Stenogramă plen

Stimați colegi,

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 28 februarie 2018.

O rog pe colega noastră Federovici Doina Elena să poftească la microfon.

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o, sugestiv, „Guvernul a corectat cazurile punctuale din reforma fiscală”.

Distinși colegi,

Guvernul PSD–ALDE a emis la începutul acestui an câteva acte normative prin care a rezolvat cazurile punctuale care s-au manifestat după intrarea în vigoare a reformei fiscale adoptate anul trecut.

O parte dintre aceste acte normative sunt ordonanțe de urgență, care vor ajunge și pe masa Parlamentului pentru a fi aprobate, iar eu vă rog să susțineți aprobarea lor, pentru că ele au adus acele corecții pentru rezolvarea acelor probleme legate de salariile IT-iștilor cu studii superioare, de unele contracte part-time și de salariile celor care se află în concediu medical. Eu consider că este necesar să admitem existența acestor cazuri punctuale și, cel mai important, este bine că Guvernul a oferit deja o soluție.

Săptămâna trecută a fost rezolvată și problema salariilor celor aflați în concediu medical. Practic, s-a plafonat nivelul contribuțiilor sociale pentru cei cu salarii în concediu medical, astfel încât veniturile nete ale acestora să nu scadă.

La fel s-a procedat și în cazul contractelor part-time, unde s-a definit clar în lege că angajatorul are obligația de a plăti angajaților cu contracte part-time contribuții în valoare aferentă salariului minim pe economie. E normal să fie așa, pentru că până acum au fost sute de mii de angajatori care și-au privat angajații de dreptul la o pensie decentă și au folosit contractele part-time pentru a plăti mai puține contribuții sociale la stat, în dauna propriilor salariați. Dovadă e faptul că, imediat după introducerea acestei măsuri, circa 185.000 de contracte part-time s-au transformat în contracte full-time, ceea ce arată cât de mare era dimensiunea acestor forme de evitare a plății taxelor către stat.

Nu mai e cazul să intru în detalii în ceea ce privește salariile celor care erau deja scutiți de impozit pe profit și, pentru care, nemaifiind spațiu de diminuare a impozitului, nu era posibil să se compenseze creșterea valorii nominale a contribuțiilor sociale. Pentru a nu crește costul angajatorilor, Guvernul a preluat la bugetul de stat sarcina de a completa diferența, cu condiția fermă ca salariile acestor categorii să nu scadă, respectiv IT-iștii cu studii superioare, cercetătorii, persoanele cu handicap grav și sezonierii menținuți în funcție toată perioada anului.

Deci e bine că Guvernul a venit cu aceste soluții și cred că noi, în calitate de parlamentari, trebuie să validăm toate aceste decizii când vor intra în dezbaterea parlamentară. Cred însă că, în același timp, trebuie să ne ridicăm privirea de pe aceste cazuri punctuale, ca să putem vedea imaginea de ansamblu pe care au produs-o reforma fiscală și guvernarea de până acum PSD și ALDE.

Stimați colegi, sunt 1,3 milioane de salariați în sectorul public și în cel privat care sunt remunerați cu salariul minim pe economie și care au beneficiat anul trecut de majorări de salarii, iar în ianuarie 2018 au mai primit o majorare importantă, de circa 100 de lei la salariul net.

Vă mulțumim, stimată colegă.

Pentru stenograma ședinței, îmi fac datoria să anunț că ședința de astăzi va fi condusă de subsemnatul, senator Cornel Popa, în calitate de vicepreședinte al Senatului, și de colegii mei, doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Mario Oprea, în calitate de secretari ai Senatului.

Și le mulțumesc cu această ocazie. Îl rog pe domnul coleg Salan Viorel să poftească la microfon.

Vă rog, domnule senator.

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o cât se poate de sugestiv, „Protecția civilă se face pentru oameni, prin oameni”.

Există activități care, prin natura lor, devin expresia solidarității umane, a întrajutorării, a cooperării. Ziua de azi este dedicată sărbătoririi unei astfel de activități: protecția civilă.

Se împlinesc 85 de ani de când Regele Carol al II-lea a semnat Înaltul Decret Regal din 28 februarie 1930, publicat la 23 martie 1933 în Monitorul Oficial al României, ca Regulamentul Apărării Pasive contra atacurilor aeriene. Acest document marchează apariția protecției civile în România, care avea ca scop, la momentul respectiv, limitarea efectelor bombardamentelor aeriene asupra populației și a resurselor teritoriului.

Pe măsură ce contextul istoric și social s-a schimbat, și această importantă componentă a sistemului apărării naționale a suferit transformări fundamentale. Sfera obiectivelor protecției civile s-a extins, cuprinzând organizarea activității pentru prevenirea, limitarea și înlăturarea urmărilor calamităților naturale, precum și intervenția în cazul unui accident nuclear sau atac biologic.

Dacă la începutul existenței sale protecția civilă îndeplinea misiuni exclusiv în caz de conflict armat, în prezent ea acționează la cutremure, inundații, alunecări și prăbușiri de teren, incendii masive de pădure și la asanarea teritoriului de muniții rămase neexplodate.

În 2004 a avut loc un amplu proces de reformă instituțională, prin care protecția civilă și pompierii militari s-au reunit într-o singură structură unică – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Scopul principal al acestei restructurări a fost adaptarea mecanismului de gestionare a situațiilor de urgență la standardele NATO și la cele ale Uniunii Europene.

Alinierea la cerințele internaționale a activității sistemului de urgență a însemnat și înzestrarea cu mijloace de intervenție de ultimă generație. Începând din 2012, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a beneficiat de fonduri financiare substanțiale pentru achiziționarea de noi echipamente absolut necesare ducerii la bun sfârșit a misiunilor de salvare.

Mulțumim, domnule general.

Haina sufletului dumneavoastră rămâne tot ostășească. Vă mulțumim pentru declarație.

Îl rog pe domnul senator Baciu Gheorghe să poftească la microfon.

Bună dimineața, stimați colegi!

Bună dimineața, domnule președinte, domnilor secretari! Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Guvernanții au «talent»...”.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Recenta ediție a show-ului „Românii au talent” a adus în fața publicului câțiva copii extrem de talentați, care, spre deosebire de alții, lăsați în grija bunicilor, a fraților mai mari, a mătușilor, vecinilor sau a cui s-a nimerit, au avut norocul de a fi luați în străinătate de părinții lor plecați la muncă peste hotare. Printre aceștia s-au numărat doi copii cu șanse reale de a deveni artiști de succes: o micuță balerină în vârstă de 11 ani și un băiețel care cânta la pian legat la ochi.

M-am întrebat care ar fi fost soarta lor dacă părinții nu i-ar fi luat cu ei în peregrinările lor prin Occident în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit și a unui trai decent. M-am bucurat să-i aud vorbind românește, chiar dacă pronunția sau cuvintele lor m-au făcut să zâmbesc uneori cu indulgență. Este, într-adevăr, foarte trist că mulți dintre românii plecați peste hotare nu mai știu limba română, pe care au învățat-o de mici, dar și mai trist este faptul că se înstrăinează și se transformă din români în „românești”, chiar așa cum a răspuns tânărul pianist, evident, chiar fără să vrea, când a fost întrebat despre cine sunt părinții săi: „Părinții mei sunt românești.” Da, „românești”. Ceea ce m-a dus, involuntar, cu gândul la produsele românești, puține, pe care le mai fabricăm și exportăm și le trimitem peste hotare. Probabil și posibil ca de la legătura cu originea lor să plece și percepția acestui copil când a zis așa.

Parafrazez titlul emisiunii care mi-a inspirat aceste reflecții: „Guvernanții au talent”. Talentul de a ne pregăti pentru „export”, în care se regăsesc toate celelalte „talente” translatate din domeniile artistice în cele politice, economice, sociale: din muzică – guvernarea cu dezacorduri sau cu sincope; din pictură – zugrăvirea în roz a unei realități sumbre; din teatru – mimarea grijii față de bunăstarea cetățeanului; din sculptură – deformarea unor realități evidente; din literatură – scriitura științifico-fantastică a unui program de guvernare rupt de realitate; din circ – suspansul politic care ne ține cu sufletul la gură și de care râdem mânzește, cu gândul că pâinea noastră cea de toate zilele este tot mai mică; din iluzionism – cinismul cu care se guvernează, bazat pe nebăgarea noastră de seamă sau iuțeala lor de mână.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl rog pe domnul coleg, domnul senator Oprea Mario Ovidiu, să poftească la microfon.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața tuturor!

Am intitulat declarația politică sub forma unei remarci, dar și a unei atenționări în același timp: „Suspendarea șefei DNA nu a fost inclusă în programul de guvernare”.

Avertismentele pe care le-am lansat acum doi ani ca partid se adeveresc: majoritatea PSD–ALDE a urcat la guvernare nu pentru prosperitatea societății, ci în scop „chirurgical”. Principala activitate a acestui Executiv este să modifice legile justiției, să le convertească în favoarea celor care comit fapte de corupție, tratând momentul ca pe unul care se consumă într-un schimb valutar. Singurul țel al majorității PSD–ALDE este ca prin numeroase forme de intimidare și manipulare să ajungă în mult dorita circumstanță în care verdictele în dosarele penale se luau la sediul de partid.

Acest Guvern și-a abandonat întregul program de guvernare în favoarea exercitării presiunilor asupra șefei DNA. „Cartea neagră” a acestei guvernări demonstrează punctual că, din 724 de promisiuni, doar 33 sunt îndeplinite. Cu toate acestea, restanța care nu dă pace PSD–ALDE este suspendarea Codruței Kövesi și limitarea posibilităților pe care le au la această oră investigatorii. Suspendarea șefei DNA nu a fost inclusă în programul de guvernare. La fel, nici măsurile antijustiție gândite să protejeze infractorii. Și totuși, domnule ministru Toader, asta vă ocupă tot timpul!

Este de netolerat situația în care un ministru al justiției trece de partea persoanelor care sfidează legea! Este rușinos ca organismele internaționale să-ți atragă atenția public că tu, în țara ta, preferi ca inculpații să dărâme cultul unei instituții care și-a dovedit eficiența în lupta anticorupție. Sunt foarte mulți ani de când dorim să înăbușim un fenomen infracțional grav, așa cum este cel al corupției. Este o perioadă lungă în care am făcut eforturi pentru ca justiția să fie un organism sănătos și independent.

Or, PSD–ALDE dorește brevetarea corupției la nivel înalt. Majoritatea aflată la conducere nu dorește procese echitabile și corecte. Dorește privilegii pentru suspecți, dorește legi personalizate, care să semene cu o formă garantată de acces spre libertate, în ciuda manifestărilor infracționale. Lipsa răspunderii penale este ceea ce bucură PSD, neîngrădirea mijloacelor de prejudiciu și conectarea în mod dependent a cetățenilor la acest sistem al șpăgilor, cetățeni care ar trebui protejați de această condiționare abuzivă, care a ajuns să le pună și viața în pericol.

Vă mulțumim și noi.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

Îl rog pe domnul senator Mihail Radu Mihai să poftească la microfon.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,

Am asistat ieri la unul dintre cele mai grotești spectacole pe care România le-a putut oferi în ultima perioadă. Un spectacol al slugărniciei, al incompetenței și al cinismului.

Ministrul justiției, Tudorel Toader, profesor de drept la una dintre cele mai prestigioase universități din țară, fost membru al Curții Constituționale, și-a susținut ieri la CSM pledoaria pentru propunerea de revocare a procurorului-șef Laura Codruța Kövesi. Vă fac o mărturisire: rar mi-a fost dat să văd atâta incompetență, servilism și aroganță ca ieri!

Ajuns să slujească hoția și hoții, nu adevărul și dreptatea, Tudorel Toader a arătat ieri nu doar României, ci și lumii întregi, care se uită cu îngrijorare la ceea ce se întâmplă aici, ne-a arătat tuturor că respectul față de fapte nu mai este o condiție _sine qua non_ a celor puși să administreze o țară. Ajuns în slujba unor „daddy”, a unor deputați-mitralieră, clanul Cosma sau alții, ministrul justiției a demonstrat că este capabil să arunce în aer, cu o nonșalanță și o aroganță greu de imaginat, viitorul a milioane de români, aceia care locuiesc aici sau cei care, sătui de experimentele PSD, au decis sau au fost forțați să plece.

„România a ajuns țara în care unii ar fi în stare să suprime și legea gravitației, numai să scape de pușcărie”, remarca ieri filozoful Mihai Șora.

Pentru acest Guvern nu mai contează nimic: nici protestele a mii de români, ajunse aproape obișnuințe duminicale, nici semnalele de alarmă a mii de profesioniști magistrați, nici apelurile publice ale partenerilor externi, inclusiv ale membrilor familiei socialiștilor europeni.

Domnul Tudorel Toader a prezentat ieri în fața procurorilor CSM o însăilare de păreri personale, argumente emoționale numai bune pentru studiourile de televiziune, interpretări eronate ale textelor de lege. A ajuns până la a nega unul dintre principiile fundamentale ale statului de drept: rolul justiției. Toate acestea pentru a schimba de la conducerea DNA procurorul-șef, unul dintre personajele-cheie în această luptă pentru supraviețuire a acestui stat de drept, care este sub asediu în România lui Dragnea și Tăriceanu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ministrul Toader – brațul armat al asaltului asupra justiției”.

Stimați colegi, am urmărit cu dezamăgire și reflexe autonome intermitente raportul domnului ministru Tudorel Toader prin care declanșa procedura de revocare a procurorului-șef DNA, Laura Codruța Kövesi.

Însă, în spatele aserțiunilor aparent docte, dincolo de textura tehnică, se pot observa transgresiuni flagrante ale logicii juridice formale. Mai precis, referiri la dosare în curs – Belina, pronunțarea asupra unor situații ce intră în competența CSM, și anume tergiversarea soluționării unor cauze sau falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice sau acuzații de arestări nelegale, fapte ce pot fi, eventual, constatate ca atare de instanțele de judecată. _Nota bene_ : domnul ministru știe foarte bine, dar ignoră cu desăvârșire faptul că arestările sunt dispuse de instanțe în România, și nu de vreun procuror.

Trebuie precizat faptul că ministrul justiției poate face aprecieri, conform Constituției, doar asupra managementului defectuos al DNA. De aceea, așa-zisul raport excedează cu mult cadrului constituțional în care domnul Toader are mandat să se pronunțe instituțional.

De asemenea, în același discurs, domnul ministru face procese de intenție și culpabilizează delictul de opinie evocând déjà-vu-uri din epoci de mult apuse. Astfel, se pronunță depreciativ asupra opiniilor exprimate de doamna Kövesi în diverse apariții media și o acuză de prejudicii de imagine aduse României, când, în fapt, este îndeobște cunoscut că toate rapoartele MCV au aprecieri favorabile asupra activității DNA, iar instituția este considerată un model de bună practică în Europa, activitatea ei fiind elogiată de ambasadele Statelor Unite, Suediei, Finlandei, Germaniei.

Într-o țară ca România, devalizată de decenii de corupție și clientelism, mustind de impostură și decrepitudine morală, tirada, formalizată ca raport, a domnului ministru Toader este un gest de-a dreptul indecent. Consider că rechizitoriul întocmit de domnul Tudorel Toader procurorului-șef al DNA este un demers politic(ianist) inacceptabil. Tudorel Toader se dovedește a fi un instrument contondent, prin care grupurile infracționale (dez)organizate atacă frontal statul de drept. Aprecierile din raport sunt evident executate la comandă și se înscriu în cadrul mai larg al desantului asupra fundamentelor democrației la care asistăm de mai bine de un an.

Vă mulțumim, stimate coleg.

Îl rog pe domnul coleg, domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan, să poftească la microfon.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu,

cârciumă. Și nu v-am spus o poveste, v-am relatat doar fapte reale, scrise cu majuscule, în viața, istoria și devenirea comunei Colibași din județul Giurgiu.

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu. Mulțumesc.

Vă mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator Lupu Victorel să poftească la microfon.

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „Colibași – singura comună din județul Giurgiu fără nicio cârciumă!”

Ales pentru a patra oară primar la Colibași în vara anului 2016, Constantin Stoica scrie, de 14 ani, istoria comunei Colibași din județul Giurgiu.

Dacă ar fi candidat pentru un mandat de europarlamentar, ar fi putut fi unul din europarlamentarii români de succes, situat în prima linie a unor demersuri inițiate în legislativul european în favoarea educației, a IMM-urilor sau a agricultorilor, toate în folosul României. Dacă ar fi dorit, poate ar fi fost un vizionar președinte de consiliu județean, pentru că a înțeles că foarte puține lucruri sunt realizabile de unul singur, iar rezultatele durabile sunt o continuare firească a inițiativelor locale și se obțin doar în echipă. Dacă ar fi candidat la alegerile parlamentare, am fi avut în el un parlamentar român strălucit.

Tot ceea ce și-a propus pentru comunitate Constantin Stoica a realizat. Vorbim la Colibași despre promisiunile respectate ale unui om care a luat viața în serios. Realizările lui sunt explicația încrederii pe care i-o acordă cetățenii din comună, iar proiectele sale din acest mandat sunt explicația timpului acordat acum și aici.

PNDL 1 i-a oferit oportunitatea realizării sistemului de alimentare cu apă în comună, în valoare de 13 miliarde de lei, iar implementarea etapei a doua a Programului național de dezvoltare locală, prin care primesc finanțare toate proiectele eligibile ale administrațiilor publice locale, PNDL 2, face posibilă modernizarea drumurilor în satele Colibași și Câmpurelu, în valoare de 16,3 milioane de lei.

S-a realizat și biserică nouă, iar în satul Colibași s-a construit un gard pentru cimitir, pictat cu portrete de sfinți, din banii gospodarilor, nu din bani publici. Școlile gimnaziale au fost reamenajate și li s-au adăugat terenuri de sport. S-a refăcut integral rețeaua electrică și de iluminat stradal.

Cei circa 2.000 de locuitori sunt ocupați să muncească în solarele lor 365 de zile pe an și nu ne surprinde nici faptul că aproape 50% din cei care au aplicat la Programul de sprijin pentru tomate românești sunt din comuna Colibași.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, stimați colegi!

Titlul declarației politice de astăzi: „Reducerea poluării, pe lista priorităților naționale”

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Mă adresez astăzi dumneavoastră pe un subiect pe care eu îl consider ca fiind de maximă importanță: poluarea. Și mă refer la calitatea aerului din marile aglomerări urbane.

Specialiștii au atras atenția că orașe mari ale României sunt poluate. Pe acest subiect există o monitorizare inclusiv a forurilor europene. Dar chiar dacă nu ar fi fost, tot ar fi trebuit să fie în topul listei noastre de priorități. Pentru că un aer poluat înseamnă un risc pentru sănătatea oamenilor.

Aș vrea să tratăm acest subiect cu maturitate. În massmedia s-a vorbit de trei orașe din țară, printre care și municipiul Iași, care n-ar îndeplini parametrii de mediu. Chiar dacă au fost făcute de specialiști, măsurătorile s-au realizat izolat, la intervale neregulate de timp și nu cred că ne pot oferi o imagine reală de ansamblu la nivelul tuturor marilor centre urbane.

Ar trebui să plecăm de la cauză la efect, să monitorizăm fenomenul și apoi să parcurgem etapele de implementare a soluțiilor. Adică instituțiile responsabile să ia în calcul achiziționarea și montarea de echipamente de măsură care să ne ofere informații în timp real despre calitatea aerului, iar ulterior să stabilim ce avem de făcut atât noi, ca for legislativ, cât și colegii noștri din Executiv.

Doamnelor și domnilor senatori, este de dorit să nu lăsăm întreaga responsabilitate a calității aerului în seama administrațiilor locale, a primarilor și a consilierilor. Sigur, există multe măsuri care pot și trebuie adoptate la nivel local. Și ele trebuie stabilite în detaliu după ce avem întreg tabloul poluării. Însă sunt și foarte multe care nu-și vor găsi o rezolvare fără sprijinul autorităților centrale.

Din câte cunosc eu, niciunul dintre orașele mari ale Moldovei, fie că vorbim de Suceava, Botoșani, Piatra-Neamț, Iași, Vaslui sau Bacău, nu are o șosea ocolitoare în adevăratul sens al cuvântului. Iar rolul acestor variante este primordial în creșterea calității aerului: elimină traficul greu din orașe. Totodată, avem un număr foarte mare de mașini vechi, poluante, care sunt aduse și puse în circulație în România. Stimularea și mai clară a achiziției de mașini hibrid și electrice trebuie să se regăsească printre prioritățile noastre, împreună cu cea de realizare a unei rețele naționale de stații de încărcare. Lipsa modernizărilor la termocentrale, precum și gropile de gunoi neconforme sunt alte cauze ale poluării. Acestea sunt doar câteva exemple care contribuie la înrăutățirea calității aerului.

Vă mulțumim, stimate coleg.

Îl rog pe domnul senator Ghica Cristian să poftească la microfon.

Vă mulțumesc. Stimate colege, Stimați colegi,

Astăzi, 28 februarie, este Ziua internațională a bolilor rare.

Sigur, când în România există mari probleme în tratarea bolilor comune, precum afecțiunile cardiovasculare, sau a celor aproape eradicate în alte țări membre UE, cum ar fi tuberculoza, poate părea bizar să discutăm despre boli rare. Totuși, se estimează că există 30 de milioane de pacienți afectați de boli rare în Europa, iar, dintre aceștia, un milion sunt români, majoritatea, evident, nediagnosticați în țara noastră. Trei sferturi din acești pacienți sunt copii.

Diferența dintre estimările medicale și numărul celor diagnosticați deja la nivel național, doar 6.500 de cazuri, semnalează încă o neputință a sistemului medical din țara noastră. Pentru că nu există fie voință, fie capacitatea de a diagnostica în mod corect pacienții care suferă de boli rare sau pentru că nu au acces la tratament adecvat, iar unii nici măcar nu știu că motivul stării lor este o afecțiune de acest tip. Ambele situații reprezintă o încălcare gravă a dreptului constituțional la sănătate.

Unul dintre motivele care stau la baza acestor abateri este lipsa de investiții în infrastructura medicală, în general, și în infrastructura specializată, în particular. Un exemplu concret îl reprezintă cele două centre de boli rare de la Iași, înființate în anul 2016 și care nu au primit nici până acum vreun leu de la bugetul de stat sau de la bugetul local. Nu există clădiri funcționale, nu există programe-cadru prin care să primească finanțare pentru abordarea multidisciplinară, necesară în cazuri dificile, ca să nu mai vorbim despre aparatură.

Vă amintesc că unul dintre cele două centre este dedicat tratamentului malformațiilor de dezvoltare și al bolilor intelectuale rare pediatrice. Dotarea unui astfel de centru ar costa puțin peste un milion de euro, o sumă nesemnificativă în raport cu cheltuielile bugetare.

Știm cu toții, stimate colege și stimați colegi, că statul român poate accesa programe europene în acest scop. Sunt disponibile fonduri pentru programe de screening și detectare de boli rare încă din faze incipiente, când tratamentul, evident, este mult mai simplu, cu mai multe șanse de reușită și, deloc neglijabil, cu costuri mult, mult mai mici. Diversele mecanisme de susținere europene ar putea fi soluția pentru rezolvarea deficitului major de molecule, hormoni de creștere și alte tratamente pentru bolile rare.

Vă mulțumim pentru interesanta dumneavoastră declarație.

Îl rog pe domnul senator Goțiu Remus Mihai să poftească la microfon.

Bună dimineața, domnule președinte! Stimate colege și stimați colegi,

Pentru început, o să dau citire art. 35 din Constituția României – „Dreptul la mediu sănătos”:

„(1) Statul recunoaște dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic.

(2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.

(3) Persoanele fizice și juridice au îndatorirea de a proteja și ameliora mediul înconjurător.”

Stimate colege și stimați colegi,

În această lună și la sfârșitul sesiunii trecute, aici, în Senatul României, au fost votate mai multe legi care calcă în picioare acest drept. Cea mai recentă a trecut zilele trecute și vizează diminuarea fondului forestier național pentru extinderea minelor de lignit din județul Gorj.

După cum am arătat și în cadrul dezbaterii legii în plen, ceea ce s-a votat nu a fost pro sau contra exploatării miniere – problema combustibililor fosili este o altă discuție –, ci pro sau contra respectării Codului silvic, mai exact pro sau contra diminuării fondului forestier național. Din păcate, majoritatea dintre dumneavoastră ați ales să exonerați Complexul Energetic Oltenia, în fapt, statul român, compania fiind una cu capital majoritar de stat, de la a oferi terenuri pentru reîmpădurire și de a achita sumele necesare acestei operațiuni. Nu doar Codul silvic a fost siluit prin votul dumneavoastră, ci și Constituția României, care prevede la art. 35, așa cum am arătat, obligația persoanelor fizice și juridice și a statului de a respecta dreptul tuturor cetățenilor la un mediu sănătos.

Încălcarea unui drept constituțional al tuturor cetățenilor români, inclusiv al celor angajați la Complexul Energetic Oltenia, nu are cum să fie un beneficiu, așa cum ați invocat, în mod fals, la dezbaterea din plen. Și nu e un beneficiu pentru comunitățile locale, cum ați argumentat în cazul altor proiecte de lege, să permitem distrugerea celor mai valoroase zone, a parcurilor naționale naturale și a celorlalte arii naturale protejate, pentru că nu are cum să fie un beneficiu distrugerea celei mai importante resurse și oportunități de dezvoltare a unei comunități locale.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumim, domnule senator.

O rog pe doamna senator Arcan Emilia să poftească la microfon.

## **Doamna Emilia Arcan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației politice de astăzi am intitulat-o „Programele de dezvoltare și asigurarea acestora cu forță de muncă pregătită”.

Doamnelor și domnilor senatori,

În prezenta declarație politică voi aduce în discuție problema forței de muncă pentru proiectele de dezvoltare ale României. Dacă e să ne luăm după documentele întocmite, România nu are una, ci două strategii în domeniul forței de muncă. Una este Strategia ocupării și cealaltă este Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada 2016–2020.

Cred că problema ocupării este aproape de rezolvare, prin epuizarea resursei umane din țară. Două tendințe conduc la acest deznodământ: reducerea sporului natural al populației, a numărului de elevi și studenți și migrarea românilor către alte state, unde munca este plătită mai bine. S-a vorbit mult despre aceste probleme, dar s-a înțeles prea puțin pentru a inversa sensul tendințelor. Așa că se nasc tot mai puțini copii, iar tinerii continuă să plece din țară, iar cei plecați greu se lasă determinați să revină.

În această situație, angajatorii se plâng de faptul că nu mai găsesc lucrători pentru continuarea sau dezvoltarea afacerilor. Nu mai avem din abundență forță de muncă. Aceasta a devenit o resursă rară și, trebuie să admitem�, cu metodele aplicabile resurselor rare.

În primul rând, o resursă rară are costuri mai mari, iar economia și societatea noastră, dacă vor să se dezvolte, vor fi nevoite să cheltuiască mai mult pentru forța de muncă. Prin prisma acestui factor, se vede cât de bine este anticipat viitorul programului de guvernare al PSD atunci când a impus strategia creșterii salariilor și a veniturilor românilor, consimțind faptul că românii nu mai acceptă situația de a fi lucrătorii cel mai puțin plătiți din Europa. România salariilor mici nu mai este de actualitate. Cu greu se mai găsesc astăzi muncitori români calificați care să accepte să lucreze în condiții grele și cu salarii de mizerie.

În al doilea rând, o resursă rară este utilizată într-un mod cât mai eficient. Această cerință decurge tocmai din faptul că vorbim de o resursă scumpă. Ca să fie mai productivi, lucrătorii au nevoie de condiții de muncă la un standard tehnologic cât mai înalt. Introducerea tehnologiilor înalte și ridicarea gradului de pregătire și responsabilizare a angajaților fac parte din ansamblul metodelor de creștere a productivității muncii.

Vă mulțumim, stimată colegă.

Îl rog pe domnul senator Fălcoi Nicu să poftească la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Ministrul justiției, un umil avocat pledant pentru niște infractori cu gulere albe”.

Stimați colegi,

Așa-zisul raport cu privire la activitatea managerială a procurorului-șef al DNA, prezentat acum câteva zile de ministrul justiției, a reprezentat un gest de sfidare pe care majoritatea politică cu interese penale pripășită în PSD și ALDE l-a comis la adresa fiecărui cetățean onest al acestei țări. De fapt, poate că mai corect ar fi fost să spun că președinții celor două Camere ale Parlamentului, domnii Dragnea și Tăriceanu, l-au tocmit pe Tudorel Toader să le fie ministru al justiției pentru a se folosi de dumnealui ca de o unealtă pusă în slujba apărării intereselor unor penali. Și asta într-o țară în care corupția este o amenințare la adresa siguranței naționale și în care se încearcă încă

destructurarea unor grupări cu multe și complicate ramificații politico-economice, care au vlăguit dramatic de resurse bugetul țării și al instituțiilor publice și au sărăcit deliberat regiuni întregi, pentru a crea acolo bazine consistente de electorat captiv.

În aceste condiții, în loc să refuze să se facă părtaș la aceste mizerabile jocuri de interese, ministrul justiției a acceptat să recite în fața națiunii un rechizitoriu întocmit după indicațiile regizorale primite de la PSD, în care a înfierat mânios „apucăturile” procurorului-șef DNA, care și-a permis să deranjeze clica penală înglodată până peste cap în afaceri cu bani publici.

În raportul care a stat la baza solicitării de revocare, care a primit ieri aviz negativ de la Secția de procurori a CSM, domnul Toader ne-a comunicat că procurorul-șef DNA s-ar face vinovat de delict de opinie, fiindcă ar fi pătat, prin declarațiile sale, bunul renume al țării. Renume la care, desigur, au trudit din greu, prin onestitatea și reputația lor imaculată, mulți dintre vajnicii reprezentanți ai coaliției PSD–ALDE, nu-i așa?

Am o veste proastă pentru dumneavoastră, domnule Tudorel Toader. Nu, nu procurorul-șef al DNA ne-a făcut de rușine, ci chiar dumneavoastră, care, atunci când ați avut de ales între a nu vă face de râs, așa cum v-a poruncit domnul Dragnea, și a respecta etica profesională, ați ales fără preget prima variantă. Mai mult, instinctul de slujitor umil al intereselor unui stăpân corupt v-a făcut să recurgeți – și la prezentarea publică a raportului, și ieri la CSM – la acuze lipsite de temei și la utilizarea de informații prin care ați nesocotit prevederi legale. Ați folosit, spre exemplu, în rechizitorul ce v-a fost dictat informații și date dintr-un dosar aflat încă în curs de soluționare și nu v-a păsat că încălcați astfel prezumția de nevinovăție. Scuza dumneavoastră cum că ar fi fost vorba despre informații publicate deja pe o platformă on-line cu profil juridic apropiată găștii de apărători ai penalilor de la trustul TV al mogulului Voiculescu este cât se poate de ieftină, domnule Toader. Un ministru al justiției corect și obiectiv nu recurge la astfel de mijloace.

Și noi vă mulțumim, stimate coleg.

Îl rog pe domnul senator Bodog Florian Dorel să poftească la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Un pas important pentru îmbunătățirea politicilor privind folosirea și reciclarea deșeurilor din plastic”.

## Stimați colegi,

În această declarație aș dori să fac referire la o inițiativă cu impact benefic important asupra mediului înconjurător din România. Mă refer la interzicerea pungilor de plastic de la 1 iulie 2018, precum și a comercializării acestora de la 1 ianuarie 2019.

Sunt deosebit de mândru de faptul că am reușit în Senat să contribuim la trecerea proiectului de lege care modifică și completează Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și deșeurilor, proiect ce a fost votat în unanimitate în această Cameră. Acest act normativ deosebit de important transpune prevederile Directivei

2015/720/UE în ceea ce privește reducerea consumului de produse de transport din plastic pe piața europeană. În urma acestei decizii, aș spune eu, istorice, toate ambalajele din plastic de pe piața Uniunii Europene vor deveni reciclabile până în 2030, reducându-se astfel în mod drastic consumul de articole din plastic de unică folosință.

Cred că putem fi pe deplin mulțumiți de faptul că am reușit împreună să facem un pas important în vederea alinierii la legislația și rigorile Uniunii Europene în ceea ce privește folosirea și reciclarea deșeurilor din plastic. Este o măsură care va contribui decisiv la scăderea poluării mediului înconjurător, la nivel atât european, cât și național.

Pe lângă aceasta, consider că sunt necesare în continuare noi măsuri pentru a ne asigura de faptul că plasticul nu mai poluează apa, mâncarea și organismele noastre. După cum bine știți, singura soluție pe termen lung este reducerea deșeurilor din plastic prin reciclare și reutilizare, acestea fiind o responsabilitate pe care instituțiile statului, organizațiile de protecție a mediului și cetățenii trebuie să o împartă între ei cu maximă seriozitate.

În cele ce urmează este vital, stimați colegi, să ne asigurăm că toate prevederile acestei legi vor fi respectate cu strictețe, pentru a garanta faptul că lăsăm în urmă o țară mai curată pentru copiii și nepoții noștri. Instituțiile publice și autoritățile locale vor trebui să demareze ample campanii de informare și de educare a publicului și să pună la punct un sistem funcțional de returnare, colectare și valorificare a deșeurilor.

Vă mulțumesc, stimate coleg.

DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Cornel Popa:**

## Stimați colegi,

Mulțumesc încă o dată colegilor mei, doamnei senator Emilia Arcan și domnului senator Mario Ovidiu Oprea, care au prezidat alături de mine ședința de declarații de astăzi.

Dați-mi voie, pentru stenogramă, să citesc numele colegilor senatori care au depus declarații politice la secretariatul de ședință: Manda Iulian Claudiu, Pop Liviu Marian, Chisăliță Ioan Narcis, Brăiloiu Tit Liviu, Trufin Lucian, Smarandache Miron Alexandru, Bădălău Niculae, Vulpescu Ioan, Toma Cătălin, Cristina Ioan, Nicoară Marius Petre, Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Cazan Mircea Vasile, Șoptică Costel, Pîrvulescu Eugen, Caracota Iancu, Popa Cornel, Dinică Silvia Monica, Alexandrescu Vlad Tudor, Iriza Scarlat, Bădulescu Dorin Valeriu și Talpoș Ioan Iustin.

Acestea fiind zise, stimați colegi, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 28 februarie 2018. Să aveți o zi bună!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Bună dimineața, stimați colegi!

Rog liderii de grup să invite colegii în sală pentru a începe ședința plenului.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 28 februarie 2018, ședință condusă de subsemnatul, asistat de doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Mario Ovidiu Oprea, secretari ai Biroului permanent al Senatului.

Vă anunț că, din totalul de 135 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența 73 de colegi.

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită. Dacă sunt intervenții în ceea ce privește ordinea de zi? Nu.

Atunci,

Programul de lucru pentru astăzi: între ora 9.00 și ora 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții?

Nu.

Atunci,

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 5–10 martie 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

– luni: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; între ora 14.00 și ora 16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți: între ora 9.00 și ora 16.00, lucrări în comisiile permanente;

– miercuri: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

– joi: lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă: activități în circumscripțiile electorale. Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru de săptămâna viitoare?

Nu.

Atunci,

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem alocuțiunea referitoare la înscrierea în Patrimoniul cultural imaterial UNESCO a practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie.

Stimați colegi,

Vă informez că în ședința de luni, 26 februarie 2018, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a dispus înscrierea acestei alocuțiuni pe ordinea de zi de astăzi, după prezentarea acesteia urmând intervenții din partea grupurilor parlamentare.

Îl invit la microfon pe domnul... Dumneavoastră?... Domnul senator Alexandrescu, reprezentantul Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, pentru prezentarea alocuțiunii.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

În calitate de secretar al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, îmi doresc ca vechile tradiții din această parte a Europei să fie cunoscute de către întreaga lume.

Tradiția de început de primăvară, transmisă încă din Antichitate, de a confecționa și a purta un șnur împletit din două fire de lână, apoi din bumbac sau mătase, unul alb și unul roșu, este caracteristică practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie.

Acest șnur, numit în România mărțișor, era făcut de femei și dăruit membrilor comunității, care-l purtau, începând cu 1 martie, la gât, la încheietura mâinii, la gleznă, încins peste pântec sau, mai târziu, prins cu un ac în piept. Perioada de purtare varia de la două-trei zile la câteva săptămâni, în funcție de zonă. Denumit și „marț”, „mărțic” sau „mărțug”, elementul este răspândit pe tot teritoriul țării.

Mărțișorul are câteva funcții principale:

– funcția protectoare într-un moment de trecere;

– o funcție festivă, de marcare a unei date importante din calendarul popular: cap de primăvară;

– o funcție socială, de solidarizare a membrilor comunității;

– o funcție identitară, de recunoaștere a apartenenței la un grup regional omogen, sud-est european, ce a evoluat în condiții istorice asemănătoare; – o funcție economică, generată de comerțul cu mărțișoare la scară largă;

– o funcție afectivă, de împărtășire a bucuriei începutului primăverii și de comunicare a afecțiunii pentru persoanele de gen feminin cărora li se dăruiesc mărțișoare;

– în sfârșit, o funcție de patrimonializare, exprimată prin acțiunile de salvgardare a elementului, la nivel comunitar și instituțional.

Semnificațiile principale ale mărțișorului sunt astăzi de natură simbolică. Albul reprezintă, pentru majoritatea purtătorilor, puritatea începutului, iar roșul – un atribut al vitalității: sănătate, frumusețe sau iubire.

Moștenirea culturală transmisă de-a lungul multor generații nu trebuie să se piardă și, chiar dacă unele din motivele asociate mărțișorului se regăsesc și la bulgari, moldoveni sau macedoneni, românii au știut să-și creeze un stil propriu, care trebuie conservat, promovat și protejat.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare.

Grupul PSD?

Nu.

Grupul PNL? Nu. Grupul USR? Nu. Grupul ALDE? Nu.

Grupul UDMR, domnul senator Novák. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2 sau microfonul central?

## **Domnul Novák Csaba Zoltán**

**:**

Microfonul central.

Microfonul central, vă rog.

Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,

Cum se știe foarte bine, tradiția mărțișorului este specifică spațiului cultural sud-est european și a fost legată de începerea noului an, fiind un fel de talisman menit să poarte noroc. Reușita României, alături de alte țări, ca mărțișorul să fie inclus în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului imaterial al umanității este un lucru de felicitat și un exemplu de urmat.

Această frumoasă tradiție culturală a Balcanilor și a Europei de Est a devenit un obicei comun al comunităților locale în spațiul intercultural al Transilvaniei. Așa cum mărțișorul a devenit în multe locuri parte integrantă a culturii locale, mai există și alte fenomene, obiceiuri culturale și religioase care, chiar dacă provin de la o anumită comunitate etnică sau religioasă, cu timpul au devenit o valoare de necontestat. Din această categorie face parte și pelerinajul de Rusalii de la Șumuleu de Ciuc, pelerinaj care se leagă de Ordinul Franciscan stabilit în Șumuleu și care a fost atestat în diferite documente începând din 1442.

Pelerinajul de la Șumuleu de Ciuc este cel mai mare pelerinaj catolic nu numai din România, ci din centrul și estul Europei. În afară de pelerinii locali, anual vin la Șumuleu credincioși din Ungaria, Slovacia, Austria, Germania sau chiar și din Australia. Pelerinajul de la Șumuleu, la inițiativa domnului președinte Kelemen Hunor și sub coordonarea doamnei Hegedüs Csilla, a fost nominalizat în 2012 pe Lista Patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO de către Biserica Romano-Catolică din Transilvania, de Ordinul Franciscan, Fraternitatea Regională Transilvania de Est, de Biserica „Sfânta Maria” din Șumuleu de Ciuc, de către Consiliul Județean Harghita, comune și comunități din județul Harghita și, nu în ultimul rând, de Organizația Caritas Alba Iulia.

Din păcate, Guvernul tehnocrat, prin Ministerul Culturii, nu a sprijinit; mai mult, a obstrucționat această încercare și dorință legitimă a comunității din Transilvania. Totodată, pe parcursul acestor ani, din 2012 până în 2014, miniștrii liberali de la Ministerul Culturii nu au considerat o prioritate acest deziderat al comunității maghiare.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumim pentru scurta alocuțiune. Dacă mai sunt alte intervenții? Din partea Grupului PMP? Nu.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Doamna senator Andronescu.

Am întrebat din partea Grupului PSD. S-a încheiat. Mulțumesc.

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Programul de lucru al Comisiei Europene pentru anul 2018 – COM(2017) 650 final.

Dau cuvântul doamnei senator Crețu, microfonul 6, pentru a prezenta proiectul de hotărâre.

Vă rog, aveți cuvântul.

Bună ziua, stimați colegi!

Ca în fiecare an, Comisia Europeană elaborează programul de priorități pentru anul următor.

Această comunicare este de la sfârșitul anului trecut. Am analizat-o în două ședințe. A trecut prin majoritatea comisiilor, în scopul de a selecta din anexele programului Comisiei acele documente legislative și non-legislative care au relevanță pentru România și pentru comisiile respective.

În ceea ce privește conținutul programului, nu sunt modificări. Se mențin cele 10 priorități ale Comisiei Europene,

legate de muncă, investiții, creștere, piața unică digitală, piața energetică, piața internă mai aprofundată, uniunea economică și monetară, comerțul internațional, spațiul de justiție, o nouă politică privind migrația, o creștere a rolului Uniunii Europene în lume și o apărare a valorilor democratice.

Dar, fiind ultimul an de mandat, Comisia Juncker vrea să termine acest program și, drept urmare, și-a propus ca până în luna mai să elaboreze toate actele normative, și nelegislative, și legislative, prin care intenționează să pună în aplicare programul. Drept urmare, atrag atenția tuturor comisiilor care au selectat priorități că acestea vor veni într-un timp foarte scurt. Inclusiv, conform comisarului Oettinger, în 2 mai, proiectul de cadru financiar multianual pentru perioada următoare va fi lansat.

Astăzi supunem spre aprobarea dumneavoastră lista cu actele, cu documentele europene pe care le vom analiza în perioada care urmează. Nu este o comunicare cu Comisia Europeană, ci decizia noastră, a Parlamentului, de a analiza documente europene.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu.

Înseamnă că ne-ați convins, doamna senator.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comunicarea reprezintă o evaluare a progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce privește implementarea strategiilor naționale proprii cu privire la integrarea romilor.

Comunicarea a fost analizată și în comisiile de specialitate competente, respectiv învățământ, sănătate, juridică.

Ca urmare a analizei făcute, cu privire la România se sesizează atât progrese, uneori vizibile, cât și aspecte îngrijorătoare, care țin mai ales de situația tinerilor romi, care este aceeași cu a tinerilor..., mai gravă încă decât a tinerilor români, în ceea ce privește încadrarea profesională și părăsirea timpurie a școlii, fără a mai urma o altă activitate după.

Dintre aspectele care vizează Parlamentul și Guvernul, deci nu aspecte legate de politici și implementare, mulțumim Comisiei juridice pentru contribuția pe care a adus-o, pentru că vine pe linia propunerii Comisiei Europene și a Parlamentului European de a defini juridic antigipsismul, aceasta este, sub aspect legislativ, singura sarcină pe care o avem. În rest, sub aspectul strategiei teoretice și al legislației, stăm relativ bine. Sub aspectul implementării, mai sunt enorm de multe lucruri de făcut.

Deci solicităm atât ministerului, cât și comisiei competente să încercăm introducerea în legislație a acestui termen, care depășește conceptul existent actualmente de „discriminare” sau pe cel de „rasism”, „antisemitism”, care sunt din aceeași gamă de concepte.

Drept urmare, vă propunem aprobarea unui raport simplu, prezentat spre informare dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Cu 79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost votat.

O invit la microfon, cu scuzele de rigoare, pe doamna senator Andronescu, microfonul central, pentru a exprima punctul de vedere al PSD.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Doamna Ecaterina Andronescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am crezut un moment că aveți ceva cu mine de nu-mi dați cuvântul.

Aș fi vrut să aduc aici, în fața dumneavoastră, convingerea... să vă conving că au fost foarte multe fonduri europene dedicate populației de etnie romă. Am avut foarte multe proiecte pe educație, am avut pe „Șansa a doua” și eu cred că în continuare, pentru integrarea copiilor de etnie romă în școală și, prin școală, în societate, Ministerul Educației dezvoltă în continuare nenumărate proiecte pentru acest domeniu.

Vă mulțumesc foarte mult.

Nu.

Atunci,

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Ba da, Mihail. Senatorul Mihail, de la USR.

Vă rog. Mă scuzați!

Domnule senator Mihai Mihail, microfonul 2, aveți cuvântul.

O să vă rog să fiți mai atent.

## Da, mulțumesc.

Așa cum a subliniat și doamna președinte al comisiei, ce lipsește este acțiunea. Strategiile pentru sprijinirea minorităților defavorizate în România nu au beneficiat niciodată nici de un plan de acțiune și nici de un buget explicit definit. Și faptul că modul în care noi gestionăm sau, mai bine zis, nu gestionăm fondurile europene, cu înființări și reînființări de ministere, lovește, bineînțeles, în ansamblul activităților care au nevoie de finanțare europeană și în acest domeniu în mod special.

Deci execuția este cea care lipsește și nu am văzut în propunerea de hotărâre pus accentul pe acest punct, ci pus accentul pe lucruri legate de limbaj, care nu vor rezolva planul de execuție.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Mai sunt alte intervenții?

Domnule senator Ghica, doriți să interveniți? Nu.

Mulțumesc.

Atunci,

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Doamna senator, am ceva cu dumneavoastră, dar e de bine.

După cum observați.

Continuăm cu punctul II – Inițiative legislative.

1. Propunerea legislativă privind Legea muntelui (L95/5.02.2018).

Procedură de urgență.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului.

Doamna senator Arcan, dintre inițiatori, aveți cuvântul. Vă rog, microfonul 6.

## **Doamna Emilia Arcan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Această propunere legislativă privind Legea muntelui este deosebit de importantă, având în vedere că zona montană este marcată de unele dezavantaje naturale și că trebuie să beneficieze de o politică specifică, care să vizeze reducerea dezechilibrului între zonele favorizate și cele montane.

În acest moment, legea este în vigoare, nr. 347/2004, cu modificările și completările ulterioare, însă este nevoie de o revizuire și actualizare a întregii problematici care privește zona montană, precum și numeroasele modificări legislative naționale și europene cu privire la dezvoltarea și protecția zonei montane, care în acest moment nu corespund cu realitățile actuale.

Întrucât problemele care se cer reglementate de noua propunere a Legii muntelui sunt vaste, mă voi rezuma doar pentru câteva... la câteva propuneri, și nu voi intra pe conținut, pentru că trebuie să lăsăm timp pentru dezbatere. În primul rând, o claritate a actului normativ în discuție este caracterul atotcuprinzător al aspectelor naturale și umane pe care le prezintă această zonă, în baza principiului solidarității cu oamenii din aceste locuri, continuând cu cele economice, ecologice și culturale.

Prin propunerea noastră se creează linia de instituții centrale și locale care răspund de aplicarea legii. Toate demersurile care se fac pentru implementarea acestui act normativ au ca scop final crearea de noi locuri de muncă, evitarea exodului populației tinere, dezvoltarea unor parteneriate public-private cu scopul valorificării potențialului local, valorificarea produselor montane, tradiționale, agricole, ecologice, constituirea sau dezvoltarea formelor asociative, creșterea ponderii sectorului întreprinderilor mici și mijlocii în industria agroalimentară.

Prin urmare vă rugăm să..., mai sunt, mai sunt și alte considerente, însă, față de cele prezentate succint, vă rugăm să dați un vot pozitiv și vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Attila György, de la Ministerul de Finanțe.

Microfonul 9.

Nu? Stați o secundă, atunci!

Domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș, de la Ministerul Agriculturii, pentru punctul 1.

Microfonul 8.

Și se pregătește pentru punctul 2 domnul György Attila. Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă implică: acordarea de sprijin financiar și soluții legislative pentru crearea de noi locuri de muncă; evitarea exodului populației tinere din zona montană – la fel cum a prezentat doamna Arcan, unul dintre inițiatori; de asemenea, dezvoltarea de parteneriate public-private cu scopul valorificării potențialului montan; de asemenea, constituirea și dezvoltarea formelor asociative, indiferent de domeniu, în vederea creșterii competitivității economice; creșterea calității vieții; creșterea ponderii sectorului întreprinderilor mici și mijlocii.

Analizând această propunere legislativă, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține adoptarea acestei inițiative.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu au elaborat raport comun.

O invit pe doamna președinte, doamna senator Silistru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comun.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru mediu au fost sesizate, prin adresa L95/2018, de către Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative privind Legea muntelui.

Propunerea are ca obiect de reglementare modalitățile de protecție și dezvoltare durabilă și inclusivă a zonei montane, corespunzător realităților actuale din România.

Consiliul Legislativ a depus aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare au transmis avize favorabile.

În urma dezbaterilor s-au formulat... în cele două comisii s-au formulat amendamente care, supuse votului, au fost adoptate și se regăsesc în anexa nr. 1 la prezentul raport, iar amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2.

În ședințele din 20.02 și 27.02.2018, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritatea de voturi ale celor prezenți, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise și cu amendamente respinse, pe care îl supunem, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului, împreună cu Propunerea legislativă privind Legea muntelui.

Lege ordinară; Senatul, primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Chirteș. Vă rog.

De la USR, intervenție, de la PMP, intervenție..., de la PSD? Doamna senator Andronescu? Nu.

- Mulțumesc.

Domnule senator Chirteș, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Chiar nu ați greșit când ați invitat și Ministerul de Finanțe, fiindcă această lege va avea și în viitor nevoie de sprijinul Ministerului de Finanțe în tot ceea ce înseamnă, până la urmă, dezvoltarea zonei montane.

Iată, este..., considerăm și noi, Grupul parlamentarilor PNL, că este o lege bună. De ce spun acest lucru? Pentru că fosta Lege nr. 347/2004 nu și-a atins obiectivele și țintele. Iată, va trebui ca foarte multe ministere să conlucreze pentru dezvoltarea, până la urmă, a zonei montane: Ministerul Administrației și Internelor..., al Dezvoltării Regionale, Ministerul Mediului, deoarece cred că implementarea unor proiecte, a unor proiecte complexe în zona montană este destul de complicată. Și, aici, dacă..., vorbim nu numai de constrângerile arătate în expunerea de motive, ci și de constrângerile comunităților, care provin, până la urmă, din instituirea, de multe ori abuzivă, a acelor arii naturale protejate care se suprapun exact peste comunitățile locale și, bineînțeles, pentru..., până la urmă, în domeniul de activitate al lor.

Partidul Național Liberal va susține acest proiect de act normativ. Doar o singură specificare, pe care o adresez Ministerului Agriculturii: modalitatea în care se vor face din nou acele centre regionale, de această dată, montane și, bineînțeles, vrem ca aceste centre regionale montane să fie, într-adevăr, umplute cu specialiști, cu oameni de bază ai muntelui.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Baciu. Microfonul? Microfonul central. Vă rog.

Bună ziua, stimați colegi! Bună ziua, domnule președinte!

Provin dintr-o zonă de munte, o fostă zonă necolectivizată și știu ce înseamnă și cu câte... ce înseamnă viața în acest areal și câte greutăți au cetățenii care locuiesc și se încăpățânează să rămână în continuare în zona montană, unde predomină dealuri, munți, păduri, culturile se reduc și se restrâng doar la câteva specii de fiecare zonă, pomicultura, în afară de măr, este aproape absentă și toate celelalte facilități pe care le au cei de la câmpie, cu terenuri roditoare, cu soluri pline de humus și predominând cernoziomul. La noi, aceste pământuri sunt mult mai sărace, dar totuși bine, bine îngrijite și cultivate.

Consider că orice lege, orice articol de lege, cât ar fi el de mic, care vine în sprijinul acestui gen de localități, al celor care locuiesc în zona montană – care reprezintă o pondere însemnată din totalul suprafeței țării, al suprafeței agricole – aduce un mult bine cetățenilor respectivi.

Dacă noi ne-am încăpățânat să rămânem și să locuim acolo, este bine să creăm condiții ca și copiii noștri, și cei care ne urmează să rămână cu locuri de muncă stabile la noi, în această zonă..., și facilitățile pe care statul și legiuitorul, de această dată, le pun în sprijinul acestor cetățeni să fie bine resimțite.

Grupul nostru parlamentar, PMP, va vota această lege și o consideră oportună și bine-venită.

În Comisia pentru agricultură, din care fac parte, discuția a fost foarte aplicată, destul de serioasă și cu multe argumente pentru și cu multe îmbunătățiri aduse. Și acolo votul nostru majoritar a fost pentru această lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Îl invit la microfon pe domnul senator Coliban. Microfonul central. Vă rog.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Cu siguranță este nevoie de o nouă Lege a muntelui după 14 ani, avem nevoie de un cadru legislativ care să reglementeze și să ajute populația din aceste zone. Legea aceasta, propunerea aceasta vine cu un set de propuneri importante, care considerăm că ar merita discutate pe îndelete, pentru că au impact asupra a 658 de UAT-uri. Și, din nou, venim să vă întrebăm de ce avem..., de ce este această grabă? Unde ne grăbim? Bugetul de stat a fost aprobat și am fi avut timp până la rectificare să îmbunătățim prezenta propunere, pentru că noi credem că este nevoie de această îmbunătățire.

Considerăm că forma actuală nu este perfectă. Forma actuală propune o structură la nivel național, pe care o considerăm greoaie și de care nu suntem convinși. Nu suntem convinși că este nevoie de realizarea acestei structuri, nu suntem convinși că nu ar fi putut fi folosit personalul actual din direcțiile agricole, nu suntem convinși că nu ar fi putut merge inițiativa pe structura de descentralizare a consiliilor județene și considerăm că aceste dezbateri ar fi trebuit să aibă timp mai mult alocat și să fie purtate.

Mai mult, vorbim din nou despre o inițiativă parlamentară. Un proiect de o asemenea amplitudine și de o asemenea amploare considerăm că ar trebui să fie, în primul rând, asumat de către Guvern și să vină cu toate studiile și toate fundamentările necesare. Știm cu toții că o inițiativă parlamentară nu are nevoie de toate aceste fundamentări și există situații în lege care ridică semne de întrebare.

Și voi atrage atenția asupra uneia singure: sunt două articole, art. 8 alin. (4) și art. 10 alin. (6), prin care, pur și simplu, dăm lemn gratuit. Nu suntem împotriva susținerii comunităților locale, însă, când vorbim despre a da lemn gratuit, știm cu toții care este criza lemnelor de foc cu care ne confruntăm în ultimii ani și nu am avut un punct de vedere al Ministerului Apelor și Pădurilor pe această problemă în susținerea legii.

Prin urmare, fundamentarea din partea Guvernului ar fi trebuit să fie una mult mai bine făcută și mai temeinică și, din acest motiv, urmând să luăm o decizie finală după încheierea dezbaterilor din plen și după susținerea amendamentelor, intenția USR este de a susține principiile, dar de a se abține la votul la această lege.

Mulțumesc. Alte intervenții? Domnul senator Tánczos Barna. Vă rog. Microfonul 2 sau microfonul central? Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Zona montană din România are nevoie de o asemenea abordare și merită o atenție specifică acestei regiuni. Este o atenție specială acordată de Ministerul Agriculturii și antevorbitorul meu, domnul Chirteș, parcă mi-a citit gândurile. Aș fi rostit și... o să rostesc, practic, aceleași cuvinte-cheie: abordare multidisciplinară, colaborare între ministere, sprijin din partea Ministerului de Finanțe și Ministerului Mediului, sprijin și din partea autorităților locale, pentru că un minister – chiar dacă este vorba de Ministerul Agriculturii – singur nu va reuși să ducă la bun sfârșit un asemenea program complex.

Este bine-venită inițiativa. Cu siguranță, având în vedere complexitatea, când vom discuta de detalii, când vom discuta de legile specifice fiecărui domeniu, legile specifice fiecărei activități din zona montană, cu siguranță vom avea multe discuții, unele chiar contradictorii, vom avea foarte mulți cârcotași care vor veni și vor spune că va trebui să facem altceva sau altfel. Ideea este însă bună, inițiativa este lăudabilă și este de susținut.

Trebuie acordată o atenție deosebită colaborării cu autoritățile publice locale, pentru că, chiar și în cazul în care vom crea acea nouă structură, Agenția Națională a Zonei Montane, cu siguranță, foarte multe dintre sarcini le vor reveni autorităților publice locale. Va fi nevoie de o colaborare activă cu aceste autorități, pentru că drumurile locale, dezvoltarea infrastructurii locale, dezvoltarea infrastructurii pentru utilități publice, toate aceste activități sunt în sarcina autorităților publice locale și sprijinul trebuie să vină înspre ei.

Trebuie să subliniem și acele activități care sunt nonagricole. Normal, inițiatorul fiind Ministerul Agriculturii, primele programe concrete de sprijin financiar pentru cei din zona montană vin pe partea agriculturii: Legea pentru centrele de colectare și procesare a lânii, legea care o să intre în dezbatere imediat, cu privire la rasele autohtone, multe programe venite de la Ministerul Agriculturii, dar activitatea nonagricolă, cea de dezvoltare a micilor afaceri nonagricole, a turismului, aceste activități cu siguranță vor implica și celelalte ministere și vor trebui să vină inițiative, pe baza legii pe care o vom vota astăzi, Legea muntelui, să vină și să completeze programele lansate de Ministerul Agriculturii.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Observ că domnul senator Chirteș v-a citit doar o parte din gânduri, pentru că expunerea dumneavoastră a fost mai mare.

Alte intervenții?

Doamna senator Craioveanu, din partea Grupului PSD. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnule senator Chirteș, dacă doriți replică, drept la replică...

Să ne spuneți cum citiți gândurile!

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am vrut să iau cuvântul pentru că, în ultimele zile, în presă și în televiziune mai ales am văzut titluri care spuneau cam așa: „Senatul României a dat drumul la defrișări în pădurile virgine”. Știți cu toți că, împreună, și puterea, și opoziția, cu excepția celor de la USR, am votat pentru deblocarea proiectelor de interes public pentru oamenii din zonele montane. Și de aici a ieșit titlul de care vă vorbeam mai devreme.

Această lege este încă o dovadă că PSD-ul își dorește o dezvoltare inteligentă, durabilă și inclusivă a zonei montane și că, în același timp, prin ceea ce facem păstrăm echilibrul ecologic și protecția mediului natural. N-o să fac prea multe comentarii legate de conținutul legii. S-a vorbit mai devreme despre aceasta, este clar că este o inițiativă bună, altfel n-ar fi fost lăudată de colegii din opoziție.

M-am uitat însă la ce articol spunea colegul de la USR că ar trebui revizuit. Este vorba de a permite fermierilor din zona montană să-și construiască adăposturi și anexe gospodărești din lemnul de acolo. Mi se pare că e ceva de bun-simț.

Mulțumesc și felicit și eu inițiatorii.

Și vreau să vă spun că, încă o dată, dăm dovadă că ceea ce am promis în campanie, iată, realizăm.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale și vom trece la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de...

Doamna senator Arcan!

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentele respinse se susțin?

Vă rog, domnule senator Coliban, aveți cuvântul. O să vă rog să indicați și numărul curent. Microfonul central.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am venit cu o serie de amendamente care vin să corecteze niște aspecte care țin nu de detaliu, ci chiar de substanță, pentru că vorbim despre principii și trebuie să fim foarte atenți la exprimarea pe care legea, care emite aceste principii, o are. Prin urmare, primul amendament, nr. crt. 1, marginal 1. Este vorba de un amendament adus art. 5 alin. (3) lit. b) unde se vorbește despre racordarea la rețeaua de energie electrică a localităților montane. Și în finalul acestui paragraf se spune, se face mențiunea: „iar acolo unde nu este posibil, asigurarea acestei racordări să se facă din surse regenerabile”.

Consider exprimarea aceasta ca fiind una nefericită, pentru că „nu este posibil” este foarte subiectiv și foarte greu de definit. Puteam vorbi despre „nu este fezabil, nu este eficient, din punct de vedere economic” etc. Mai mult, într-un context de dezvoltare durabilă și în secolul XXI, consider că partea aceasta de energii din surse regenerabile ar putea să fie prioritate, și nu doar acolo unde nu este posibil.

Totuși în dezbaterile din cadrul comisiei am reformulat și am propus formularea „inclusiv asigurarea acesteia din surse regenerabile”, dat fiind că oricum va urma un cadru de aplicare a legii, un HG probabil, și să permitem definirea detaliilor la nivel de HG.

Prin urmare, să nu impunem o prioritizare de la nivelul textului de lege, ci să lăsăm HG-ul să facă acest lucru. Amendamentul propus...

Formularea ar fi: „racordarea la rețeaua de energie electrică a localităților montane și a zonelor izolate: locuințe, ferme, cătune, tabere de vară, stâne, cabane turistice, obiective turistice, inclusiv asigurarea acesteia din surse regenerabile”.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă rog să continuați.

Art. 5 alin. (5) lit. f) este grupat în cadrul aceluiași număr curent, dar la pagina următoare: „Construirea, reabilitarea și dotarea bazelor Salvamont...” din textul inițial...

Domnule senator! Domnule senator!

La nr. crt. 1 am supus la vot tot acest amendament care cuprinde lit. b) și lit. f).

Vă rog, dacă de la punctul 2 încolo mai aveți.

Bine. Marginal 3.

Art. 8 alin. (3) și alin. (4). Sunt două modificări propuse. În primul caz vorbim despre specialiști agricoli, medici și profesori ce se stabilesc în zona montană și ar trebui să primească un ajutor. Suntem de acord cu principiul, dar, de fapt, efectul pe care ar trebui să îl urmărească această lege este ca respectivii specialiști să profeseze fie și doar câteva ore, fie și doar... în cazuri punctuale, să profeseze în această zonă montană, pentru că, altfel, putem încuraja o adevărată speculă a mutațiilor formale, a mutațiilor doar în acte, pentru încasarea acestui sprijin.

Prin urmare, propunem reformularea alin. (3) în: „Specialiștii agricoli, medicii și profesorii ce se stabilesc și profesează în zona montană vor primi o primă de instalare și sprijin pentru cumpărare și construire de locuințe. Cuantumul și sursa de finanțare se vor stabili prin hotărâre de Guvern.”

Al doilea paragraf la care aducem un amendament este cel pe care l-am și menționat mai devreme: „Fermierii ce dețin peste 5 UVM pot solicita și primi material lemnos, cu titlu gratuit, pentru construirea de adăposturi și anexe gospodărești.”

Este bine-venită susținerea aceasta, însă considerăm că ar trebui să fie făcută sub forma unui sprijin financiar, pentru că o măsură intervenționistă pe o piață deja cu probleme, precum cea a lemnului, poate să creeze niște dezavantaje și niște probleme majore.

Prin urmare, vrem să dăm un sprijin acestor fermieri, însă acesta să fie sub formă financiară.

Reformulăm... Propunem reformularea acestui alineat ca: „(4) Fermierii ce dețin peste 5 UVM pot solicita și primi sprijin financiar pentru construirea de adăposturi și anexe gospodărești.”

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă rog să continuați, domnule senator Coliban.

Marginal 4, art. 9 alin. (2). Este o ocazie pentru ca PSD-ul să arate că, într-adevăr, vrea să păstreze acest echilibru ecologic, menționat de antevorbitoarea mea.

Ultima parte a acestui alineat face referire la utilizarea eficientă a resurselor forestiere. Considerăm că eficiența nedublată de sustenabilitate poate să degenereze în niște probleme ecologice majore. Dacă facem depozite de fructe, de exemplu – obiectul acestui alineat –, dacă facem depozite de fructe și suntem atât de eficienți încât dorim o pădure de afine, anul următor nu vom mai avea ce să procesăm. Prin urmare, sustenabilitatea cred că este esențial să fie adusă în completarea formulării.

Formularea propusă este: „Prezenta lege încurajează diversificarea economiei locale și crearea de locuri de muncă pentru persoanele juridice din ruralul zonei montane care desfășoară activități de colectare, prelucrare și/sau procesare a produselor accesorii ale pădurii, ciuperci, fructe de pădure, plante medicinale, pentru utilizarea eficientă și sustenabilă a resurselor forestiere.”

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă rog să continuați.

Constat că am păstrat echilibrul ecologic.

Mergem la art. 10 alin. (4), care vorbește despre fermele, pensiunile și stânele agroturistice și impune ca hrana destinată să fie din gospodărie proprie sau de la alte ferme din zonă, cu excepția celor care nu se pot realiza în cadrul acestora.

Avem o problemă cu formularea finală, această excepție „care nu se pot realiza în cadrul acestora” și considerăm că ar trebui reformulată în „care nu sunt disponibile” pentru că nu întotdeauna ce se poate realiza este și disponibil conform cererii.

Prin urmare, propunem reformularea art. 10 alin. (4) în: „În fermele, pensiunile și stânele agroturistice hrana destinată turiștilor sub formă de produse proaspete sau procesate trebuie să provină din gospodăria proprie sau de la alte ferme din zonă, cu excepția celor care nu sunt disponibile.”

Nr. crt. 5, da?

Da.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă rog să continuați. Următorul amendament.

Marginal 6, ultimul amendament pe care o să-l susțin. Este vorba de un amendament adus art. 13 alin. (5). Se enumeră, în cadrul realizării de microhidrocentrale, se enumeră necesitatea avizelor emise de direcțiile pentru agricultură județene și direcțiile silvice județene. Considerăm necesară și bine-venită completarea acestei enumerații și cu „autoritățile de mediu”.

Prin urmare, propunem formularea: „Prin prezenta lege este interzisă colectarea apelor, izvoare și pâraie, în scopul utilizării acestora pentru microhidrocentrale, fără asigurarea în prealabil și cu prioritate a necesarului de apă pentru animale domestice și sălbatice, acordând drept de exploatare celor care asigură reinvestirea profitului în proiecte de dezvoltare a calității productive a terenurilor. La întocmirea documentațiilor pentru proiectele privind construcția de microhidrocentrale sunt obligatorii avizele emise de direcțiile pentru agricultură județene, direcțiile silvice județene și autoritățile de mediu.”

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

-

- propunerea legislativă a fost adoptată.

- Domnul senator Goțiu, explicarea votului. Vă rog, microfonul 2.

## Stimate colege,

Stimați colegi,

Aș dori să nu se înțeleagă greșit votul de astăzi. Chiar zilele trecute, cu sprijinul dumneavoastră, în urma unor dezbateri – zic eu argumentate – în Comisia pentru agricultură și în Comisia pentru buget, finanțe am convins și am reușit să vă conving, inclusiv pe cei din coaliția de la putere, PSD și ALDE, de acordarea de facilități tot pentru aceeași zonă montană defavorizată. Înțelegem foarte bine și foarte clar care sunt necesitățile acestor zone. Vrem și dorim să ne implicăm în susținerea acestora, în dezvoltarea lor, dar așteptăm deschidere și din partea puterii să înțeleagă – cum a dovedit chiar zilele trecute că poate să înțeleagă – că s-ar putea să existe soluții mai bune, că acest program ar putea fi îmbunătățit chiar și cu amendamente și cu argumente venite din partea opoziției.

Acesta a fost motivul pentru care astăzi am votat „abținere”. Probabil, vom vota „pentru” la multe din legile care țin de acest pachet de susținere a zonei montane defavorizate, dar ne așteptăm la o mai multă deschidere din partea celor din coaliția de la putere pentru amendamentele și argumentele care vin și din partea USR, pentru că eu zic că interesul tuturor este de a face ca aceste legi să fie cât mai bune și să își atingă în final scopul.

Doar o scurtă remarcă legată de ceea ce s-a afirmat și zilele trecute, și acum de la microfon.

Nici zilele trecute nu am votat împotriva dezvoltării serviciilor publice, ci am votat împotriva dezvoltării acestor servicii publice în zonele...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Cum ați votat săptămâna trecută trebuia să răspundeți la momentul respectiv.

Mulțumesc.

Vă rog.

Microfonul 2.

Vă rog, microfonul 2.

Vă rog, domnule senator, la microfon.

Deci astăzi nu eu am deschis discuția. Colega dumneavoastră a deschis discuția pe această problemă și am vrut să specific încă o dată: e vorba doar de zonele stricte, de protecție strictă și integrală din ariile naturale protejate, adică 2%. Zonele de protecție stricte și integrale sunt sub 1%. Atât am mai adăugat.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Colega noastră a intervenit la dezbateri generale, nu la explicarea votului.

Domnule senator Baciu, doriți explicarea votului? Vă rog. Microfonul central.

Mă bucur să văd că, atunci când interesul este mare pentru toți, pentru toate grupurile parlamentare, nu se mai face așa deosebire mare între putere și opoziție și, când legile sunt bune, cele care sunt propuse, se pun în discuție și se votează, chiar dacă o anumită parte rămâne dincolo de baricadă.

Cred însă că trebuie să fim foarte atenți. Și pe mine m-a deranjat foarte, foarte mult ce se scrie prin toate ziarele – ce a făcut Senatul, ce spunea și doamna: nu se poate să fim înjurați pe degeaba. Și cei care fac declarații publice, indiferent de la care partid sunt, atunci când o fac în dezinteresul...

Domnule senator Cseke Attila, vă rog. Intervenții. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

V-aș face o propunere..., de fapt, două propuneri, în calitate de lider al Grupului UDMR.

Legea achizițiilor este o chestiune foarte importantă. Practic, astăzi, este coșmarul oricărei instituții publice și un obstacol important în calea dezvoltării, știm acest lucru. Știm și că ar trebui să îmbunătățim acest cadru legal și, atunci, vă fac propunerea de..., prima propunere, de a extinde termenul de adoptare... dezbaterea și adoptarea acestui proiect legislativ de la 45 de zile la 60 de zile.

Și, apoi, a doua propunere, de retrimitere, în aceste condiții, pentru două săptămâni la comisiile raportoare asupra proiectului legislativ.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Baciu!

...acestei unități, nu cred că este bine, a Senatului. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Aceeași rugăminte am și la dumneavoastră. Dacă vă referiți la explicarea votului de astăzi, este în regulă. Declarațiile politice au fost de dimineață.

O invit la microfon pe doamna senator Silistru. Vă rog, microfonul 3.

Explicarea votului de astăzi, da?

Punctul 3 pe ordinea de zi, Legea pentru înființarea Centrului Muzeal al Locomotivelor (L505/5.09.2016).

Reexaminare la solicitarea președintelui.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cred că nu mai este nevoie să explicăm de ce am votat-o. Practic, este o propunere a Partidului Social Democrat, a tuturor colegilor, și, practic, a fost susținută pentru că și Ministerul Agriculturii susține acest program.

Eu vreau doar să explic și să spun domnilor colegi de la USR că au fost acceptate, nu mai rețin exact, vreo patru amendamente făcute de domnul președinte al Comisiei pentru mediu.

Mulțumesc.

Și, în total, 23 de amendamente au fost acceptate. Bun. Încheiem punctul 1.

Trecem la punctul 2 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice și pentru completarea Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale (L465/13.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere.

Vă rog, doamna senator Craioveanu. Microfonul 2. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș vrea să vă fac o propunere. Întrucât această lege a fost trimisă de președinte... de către președinte la reexaminare și în cadrul Comisiei de cultură membrii au considerat că obiecțiunile președintelui sunt întemeiate – este un mic dezacord față de Comisia de transporturi, care a dat un raport de respingere a obiecțiunilor –, v-aș propune retrimiterea la comisie pentru a se pune de acord cele două comisii.

Termen – o săptămână.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/8.III.2018

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc.

Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat (L455/13.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, sau în numele inițiatorilor...

Domnule senator Bădulescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu:**

## Stimați colegi,

Proiectul prezent propune o modificare, dacă vreți, de principiu și de principiu de gândire în ceea ce privește Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Am plecat în abordarea acestui proiect de la faptul că statisticile arată că în România tendința șomajului a avut o rată în creștere. Tendința de creștere a șomajului este importantă, respectiv, dacă ne raportăm la anul 2008, când aveam 5,6%, în 2016 aveam 5,9%. Pot să vă spun că, punctual, în anumite județe acest lucru stă mult mai rău. Mă refer aici la județul Buzău, unde rata șomajului este de peste 8%, unde ne confruntăm cu o situație a dosarelor de asistență socială peste media națională și unde, paradoxal, există o criză a forței de muncă, cel puțin în agricultură.

Prezenta propunere legislativă, practic, vine să responsabilizeze persoanele asistate prin implicarea în activități în folosul comunității și oferă primarilor resurse umane pentru desfășurarea acestor activități. Introduce, practic, un amendament major, conform căruia pentru sumele acordate cu titlul de ajutor social, atâta timp cât sunt luate în calcul toate persoanele dintr-o familie, atunci toate persoanele apte de muncă din acea familie ar trebui să presteze munca în folosul comunității.

În același proiect de lege, schimbarea pe care o propuneam este și aceea de a se corela cu realitatea socială. În ce sens? În sensul că, dacă textul arată... Textul, actualmente, înainte de propunerea noastră, a arătat că nu sunt considerate persoane apte de muncă persoanele care au în îngrijire copii până la 7 ani, în condițiile în care în timpul populației active... în zona populației active știm că un concediu pentru creșterea copilului se duce până la 2 sau 3 ani; această propunere venea și adapta această lege la realitatea de astăzi.

Mai sunt și alte modificări, însă ideea de bază este că aceste propuneri veneau să modifice cumva un principiu în care am rămas cumva captivi, emis de vechea Lege nr. 416/2011, un principiu care, din punctul nostru de vedere, este depășit de realitatea de astăzi, fiind necesare, bineînțeles, o ajustare și o regândire a acestui sistem.

## Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, și îl invit la microfon pe domnul Adrian Vlad Chiotan.

Microfonul 8.

Vă rog, aveți cuvântul.

Președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.

Microfonul 8.

## **Domnul Adrian Vlad Chiotan** _– președintele_

_Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Inițial, Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat prevedea efectuarea unui număr de 72 de ore de muncă în folosul comunității de către fiecare persoană aptă de muncă din familia beneficiară de ajutor social.

În baza comentariilor Comisiei Europene, dar și a unor organisme internaționale specializate în drepturile omului, această reglementare a fost considerată ca element ce conduce la interpretarea de muncă forțată.

Din aceste considerente, reglementarea a fost modificată pe baze echitabile, orele de muncă fiind efectuate ca echivalent al sumelor primite cu titlul de ajutor social, în comparație cu salariul minim brut pe țară garantat în plată.

Revenirea la formula inițială din 2001 ar constitui încălcarea tuturor documentele internaționale ratificate, semnate de România.

Eliminarea din categoria persoanelor apte de muncă exceptate de la efectuarea orelor de muncă în folosul comunității a celor care au în îngrijire persoane cu handicap sau persoane vârstnice dependente va conduce la crearea unor probleme sociale suplimentare fie prin abandon, fie prin preluarea îngrijirii acestora de către autoritățile statului, în regim rezidențial.

În concluzie, Ministerul Muncii susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Mai aveți de adăugat ceva? Domnule secretar de stat, mai aveți de adăugat sau ați încheiat?

Nu.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Mai aveam alocat timp, măcar cinci minute.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, domnul președinte Rotaru, domnul senator, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în discuție această inițiativă legislativă de modificarea a Legii nr. 416 și, având în vedere argumentele prezentate și de reprezentantul Ministerului Muncii, precum și faptul că inițiativa are în continuare o serie întreagă de neclarități, comisia a hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de respingere, cu amendamente respinse.

Precizez că atât Comisia pentru buget, finanțe, cât și Comisia pentru drepturile omului au dat avize negative.

Legea este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Domnule senator Pârvulescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Eugen Pîrvulescu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Se pare că Legea nr. 416 vă avantajează foarte mult și, an de an, de acolo vă atrageți electoratul și văd că îl susțineți în continuare.

Este o realitate, doamna senator.

Colegul meu Bădulescu v-a adus în față un... Mă lăsați să vorbesc? Mulțumesc.

Vă rog să nu dialogați cu sala.

Rog colegii senatori să nu-l întrerupă pe colegul nostru. Vă rog, domnule senator, nu vă lăsați intimidat.

Colegul nostru a adus în fața dumneavoastră o realitate, aceea a României, cu Legea nr. 416. Județul Teleorman... Îl contrazic pe colegul meu Bădulescu: suntem fruntași la șomaj, din păcate. Cunosc primari în Teleorman care au de acolo principala bază de voturi: 400–600 de familii beneficiare de 416.

Partidul Național Liberal susține munca, și nu mâna întinsă la stat de fiecare dată. Sunt de acord că statul trebuie să sprijine oamenii cu dizabilități, persoanele nevoiașe, pensionarii care nu au un venit minim garantat. Să umblăm acolo. Dar nu de fiecare dată, atunci când o lege bună, ca aceasta, vine în Parlament și spune clar că, dacă ești apt de muncă, nu trebuie să beneficiezi de ajutor de la stat. De ce să încurajăm în continuare lenea? De ce să încurajăm în continuare ca acești oameni să muncească la negru, pentru că s-ar putea ca unii dintre dumneavoastră să nu știți realitatea din teren, pentru că nu mai călcați prin județe decât o dată pe lună. Să știți că..., să știți că realitatea este aceea

pe care v-o spun eu. Sunt unii din cei care beneficiază de 416 apți de muncă. Unii lucrează și prin străinătate, alții lucrează sezonieri pe colo și pe colo.

Așadar, Partidul Național Liberal susține această lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Îmi cer eu scuze în numele domnului senator pentru colegii care se simt jigniți de afirmația că mai trec prin județ doar o dată pe lună.

Alte intervenții?

Domnule senator Bădulescu, vă rog, microfonul 2, din partea Grupului PMP.

## Stimați colegi,

Am... Este pentru nu știu a câta oară când ies la microfonul Senatului și încerc să vă conving că un proiect de modificare a Legii nr. 416, indiferent din partea cărui grup parlamentar sau parlamentar vine, trebuie foarte bine gândit și susținut.

Trebuie să plecăm în abordare de la o realitate cruntă, că, pe an ce trece, beneficiarii de ajutor social sunt în creștere, că am emis o lege privind venitul minim de incluziune, pe care am amânat-o la intrarea în vigoare, că o familie care se perpetuează în această zonă a încasării ajutorului social nu va produce mai departe decât copii care vor fi la rândul lor asistați social, pentru că asta este realitatea: că sunt persoane care au ajutor social și fie muncesc la negru, fie sunt plecate în străinătate la muncă și încasează aceste sume, fără să fie verificate, că nu există dorință guvernamentală pentru a se strânge criteriile, a se regândi aceste criterii. Am avut o propunere, care a fost respinsă chiar aici, în Senat, în ceea ce privește reducerea numărului de posibilități de a refuza un loc de muncă. Vă aduceți aminte, chiar acum câteva săptămâni a fost în discuție acest proiect, care a fost respins. Și sunt niște lucruri pe care ar trebui să le gândim foarte bine.

Din păcate, acest proiect a avut un laitmotiv pentru care a fost respins, și anume același punct de vedere, cu altă conotație, al Guvernului, că ar fi neclar și că ar obliga la muncă. Nu oblig la muncă. Principiul este unul simplu. Și organismele europene nu cred că ne-ar critica – și nu ar avea cum –, pentru că nu avem nicio confirmare.

Atâta timp cât sunt persoane apte de muncă și sunt luate în calcul la plata acestui ajutor social, nimeni nu poate să vină – nouă, ca stat român – să ne spună că trebuie să muncească doar una din aceste persoane. Păi este un fel de principiu al reciprocității: ești luat în calcul la plata ajutorului social, atunci muncești... Toată lumea muncește în beneficiul societății, în beneficiul urbei respective. Și, atunci, critica principală pe care o aduce Guvernul acestui proiect nu stă în picioare.

Au fost multe dezbateri în Comisia de muncă și am simțit colegi senatori, chiar și din arcul puterii, care ar fi vrut să voteze acest proiect. De fapt, au fost foarte multe discuții. Nu știu ce i-a determinat să nu meargă mai departe cu acest impuls. Îmi pare rău că am ajuns să se emită în Comisia pentru muncă un raport de respingere pe acest proiect, pentru că, efectiv, cred că era un proiect bun, cu atât mai mult cu cât fusese retrimis, rediscutat, fusese amendat și adaptat, cu amendamente, astfel încât el să fie mai bun.

Domnule senator!

Și o să închid aici.

Mulțumesc.

...vă comunicăm că vom vota împotriva raportului de respingere și pentru proiectul de lege. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Punctul 6 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă și pentru modificarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale (L551/18.12.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Adrian Vlad Chiotan. Microfonul 8.

Bănuiesc că la fel de succint ca și punctul anterior. Da?

Da.

Mulțumesc și eu.

Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale? Doamna senator Andronescu?

Mulțumesc.

Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Având în vedere că este vorba despre o lege cu caracter organic, votul va fi săptămâna viitoare, luni.

Punctul 5 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie (L458/13.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul domnului senator Cseke Attila.

Vă rog, intervenție. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Având în vedere că chiar săptămâna trecută Guvernul a inițiat un proiect legislativ destul de amplu din ceea ce am văzut noi și noi credem că este nevoie de corelarea acestor prevederi în acest domeniu, v-aș face aceleași propuneri, de extindere a acestei... extinderea adoptării și... dezbaterii și adoptării acestei inițiative legislative de la 45 de zile la 60 de zile și, în consecință, retrimiterea pentru două săptămâni la comisia raportoare, să se discute împreună cu proiectul legislativ al Guvernului, să se vină cu o formulă coerentă, corectă pentru toată lumea.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Muncii susține raportul de admitere al Comisiei pentru muncă și proiectul de lege din următoarele motive: proiectul de ordonanță vizează modificarea prevederilor Legii nr. 76 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj, stimularea ocupării forței de muncă prin următoarele sintagme – redefinirea sintagmelor „stagiu de cotizare” și „asigurat”, introducerea unor tipuri noi de persoane în categoria „asigurat obligatoriu”, redefinirea categoriilor de persoane asigurate obligatoriu, reglementarea unor excepții de la persoanele asigurate prin efectul legii în sistemul asigurărilor pentru șomaj, condițiile în care se pot asigura facultativ categoriile de persoane și multe alte...

Concluzie: susține.

Ministerul Muncii susține raportul Comisiei pentru muncă. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, microfonul 7, domnul senator Rotaru, pentru a prezenta raportul.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a avut în dezbatere acest Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2017, care modifică cele două legi, nr. 76/2002 și nr. 200/2006. Avem avize favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru buget, finanțe, de la Comisia pentru drepturile omului.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru muncă a ajuns la concluzia de a adopta un raport de admitere.

Legea este organică. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Și eu. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Doamna senator Presadă. Vă rog, microfonul 2.

Am avut senzația că ba doriți, ba nu doriți. N-am știut exact.

Vă rog.

## Mulțumesc mult.

Așteptam să văd dacă mai sunt și alți doritori. Trebuie să precizez din capul locului că Uniunea Salvați România se va abține pe marginea proiectului de lege privind aprobarea acestei ordonanțe de urgență.

Trebuie explicat cetățenilor că această ordonanță de urgență vine să repare lucruri, să modifice legislația incidentă după revoluția fiscală, când toate contribuțiile sociale au căzut în sarcina și în plata angajatului, un lucru bine făcut de către un partid social democrat, și că suntem conștienți de necesitatea de a adapta această legislație incidentă în urma revoluției sau haosului fiscal.

Este bine că Guvernul României și-a dat seama de modificările ulterioare pe care trebuie să le facă. Noi ne gândim cu toții, aici, la Uniunea Salvați România, la binele și bunăstarea românilor. Suntem conștienți de necesitatea acestor modificări, tocmai pentru a repara acest haos, dar nu putem fi de acord cu sursa lor, și anume o guvernare iresponsabilă și populistă.

De aceea, ne vom abține la votul pe marginea acestui proiect de lege.

## Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale. Votul asupra proiectului de lege, luni, la ora 17.00.

Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 13 alin. (1) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri (L471/13.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, și îl invit la microfon pe domnul Adrian Vlad Chiotan. Da?

Microfonul 8, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Muncii susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă, având în vedere că amendamentele au fost preluate în textul unui alt act normativ. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, domnul senator Rotaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a elaborat un raport suplimentar și, având în vedere faptul că, într-adevăr, prin Legea nr. 407/2017, adoptată de Senat în data de 11 decembrie 2017, propunerile formulate de domnul senator Teodorovici au fost preluate în acea inițiativă legislativă care a trecut de Senat�

Pe aceste considerente, comisia a luat decizia de a adopta un raport de respingere.

Legea este ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Domnul senator Tánczos Barna. Vă rog, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Foarte pe scurt. Având în vedere că este vorba de o respingere, nu vreau să lungesc discuția. Vreau să atrag atenția ministerului că, în ultimul timp, au venit din ce în ce mai multe propuneri pe Legea zilierilor și din ce mai multe domenii de activitate constată... sau specialiștii în domeniile respective constată efectul benefic al acestei legi. Ar fi, probabil, bine-venită o analiză din partea ministerului, ar fi bine-venită o listare a tuturor activităților care merită luate în calcul, pentru că, altfel, venim astăzi cu grădinile botanice, mâine cu restaurantele, poimâine cu cei din zona silvică, răspoimâine cu cei din agricultură-zootehnie. Este, probabil, responsabilitatea ministerului de a face o analiză la nivel național pe fiecare domeniu și de a aduce sub umbrela acestei legi toate activitățile care au nevoie de zilieri în decursul unui an calendaristic.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc. Alte intervenții la dezbateri generale? Din partea Grupului PSD? Nu.

Aștept.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș, de la Ministerul Agriculturii.

Microfonul 9.

Vă rog. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 67/2008 a fost înființat Sistemul Informațional pentru Piața Produselor Agricole și Alimentare.

Ca urmare a intrării în vigoare a Regulamentului Uniunii Europene nr. 1.183/2017 și a Regulamentului nr. 1.185/2017, s-au creat premisele îmbunătățirii cadrului juridic actual în vederea transmiterii de informații și documente corecte, în timp util, către Comisie.

Astfel, cadrul juridic prevăzut de actul normativ mai sus menționat a fost modificat prin introducerea unor prevederi distincte referitoare la piața zahărului, a laptelui, precum și a sectorului apicol.

Prin urmare, vă rugăm să votați..., să aprobați acest proiect de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul doamnei președinte a Comisiei pentru agricultură, doamna senator Silistru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată cu elaborarea raportului asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Informațional pentru Piața Produselor Agricole și Alimentare.

Ordonanța are ca obiect modificarea acestei Ordonanțe nr. 67/2008 privind organizarea și funcționarea acestui sistem în vederea verificării informațiilor..., colectării, verificării

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 9 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de taurine din rasele Bălțata Românească și Brună (L87/5.02.2018).

Procedură de urgență.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii

legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Domnul senator Trufin, unul dintre inițiatori. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8...

6, pardon!

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,

Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de taurine din rasele Bălțata Românească și Brună are ca obiect aprobarea Programului multianual de susținere a activității în sectorul creșterii taurinelor din rasele Bălțata Românească și Brună, prin investiții pentru realizarea de ferme noi, adăposturi noi pentru animale de reproducție, precum și pentru stimularea asocierii în cooperative.

Inițiativa legislativă urmărește să reglementeze cadrul legal privind acordarea ajutoarelor de stat, în vederea îmbunătățirii nivelului de performanță și sustenabilitate a fermelor agricole. Ajutorul de stat se acordă pentru investiții în ferme și adăposturi pentru animale de reproducție institutelor și stațiunilor de cercetare pentru creșterea taurinelor, fermelor cu capacități cuprinse între minimum 50 de locuri și maximum 300 de locuri de cazare per beneficiar.

Valoarea sprijinului este de 40% din costul standard, procent ce poate fi majorat cu câte 20 de puncte procentuale, fără a depăși 90 de puncte, pentru următoarele categorii: tineri fermieri, investiții care se realizează în zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cooperative.

Programul de susținere a crescătorilor de taurine din rasele Bălțata Românească și Brună se desfășoară în perioada 2018–2020, valoarea totală a ajutorului de stat fiind de 10 milioane de euro și se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Bălțata Românească este rasa cea mai răspândită la nivelul țării noastre, aproximativ 650.000 de capete de vaci de lapte, fiind o rasă mixtă, lapte și carne, permițând fermierilor să exploateze aceste animale, fie pe direcția lapte, fie pe direcția carne. Din punct de vedere economic înseamnă că, în momentele în care prețul laptelui este scăzut, fermierii pot suplimenta veniturile din vânzările animalelor vii sau la carcasă. Viața productivă a Bălțatei Românești este undeva la o medie de 12 ani, față de alte rase din import, care ajung doar la 4-6 ani. Aclimatizarea rasei Bălțata Românească la condițiile de mediu și climă din România reprezintă un net avantaj față de orice altă rasă din import, care nu va reuși niciodată să se adapteze la condițiile din România.

Vă mulțumim și noi, domnule senator, atât pentru prezentarea legii, cât și pentru ora de zoologie.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, microfonul 9, domnul secretar de stat Sorin Mareș.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Scopul prezentei legi îl reprezintă instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv implementarea Programului de susținere a crescătorilor de taurine din rasele Bălțata Românească și Brună.

Pe lângă cele prezentate de inițiatori, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține această inițiativă, deoarece prin prezentul program se urmărește atât menținerea efectivului de bovine din cele două rase, cât și eficientizarea sectorului de creștere a bovinelor.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul doamnei senator Silistru, doamna președinte a Comisiei pentru agricultură, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de taurine din rasele Bălțata Românească și Brună.

Propunerea legislativă, după cum a prezentat și domnul senator Trufin, și reprezentantul ministerului, are ca obiectiv aprobarea Programului multianual de susținere a activității în sectorul creșterii taurinelor din rasele Bălțata Românească și Brună.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a transmis un aviz favorabil.

Consiliul Legislativ, aviz favorabil, cu observații și propuneri.

În urma dezbaterilor care au avut loc în Comisia pentru agricultură în data de 20.02.2018, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale celor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, pe care îl supunem, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului, împreună cu Propunerea legislativă pentru aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de taurine din rasele Bălțata Românească și Brună.

Lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Domnul senator Baciu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Oricare proiect de lege care vine în a consolida poziția și a îmbunătăți condiția de muncă pentru țăranul din țara noastră este bine-venit.

Discutăm astăzi despre o rasă de taurine, Bălțata Românească, care are în spatele ei zeci și zeci de ani de cercetare, de ameliorare a raselor, și care a ajuns să fie dominantă din majoritatea bovinelor care sunt în țara noastră. Este o rasă care s-a aclimatizat bine, are capacitate de lactație destul de bună, scoate produși sănătoși, la greutate normală și tot produsul pe care îl aduce este de calitate.

Faptul că s-a discutat în comisie la modul cel mai serios, spunea și doamna președinte, și s-a votat în unanimitate, asta înseamnă încă o dată că, acolo unde legea este bună, nu mai e culoare politică și toți participăm pentru a da o lege bună pentru cei care sunt vizați în respectivul proiect de lege. În interiorul grupului nostru parlamentar am discutat despre acest lucru și am hotărât să susținem prin vot, fără niciun fel de reținere, legea respectivă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Domnul senator Marussi, prima dată. Ridicase mâna înainte. Vă rog. Microfonul 2.

Se pregătește domnul senator Nazare, Țapu-Nazare.

În final, Grupul Partidului Național Liberal va vota inițiativa legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc pentru intervenție. Rog să i se răspundă în scris.

Domnule senator, întrebarea este adresată Guvernului sau inițiatorilor?

Domnule senator Nazare?!

**Domnul Eugen Țapu-Nazare**

**:**

Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum am făcut și până acum, Grupul USR va susține această inițiativă și inițiativele de aceeași formă. Sunt totuși de..., aș face trei.., sunt de făcut trei precizări:

– prin amendamentele propuse s-a redus limita inferioară de încadrare în acest program, astfel încât se permite accesul micilor fermieri la acest program;

– de asemenea, acolo unde există și fonduri europene – și probabil că aici ne apropiem mai mult de acele programe de sprijin al zonei montane –, ar trebui să fim atenți ca toate aceste fonduri să fie folosite înainte de a folosi fondurile naționale (din bugetul național) pentru a sprijini un anumit sector;

– iar ultimul aspect, legat de implementarea și punerea în practică a legii: să avem grijă ca normele și procedura de a obține confirmarea Comisiei Europene și punerea în practică a legii să nu dureze foarte mult, deci să reușim să ducem în practică ceea ce arată foarte bine pe hârtie.

Vă mulțumim.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Țapu-Nazare, despre proiectul de lege cu bovinele.

Vă rog.

Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, inițiativa legislativă și noi am discutat-o în cadrul Grupului Partidului Național Liberal. Evident, suntem de acord cu susținerea atât a zootehniei românești, cât și a agriculturii, în general, pentru potențialul extraordinar pe care îl are agricultura României. Dar atrag atenția Ministerului Agriculturii că am mai votat ajutoare de stat. Toate aceste ajutoare de stat se ridică la un nivel de 1,3 miliarde de euro – atenție! – și nu sunt bani prinși în buget, deci nu sunt corelați. Ideea e să nu rămânem cu a vota legi care nu vor fi aplicate.

Doi. Fiind ajutoare de stat, trebuie acordul Comisiei Europene, pe care nu-l aveți până acum, și le spuneți oamenilor că o aplicați din 2018. Și întrebarea mea pentru minister: cum o aplicați, dacă nu aveți acordul Comisiei Europene, începând cu anul ăsta? În ce stadiu sunteți cu negocierile cu Bruxelles-ul? Aș dori răspuns, dacă se poate, acum, dacă nu, scris, vă rog.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Guvernului.

Rog Guvernul să răspundă în scris.

**Doamna Florina Raluca Presadă**

**:**

Guvernul nu răspunde niciodată în scris.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Doamna Presadă, vă rog, civilizat. Dacă sunt alte intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 11..., nu, 10 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare lapte în zona montană (L89/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Vă rog...

**Doamna Emilia Arcan**

**:**

Avram.

Domnul senator Avram. Microfonul 5.

Domnule președinte,

Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare a laptelui în zona montană este una bine-venită în ceea ce privește... și legată de... de Legea muntelui.

Zona montană este marcată de dezavantaje naturale, cum sunt altitudinea, clima, pantă, fertilitate scăzută a solului, perioade mai scurte de vegetație, și dezavantaje structurale precum: scăderea populației tinere, distanțe mari față de centrele decizionale și administrative, izolarea față de căile de comunicație și piețele de desfacere.

Programul de investiții pentru înființarea centrelor de colectare de lapte în zona montană vizează realizarea de investiții pentru înființarea de centre de colectare în localitățile din județele care au incidență asupra zonei montane.

Programul va contribui la creșterea și stabilizarea cantitativă și calitativă a producțiilor de materie primă, la echilibrarea balanței veniturilor și cheltuielilor producătorilor agricoli, ajutându-i să se reașeze într-o poziție mai stabilă și mai echilibrată în raport cu partenerii de afaceri, dezvoltarea de capacități noi de producție, creșterea locurilor de muncă și obținerea de venituri, suplimentarea bugetului de stat prin valorificarea și... întregimea producției. Valoarea totală a programului este de 60 de milioane de euro și se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Având în vedere cele relatate, vă rog să acordați un vot, stimați colegi.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere, domnul Sorin Roșu-Mareș, de la Ministerul Agriculturii.

Domnule secretar de stat, microfonul 9.

## Mulțumesc.

Propunerea legislativă vizează realizarea de investiții pentru înființarea de centre de colectare lapte și se încadrează în ceea ce ați votat anterior referitor la Legea muntelui.

Acest proiect de lege presupune acordarea unor scheme de finanțare pentru beneficiarii programului, care primesc un maxim de 40% din investiții, procent care poate fi crescut până la 90 pentru cei care se încadrează în anumite condiții: tineri fermieri și cei care sunt în cooperative.

Ministerul Agriculturii susține această inițiativă legislativă. Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

O invit la microfon pe doamna senator Silistru, doamna președinte a Comisiei pentru agricultură, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind aprobarea Programului

de investiții pentru înființarea centrelor de colectare lapte în zona montană.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare aprobarea programului în zona montană, al cărui scop este facilitarea accesului la finanțarea investițiilor pentru înființarea acestor centre.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, un aviz favorabil.

Iar comisia, în urma dezbaterilor, a hotărât, cu unanimitatea de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Comisia supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, și Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare lapte în zona montană.

Lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Domnul senator Goțiu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Stimate colege și stimați colegi,

Cum am spus și într-una din intervențiile anterioare, cea legată de Legea muntelui, USR susține, în mare parte, toate aceste inițiative și va vota „pentru” la această lege.

Aș dori să adaug câteva argumente în plus, pentru că am umblat și umblu mult în zonele montane și mă durea de fiecare dată când vedeam că laptele de la vacile din aceste zone ajungea la purcei sau uneori era chiar aruncat din cauza faptului că nu se putea colecta și nu se putea colecta conform.

De asemenea, am discutat mult cu cei care cresc vaci în aceste zone și care mi-au povestit legat... și mi-au argumentat legat de faptul că fermele și creșterea vacilor în zonele montane sunt o activitate strategică. Spre deosebire de fermele intensive din zonele de câmpie, nu depind de furaje și de prețul acestora, nu depind de sursele de curent, pentru că nu trebuie să fie cazate, sau nu distrug terenuri prin pășunat intensiv și, în același timp, au..., nu trebuie să plătească și nu consumă apa sau..., ci direct din râuri și izvoare. Sunt, poate, detalii, dar sunt detalii importante.

Aș face însă și câteva observații și am și o întrebare pentru inițiator.

O primă observație este legată de faptul că atât cheltuielile eligibile, cât și restul lucrurilor care depind de Guvern și de minister trebuie foarte atent făcute. Și le-aș sugera să fie puse în dezbatere publică, pentru că îndeplinirea acelei conformități de colectare a laptelui presupune niște obligații și pentru fermierii de la care se colectează laptele și degeaba facem centre de colectare, dacă laptele nu poate fi colectat conform de la fermieri. În același timp, avem nevoie de investiții pentru infrastructură, că unele dintre marile probleme ale colectării în zona montană sunt infrastructura proastă și costurile ridicate cu această colectare.

De asemenea, ca și colegul meu care a vorbit anterior, la legea precedentă, sugerez să sprijiniți oamenii prima dată să cheltuiască și să aplice pentru finanțările europene, înainte de a face cheltuieli de la stat, pentru că sunt fonduri europene și pentru acest lucru. Și, în acest sens, cred că este necesară inclusiv o campanie de informare în zona rurală, legată de modul în care se pot aplica și se scriu proiecte atât pentru proiecte europene, cât și pentru acest program.

Vă mulțumesc. Domnul senator Tánczos Barna. Vă rog. Microfonul 2.

## Dragi colegi,

Vorbim de una dintre... despre una dintre legile care succed Legii muntelui și fac parte din acel program despre care a vorbit ministerul, a vorbit comisia de specialitate și am avut dezbaterile cu câteva minute înainte.

Ceea ce am propus de mai multe ori cu ocazia dezbaterii legilor care succed Legii muntelui a fost o mai mare flexibilitate la nivelul legii, adică o permisibilitate, dacă se poate formula așa, în încercarea de a nu restricționa la nivelul legiferării programele lansate de minister.

În această idee, am făcut mai multe modificări, mai multe amendamente – și le mulțumesc colegilor pentru susținere –, însă am un amendament respins și pe care o să-l susțin cu ocazia dezbaterii, astfel încât legea să privească și să trateze în mod egal fiecare zonă a țării, indiferent de stadiul la care s-a ajuns în dezvoltarea, de exemplu, în cazul de față, a rețelei de colectare a laptelui. Știm foarte bine că în anumite regiuni, în anumite sate, în anumite comune, lucrurile sunt la faza incipientă, nu există un sistem integrat, nu există o investiție publică sau privată care să le ofere această facilitate fermierilor; în alte zone, anumite lucruri sunt deja făcute, de exemplu, centrul de colectare, și ar fi nevoie de capacități de transport sau capacități de stocare la nivelul fermierului. Voi susține la amendamente respinse amendamentul meu.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Alte intervenții la dezbateri generale? Domnul senator Baciu. Vă rog. Microfonul central.

După care, din partea Grupului PSD, vă rog să vă hotărâți, domnul senator Trufin sau doamna senator Silistru.

Este un program bun, în folosul celor care locuiesc în zona rurală și este o lege bună, pe care suntem hotărâți să o votăm și de această dată. Face parte dintr-o salbă de mai multe legi – care au fost discutate unele din ele astăzi, altele săptămânile trecute și urmează încă câteva – care vin în sprijinul crescătorilor de animale.

În categoria..., în calitatea mea de fost edil, mai multe mandate, într-o zonă aproximativ rurală, am fost de multe ori și în zone rurale din străinătate, din țările Uniunii Europene, și am văzut și care sunt acolo aceste programe, și cum se pun în aplicare pentru țăranii noștri. Cred că faptul că se construiește o infrastructură cu centre de colectare a laptelui în zona de munte este foarte bun. Asta, pe de o parte, pe lângă sănătatea produsului obținut, pe lângă igienizarea celor care colectează și manipulează acest lapte, ne dă și siguranța că în cea mai bună calitate el va ajunge la consumator, așa cum trebuie să fie.

Vom vota legea și vom susține orice măsură de acest fel.

## Mulțumesc. Alte intervenții?

Din partea Grupului PSD sunt două intervenții. Una de grup, vă rog să vă hotărâți.

Până atunci, domnul senator Țapu-Nazare. Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa este o inițiativă lăudabilă, care vine în sprijinul crescătorilor de animale, și Partidul Național Liberal, Grupul senatorilor Partidului Național Liberal o va vota. Dar avem aceleași observații – pentru că și aici, și în acest caz, este vorba de un ajutor de stat – și întrebări pentru Ministerul Agriculturii:

1. În ce stadiu sunteți cu negocierile cu Comisia Europeană, pentru că e ajutor de stat?

2. Banii îi aveți prinși în buget? Că, după știința mea, nu-i aveți.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc.

Din partea Grupului PSD...

Doriți să interveniți dumneavoastră, domnule secretar de stat?

A fost o întrebare adresată inițiatorilor. Sunteți inițiator?

Întrebarea dumneavoastră, domnule Nazare – da, și domnul senator Goțiu –, e adresată inițiatorilor.

Bun. Domnule secretar de stat, vă rog, interveniți.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Negocierile cu Uniunea Europeană au fost inițiate, am transmis..., cel puțin avem o discuție informală pe toate aceste legi, urmează să transmitem propunerea aprobată de Parlament și după aceea să avem OK-ul de la dânșii. Chiar este prevăzut în lege: în situația în care se modifică sau Comisia Europeană are anumite observații, se vor introduce în această lege. Deci discuțiile sunt demarate.

Iar referitor la buget, după cum știți, bugetul este aprobat dacă există un act normativ în spate pentru sumele respective.

Vă mulțumesc.

În continuarea a ceea ce a spus doamna președinte Silistru, aș vrea să dau și eu un răspuns domnului Goțiu, prin a-l informa cu următorul aspect: fondurile europene dedicate acestui tip de investiții sunt în interesul fermierilor români, motiv pentru care, anul trecut, pe această submăsură, suma cerută prin cereri de finanțare de către fermierii români a fost cu mult mai mare decât suma alocată, domnule Goțiu. Motiv pentru care Agenția de Finanțare a Investițiilor Române, prin Ministerul Agriculturii, își face inclusiv..., bine, activitatea de informare.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

În calitate de inițiator, a fost tot o intervenție a inițiatorilor. Nemaifiind alte intervenții la dezbateri generale, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei...

Vă mulțumesc și eu.

Doamna senator Silistru, vă rog, microfonul central, în numele inițiatorilor.

Vă rog să răspundeți și întrebării domnului Goțiu.

Dacă nu, să răspundeți în scris.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să-i răspund colegului că, dacă ar fi citit raportul, ar fi văzut că la amendamentele admise a fost admis un amendament al domnului senator Tánczos Barna, în care, practic, a rămas suma care este alocată programului și a fost scos numărul de centre. Și, în funcție de sumă, se vor realiza centrele.

O altă întrebare..., nu mai știu la ce v-ați referit... Atât.

Voiam să spun că Partidul Social Democrat, practic, prin aceste inițiative legislative, își pune în aplicare programul de guvernare și, după ce am votat Legea muntelui, care este o lege-cadru, acum venim cu toate inițiativele de sprijin pentru cei care trăiesc și muncesc în zona montană. Acum este un început, săptămâna viitoare vor mai fi încă trei inițiative legislative și sperăm din tot sufletul ca această zonă, zona montană, să prindă viață.

Iar în ceea ce privește aplicarea acestor programe, se vor face cu sprijinul și recomandările, și sfaturile celor care lucrează în Agenția Națională a Zonei Montane, Agenția Zonală a Zonei Montane acum, care, prin Legea muntelui, se va transforma în Agenția Națională a Zonei Montane. Și, practic, ei vor... specialiștii de acolo vor fi cei care vor pune în aplicare și îi vor sprijini pe cei care trăiesc în zona montană să pună în aplicare aceste acte normative.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu.

Intervenție în numele inițiatorilor.

Dau cuvântul domnului senator Trufin, în numele Grupului PSD. Vă rog. Microfonul 2.

Am văzut că ați ridicat mâna, din partea Grupului PMP a intervenit domnul Baciu.

Unul de grup, așa scrie în regulament.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse...

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu**

**:**

Procedură.

## Imediat, imediat!

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă dintre amendamentele respinse se susțin?

Domnul senator Tánczos Barna, da? Aveați un amendament.

Vă rog. Microfonul 2.

După care intervenția domnului Bădulescu, dacă dorește, pe procedură.

Vă rog.

Scuze pentru reacția lentă.

Să nu se mai...

Susțin amendamentul de la pct. 6 – că următorul punct e 7 –, de la art. 3 lit. b).

Textul inițial prevedea ca centrele de colectare lapte în zona montană să fie construcțiile unde se fac prelucrarea cantităților de lapte și păstrarea acestuia în recipiente specifice, în conformitate cu legislația în vigoare, și propun completarea textului cu..., precum și..., respectiv „în echipamente și mijloace de transport specifice activității de colectare și transport de lapte”.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt alte...?

Vă rog, domnule senator Bădulescu, microfonul 2. Înțeleg, intervenție de procedură.

Domnule președinte, voiam să vă sesizez că de vreun sfert de oră nu mai avem cvorum de ședință.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

În conformitate cu regulamentul, nu este nevoie de cvorum la votul acesta.

Mulțumesc pentru atenționare.

Continuăm. Mai este un amendament respins.

Dacă nu se susține, atunci

Fiind ora 12.55, vă propun să citim doar nota privind exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale și nu mai abordăm alt punct.

Deci notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale:

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Legea pentru ratificarea Convenției dintre România și Bosnia și Herțegovina pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Sarajevo la 6 decembrie 2016;

– Legea pentru modificarea art. 84 alin. (1) și (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011;

– Legea pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea

nr. 53/2003 – Codul muncii – procedură de urgență.

Stimați colegi, încheiem ședința de astăzi a plenului.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084785]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 37/8.III.2018 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei