Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·28 martie 2005
procedural · adoptat
Maria Petre
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Discurs
## **Doamna Maria Petre:**
Raportul ne vorbe∫te, Ón concluzii, printre altele, de punctele slabe de la nivelul implement„rii legisla˛iei anticorup˛ie care, Óntr-adev„r, a fost adoptat„, ∫i nu Óncep‚nd cu perioada guvern„rii dumneavoastr„, ci continu‚nd cu guvernarea dumneavoastr„, ∫i raportul ne spune un lucru pe care Ól ∫tim cu to˛ii ∫i Ól ∫tiu cet„˛enii Rom‚niei, Ón primul r‚nd, ∫i anume acela c„ lucrurile slabe nu sunt la nivelul adopt„rii unei legisla˛ii anticorup˛ie, ci la nivelul aplic„rii acesteia.
Prima concluzie, Ón materia punctelor slabe, este aceea c„ instrumentele administrative de combatere a fenomenului corup˛iei sunt practic neutilizate, pun‚ndu-se prea mare aten˛ie pe urm„rirea penal„ a corup˛iei, Óntr-un mediu juridic cu eficien˛„ general„ sc„zut„.
Al doilea punct slab despre care vorbe∫te raportul este acela care vizeaz„ slaba coordonare dintre organismele de control ∫i Parchet, calitatea defectuoas„ a managementului informa˛iilor ∫i slaba coordonare a implement„rii strategiei la nivel general. Serviciile secrete ∫i organismele de control contribuie prea pu˛in la sprijinirea activit„˛ii P.N.A.
Al treilea punct slab despre care vorbe∫te raportul este lipsa de independen˛„ politic„ ∫i profesional„ a procurorilor, Ón absen˛a unei reforme profunde a Parchetului, care s„ nu mai permit„ imixtiunea politic„ Óntr-un dosar prin intermediul controlului ierarhic.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005 E limpede c„ Ón 2004 P.N.A. a tratat ca invulnerabile multe persoane publice care ar fi trebuit, de fapt, anchetate.
Care sunt acum recomand„rile tot la nivelul implement„rii? Pentru a se Ómbun„t„˛i calitatea general„ a strategiei anticorup˛ie, Rom‚nia trebuie s„ pun„ mai mare accent pe m„surile administrative de prevenire a fenomenului de corup˛ie. Ce Ónseamn„ aceasta ne spune iar raportul: fiecare autoritate public„ ar trebui, ∫i va fi decizia Guvernului Rom‚niei dac„ acest lucru se va Ónt‚mpla sau nu, s„ aib„ propriul s„u sistem func˛ional de integritate, iar pl‚ngerile repetate despre care vorbea anterior un coleg, venite din partea cet„˛enilor sau oamenilor de afaceri, cu privire la abuzuri ar trebui s„ aib„ repercusiuni nu asupra pedepsirii func˛ionarului, stimate coleg, ci asupra carierei func˛ionarului public vizat, indiferent dac„ ajung sau nu Ón fa˛a instan˛ei.
Prezen˛a P.N.A., ne spun iar recomand„rile, ∫i caracterul na˛ional al opera˛iunii ar Óntrerupe eventualele practici acomodante pe plan local ale autorit„˛ilor de control.
O alt„ recomandare ne vorbe∫te despre ceea ce lipse∫te tuturor organismelor de control ∫i de interven˛ie pe lupta anticorup˛ie, ∫i anume de lipsa unei coordon„ri. Din acest punct de vedere, raportul men˛ioneaz„ faptul c„ alte organisme de control extern, cum sunt Curtea de Conturi ∫i Garda Financiar„, nu pot r„m‚ne dec‚t separate prin natura defini˛iei lor. P.N.A., de∫i superior ca organizare intern„ Procuraturii obi∫nuite, nu este, la r‚ndul s„u, u∫or de asociat cu alte departamente existente, pentru a da o mai mare coeren˛„ politicii anticorup˛ie.