pe care le ridică Guvernul pot fi rezolvate prin norme de aplicare sau prin amendamente ulterioare, nu cred că sunt de natură să sancționeze legea sau propunerea în ansamblul său.

Grupul USR, evident, va susține acest demers de civilitate, până la urmă, de normalitate. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Înțeleg că nu mai sunt alte intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Stimați colegi, vă informez că la balcon se află un grup de vizitatori din comuna Barcea, județul Galați, la invitația domnului senator Nicolae Marin, chestor al Senatului.

Bine ați venit în Senatul României!

Explicarea votului.

Vă rog, doamna senator Lavinia Craioveanu, din partea Grupului PSD.

a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Dan Dumitrescu, de la Ministerul Sănătății. Microfonul 9.

## **Domnul Dan Dumitrescu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Bună ziua, domnule președinte!

Doamnelor și domnilor senatori,

Ținând cont de faptul că, în lipsa unei reglementări în cazul copilului cu afecțiuni grave, asigurații nu ar beneficia de concediu și indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 16 ani, precum și de necesitatea simplificării eficientizării procedurii de acordare a certificatelor de concediu medical, Guvernul susține prezentul proiect de lege, care reglementează aceste disfuncționalități.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și pentru prezentare.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate. Microfonul 6, domnul senator László Attila.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor din ședința din 27 februarie, Comisia pentru sănătate publică a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere, fără amendamente, și supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Legea face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este prima Cameră.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

Domnule senator Ionașcu, vă rog, aveți cuvântul.

Urmează domnul senator Wiener. Microfonul 2. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PSD a votat pentru această inițiativă legislativă, întrucât, față de forma inițială, s-au adus amendamente în cadrul Comisiei juridice și considerăm că și termenul de trei ani este suficient pentru a se putea pune în aplicare prevederile acestei legi.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții la explicarea votului, alte grupuri? Nu.

Mulțumesc.

Continuăm dezbaterile.

Punctul 9 al ordinii de zi. Este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate (L6/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru

## Mulțumesc, domnule președinte.

Textul Ordonanței nr. 99 face referire la Ordonanța nr. 158/2005, al cărei conținut, mă refer la Ordonanța nr. 99, nu este corelat cu modificările și completările din Legea nr. 399/2006 referitoare la noțiunile care au fost cuprinse în lege, ci face numai referire la Ordonanța, spuneam, nr. 158.

De altfel, conținutul ordonanței este criticat și de către Consiliul Legislativ, dar, în contradicție cu reprezentantul Guvernului, mai există și un alt obiectiv înscris în această ordonanță, la art. 3 alin. (3), din care citez: „Dreptul la concediile și indemnizațiile de asigurări de sănătate la care au dreptul persoanele este condiționat de plata unei contribuții pentru asigurarea pentru concedii și indemnizații în cotă de 1%, aplicată asupra venitului lunar înscris în contractul de asigurare.”

Cert este că această prevedere are impact asupra Legii Codului fiscal nr. 227, iar ordonanța nu face nicio referire la această modificare, pe de o parte. Pe de altă parte, nu este în corelare cu acea cotă de 2,25% pe care angajatorul este obligat să o plătească. Considerăm că este absolut necesară reîntoarcerea la comisie, în vederea reanalizării și corelării prevederilor din această ordonanță cu cele din Legea nr. 399/2006, precum și ale Codului fiscal.

Și, ultima opinie, considerăm că este o creștere a contribuției angajatului. În ordonanța inițială, nr. 158, cota era de 0,75 de puncte procentuale, în legi s-a modificat – și mă refer la Legea nr. 399/2006 – la 0,85 puncte procentuale, iar acum asistăm la o creștere cu 0,15 puncte procentuale.

Deci opinăm că este absolut necesară întoarcerea spre reanalizare la comisia care a emis avizul. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Două chestiuni. Unu. Vă rog să indicați un termen.

## **Domnul Gabi Ionașcu**

**:**

Două săptămâni.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Două săptămâni. E în regulă. Și doi: dacă aveți o calitate de lider sau vicelider în Grupul PMP.

## **Domnul Gheorghe Baciu**

**:**

Este secretarul.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Cu acordul grupului, înțeleg.

## **Domnul Gabi Ionașcu**

**:**

Da.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Bun. Termenul de două săptămâni înseamnă deja 20.03, adică depășim termenul de adoptare tacită.

Voi supune votului dumneavoastră solicitarea Grupului PMP de a retrimite la comisie, termen – două săptămâni, cu argumentele expuse la microfonul 2.

Dacă sunt alte intervenții la dezbateri generale? Domnule senator Wiener, vă rog. Microfonul 2.

prin care a trecut în a-și obține dreptul la concediu medical. Aceste lucruri sunt vizate de ordonanță, faptul că, pe viitor, se creează, de fapt, cadrul legal pentru informatizarea sistemului de eliberare a concediilor medicale. Acestea vor putea să fie eliberate, în măsura elaborării normelor de aplicare, și în format electronic, transmise la distanță, cu semnătura electronică a medicului. Se extinde un termen de 15 zile până la prezentarea documentelor traduse și legalizate din străinătate, în măsura în care cauza pentru care s-a eliberat concediul este îngrijirea copilului în străinătate. Sunt lucruri normale, pe care ar fi trebuit, poate, să le facem de mult, sunt bine-venite și astăzi.

Grupul USR susține această ordonanță.

Vă mulțumesc. Mai sunt și alte intervenții?

Din partea Grupului PSD sunt două solicitări. Domnule senator Gabi Botnariu, vă rog. Microfonul 3. O să-l rog pe domnul senator Bodog să intervină la explicarea votului.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Cum spunea și colegul de la USR, această ordonanță are, în principal, un scop de a crește vârsta, de la 7 la 16 ani, până la care, în cazul unor afecțiuni grave ale copilului bolnav pentru care nu se acordă certificate de handicap, se acordă concediu medical și indemnizație pentru îngrijirea acestui copil de către... reprezentanților legali ai acestora. Și, totodată, stabilirea faptului că pentru aceste afecțiuni grave pentru care nu se acordă certificat de handicap, în speță boli rare, de către comisiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății se va reglementa și se va implementa soluția informatică, pentru administrarea sistemului electronic pentru concediile medicale.

De aceea, reprezentanții Grupului PSD au considerat că aceste două elemente sunt foarte importante pentru părinții copiilor cu afecțiuni grave, deci în special această creștere de la 7 la 16 ani a copilului cu afecțiuni grave..., părinții acestora să poată beneficia de concedii medicale.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PNL, vă rog, doamna senator Hărău, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Stimați colegi, dincolo de „tehnicalități” și nuanțe, ordonanța...

Domnule senator Pîrvulescu, vă rog să-l lăsați pe domnul senator Wiener.

...ordonanța în discuție este, de fapt, un recurs la normalitate. Se crește vârsta copilului bolnav, vârsta până la care părintele beneficiază de indemnizația de îngrijire a copilului, se extinde aria geografică, adică vă amintiți cu toții de apelurile disperate ale Magdei Vasiliu de acum câteva luni, aflată cu copilul la îngrijiri în străinătate, și dificultățile

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Ca mamă și bunică, informată fiind de problemele pe care le au alte mame și bunici cu copiii în cazul tragic în care ele... copiii se îmbolnăvesc, ca reprezentantă a Organizației Femeilor Liberale, care are și a avut sistematic pe punctul de... ca obiectiv politic rezolvarea acestei probleme, n-am cum să nu susțin – și va face asta și Grupul Partidului Național Liberal – un astfel de act normativ.

În ceea ce privește corelările despre care vorbea colegul de la PMP, eu cred că avem încă posibilitatea depunerii de amendamente reglatoare, dar să nu votăm un astfel de act normativ nu e un lucru de făcut. Susținem ca grup, în Partidul Național Liberal, acest proiect.

Mulțumesc.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/16.III.2018

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu, doamna senator. Înțeleg că susțineți și ca mamă, și ca bunică, și ca senator, totuși.

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă rog, domnule senator Bodog. Microfonul 3.

Aveți cuvântul, în numele Grupului PSD. Explicarea votului.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș dori să mulțumesc reprezentantului USR și reprezentantei PNL pentru intervențiile făcute. Consider că intervențiile au fost foarte elegante, iar în ceea ce privește conținutul ordonanței vreau să precizez faptul că am votat această ordonanță nu numai pentru faptul că aduce o serie de înlesniri, practic, aduce debirocratizare în asigurarea actului medical, ci și pentru faptul că pune în acord legea cu o decizie a Curții Constituționale.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Continuăm cu punctul 10 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2017 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății (L7/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Dan Dumitrescu, de la Ministerul Sănătății.

Microfonul 9. Aveți cuvântul.

## Vă mulțumesc.

Se impune adoptarea de urgență a unor măsuri temporare care să ducă la suspendarea pentru o perioadă limitată de timp, de doi ani, începând cu data de 1 ianuarie 2018, a obligației deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor care sunt persoane juridice române, precum și a deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor care nu sunt persoane juridice române, prin reprezentanții legali ai acestora, de la plata contribuției trimestriale datorate pentru medicamentele din sânge uman sau plasmă umană.

Având în vedere aceste necesități, Guvernul susține proiectul de act normativ, de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator Attila László sau László Attila. Microfonul 7. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate publică a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente, și să supună... și supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Legea face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții?

Domnule senator Bodog, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să aduc aminte colegilor mei din Senat că, la sfârșitul anului trecut, România s-a confruntat și, din păcate, se confruntă în continuare cu o criză de imunoglobulină. Importatorii, producătorii, distribuitorii au ridicat problema taxei clawback, motiv pentru care statul român a intervenit și a dat această ordonanță de urgență.

Din păcate – și vreau să subliniez și să trag un semnal de alarmă în acest sens –, producătorii și distribuitorii din România nu și-au respectat promisiunile făcute în fața Guvernului de a pune pe piață imunoglobulină și de aceea ne găsim în aceeași situație în acest moment.

Consider că inițiativa legislativă trebuie susținută și-i rog pe toți colegii s-o voteze. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnule senator Dănăilă, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Consider că acest proiect de lege este foarte benefic prin faptul că sunt foarte mulți bolnavi care ar beneficia de aceste produse din sânge sau din plasmă. Ele se găsesc foarte puțin pe piață și în spitale și sunt foarte necesare pentru tratarea unor boli. Sunt aproape unicele medicamente care pot fi utilizate în anumite afecțiuni și care nu se găsesc la ora actuală. Ele sunt foarte scumpe, așa încât proiectul acesta de lege este foarte benefic și trebuie votat în unanimitate.

## Vă mulțumesc.

Sperăm că va fi unanimitate. Dacă nu va fi unanimitate, ci majoritate, tot va fi adoptat.

Domnule senator Wiener, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, actuala criză a imunoglobulinelor este cronica unor morți anunțate. Dacă vreți o scurtă cronologie a ceea ce se întâmplă de prin 2015–2016, unii dintre deținătorii autorizațiilor de punere pe piață au început să notifice ANM-ul că vor retrage imunoglobulinele de pe piață. În martie 2017 apar primele semnale că lucrurile se vor precipita. În iunie 2017, din nou, unii dintre producători notifică Agenția Națională a Medicamentului că vor retrage aceste medicamente esențiale pentru peste 1.000 de oameni. În România viața lor depinde de aceste imunoglobuline.

În 1 decembrie 2017, din păcate, avem un prim deces datorat strict lipsei de imunoglobulină în România. Acești pacienți trăiesc acum teroarea lipsei acestui medicament. Trebuie să menționăm că nu mai există nicio fiolă de imunoglobulină în România la ora actuală. În 14 decembrie, Guvernul emite această ordonanță de urgență prin care scutește de taxa trimestrială de clawback producătorii, deținătorii, de fapt, de autorizație de punere pe piață a imunoglobulinelor. Efectul, sigur, n-are cum să fie unul benefic în termen scurt, aceste medicamente au un ciclu foarte lung de producție.

Ceea ce trebuie să reținem ca învățăminte... n-o să uzăm de arma politică pentru a aduce acuzații, ci, mai degrabă, de a îndemna la reflecții asupra a trei aspecte esențiale.

În primul rând, e vorba de faptul că trebuie să revizuim politicile fiscale de impunere a prețurilor de referință. România de mult nu mai este o piață atractivă pentru producătorii de medicamente. De asemenea, și taxa de clawback cred că ar trebui reevaluată, oportunitatea și impactul aparent benefic din punct de vedere financiar, dar dezastruos din punctul de vedere al disponibilității medicamentelor pe piață.

În al doilea rând, cred că trebuie să facem eforturi susținute pentru limitarea exportului paralel. Din păcate, în ultimul an nu s-a făcut nimic în această zonă, ba, dimpotrivă – n-o să intru în detalii din nou.

Iar în al treilea rând, cred că redinamizarea Institutului „Cantacuzino”, care ar putea, în principiu, cu o injecție masivă de tehnologie și expertiză, să producă aceste medicamente esențiale, trebuie luată în vedere la modul serios. Distrugerea programatică a acestui institut a fost un atac asupra suveranității acestui popor, asupra securității naționale a României. Și vom reveni cu acest subiect. Eu cred că, dacă există subiecte demne de înființarea unei comisii de anchetă parlamentară, distrugerea Institutului „Cantacuzino” este unul dintre ele.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc.

Dacă nu mai există alte intervenții la dezbateri generale, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 11 pe ordinea de zi, Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul sănătății (L497/5.09.2016).

Reexaminare la solicitarea Președintelui României. Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Dan Dumitrescu, microfonul 9.

- Vă rog. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Prezenta propunere legislativă aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a solicitării Președintelui României, vizează măsuri legislative cu incidență multiplă în domenii din sectorul sanitar: sistemul informativ, activitatea UPU, CPU, definirea unor noi entități, reorganizarea furnizorilor de servicii medicale, închirierea unor spații aflate în administrarea unităților sanitare, modificarea vârstei-limită de pensionare a medicilor, desfășurarea activității colegiilor profesionale, dar și activitatea de distribuție angro de medicamente.

Ministerul Sănătății susține raportul Comisiei pentru sănătate publică. Mulțumim.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate, domnul secretar de... domnul senator László Attila, microfonul 7.

Vă rog. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele din 13 și 20 februarie, Comisia pentru sănătate publică a dezbătut și analizat legea trimisă la promulgare, precum și obiecțiile Președintelui României și, ca urmare a dezbaterilor, membrii comisiei au admis în parte cererea de reexaminare și, în consecință, au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport de admitere, cu amendamente admise, asupra legii trimise la promulgare.

Amendamentele admise sunt de competența decizională a Camerei Deputaților și se regăsesc în anexa la prezentul raport, motiv pentru care supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului un raport de admitere, cu amendamente admise, precum și proiectul de lege.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnul... imediat.

O singură intervenție din partea Grupului PSD, domnul senator Renică Diaconescu, microfonul 3.

Este o lege, așa cum spuneau și președintele comisiei, și reprezentantul ministerului, care vine la reexaminare, trimisă de Președintele României. Parcursul acestei legi este de peste un an și graba cu care noi dorim s-o promulgăm cât mai repede este pentru că aduce foarte multe modificări benefice. De fapt, Legea nr. 95, lansată pe Legea sănătății, cu mulți ani în urmă, în 2007, a avut peste 1.000 de modificări.

De aceea, gândirea noastră, a comisiei – și am spus-o și reprezentantului, și nu mai puțin ministrului sănătății –, este ca să creăm un cod de legi în care să intre Legea malpraxisului, Legea spitalelor, Legea prevenției, ca acest lucru să devină o lege organică, și nu să fie modificată an de an de interesele fiecărui Guvern sau de interesele fiecărui ministru care vine, în parte.

Această modificare pe care am adus-o, esențială pentru medici, este că, în vechea formulă, medicii care acum se pensionează, indiferent de sex, la 65 de ani puteau să continue până la 67 de ani, creându-se o comisie între Casa de Asigurări, Direcția de Sănătate Publică și manager, care luau o hotărâre: pentru unii medici da, pentru unii medici nu. Noi am lăsat o portiță ca medicii care vor să continue, cu trei luni înainte de a împlini vârsta de 65 de ani, să facă o cerere și să aibă dreptul să continue. Medicii care nu vor să continue nu fac această cerere și la 65 de ani nu continuă.

Am vrut să scoatem elementul de dispoziție a managerului față de anumiți medici, poate și în funcție de criterii politice, de ce nu?, și, mai mult, ne-am gândit la un hiatus care se produce în spitalele mai mici din România, pentru că foarte mulți rezidenți care termină nu au un apetit pentru spitalele mici. Și atunci ar fi mai ales spitalele orășenești... și atunci ar fi benefic, până se creează o nouă lege a secundariatului, ca să putem să trimitem mai mulți specialiști, să dăm posibilitatea ca acești medici să stea mai ales în spitalele mici, să nu fie un hiatus de continuitate. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Nemaifiind alte intervenții la dezbateri generale, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii la solicitarea Președintelui României.

Raportul comisiei este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamente admise, în sensul admiterii în parte a obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 12 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind precursorii de droguri (L509/4.12.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Bogdan Samoilă, de la Ministerul... domnul secretar de stat Bogdan Samoilă, de la Ministerul Afacerilor Interne. Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege conține dispoziții cu privire la desemnarea Agenției Naționale Antidrog în calitatea de autoritate națională competentă în domeniu, asigurarea măsurilor de protecție fizică a substanțelor clasificate, indicarea autorităților instituțiilor responsabile cu controlul respectării regimului juridic al precursorilor de droguri și contravențiile și infracțiunile, precum și competența de urmărire penală în cazul săvârșirii infracțiunilor prevăzute în proiectul de lege.

În considerarea celor anterior menționate, vă rugăm să adoptați proiectul de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru sănătate publică și Comisiei pentru apărare, raport comun, domnul senator László Attila, microfonul 6.

Vă rog... 7.

Vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului un raport comun de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituție.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Vă mulțumesc frumos. Dacă sunt intervenții? Domnule senator Dănăilă, vă rog. Microfonul 2, aveți cuvântul. Înțeleg, singura intervenție.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Noi trebuie să aprobăm neapărat acest proiect de lege, prin faptul că precursorii de droguri sunt foarte mult utilizați în diferite laboratoare pentru fabricarea diferitelor medicamente, pentru fabricarea diferitelor substanțe plastice, pentru fabricarea diferitelor parfumuri și substanțe cosmetice și a altora, așa încât în aceste laboratoare substanțele acestea precursor de droguri, dacă nu sunt bine supravegheate, pot deveni o piață de desfacere pentru drogați și sunt foarte malefice pentru populație, astfel încât propun să votăm neapărat acest proiect de lege, care este în acord și cu principiile Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Doamna senator, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

În ultima perioadă ne-am concentrat mai mult pe tratarea efectelor și mai puțin pe cauză. Este foarte bună această inițiativă legislativă, având în vedere că, din ultimele raportări ale Agenției Naționale Antidrog, în rândul tinerilor a crescut incidența acestora la 10% la cei cu vârsta de 16 ani.

Per total, ne menținem totuși sub media europeană. E un lucru bun, dar, având în vedere că în rândul tinerilor acest lucru a devenit deja o modă, este bine să ne concentrăm pe cauze.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție, doamna senator Sbîrnea.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte...

Doamna senator Silistru, vă rog.

## **Doamna Doina Silistru**

**:**

E organică. Luni!

Vă mulțumesc pentru atenționare.

Este proiect de lege organică. Rămâne pentru votul final de săptămâna viitoare, de luni.

Mulțumesc încă o dată.

Punctul 13 pe ordinea de zi, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L47/13.03.2017).

Reexaminare la solicitarea președintelui.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Domnul secretar de stat Petru Andea.

Microfonul 9, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș dori să spun că Legea nr. 47 este legea de aprobare a Ordonanței nr. 81/2016, care dezvoltă o gamă largă de oportunități de formare profesională, mai ales centrate pe ceea ce înseamnă învățământul dual.

Legea a fost trimisă la reexaminare de către Președintele României.

Comisia a analizat obiectul reexaminării și a adoptat parțial..., a adoptat cererea de examinare, cu amendamente.

Noi susținem raportul Comisiei de învățământ, știință, tineret și sport a Senatului.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru învățământ, domnul senator Pop, microfonul 6, pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În urma dezbaterilor, reanalizând legea în raport cu obiecțiile prezentate în cererea de reexaminare și cu punctele de vedere exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, admiterea în parte a cererii de reexaminare și adoptarea legii, cu amendamente.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și legea.

În raport cu obiectul de reglementare, legea este organică, iar Senatul este Cameră decizională. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Doamna senator Hărău, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Fiind foarte interesați de legislația pe această problemă, învățământul dual din cauza lipsei forței de muncă de pe piața forței de muncă, a specialiștilor... a meseriașilor, Partidul Național Liberal votează acest act normativ, făcând însă mențiunea că revizuirea pretinsă de președinte, acceptată _in integrum_ , lucru care nu se face de către majoritatea guvernamentală, ar înlesni suplimentar problemele și ar face legea mai performantă.

Vreau să mai fac o observație. Este cel puțin al șaselea caz pe care l-am numărat în cursul acestei ședințe în care suntem puși – și recunoaștem lucrul acesta – în situația să cârpim, să revenim și iar cârpim. Acum, nu e rău să cârpești ceva care e rupt și a crăpat. Cârpeala, petecul e, uneori, necesar. Dar, cu atât mai mult cu cât avem acum în discuție acte normative de mare importanță pentru bunul mers al țării, și Legea pensiilor – ați văzut ce s-a întâmplat cu Legea salarizării bugetarilor –, legile justiției, ar fi bine ca perioada pe care ne-o acordăm pentru dezbatere să fie cu mult mai largă, cu mult mai serioasă și să nu mai facem lucrul pe un genunchi, pe repede înainte, că revenim și iar revenim și tot revenim și facem praf credibilitatea Parlamentului, lucru din care nici noi – fiecare în parte –, nici noi ca instituție, și nici țara nu avem nimic de câștigat.

Mulțumesc frumos.

## Vă mulțumesc.

Nu știu dacă pot fi de acord cu dumneavoastră cu cârpitul, dar sunt sigur că noi nu suntem de acord cu tăiatul. Domnul senator Pănescu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Această lege a fost îndelung discutată la nivelul Comisiei de învățământ. Suntem la..., așa cum s-a spus, la faza de reexaminare și, într-adevăr, unele dintre modificările solicitate au fost luate în considerare, altele nu.

Care este explicația? Scopul pe care noi l-am urmărit a fost acela de a favoriza, de a susține învățământul dual, cel care poate asigura pentru elevi o bună pregătire practică, poate asigura absolvenți ale căror cunoștințe să fie corelate cu cerințele de pe piața muncii. Astfel, noi am luat în considerare extinderea legii, care în forma anterioară prevedea doar nivelul trei de calificare, școlile profesionale, extinderea către nivelul patru de calificare și nivelul cinci, cea ce înseamnă liceu și școală postliceală. Aici trebuie să înțelegeți că în varianta anterioară noi nu ne-am opus extinderii învățământului dual, ci ideea pe care am avut-o la acel moment a fost aceea de a avea un act normativ special dedicat pentru învățământul liceal tehnic. Până la urmă, am considerat că, într-adevăr, poate fi benefică extinderea de la acest moment, în așa fel încât și cei din liceele tehnice să poată beneficia de colaborarea cu agenții economici.

În schimb, nu am fost de acord cu introducerea unei acțiuni suplimentare de autorizare a operatorilor economici. Și aici explicația este următoarea: unitățile de învățământ își doresc să atragă operatorii economici, în așa fel încât să sprijine învățământul dual și a avea noi elemente birocratice pe relația dintre școală și operatorul economic nu este un aspect care să favorizeze învățământul dual. În plus, trebuie să remarcăm faptul că o școală, atunci când încheie un contract cu un operator economic, verifică... își asumă responsabilitatea pentru asigurarea criteriilor de calitate.

Am să mai spun un singur lucru. Am participat recent la o ședință a Comisiei de dialog social, la Prefectura Iași, și acolo cadrele didactice care au fost prezente exact această idee mi-au transmis-o, să nu complicăm relația dintre școli și agenții economici.

Iată argumente pentru care Grupul parlamentar al PSD va vota această lege în forma la care s-a ajuns cu amendamentele respective.

Vă mulțumesc și eu. Alte intervenții? Domnul senator Alexandrescu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

A fost, într-adevăr, un drum lung pentru această lege. Ea este la origine ordonanță de urgență a Guvernului Cioloș, promovată de fostul ministru al educației, Mircea Dumitru, care a fost gândită de la început pentru a asigura învățământ dual pentru toate treptele de calificare, de la 1 la 5.

Sigur, în Parlament au fost diverse stadii de reflecție asupra acestei legi și iată că acum, în forma în care o regăsim la plenul Senatului, legea... textul legislativ revine în integralitatea concepției lui, adică asigură învățământ dual și pentru școlile profesionale, și pentru licee.

Suntem mulțumiți de faptul că, până la urmă, această formă a prevalat și grație celor două cereri de reexaminare care au fost formulate, pentru că, în acest fel, cei care pornesc pe filiera învățământului dual pot să continue până la capăt, adică până la liceele... până la ultimul grad de calificare, gradul cinci.

De asemenea, au mai fost discuții cu privire la implicarea în consiliile de administrație ale școlilor a membrilor organismelor... firmelor, companiilor care participă la acest training și credem că am ajuns la o formă bună, o formă care poate să fie benefică pentru tot sistemul.

Vă reamintesc că la baza acestor... acestei concepții, acestei gândiri, acestei inițiative legislative au stat câteva exemple de bună practică, printre care Școala Kronstadt

din Brașov, care a reușit, fără să aibă inițial un cadru legislativ, ci doar prin ordin de ministru, dacă nu mă înșel, să implementeze un model care a funcționat și funcționează bine în continuare, și ne dorim ca, generalizând acest model, să putem avea în sfârșit meserii formate cu aportul companiilor, al firmelor, al celor care doresc, într-adevăr, să aibă forță de muncă calificată pe piața românească. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Nemaifiind alte intervenții la dezbateri generale, declar încheiate dezbaterile generale.

Fiind vorba de un act normativ cu caracter organic, votul va fi exercitat săptămâna viitoare, luni, la ora 17.00.

Punctul 14 pe ordinea de zi. Este înscrisă Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2017 privind modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 (L150/6.06.2017).

Reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului. Domnul Cosmin Buzura, secretar de stat de la Ministerul Tineretului și Sportului. Microfonul 10. Vă rog, aveți cuvântul.

## Bună ziua!

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Actualul cadru legislativ a condus și conduce la interpretări diferite din partea organelor de control. Este necesar să fie asigurat un cadru legal, coerent, care să ofere administrațiilor publice cadrul legal asupra organizării și finanțării sportului de performanță.

Totodată, această ordonanță introduce contractul de activitate sportivă pentru sportivii profesioniști.

Ministerul Tineretului și Sportului susține aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38, cu amendamentele admise de către Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Domnul președinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul senator Pop, microfonul 6. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului un raport de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins, împreună cu legea.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? O singură intervenție. Din partea Grupului PSD, domnul senator Pănescu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ca și în cazul legii anterioare, și acest act normativ a avut un parcurs suficient de lung și cei care activează în domeniul sportului așteaptă ca această lege să fie promulgată cât mai repede.

Eu cred că forma actuală este una corectă, în care s-a ajuns la un echilibru, la un compromis, care a luat în considerare atât observațiile formulate la... de către președinte prin cererea de examinare, de asemenea, opiniile celor din domeniul sportului – și aici mă gândesc la minister și sindicate – și, de asemenea, opiniile exprimate de membrii comisiei.

Elementul central favorabil este cadrul legal pe care... care se creează, astfel încât autoritățile administrației publice locale să poată aloca sume din bugetul local pentru finanțarea activităților sportive, inclusiv cele derulate prin asociațiile sportive școlare și universitare.

De asemenea, se prevede ca structurile sportive să poată primi spre administrare și utilizare imobile, baze, instalații sportive, fără însă a putea schimba destinația sportivă a acestora.

Cu aceste argumente, Grupul parlamentar al PSD va susține aprobarea legii. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții la dezbateri generale, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza de reexaminare a legii la solicitarea Președintelui României.

Raportul comisiei este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamente admise și un amendament respins, în sensul admiterii în parte a obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun...,

Cu 78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, legea a fost adoptată.

Punctul 15 pe ordinea de zi. Este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2017 pentru modificarea articolului 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcți finanțați din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi (L9/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul Ionel Minea, secretar de stat de la Ministerul Transporturilor, da?

Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 8.

## **Domnul Ionel Minea** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Transporturilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2017, care urmează a fi aprobată prin acest proiect de lege, are ca obiect de reglementare modificarea articolului 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcți finanțați din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri financiare în domeniul programelor ex-ISPA din sectorul transporturi, în sensul prorogării până la data de 31 decembrie 2019 a termenului de implementare a proiectelor ex-ISPA. Prorogarea termenului se impune deoarece:

1. Implementarea proiectelor nu a fost finalizată, din cauza numeroaselor probleme de natură contractuală apărute între beneficiar și constructori, care au condus la litigii aflate încă pe rolul instanțelor.

Și, doi, pentru a evita riscul dezangajării cheltuielilor pentru aceste proiecte ex-ISPA și, astfel, grevarea semnificativă a bugetului de stat.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Comisia pentru transporturi și Comisia pentru buget au redactat un raport comun.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, domnul senator Arcaș Viorel, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comun.

Arcáș nu Árcaș. Mulțumesc.

Cum doriți dumneavoastră.

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru transporturi și energie și membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au hotărât, cu majoritatea de voturi a membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 16 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2018 pentru prorogarea unor termene prevăzute în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L3/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Attila György, de la Ministerul de Finanțe, microfonul 10. Vă rog. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc frumos.

Prin ordonanța de urgență se reglementează pentru anul 2018 prorogarea termenului de depunere a declarației privind venitul asupra căruia se datorează contribuția de asigurări sociale și cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul minim pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate până la data de 15 aprilie 2018.

Vă rugăm să fiți de acord cu legea de aprobare a ordonanței. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, domnul senator Viorel Arcáș. Am zis bine?

Mulțumesc.

Microfonul 7.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență. Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au avizat favorabil proiectul de lege.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât să adopte raport de admitere, fără amendamente.

în vigoare a următoarei ordonanțe, care va schimba complet acest sistem, iar declarația 600, practic, va fi desființată. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Pîrvulescu. Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 2 sau microfonul central? Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă uit în sală să văd dacă este domnul ministru de finanțe, colegul nostru senator. Nu este. Că văd că s-a schimbat. De când este ministru, nu mai e senator colegul nostru, să mai aibă aceeași reacție pe care o avea înainte. Stimați colegi,

Este vorba de formularul 600. Mi-aduc aminte, la instalarea Guvernului Dăncilă – apropo, nu știu dacă mai este ministru, prim-ministru, că nu prea mai apare, n-o vedem pe nicăieri –, de la instalarea doamnei prim-ministru...

Domnule senator, vă rog, la proiectul de lege dacă vă puteți referi.

...de la instalarea doamnei prim-ministru... Domnule președinte, vă rog frumos să mă lăsați să-mi expun punctul de vedere; și este punctul de vedere al Partidului Național Liberal.

Asupra proiectului de lege, da?

Asupra proiectului de lege.

Vă rog.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Doamna senator Dinu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Stimați colegi,

Ordonanța nr. 2/2018 face parte dintr-o avalanșă de ordonanțe care vin să repare efectele Ordonanței nr. 79/2017, o ordonanță care mai mult a reformat în detrimentul contribuabilului decât în avantajul său.

Este vorba momentan despre prorogarea unui termen, despre o soluție de moment, pentru că înțelegem că Guvernul pregătește o nouă reformă a acestei situații, o nouă soluționare, și anume introducerea unei declarații unice care, de fapt, va desființa această declarație 600.

Remarcăm un ritm amețitor în succedarea acestor reforme în materie fiscală și ne manifestăm îngrijorarea în privința costurilor care, în ultimă instanță, vor fi suportate de contribuabili. Vom vota pentru această ordonanță pozitiv, pentru aprobarea acestei ordonanțe, pentru că este o soluție necesară, astfel încât să nu se atragă sancționarea contribuabililor după data de 31 ianuarie până la intrarea

...de la instalarea prim-ministrului, doamna Dăncilă a spus cu surle și trâmbițe că va desființa și că va elimina acest formular. Președintele Liviu Dragnea, de asemenea, a spus același lucru pe holurile Parlamentului. Partidul Național Liberal se va abține doar pentru că dumneavoastră n-ați făcut un calcul minim, domnilor de la minister, și anume: în expunerea de motive ne-ați spus că sunt aproximativ 210.000 de declarații, de oameni care ar trebui să depună aceste declarații. De asemenea, ați spus că 28.561 au depus până la data de 31 decembrie. Și dumneavoastră duceți termenul, pentru că n-au avut timp oamenii să stea la cozile interminabile.

Acum, dacă de la 1 februarie până la 15 aprilie mai sunt de depus 180.000 de declarații, ce calcul ați făcut dumneavoastră, că oamenii aceștia vor avea timp să-și depună declarații, adică vor avea cam 3.500 de declarații de depus pe zi?! Și revin la ce spuneam mai devreme: în luna ianuarie au depus cam 952 de declarații pe zi.

Așadar nici acest termen vă spun eu că nu o să fie respectat, pentru că oamenii nu vor avea timp să-și depună declarațiile (din expunerea dumneavoastră de motive). Partidul Național Liberal se va abține doar pentru că ați promis și considerăm... Și suntem împotriva acestei declarații 600, pentru că oamenii nu trebuie plimbați pe drumuri pentru că așa vreți dumneavoastră de fiecare dată.

Vă mulțumesc.

O secundă, domnule președinte, mă scuzați, aștept răspuns în scris de la minister: cum vor depune oamenii, pe acest calcul pe care l-au făcut în expunerea de motive? Mulțumesc.

## **Domnul Viorel Arcaș:**

E 7, da. Suntem înainte. Mâine nu avem plen. Unu.

La punctul 2. Avem de-a face doar cu o prorogare de termen în această ordonanță și vedeți că, pe parcurs, dacă urmăreați evoluția, nu mai există termenul de 15 aprilie, pe care îl invocați dumneavoastră. Deci nu v-ați documentat îndeajuns și veniți și criticați nefondat aici!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule senator.

O să rog Guvernul să-i răspundă colegului nostru senator, chiar dacă nu este în cadrul sesiunii de întrebări, interpelări. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.

Ba da. Mă scuzați!

Doamna senator...

În regulă. Doamna senator Presadă.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Mulțumesc mult.

Am și eu o întrebare pentru reprezentanții Guvernului: câte astfel de ordonanțe de urgență trebuie să mai trecem prin Parlament ca să reparăm haosul fiscal generat de către guvernele PSD anul trecut?

Am impresia că avem, așa, o inflație de OUG-uri care încearcă să repare bucăți din acest haos. Am aruncat românii într-o situație incredibilă, nimeni nu știe ce trebuie să declare, când, cum, oamenii... Ba, mai mult, trebuie să plătească taxe și impozite pe venituri pe care nu le au! Este ceea ce face declarația 600.

Ce alte planuri mai avem? Ce mai știm în afară de declarațiile domnului Teodorovici și ale doamnei Dăncilă, adică exact ce taxe trebuie să plătească românii anul acesta?

Aștept răspuns și cred că e o așteptare nefondată, deși perfect legitimă. Știm că Guvernul nu răspunde niciodată întrebărilor adresate din plenul Senatului. Poate și asta este o chestiune care ar trebui să se schimbe.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc pentru intervenție.

Cred că întrebarea are o doză de ironie.

În măsura în care se referă la acest punct de pe ordinea de zi, rog Guvernul să răspundă în scris. În măsura în care nu se referă la acest punct de pe ordinea de zi, vă invit, doamna senator, să adresați întrebarea Guvernului la sesiunea de întrebări, interpelări.

Domnul senator Arcaș Viorel.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Înțeleg că doriți să vorbiți, da?

Să luați cuvântul, mă rog, nu m-am exprimat eu chiar așa academic.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Avem o singură intervenție din partea grupului parlamentar. A vorbit din partea Grupului PSD.

Înțeleg că nu mai sunt alte intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

- Vă rog, domnule senator Manoliu.

- Înțeleg, intervenție, explicarea votului. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, voiam să mulțumesc colegilor de la Partidul Liberal că țin prezența miniștrilor noștri. Le aduc la cunoștință că domnul ministru Teodorovici de obicei vine la ședințe și a fost în sală, dar normal că are și alte treburi.

În al doilea rând, vreau să-i spun colegei noastre că acest formular 600, pe care-l spune, chiar domnul ministru Teodorovici – și Guvernul Dăncilă – a spus că îl modifică, în sensul în care va uni într-un singur formular mai multe declarații, ca să facă mai ușoară declararea veniturilor, și mai simplă, și mai pe înțeles.

Și, în același timp, înțeleg îngrijorarea că sunt multe ordonanțe de urgență care vin, să spunem așa, să îmbunătățească ceea ce facem, dar noi cel puțin ne preocupăm să facem ordine în ceea ce înseamnă inclusiv fiscalitate, față de alții, care nu au făcut asta. Așa că mai ușurel, așa, cu criticile!

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Am înțeles că a fost mai degrabă un răspuns decât explicarea votului. Totuși, PSD a votat „pentru”, da?

Da!

Mulțumesc, domnule președinte.

M-a surprins intervenția domnului coleg senator, chiar de 8 Martie, un atac la o doamnă..., chiar dacă se numește doamna Dăncilă, cred că este...

## **Din sală:**

## Mulțumesc.

Punctul 17 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2017 pentru prorogarea unui termen (L20/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Attila György. Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

Este 7 azi!

Mulțumesc.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2017 pentru prorogarea unui termen s-a reglementat prelungirea cu șase luni a termenului de intrare în vigoare a normei privind efectuarea plăților obligațiilor fiscale administrate de organul fiscal central într-un cont unic.

Vă rugăm să fiți de acord cu legea de aprobare a ordonanței. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, domnul senator Arcaș Viorel. Microfonul 7. Aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Membrii Comisiei pentru buget au analizat proiectul de lege și au hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Stimați colegi,

Înainte de a încheia lucrările, dați-mi voie să vă prezint nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la Secretariatul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003;

– Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul Comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului;

– Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială.

Vă mulțumesc pentru implicare.

Declar închisă ședința plenului de astăzi, 7 martie.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084822]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 41/16.III.2018 conține 36 de pagini.**

Prețul: 90,00 lei