Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·23 februarie 2002
other · respins
Leonida Lari Iorga
Supunerea la vot – respingerea moþiunii
Discurs
## **Doamna Leonida Lari Iorga:**
Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,
Œn aceste momente de restri∫te pentru rom‚nii basarabeni ∫i bucovineni, Partidul Rom‚nia Mare vine cu o moþiune simpl„ pe care o cunoa∫teþi de acum, are un scop concret ∫i bine definit, pentru care ar trebui s„ pledeze toþi cet„þenii rom‚ni de bun„-credinþ„: ajutorarea celor mai nedrept„þiþi dintre toþi rom‚nii.
Nu cred ∫i nu am crezut vreodat„ c„ o familie poate ajunge la bun„stare dac„-∫i las„ de izbeli∫te vreun copil. La fel e ∫i cu o þar„. At‚t timp c‚t Basarabia, nordul Bucovinei, fraþii no∫tri Óndur„ foamea, sunt frustraþi de dreptul elementar la limba matern„, la istorie, tradiþii, sunt aruncaþi Ón r„zboaie inegale cu forþele de ocupaþie, ∫i þara-mam„ va suferi deopotriv„, nu va ajunge la bel∫ug ∫i prosperitate. Aceasta e legea Cerului pentru fiecare om Ón parte, precum ∫i pentru neamuri.
Moþiunea PRM nu e o r„fuial„ cu vreun partid politic, cu oamenii ce au alte vederi politice. E o Óncercare de a debloca, de a scoate dintr-un punct mort visul de aur al tuturor rom‚nilor: reÓntregirea þ„rii pe cale pa∫nic„, potrivit dreptului natural ∫i reglement„rilor internaþionale de care unele þ„ri, printre care ∫i Germania, s-au bucurat de-acum, prin distrugerea zidului Berlinului.
™tim cu toþii c„, dup„ Unirea din 1918, cei 22 de ani de limb„, istorie, suflare rom‚neasc„ Ón Basarabia au ridicat generaþii de rom‚ni care, prin copiii ∫i nepoþii lor,
au transmis sacrul mesaj: îPatria noastr„ e Rom‚nia, nu alta!“. Apoi, Ón 1940, dup„ ultimatimul URSS adresat Rom‚niei, Ón Basarabia a venit Óngheþul siberian. Nu vreau s„ repet ceea ce e scris strict documentar Ón aceast„ moþiune, dar vreau nu numai s„ Ónþelegeþi ci ∫i s„ participaþi cu sufletul la drama rom‚nilor lipsiþi de þar„.
S„ nu considere nici unul dintre istorici, politicieni, ziari∫ti c„, dup„ 1940, Ón Basarabia ∫i Ón nordul Bucovinei, oamenii s-au resemnat, s-au potolit, s-au supus jocului str„in. Œntre anii 1944-1960 s-a pornit un val de revolt„ Ómpotriva colonizatorilor, timp Ón care au avut loc marile deport„ri, v„rs„ri de s‚nge, lichidarea liderilor. Peste un milion de rom‚ni basarabeni ∫i bucovineni au disp„rut din valea lumii. Din Basarabia ∫i Bucovina p‚n„ Ón Siberia drumul e sem„nat cu oasele rom‚nilor.
Œntre anii 1960-1980, un alt val de intelectuali, nou-format, care se ∫tiau rom‚ni au pornit mulþimile dar ∫i ace∫tia au fost uci∫i sau b„gaþi Ón pu∫c„rii. Abia Óntre anii 1980-1992, al treilea val, Ón frunte cu scriitori binecunoscuþi lupt„tori, precum Dumitru Matkovski, Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Mihai Cimpoi, Mircea Druc, Ion Vatamanu, Lida Istrate, Ilie Ila∫cu, Valeriu Matei, Iurie Ro∫ca, au reu∫it s„ coaguleze din nou forþele rom‚ne∫ti din Basarabia s„ produc„ o mi∫care fenomenal„, mi∫care de eliberare ∫i de reÓntregire naþional„, sub egida Uniunii Scriitorilor ∫i a Frontului Popular din Basarabia.