Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·28 februarie 2018
Declarații politice · adoptat
Emilia Arcan
Discurs
## **Doamna Emilia Arcan:**
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!
Tema declarației politice de astăzi am intitulat-o „Programele de dezvoltare și asigurarea acestora cu forță de muncă pregătită”.
Doamnelor și domnilor senatori,
În prezenta declarație politică voi aduce în discuție problema forței de muncă pentru proiectele de dezvoltare ale României. Dacă e să ne luăm după documentele întocmite, România nu are una, ci două strategii în domeniul forței de muncă. Una este Strategia ocupării și cealaltă este Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada 2016–2020.
Cred că problema ocupării este aproape de rezolvare, prin epuizarea resursei umane din țară. Două tendințe conduc la acest deznodământ: reducerea sporului natural al populației, a numărului de elevi și studenți și migrarea românilor către alte state, unde munca este plătită mai bine. S-a vorbit mult despre aceste probleme, dar s-a înțeles prea puțin pentru a inversa sensul tendințelor. Așa că se nasc tot mai puțini copii, iar tinerii continuă să plece din țară, iar cei plecați greu se lasă determinați să revină.
În această situație, angajatorii se plâng de faptul că nu mai găsesc lucrători pentru continuarea sau dezvoltarea afacerilor. Nu mai avem din abundență forță de muncă. Aceasta a devenit o resursă rară și, trebuie să admitem�, cu metodele aplicabile resurselor rare.
În primul rând, o resursă rară are costuri mai mari, iar economia și societatea noastră, dacă vor să se dezvolte, vor fi nevoite să cheltuiască mai mult pentru forța de muncă. Prin prisma acestui factor, se vede cât de bine este anticipat viitorul programului de guvernare al PSD atunci când a impus strategia creșterii salariilor și a veniturilor românilor, consimțind faptul că românii nu mai acceptă situația de a fi lucrătorii cel mai puțin plătiți din Europa. România salariilor mici nu mai este de actualitate. Cu greu se mai găsesc astăzi muncitori români calificați care să accepte să lucreze în condiții grele și cu salarii de mizerie.
În al doilea rând, o resursă rară este utilizată într-un mod cât mai eficient. Această cerință decurge tocmai din faptul că vorbim de o resursă scumpă. Ca să fie mai productivi, lucrătorii au nevoie de condiții de muncă la un standard tehnologic cât mai înalt. Introducerea tehnologiilor înalte și ridicarea gradului de pregătire și responsabilizare a angajaților fac parte din ansamblul metodelor de creștere a productivității muncii.
Un al treilea aspect pe care doresc să-l evidențiez se referă la gestionarea ratelor de emigrare și de imigrare a forței de muncă. Pentru a reduce emigrarea românilor, Guvernul a adoptat măsuri de creștere a salariilor și de îmbunătățire a condițiilor de muncă. Cu timpul, sperăm ca acestea să dea rezultate, rezultatele așteptate, și plecările să se stabilizeze, în așa fel încât să nu se dezechilibreze sectoare întregi de activitate, așa cum s-a întâmplat în domeniul sănătății, și nu numai.