Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·28 martie 2005
Senatul · MO 34/2005 · 2005-03-28
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Declara˛ii politice prezentate de senatori: — Ion Mihai Dumitrescu (Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.) — despre raportul îFreedom House“; pledoarie pentru monumentele istorice din jude˛ul D‚mbovi˛a; — Vasile DÓncu (P.S.D.) — despre Ziua Interna˛ional„ pentru Eliminarea Discrimin„rii; — Irina Loghin (P.P.R.M.) — declara˛ie politic„ intitulat„ îFolclorul, parte esen˛ial„ a patrimoniului na˛ional“; — Dan Sab„u (Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.) — despre situa˛ia economic„ actual„ a jude˛ului Br„ila ∫i impactul negativ al Hot„r‚rii Guvernului nr. 512/2002 asupra acesteia; — ™erban Nicolae (P.S.D.) — despre raportul de audit privind strategia anticorup˛ie al organiza˛iei îFreedom House“; — Aurel Ardelean (P.P.R.M.) — despre situa˛ia actual„ a Funda˛iei îEmanuil Gojdu“ din Budapesta; — Eckstein-Kovács Péter (U.D.M.R.) — despre legile privind dreptul de proprietate ∫i proprietatea; — Radu fÓrle (Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.) — despre grave disfunc˛ionalit„˛i Ón activitatea Aeroportului îHenri Coand„“; aten˛ionare asupra traficului de fiin˛e umane din Rom‚nia; — Mihail Popescu (P.S.D.) — declara˛ie politic„ intitulat„ îTrupele armatei rom‚ne nu pot fi considerate trupe de ocupa˛ie Ón Irak“; — Maria Petre (Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.) — despre raportul de audit al organiza˛iei îFreedom House“
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„: — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 90/2004 privind unele m„suri pentru preg„tirea, Ón vederea
· other
· procedural · adoptat
· other
430 de discursuri
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile. Putem Óncepe.
V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a noastr„ de ast„zi. Va fi condus„ de subsemnatul, ajutat de cei doi colegi, domnul senator Antonie Iorgovan, domnul senator Mihai Ungheanu, Ón calitate de secretari.
V„ anun˛ c„ din totalul de 137 senatori ∫i-au anun˛at prezen˛a un num„r de 85. Avem 18 colegi absen˛i motivat. Deci avem cvorum de ∫edin˛„. Iat„, avem deja 89.
V„ consult dac„ ave˛i obiec˛iuni la ordinea de zi. Nu.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
V„ anun˛ c„ ast„zi, la ora 18,00, avem Óntreb„ri ∫i interpel„ri radiodifuzate.
Stima˛i colegi, trecem la primul punct al ordinii de zi, declara˛ii politice.
V„ rog s„-mi permite˛i s„ invit pe domnul senator Dumitrescu Mihai, din partea Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.D.—P.N.L.
Urmeaz„ domnul ™erban Nicolae.
## **Domnul Ion Mihai Dumitrescu:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
™tiu c„, de cele mai multe ori, colegii mei din opozi˛ie se simt leza˛i c‚nd facem referire la faptele lor din trecut. Sunt Óns„ foarte curios cum vor reac˛iona c‚nd le voi spune c„ prezentul confirm„ lipsa de pricepere din guvernarea precedent„. O dovad„ Ón acest sens o reprezint„ raportul recent elaborat de îFreedom House“, Ón care sunt semnalate neregulile din sistemul judiciar rom‚nesc.
Toat„ lumea z‚mbe∫te acum amar c‚nd Ó∫i aminte∫te de sloganul electoral îS„ continu„m Ómpreun„!“. M„ Óntreb ∫i eu, acum, ce ar fi trebuit s„ continu„m Ómpreun„? S„ ne p„c„lim c„ am st‚rpit corup˛ia?
Œn Óncheierea acestui subiect, vreau s„ punctez c„, indiferent de culoarea politic„ a celor prezen˛i acum Ón sal„, atunci c‚nd str„inii ne arat„ cu degetul ca fiind neputincio∫i Ón fa˛a corup˛iei, cuv‚ntul de ordine ar trebui s„ fie îru∫ine“ ∫i cred c„ ru∫inea cea mai mare ar trebui s„-i apese pe cei care, patru ani, au tr‚mbi˛at bunul mers al lucrurilor Ón domeniul combaterii acestui periculos flagel, rostind prea des Ón fa˛a presei cuv‚ntul îcorup˛ie“ f„r„ s„-i pedepseasc„ pe cei care Óntre˛ineau acest fenomen.
Œn alt„ ordine de idei, Ón declara˛ia mea de ast„zi, doresc s„ precizez c„ voi sus˛ine demersul colegului meu, deputatul Florin Popescu, pre∫edintele Partidului Na˛ional Liberal D‚mbovi˛a, de a readuce Ón discu˛ie
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005 problema spinoas„ a monumentelor istorice din T‚rgovi∫te ∫i de pe raza jude˛ului D‚mbovi˛a.
De altfel, voi sus˛ine orice ini˛iativ„ ce va contribui la valorificarea poten˛ialului cultural, istoric ∫i artistic al patrimoniului na˛ional. Ca membru al Comisiei pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„, propun colegilor s„ abandon„m vechile obiceiuri ∫i strategiile neperformante.
Din Programul de guvernare al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“, ne propunem s„ nu ne mai afi∫„m Ón fa˛a cet„˛enilor cu proiecte fantasmagorice pe care s„ le plimb„m de la Sighi∫oara la Bucure∫ti. Cred c„ ar fi mult mai bine s„ ne concentr„m aten˛ia ∫i resursele financiare pe recondi˛ionarea ∫i Óntre˛inerea monumentelor istorice ∫i introducerea zonelor cu poten˛ial Ón circuite turistice cu specific cultural. Cred c„ sunte˛i de acord cu mine c„ nici cel mai valoros proiect de investi˛ii dintr-un parc de distrac˛ii nu se poate compara cu Ónc„rc„tura istoric„ degajat„ de Curtea domneasc„ din T‚rgovi∫te, o m„rturie veridic„, palpabil„ a vremurilor apuse.
Mul˛umesc foarte mult.
Invit la microfon pe domnul senator DÓncu Vasile, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
Domnul ™erban Nicolae nu este. Urmeaz„ doamna senator Irina Loghin.
## **Domnul Vasile DÓncu:**
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi senatori,
Ast„zi, 21 martie, este s„rb„torit„, Ón toat„ Europa, Ziua Interna˛ional„ pentru Eliminarea Discrimin„rii, declan∫‚ndu-se ast„zi, de fapt, ∫i s„pt„m‚na solidarit„˛ii cu cei care lupt„ Ómpotriva rasismului ∫i discrimin„rii rasiale.
C‚nd spunem c„ s„rb„torim, de fapt, nu ne referim Ón nici un fel nici la ∫ampanie, nici la fursecuri, pentru c„, de fapt, discriminarea este un subiect grav, care ne poate face s„ ne plec„m capetele, Ónc„ multe decenii de acum Óncolo, cu vinov„˛ie.
Indiferent de ˛ar„ ∫i dincolo de nivelul la care spunem sau m„sur„m c„ a ajuns cultura democra˛iei, discriminarea produce Ónc„ victime ∫i r„ni pe care nu le pot vindeca ast„zi nici deciziile comitetelor antidiscriminare, nici cele juridice ∫i nici articolele de bun„voin˛„ din pres„.
Am intrat Óntr-o societate Ón care suntem din ce Ón ce mai individuali∫ti ∫i parc„ izolarea dintre oameni cre∫te Ón fiecare an. Cel„lalt este, parc„, mult mai str„in, chiar
dac„ o parte din spaimele noastre de dinainte de ’89 au disp„rut Ón mare m„sur„.
Din punct de vedere legislativ, ast„zi, Rom‚nia Óndepline∫te cadrul legal ∫i institu˛ional capabil s„ r„spund„ fenomenului discrimin„rii. Procesul legislativ a Ónceput Ón anul 2000, prin ini˛iativa unui coleg de-al nostru din Senat, domnul Péter Eckstein-Kovács, pe care-l felicit cu aceast„ ocazie, acea Ordonan˛„ a Guvernului nr. 137/2000, chiar dac„ — ∫i ar trebui s„ remarc„m asta — guvernarea 1997—2000 a a∫teptat ultimele zile ale mandatului pentru ca s„ dea aceast„ ordonan˛„ privind eliminarea discrimin„rii.
Guvernarea P.S.D. din 2001—2004 a ini˛iat ∫i a dus p‚n„ la sf‚r∫it un program complet de creare a cadrului legislativ antidiscriminare.
Poate pentru c„ foarte mul˛i colegi, mai ales de la putere, acum uit„ ceea ce s-a Ónt‚mplat bun Ón perioada 2001—2004, a∫ vrea s„ amintesc, absolut sumar, cele mai importante elemente ale cadrului legislativ. M„ refer la Legea nr. 48/2002, Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.194/27.11.2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Consiliului Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii, Ordonan˛a Guvernului nr. 77/2003, Legea nr. 27/2004. ™i la toate acestea se adaug„ referirile de ordin general privind discriminarea care apar Ón Constitu˛ia Rom‚niei, art. 4, 16 ∫i 26, Codul penal al Rom‚niei, art. 247 ∫i 317, Codul civil al Rom‚niei, art. 998 ∫i art. 999, Codul muncii, art. 5.
Mul˛umesc foarte mult.
Invit la microfon pe doamna senator Irina Loghin, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare.
Urmeaz„ domnul senator Sab„u Dan.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, doamna senator.
## **Doamna Irina Loghin:**
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declara˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ îFolclorul, parte esen˛ial„ a patrimoniului na˛ional“.
Dup„ 15 ani de tranzi˛ie dificil„ c„tre democra˛ie, s„r„ci˛i, dezam„gi˛i ∫i Ónver∫una˛i, ne-am Óndep„rtat tot mai mult de valorile noastre tradi˛ionale. Din dorin˛a de a face uitat un trecut, cel mai adesea, dureros, am importat de-a valma noi s„rb„tori, obiceiuri ∫i chiar stiluri de via˛„, ∫i e foarte bine c„ am procedat astfel. Dup„ zeci de ani de izolare, de carantin„ spiritual„, este firesc s„ ne dorim s„ descoperim lumea ∫i s„-i cunoa∫tem, ∫i — de ce nu? — s„-i prelu„m valorile. Ce e grav, Óns„, este c„ renun˛„m prea u∫or la ale noastre.
Muzica popular„, parte esen˛ial„ a folclorului rom‚nesc autentic, este tot mai des ignorat„ ∫i Ónlocuit„ de texte vulgare ∫i ritmuri str„ine. Ansamblurile de dansuri tradi˛ionale rom‚ne∫ti, apreciate ∫i premiate Ón Óntreaga lume, se zbat Óntr-un nedrept anonimat. Purt„torii obiceiurilor str„ine se bucur„ de totala indiferen˛„ a autorit„˛ilor rom‚ne.
Nu vreau s„ folosesc cuvinte mari, dar dac„ ne vom preocupa doar de succesul economic ∫i politic, l„s„m s„ moar„ esen˛a acestui popor. De 2.000 de ani rom‚nii au rezistat pe acest p„m‚nt, nu doar lideri politici, ∫i militari, ci ∫i rapsozi populari, cu doine, hore ∫i c‚ntece de leag„n.
Comuni∫tii ne-au impus cartele la p‚ine, carne, ulei, ne-au cenzurat ziari∫tii ∫i scriitorii, dar nu ne-au putut cenzura ∫i c‚ntecele de nunt„. La petreceri, rom‚nul c‚nt„ despre dragoste, familie, prieteni, ∫i nu despre genialii conduc„tori. Am rezistat comunismului ∫i prin folclorul autentic, Óns„, acum, se pare c„ l-am uitat.
Dac„ tot prelu„m obiceiuri ∫i ritmuri str„ine, nu ar fi r„u s„ prelu„m ∫i respectul, ∫i preocuparea str„inilor pentru valorile lor tradi˛ionale. Popoare mici, dar m‚ndre, au devenit celebre, promov‚ndu-∫i specificul na˛ional. Muzica ∫i vestimenta˛ia original„ a sco˛ienilor, dansurile tradi˛ionale irlandeze, c‚ntecele tradi˛ionale evreie∫ti,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005 energia tarafurilor s‚rbe∫ti sunt recunoscute Ón lumea Óntreag„. La fel de cunoscut putea fi ∫i tezaurul folcloric rom‚nesc.
Mul˛umim.
Invit la microfon pe domnul senator Sab„u Dan, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.
Urmeaz„ domnul senator ™erban Nicolae.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Sunt senator de Br„ila, reprezint o arie geografic„ ∫i popula˛ional„, din p„cate, tratat„ special ∫i discriminatoriu
∫i asta m„ face ca Ón fa˛a dumneavoastr„ s„ prezint o tem„ care, dup„ p„rerea mea, ar trebui s„ atrag„ aten˛ia.
A∫ vrea s„ v„ spun c„ jude˛ul Br„ila, rezultat al unei revolu˛ii populare locale Ón 1968, a fost alc„tuit dintr-un jude˛ Gala˛i ceva mai mare. Br„ilenii s-au r„sculat ∫i Ón momentul acela s-a stabilit c„ Br„ila are dreptul s„ constituie un jude˛. ™i lucrurile au mers, cum au mers, p‚n„ Ón 1989. Din 1989, c‚nd revolu˛ia a avut loc, jude˛ul Br„ila a Ónceput s„ piard„ ∫i a pierdut: Insula Mare a Br„ilei este Ón administrarea Agen˛iei Domeniilor Statului, Insula Mic„ a Br„ilei ajunsese la Slobozia. Industria: îProgresul“ —12.000 de oameni, adus„ la 700 de oameni care mai lucreaz„ acolo; ™antierul Naval — 8.000 de oameni, mai lucreaz„ 1.000 de oameni; Combinatul de Fibre Artificiale — 6.000 de oameni; Combinatul de H‚rtie ∫i Cartoane Chi˛cani, Ómpreun„, aveau 12.000 de oameni, adic„ alte 6.000 de oameni; Zagna-V„deni, desfiin˛at„. A∫a c„ asta ar fi situa˛ia actual„ a jude˛ului Br„ila.
™i acum apare ceea ce consider eu un film horror: Hot„r‚rea Guvernului nr. 512 din 23 mai 2002, care face un rapt — hot„r‚rea Guvernului ignor„ Constitu˛ia — ∫i care face ca din teritoriul jude˛ului Br„ila s„ se ia 1.000 de hectare ∫i s„ se dea municipiului Gala˛i. Cele 1.000 de hectare sunt trei, Luca ∫i Matei, adic„ 1.200, ∫i Ón situa˛ia asta vreau s„ v„ spun c„ jude˛ul a Óncasat o hot„r‚re de guvern neconstitu˛ional„, care produce o bre∫„ Ón ceea ce Ónsemna Legea administrativ-teritorial„, o ignor„ ∫i face ca toat„ aceast„ zon„ s„ devin„ parte peste Siret a municipiului Gala˛i. Nu am absolut nimic cu Gala˛iul, dimpotriv„, consider c„ dezvoltarea zonal„ va trebui s„ ˛in„ cont de distan˛a extrem de mic„ dintre cele dou„ zone. Dumnezeu s„-l ierte pe Lauren˛iu Ulici, care visa acolo un megalopolis. Nu ∫tiu dac„ aceasta este neap„rat formula, dar, Ón orice caz, zona respectiv„ ar trebui s„ ˛in„ cont de situa˛ia celor dou„ ora∫e, de popula˛ie, de distribu˛ia locurilor de munc„.
Vreau s„ v„ spun c„ lucrurile au sunat Ón felul urm„tor:
Mul˛umim.
Are cuv‚ntul domnul senator ™erban Nicolae, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Urmeaz„ domnul senator Aurel Ardelean.
## **Domnul ™erban Nicolae:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declara˛ia mea politic„ de ast„zi prive∫te a∫a-numitul Audit independent privind impactul ∫i rezultatele Strategiei na˛ionale anticorup˛ie Ón perioada 2000—2004.
Auditul, care Óntr-o prim„ faz„ impresioneaz„ doar prin dimensiuni, se caracterizeaz„ prin superficialitate, neprofesionalism, pe alocuri, rea-credin˛„ ∫i, uneori, ridicol.
Dimensiunile impresionante, 175 pagini, ne duc cu g‚ndul la faptul c„ el a fost scris Ónainte de a fi comandat. De altfel, trei sferturi din con˛inutul acestui a∫a-numit audit sau raport de audit a fost vehiculat de-a lungul campaniei electorale de c„tre a∫a-numita societate civil„ din care actualul ministru al justi˛iei — cel care a comandat auditul — a f„cut parte.
C‚teva lucruri trebuie spuse Ónainte de a intra Ón analiza unui asemenea raport ce va face, probabil, obiectul mai multor studii — este o mostr„ incredibil„ de Óns„il„ri antidemocratice —, dar c‚teva lucruri trebuie spuse Ónainte.
Œn primul r‚nd, acest audit este unicat. Nu am auzit niciodat„ ∫i nici nu am g„sit, ca material documentar, un audit care s„ priveasc„ activitatea unui Parchet. De altfel, nici nu m„ mir„, nici modelul luat pentru Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie, respectiv Parchetul spaniol cu aceea∫i destina˛ie, nu a fost vreodat„ auditat, nici la Ónfiin˛are, nici dup„ Ónfiin˛are, nici mai t‚rziu ∫i nici îFreedom House“ nu a mai f„cut, vreodat„, activit„˛i de audit.
îFreedom House“ este organiza˛ia care, Ón mod cu totul surprinz„tor, prime∫te prin Óncredin˛are direct„ Óntocmirea acestui raport de audit cu o sum„ care s„ permit„ cobor‚rea sub limita pentru Óncredin˛are direct„ ∫i Ón condi˛ii de grab„ suspect„.
Strategia na˛ional„ anticorup˛ie Ón perioada 2000— 2004 — ∫i este bine de subliniat c„ a existat o astfel de strategie, ca s„ ∫tie ∫i colegii no∫tri de la Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. c„ nu a Ónceput lupta anticorup˛ie cu d‚n∫ii; din p„cate, nu a mai continuat cu d‚n∫ii...
... — a fost creat„ dup„ model european. De altfel, a fost creat„ Ómpreun„ cu institu˛iile europene, Ómpreun„ cu Uniunea European„.
Criticile, unele dintre ele, politice, altele, stupide, la adresa acestei strategii sunt, de fapt, critici la adresa Uniunii Europene, sunt critici la adresa structurilor de resort cu care Guvernul Rom‚niei a negociat cel mai dificil capitol — îJusti˛ie ∫i afaceri interne“.
Un alt aspect general este dat de rela˛ia dintre ministrul care comand„ auditul ∫i institu˛ia care Ól execut„. P‚n„ Ón 2004, organiza˛ia îFreedom House“ a finan˛at, a sponsorizat, par˛ial sau integral, ac˛iuni ale organiza˛iei pe care o conducea doamna Macovei. Putem presupune, deci, c„ acum se Óntoarce plata. Atunci solicita doamna Macovei ∫i pl„tea îFreedom House“,
acum solicit„ îFreedom House“ ∫i pl„te∫te doamna Macovei. Diferen˛a este c„ o face din bani publici.
De altfel, acest raport este folosit aproape Ón exclusivitate pentru a justifica ac˛iunile pe care doamna ministru Macovei le-a anun˛at deja, prin tentative repetate de imixtiune Ón activitatea justi˛iei ∫i Ón activitatea magistra˛ilor.
Mai exact, statutul special al Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie este folosit ca o justificare pentru subordonarea politic„ a ac˛iunilor de combatere a corup˛iei, inclusiv la nivelul magistra˛ilor.
Se vorbe∫te de reorganizarea P.N.A. Am v„zut deja, din actele care au trecut prin Senat, noua mod„ a Guvernului T„riceanu de a schimba regulamente de organizare ∫i func˛ionare sau legi de organizare ∫i func˛ionare numai pentru a schimba, de fapt, persoane.
Acela∫i lucru se Óncearc„ ∫i la P.N.A., chiar dac„ se vorbe∫te, Ón mod absurd, de crearea unui Parchet de Preven˛ie ∫i Combatere a Corup˛iei.
Teza aceasta a func˛iei preventive a unui Parchet este o tez„ propagandistic„, folosit„ Ónainte de 1989. Este bine de ∫tiut c„ Parchetul, ca institu˛ie parte a magistraturii, este un organ cu atribu˛ii represive, menit s„ identifice, s„ ancheteze ∫i s„ trimit„ Ón fa˛a instan˛ei fapte care sunt pedepsite potrivit legii penale.
Activitatea educativ„, activitatea de preven˛ie, seminarii, cursuri ∫i a∫a mai departe ˛in de resortul altor institu˛ii. Este ca ∫i cum i-ai cere unui chirurg s„ opereze preventiv — ∫i domnul din jude˛ul îBr„ila˛i“, domnul doctor Sab„u, ∫tie despre ce vorbesc.
Din sal„
#30990™tim deja!
## **Domnul ™erban Nicolae:**
™tiu c„ ∫ti˛i, pentru c„, probabil, sunte˛i parte a acestor idei.
Deci cine s„ fac„ evaluarea performan˛elor Ón activitatea anticorup˛iei?! S„ o fac„ mini∫trii, s„ o fac„ reprezentan˛i ai partidelor, reprezentan˛i ai societ„˛ii civile — se pune Ón parantez„ îcoali˛ii de combatere a corup˛iei“ — ∫i s„ o fac„ mass-media.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule pre∫edinte, v„ rog frumos.
Ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul ™erban Nicolae:**
Asta Ónseamn„ c„ activitatea magistra˛ilor intr„ sub controlul politic al doamnei ministru Macovei, care stabile∫te criterii, face evalu„ri, ∫i nu este o noutate: acest lucru se Ónt‚mpla pe vremea c‚nd existau planuri de amenzi, planuri de condamn„ri ∫i a∫a mai departe, adic„ Ón vremea Ón care statul avea un rol represiv Ómpotriva propriului popor.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005 Œn fine, un alt aspect deosebit de important: se reinstaureaz„, stima˛i colegi, dela˛iunea, ca politic„ de stat. Œn acest raport se recomand„ ca îpl‚ngerile repetate...“ — ∫i, dac„ dori˛i, v„ citez, citez din memorie, dar este aproape exact — î...Ómpotriva activit„˛ii unui func˛ionar s„ aib„ repercusiuni asupra carierei acestuia, indiferent dac„ se ajunge sau nu Ón instan˛„“. V„ rog s„ m„ verifica˛i Ón acest raport: deci, indiferent dac„ se ajunge sau nu Ón instan˛„, este suficient s„ se fac„ pl‚ngeri pentru ca aceasta s„ aib„ repercusiuni asupra carierei func˛ionarului.
Al doilea aspect este dat de faptul c„ se cere o imunitate pentru cei care fac astfel de denun˛uri. Cu alte cuvinte, doamna Macovei Ó∫i dore∫te un soi de poli˛ie politic„, un soi de v‚n„toare Óntre colegi, un soi de Óntrecere socialist„ Ón materie de pl‚ngeri, de fapte anticorup˛ie. Urmeaz„, dup„ aceea, ancheta la astfel de dela˛iuni, pentru c„ spune acest raport c„ Ón perioada 2000—2004 nu au fost anchetate persoane care ar fi trebuit anchetate. ™tie cineva dup„ ce criteriu ar fi trebuit anchetate?!
## **Domnul Puiu Ha∫otti**
**:**
Dup„ criteriul bunului-sim˛!
## **Domnul ™erban Nicolae:**
Dup„ bunul-sim˛, se spune. Dup„ bunul-sim˛ anchetau ∫i comuni∫tii, s„ ∫ti˛i, dup„ bunul lor sim˛. Era suficient s„ apar„ Ón îSc‚nteia“ — ∫i este bine s„ ∫ti˛i — o astfel de acuza˛ie...
## **Domnul Puiu Ha∫otti**
**:**
Dar de unde ∫ti˛i a∫a de bine?!
## **Domnul ™erban Nicolae:**
P„i, asta e, eu aveam de suferit Ón anii ’50, asta e.
Stima˛i colegi, v„ rog s„ ascult„m. Nu prea este de r‚s, s„ ∫ti˛i.
Asta a∫ fi vrut ∫i eu s„ spun, domnule pre∫edinte. Mul˛umesc.
V„ rog.
## **Domnul ™erban Nicolae:**
Constat c„ unii r‚d atunci c‚nd li se Óntoarce Ómpotriv„ propaganda goal„ de con˛inut pe care o practic„, cu argumente serioase de data asta. ™i atunci se constat„ c„ prezum˛ia de vinov„˛ie devine regula ∫i nu — cum s„ v„ spun eu — aspectul de evitat, ∫i nu interdic˛ia, iar dela˛iunea este, a∫a cum spuneam, o politic„ general„.
Vom mai face analize asupra acestui raport, pentru c„ el are 175 de pagini. Practic, nu exist„ pagin„ care s„ nu con˛in„ asemenea formule, fie absurde, fie antidemocratice...
## **Domnul Eckstein-Kovács Péter**
**:**
Cere o comisie de anchet„!
## **Domnul ™erban Nicolae:**
Dar Ón aceast„ privin˛„...
Nu, voi cere ceva mai simplu ∫i mai u∫or de Óndeplinit: voi cere, pe de o parte, auditarea modului Ón care Ministerul Justi˛iei a angajat aceast„ cheltuial„, voi cere demisia ministrului justi˛iei Monica Macovei...
## **Doamna Maria Petre**
**:**
™i noi pe a lui Amarie!
P„i, vede˛i, doamna Petre, c„ vre˛i s„ face˛i controlul asupra unui Parchet, asupra magistra˛ilor?! Este suficient, ce a˛i spus acum este confirmare a ceea ce acuz eu!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ rog, nu dialoga˛i cu sala.
Eu nu glumeam cu lucrurile acestea foarte serioase. Este adev„rat, raportul glume∫te, raportul folose∫te metafore pe banii publici.
Fac o singur„ precizare de final: toat„ aceast„ analiz„ a fost f„cut„ de o organiza˛ie american„. Toat„ strategia Guvernului N„stase Ón materie de combatere a corup˛iei a fost f„cut„ cu institu˛ii europene. Modelul nostru juridic este un model european.
Din sal„
#35571Asta era!
## **Domnul ™erban Nicolae:**
Nu a˛i Ón˛eles nimic ∫i r‚de˛i, se vede.
Stima˛i colegi de la Alian˛„, doamna Paula Iv„nescu, v„ rog frumos!
V„ rog s„ continua˛i.
Mul˛umesc.
Ce s-ar Ónt‚mpla dac„ la declara˛iile dumneavoastr„ pe care le face˛i la adresa noastr„ am ˛ine aceast„ formul„ de discu˛ii?! V„ rog foarte mult.
V„ rog s„ continua˛i.
## **Domnul ™erban Nicolae:**
Nu s-ar Ónt‚mpla nimic, noi le folosim inteligent, domnule pre∫edinte.
De aceea criticile stupide la adresa Strategiei na˛ionale anticorup˛ie sunt, a∫a cum am spus, critici la adresa modelului european. Œn compara˛ie cu acestea, suntem restan˛ieri la angajamentele pe care Rom‚nia ∫i le-a luat Ón leg„tur„ cu negocierile finalizate Ón anul 2004, Ónainte ca actuala coali˛ie s„ ajung„ la putere.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005 Œn consecin˛„, Partidul Social Democrat Ó∫i rezerv„ dreptul de a sesiza Comisia European„ ∫i structurile de resort ale Uniunii Europene Ón leg„tur„ cu aceste derapaje antidemocratice, Ón leg„tur„ cu politizarea actului de justi˛ie, Ón leg„tur„ cu tentativele repetate ale Ministerului Justi˛iei de a face imixtiuni politice Ón actul de justi˛ie.
V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Urmeaz„ domnul senator Eckstein-Kovács.
## **Domnul Aurel Ardelean:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Subiectul declara˛iei politice este situa˛ia actual„ a Funda˛iei îEmanuil Gojdu“ din Budapesta.
Patrimoniul Funda˛iei îEmanuil Gojdu“ a avut ca scop clar, definit prin testamentul l„sat de Emanuil Gojdu, finan˛area Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, prin acordarea de burse pentru tinerii ce urmau a fi ∫coli˛i Ón licee ∫i universit„˛i.
Situa˛ia patrimoniului imobiliar al Funda˛iei îEmanuil Gojdu“, aflat la Budapesta, nu a fost p‚n„ Ón acest moment clarificat„ Ón totalitate de c„tre Guvernul maghiar, de∫i s-a solicitat acest lucru Ón nenum„rate r‚nduri.
Biserica Ortodox„ Rom‚n„ din Ungaria a reu∫it s„ ob˛in„ o parte din Complexul imobiliar Gojdu, situat Ón sectorul nr. 7 al Budapestei ∫i aflat Ón proprietatea prim„riei locale, ∫i 43.000.000 forin˛i, cu titlu de desp„gubire. Au fost retroceda˛i mai pu˛in de 2.000 metri dintr-un fond arhitectonic de peste 6.000 metri construi˛i.
Funda˛ia îEmanuil Gojdu“ a fost cea mai mare funda˛ie a rom‚nilor din Imperiul Austro-Ungar, Ón anul 1918 fiind evaluat„ la o valoare de peste 10.000.000 coroane sau, ast„zi, la c‚teva miliarde de euro.
Funda˛ia a desf„∫urat o activitate extrem de ampl„, a acordat numeroase burse pentru studii Ón gimnazii, licee, ∫coli comerciale, ∫coli tehnice, ∫coli de ofi˛eri, academii ∫i universit„˛i pentru tineri.
Ministerul Cultelor din Ungaria a blocat toate fondurile Funda˛iei îEmanuil Gojdu“ de la Budapesta, Ón anul 1927.
La 28 aprilie 1930, la Paris, se semneaz„ un nou Acord Óntre Rom‚nia ∫i Ungaria, referitor la Funda˛ia îEmanuil Gojdu“. La 27 octombrie, la Bucure∫ti, se semneaz„ Acordul definitiv dintre Rom‚nia ∫i Ungaria privind Funda˛ia îEmanuil Gojdu“ ∫i se stipuleaz„, la art. 1, citez: îStatul maghiar se oblig„ ca Ón termen de 30 de zile de la intrarea Ón vigoare a acordului s„ pun„ la dispozi˛ia Funda˛iei «Emanuil Gojdu» Óntreg patrimoniul ce-l de˛ine Ón Budapesta“, ceea ce nu s-a realizat nici ast„zi.
Funda˛ia îEmanuil Gojdu“, care a preluat activitatea, fiind recunoscut„ prin Sentin˛a civil„ nr. 608 de c„tre Tribunalul Sibiu, confirmat„ de Sf‚ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, Óntrunit la 4 martie 2003 Ón ∫edin˛„ solemn„, se afl„ sub patronajul Ónal˛ilor ierarhi doctor Antonie Pl„m„deal„, mitropolit al Ardealului, ∫i Nicolae Corneanu, mitropolit al Banatului.
Mul˛umesc.
Invit la microfon pe domnul senator Eckstein-Kovács, din partea U.D.M.R.
Urmeaz„ domnul Radu fiÓrle.
## **Domnul Eckstein-Kovács Péter:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declara˛ia mea politic„ se refer„ la legile privind dreptul de proprietate ∫i proprietatea.
Suntem dup„ 15 ani de la Revolu˛ia rom‚n„, ∫i aceste drepturi ale fo∫tilor proprietari nu sunt solu˛ionate nici p‚n„ Ón ziua de ast„zi. Trebuie s„ declar c„ suntem de acord cu ini˛iativa Guvernului de a adopta un pachet de legi cu privire la dreptul de proprietate. Mi se pare firesc ca, dup„ 15 ani, ∫i cet„˛enii rom‚ni, ∫i investitorii str„ini s„ fie o dat„ pentru totdeauna Ón clar cu raporturile de proprietate Ón Rom‚nia.
Mi se pare c„ este profund nedrept ca un imobil, din cauza destina˛iei pe care o are — sediu de partid politic, ambasad„, ∫tiu eu care sunt excep˛iile — s„ aib„ o alt„ soart„ dec‚t imobilul Ónvecinat, care are o alt„ destina˛ie. F„r„ doar ∫i poate sunt de acord cu faptul ca Guvernul s„-∫i asume r„spunderea pe aceast„ tematic„, pentru c„ a fost un punct crucial al Programului de guvernare al Alian˛ei D.A. ∫i este un lucru absolut necesar a se face.
Pe de alt„ parte, atrag aten˛ia c„ nu toate se pot rezolva numai prin adoptarea unor noi legi. Este vorba ∫i de punerea Ón practic„ a legilor existente. ™i aici... Eu sunt senator de Cluj ∫i cunosc situa˛ia din Cluj. Cunosc situa˛ia din Harghita, Covasna ∫i nu vreau ca declara˛ia mea s„ fie primit„ ca una partizan„. Autorit„˛ile locale conduse de reprezentan˛i ai U.D.M.R. au aceea∫i opacitate ∫i pozi˛ie negativ„, dac„ vre˛i, cu privire la punerea Ón practic„ a prevederilor Legii nr. 10/2001, ca ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005 primarul P.S.D. din Slobozia. Autorit„˛ile locale au, pe de o parte, interesul ca s„ p„streze...
N-am vrut s-o jignesc pe doamna senator Maria Petre c‚nd am amintit de Slobozia...
## **Doamna Maria Petre**
**:**
## Ave˛i dreptate!
## **Domnul Eckstein-Kovács Péter:**
Autorit„˛ile locale, pe de o parte, au un interes ca s„ men˛in„ o c‚t mai mare avere imobiliar„ Ón patrimoniul localit„˛ii, pe de alt„ parte, exist„ o fric„ nejustificat„ ∫i o fug„ de r„spundere, dac„ vre˛i, Ón privin˛a deciziilor de restituire Ón acele cazuri Ón care condi˛iile legale sunt Óndeplinite.
V„ dau un exemplu din jude˛ul Cluj, unde sunt mai multe mii, Ón jur de 3.000 de solicit„ri de restituire Ón natur„ depuse la prim„rie, ∫i o comisie ai c„rei membri nu au o atribu˛ie specific„ de a solu˛iona aceste cazuri se Ónt‚lnesc s„pt„m‚nal, dac„ se Ónt‚lnesc, ∫i solu˛ioneaz„ un num„r foarte redus de dosare. Nu este posibil. Legea nr. 10, adoptat„ Ón anul 2001, de altfel, spune c„ regula este restituirea Ón natur„ ∫i prevede ∫i anumi˛i termeni Ón care aceste solicit„ri trebuie s„ fie rezolvate. Eu fac un apel la to˛i factorii de decizie de la nivel local s„ ia Ón serios aceste atribu˛ii, s„-∫i ia r„spunderea ca Ón cazul Ón care peti˛ionarii dovedesc dreptul lor de a fi repu∫i Ón proprietate, s„ fie repu∫i prin decizie administrativ„, iar Ón cazul Ón care, Ón baza dreptului comun, aceste litigii ajung Ón justi˛ie, autorit„˛ile locale s„ nu fac„ apel ∫i recurs, chiar ∫i dac„ ∫tiu c„-l vor pierde, numai datorit„ fricii de r„spundere. Legea este clar„ din acest punct de vedere. Cred c„ este obligatorie pentru autorit„˛ile locale ∫i trebuie s„ fie dus„ la bun sf‚r∫it, cu respectarea drepturilor chiria∫ilor. Mul˛umesc.
Invit la microfon pe domnul senator Radu fiÓrle, din partea Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D.
Urmeaz„ domnul senator Mihail Popescu.
## **Domnul Radu fiÓrle:**
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Am s„ Óncep declara˛ia mea politic„ printr-o constatare: constat c„ Ón ultima vreme mul˛i func˛ionari publici cu statut special, angaja˛i ai unor institu˛ii importante, obosesc Ón exerci˛iul func˛iunii: poli˛i∫ti, magistra˛i ∫i, mai nou, pilo˛i.
Joi, 17 martie a.c., am asistat la o situa˛ie absolut jenant„, c‚nd pe Aeroportul îHenri Coand„“, la c‚teva minute de la anun˛area Ómbarc„rii pentru cursa îTarom“ pentru Oradea—Baia Mare, cu decolare la 15,20, Ón timp ce ne aflam Ón autobuz, am fost anun˛a˛i de un angajat al aeroportului c„ domnul comandant Dinc„ s-a sup„rat ∫i Ón sup„rarea d‚nsului a hot„r‚t Ónt‚rzierea decol„rii cu 30 de minute. Printre al˛i pasageri contraria˛i pentru c„ au a∫teptat Ón autobuz cele 30 de minute se aflau parlamentari din Bihor, S„laj, Satu-Mare ∫i Baia-Mare. Nu ∫tiu, sper s„ se dezlege misterul, dac„ domnul comandant Dinc„ a obosit sau al˛ii l-au obosit. Ne-am bucurat, totu∫i, c„ nu s-a sup„rat ∫i pe aterizare.
Oricum, ∫i din cauza acestui fapt, c„ mul˛i func˛ionari obosesc, ne confrunt„m cu ceea ce se nume∫te îsclavagismul modern“ sau îtraficul de fiin˛e umane“.
Stima˛i colegi,
Tr„im Óntr-o lume Ón care sclavagismul a fost ∫i este Ónc„ o prezen˛„ nefericit„. Œn rapoartele interna˛ionale, dar ∫i Ón mass-media interna˛ional„, Rom‚nia nu este prezentat„ deloc Óntr-o lumin„ favorabil„, ci dimpotriv„.
Raportul de ˛ar„ pe anul 2004 al Departamentului de Stat constat„ multe disfunc˛ionalit„˛i ale institu˛iilor abilitate pentru combaterea traficului de fiin˛e umane. De exemplu, se spune Ón raport: îGuvernul Rom‚niei nu Óntrune∫te standardele minime pentru eliminarea traficului.“ Apoi, corup˛ia guvernamental„ Ómpiedic„ desf„∫urarea activit„˛ilor specifice.
De asemenea, asisten˛a oferit„ victimelor nu este o prioritate clar„, acest fapt reie∫ind ∫i din aloca˛ia bugetar„.
Apoi, Ón anul 2003 au fost judecate 49 de persoane, fa˛„ de zero Ón anul 2002. Dintre acestea, 27 de persoane au primit pedepse Óntre 1 ∫i 10 ani, iar 22 de persoane au primit pedepse sub un an. Apoi, 15 poli˛i∫ti cu grade superioare au fost implica˛i Ón acte de corup˛ie privind traficul cu fiin˛e umane.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005
Mul˛umesc.
Invit la microfon pe domnul senator Mihail Popescu, din partea Grupului social-democrat.
Urmeaz„ domnul senator Stan Petru.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declara˛ia mea politic„ de ast„zi o intitulez îTrupele armatei rom‚ne nu pot fi considerate de ocupa˛ie Ón Irak“.
Œn ∫edin˛a Senatului din 14 martie a.c. am prezentat declara˛ia politic„ intitulat„ îDerapaje strategice“, Ón cuprinsul c„reia am expus pe larg ∫i argumentat o serie de considerente privind concep˛ia care a stat la baza elabor„rii Strategiei na˛ionale de ap„rare a Rom‚niei, comparativ cu strategiile militare ale superputerilor ∫i marilor puteri, aceasta, ca o reac˛ie responsabil„ ∫i Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ la afirma˛iile domnului pre∫edinte Traian B„sescu, f„cute Óntr-un domeniu pe care lesne se constat„ c„ nu-l st„p‚ne∫te. De∫i apreciez c„ precedenta declara˛ie politic„ a fost suficient de explicit„ ∫i argumentat„, doresc, totu∫i, s„ v„ mai prezint pe scurt c‚teva aspecte privind aceast„ problematic„, al c„rei impact negativ nu este at‚t Ón plan teoretic, doctrinar, ci prive∫te Óns„∫i credibilitatea militar„ a Rom‚niei ca membru al NATO, dezonoreaz„ armata, care Óndepline∫te cu totul alte misiuni Ón teatrele de opera˛ii dec‚t cele preconizate de domnul pre∫edinte, excede atribu˛iilor pre∫edintelui Rom‚niei ∫i atenteaz„ la prerogativele constitu˛ionale ale Parlamentului.
Afirma˛iile pe care le fac nu sunt hazardate, ci au Ón vedere realit„˛i politico-miliare incontestabile Ón plan extern, posibile amenin˛„ri la adresa securit„˛ii na˛ionale Ón plan intern, precum ∫i prevederi constitu˛ionale ∫i legale care nu pot fi ignorate inclusiv de pre∫edintele ˛„rii. Astfel, Ón condi˛iile Ón care facem parte dintr-o organiza˛ie politico-militar„ cu o strategie proprie, pe de o parte, pe care, pe de alt„ parte, o adapteaz„ continuu la realit„˛ile acestei lumi Ón schimbare, nu este nici oportun, nici logic ∫i nici de bun„-credin˛„ fa˛„ de alia˛ii ∫i partenerii no∫tri s„ clam„m schimbarea fundamental„ a concep˛iei strategice ∫i Ónc„ Ón numai 30 de zile. Mai mult dec‚t at‚t, de ce-am face acum not„ discordant„ cu Europa, pentru c„ avem obliga˛ii privind participarea la securitatea comun„, iar aceast„ Europ„ are o sensibilitate deosebit„ la reac˛ii necontrolate de acest fel.
V„ rog s„ Óncheia˛i.
## **Domnul Mihail Popescu:**
Cunosc foarte bine regulile de angajare ∫i misiunile armatei de acolo ∫i v„ m„rturisesc sincer c„ nu sunt de ocupa˛ie.
Œn alt„ ordine de idei, acum, c‚nd alia˛ii ∫i partenerii no∫tri g‚ndesc la o reconsiderare a calendarului prezen˛ei trupelor lor Ón Irak, noi am declarat nu numai c„ vom r„m‚ne Ón continuare, dar c„ le vom ∫i suplimenta. Nu crede˛i c„ este cazul s„ ∫tim ∫i noi p‚n„ c‚nd? Nu de altceva, dar noi, parlamentarii, suntem cei care stabilim statutul ∫i durata prezen˛ei militarilor no∫tri acolo ∫i nu trebuie s„ permitem nim„nui s„ abuzeze de func˛ie pentru a-i numi cum vrea ∫i a-i umili Ón vreun fel.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
O invit la microfon pe doamna senator Maria Petre, din partea Alian˛ei P.N.L.-P.D.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Voi vorbi, Óntr-adev„r, Ón declara˛ia mea politic„ despre ceea ce un coleg senator din prima banc„, pe l‚ng„ care am trecut, a vorbit deja, ∫i anume despre raportul care, iat„, e clar, c‚nd discut„m despre el, c„ unii dintre noi Óncerc„m s„ uit„m de ce a fost Óntocmit, al˛ii Óncerc„m s„ Ól trat„m ca pe un a∫a-numit raport, ∫i, ca atare, a∫ vrea s„ Óncerc„m s„ clarific„m Ómpreun„ despre ce este vorba.
Eu nu cred sub nici o form„ c„ cei care au vorbit Ónaintea mea pe acela∫i subiect, colegul care a vorbit pe acela∫i subiect nu ∫tie sau se face c„ nu ∫tie — cred, mai degrab„, c„ se face c„ nu ∫tie — c„ Óntocmirea acestui raport al Rom‚niei asupra Strategiei na˛ionale de lupt„ Ómpotriva corup˛iei este o condi˛ie Ón clauza de salvgardare. Acest raport nu s-ar fi Óntocmit niciodat„ dac„ el nu ar fi prev„zut ca atare Ón clauza de salvgardare.
Care este menirea raportului? Este una clar„ ∫i simpl„, aceea de a evalua strategia anticorup˛ie. El trebuia Óntocmit Ón aceast„ perioad„ ∫i s-a procedat... Au fost interpel„ri ∫i tot felul de alte Óncerc„ri de a atrage, eventual, ministrul justi˛iei, Ministerul Justi˛iei, ca atare, Óntr-o capcan„ pe tema modului Ón care a fost achizi˛ionat„ aceast„ lucrare. Sigur c„ s-a r„spuns clar pe lege, sigur c„ ea a fost achizi˛ionat„ pe procedura legal„, ˛in‚nd cont ∫i de faptul c„ p‚n„ la sf‚r∫itul lunii martie — ∫i mai sunt prea pu˛ine zile p‚n„ la sf‚r∫itul lunii martie — Guvernul Rom‚niei ca atare, ∫i nu Monica Macovei, trebuia s„ trimit„, ∫i va face acest lucru, modific„rile, adaptarea la strategia na˛ional„ de lupt„ Ómpotriva corup˛iei, a∫a cum ea rezult„ din recomand„rile acestui raport de audit.
Eu nu cred c„ este cineva Ón Senatul Rom‚niei care s„ nu fi avut r„bdarea ∫i s„ nu ∫tie Ón acest moment,
dincolo de volumul raportului care, Óntr-adev„r, este foarte mare, s„ nu-i fi citit m„car titlul, ∫i titlul acestuia ne l„mure∫te pe to˛i. Este vorba de politicile anticorup˛ie ale Guvernului Rom‚niei ∫i de nimic altceva.
™i v„ voi cere permisiunea, stima˛i colegi, s„ citim Ómpreun„ c‚teva din lucrurile care cred c„ sunt importante pentru noi to˛i. Repet, raportul a fost Óntocmit fiindc„ el este condi˛ie Ón clauza de salvgardare la capitolul...
S„ ∫ti˛i c„ avem raportul. Œl avem to˛i.
Œmi ve˛i da voie, domnule pre∫edinte, s„ fac pe scurt acest lucru?
Da, mi-ar face pl„cere, vocea dumneavoastr„ este pl„cut„.
V„ rog.
Dac„ doar despre voce este vorba...
Dac„ citi˛i un raport pe care Ól avem to˛i...
Nu. Voi citi din el lucrurile esen˛iale, domnule pre∫edinte, pentru c„ toate...
V„ rog, scuza˛i-m„, ave˛i cuv‚ntul. Ave˛i cuv‚ntul.
## **Doamna Maria Petre:**
Raportul ne vorbe∫te, Ón concluzii, printre altele, de punctele slabe de la nivelul implement„rii legisla˛iei anticorup˛ie care, Óntr-adev„r, a fost adoptat„, ∫i nu Óncep‚nd cu perioada guvern„rii dumneavoastr„, ci continu‚nd cu guvernarea dumneavoastr„, ∫i raportul ne spune un lucru pe care Ól ∫tim cu to˛ii ∫i Ól ∫tiu cet„˛enii Rom‚niei, Ón primul r‚nd, ∫i anume acela c„ lucrurile slabe nu sunt la nivelul adopt„rii unei legisla˛ii anticorup˛ie, ci la nivelul aplic„rii acesteia.
Prima concluzie, Ón materia punctelor slabe, este aceea c„ instrumentele administrative de combatere a fenomenului corup˛iei sunt practic neutilizate, pun‚ndu-se prea mare aten˛ie pe urm„rirea penal„ a corup˛iei, Óntr-un mediu juridic cu eficien˛„ general„ sc„zut„.
Al doilea punct slab despre care vorbe∫te raportul este acela care vizeaz„ slaba coordonare dintre organismele de control ∫i Parchet, calitatea defectuoas„ a managementului informa˛iilor ∫i slaba coordonare a implement„rii strategiei la nivel general. Serviciile secrete ∫i organismele de control contribuie prea pu˛in la sprijinirea activit„˛ii P.N.A.
Al treilea punct slab despre care vorbe∫te raportul este lipsa de independen˛„ politic„ ∫i profesional„ a procurorilor, Ón absen˛a unei reforme profunde a Parchetului, care s„ nu mai permit„ imixtiunea politic„ Óntr-un dosar prin intermediul controlului ierarhic.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005 E limpede c„ Ón 2004 P.N.A. a tratat ca invulnerabile multe persoane publice care ar fi trebuit, de fapt, anchetate.
Care sunt acum recomand„rile tot la nivelul implement„rii? Pentru a se Ómbun„t„˛i calitatea general„ a strategiei anticorup˛ie, Rom‚nia trebuie s„ pun„ mai mare accent pe m„surile administrative de prevenire a fenomenului de corup˛ie. Ce Ónseamn„ aceasta ne spune iar raportul: fiecare autoritate public„ ar trebui, ∫i va fi decizia Guvernului Rom‚niei dac„ acest lucru se va Ónt‚mpla sau nu, s„ aib„ propriul s„u sistem func˛ional de integritate, iar pl‚ngerile repetate despre care vorbea anterior un coleg, venite din partea cet„˛enilor sau oamenilor de afaceri, cu privire la abuzuri ar trebui s„ aib„ repercusiuni nu asupra pedepsirii func˛ionarului, stimate coleg, ci asupra carierei func˛ionarului public vizat, indiferent dac„ ajung sau nu Ón fa˛a instan˛ei.
V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, am Óncheiat prima parte a dezbaterilor noastre de ast„zi.
Trecem la punctul urm„tor. V„ anun˛ c„, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Senatului urm„toarele proiecte de lege:
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 90/2004 privind unele m„suri pentru preg„tirea, Ón vederea privatiz„rii, unor societ„˛i comerciale produc„toare de aparatur„ ∫i instrumente medicale;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 103/2004 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 124/2004 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul magistra˛ilor ∫i a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciar„.
Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 10/2005 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administra˛ia public„ central„.
Domnule ministru Olteanu, v„ ascult„m.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005 ## **Domnul Bogdan Olteanu** — _ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Va prezenta domnul Liviu Radu, secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.
Mul˛umesc.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.
## **Domnul Liviu Radu** — _secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ a fost promovat„ pentru a oferi secretarilor de stat ∫i altor demnitari din aparatul central suportul necesar pentru a-∫i desf„∫ura activitatea, evit‚ndu-se apelul la func˛ionari publici ∫i fiind, Ón acest fel, un pas spre depolitizarea administra˛iei publice.
Vreau s„ spun c„, Óntr-un fel, este un act prin care se repun lucrurile Óntr-o matc„ fireasc„. Personal, p‚n„ la publicarea acestei ordonan˛e, nu aveam nici m„car o secretar„ angajat„, Ón schimb, existau persoane care lucrau Ón secretariat, Óns„ erau angajate Ón tot felul de alte locuri. Deci s-a f„cut apel, Ónainte, la ni∫te mijloace mai pu˛in legale ∫i aceast„ ordonan˛„ repune ∫i din acest punct de vedere lucrurile Ón f„ga∫ul lor firesc.
Œl rog pe domnul pre∫edinte Dan C‚rlan s„ prezinte raportul Comisiei pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului.
Mul˛umesc.
Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului a adoptat raport de admitere, cu amendamente. Avem avizul favorabil de la Consiliul Legislativ ∫i de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Avem dou„ amendamente admise ∫i dou„ amendamente respinse.
Mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale. Lu„ri de cuv‚nt dac„ sunt?
Domnul senator Ion Moraru, dup„ care, domnul senator Funar.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Domnule pre∫edinte, v-a∫ ruga s„-mi Óng„dui˛i, pentru Ónceput, s„ pun o Óntrebare, cu c‚teva subpuncte, domnului secretar de stat, dup„ care s„ fac un comentariu la dezbaterile generale.
V„ rog.
Œl rog pe domnul secretar de stat s„-mi r„spund„ la urm„toarele Óntreb„ri.
Dac„ ne poate spune c‚˛i secretari de stat ∫i al˛i demnitari asimila˛i acestora vor putea beneficia de cabinetul demnitarului, c‚te persoane vor putea fi angajate Ón cadrul acestui tip de cabinet al demnitarului ∫i ce fonduri vor fi necesare.
Domnule secretar de stat, v„ rog s„ r„spunde˛i.
Œn ce prive∫te prima Óntrebare, m„rturisesc c„ nu cunosc r„spunsul exact, pentru c„, dup„ cum se vede ∫i din textul ordonan˛ei, sunt mai multe categorii ∫i nu cunosc exact c‚˛i demnitari vor beneficia. Œn ce prive∫te num„rul de persoane, conform anexei ordonan˛ei, Ón cabinetele secretarilor de stat vor lucra 7 persoane.
Œn ce prive∫te resursele financiare, ordonan˛a prevede foarte clar c„ persoanele care vor lucra Ón cabinetele demnitarilor vor fi asigurate din actualele organigrame ∫i scheme ale institu˛iilor, nefiind, prin urmare, prev„zute costuri suplimentare.
Domnule pre∫edinte, din p„cate, nu pot s„ fiu mul˛umit, pentru c„ domnul secretar de stat, practic, nu a r„spuns la nici una din Óntreb„rile mele, Óns„, pe acest fond, o s„ Óncerc s„ fac un comentariu la dezbaterile generale.
Probabil c„, dac„ ar fi existat fi∫a fiscal„, despre care eu am mai amintit o dat„, Óntr-o declara˛ie politic„, ∫i la aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„, domnul secretar de stat ar fi putut s„ dea r„spunsul corect la toate aceste Óntreb„ri.
Œn orice caz, ne afl„m ∫i de data aceasta Ón fa˛a unui paradox. Pe de o parte, actuala putere caut„ cu disperare s„ fac„ rost de fonduri pentru a acoperi g„urile care se Ónregistreaz„ la categoria venituri din cadrul bugetului. Pe de alt„ parte, se aloc„ fonduri importante, Ón mod cert, pentru a se efectua plata persoanelor care vor fi Óncadrate la aceast„ categorie a cabinetelor demnitarilor.
Œnainte de a judeca Ón mod corect modul Ón care trebuie s„ trat„m aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„, ar fi bine s„ ne reamintim c‚teva lucruri.
Œn primul r‚nd, s„ vedem care este distinc˛ia Óntre persoanele Óncadrate la cabinetele demnitarilor ∫i func˛ionarii publici. O simpl„ analiz„ eviden˛iaz„ faptul c„ aceste persoane sunt avantajate net. Ele sunt angajate f„r„ concurs ∫i sunt salarizate la niveluri mult superioare fa˛„ de nivelurile aferente func˛ionarilor publici.
S„ ne reamintim c„ Guvernul P.S.D. a eliminat, Ón fapt, aceast„ categorie de persoane de la cabinetele demnitarilor secretari de stat. Ce efect a avut aceast„ m„sur„? S-au realizat, Ón primul r‚nd, o serie de economii importante ∫i — aici trebuie s„ fiu, din nou, Ón contradic˛ie cu domnul secretar de stat — s-a realizat, cu adev„rat, o depolitizare a aparatului care lucreaz„ Ón administra˛ia central„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005 Ce se Ónt‚mpl„ Óns„ cu aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„? ™i ea face parte dintr-o categorie foarte interesant„ de ordonan˛e de urgen˛„ statuat„ de actuala putere. Este a∫a-numita categorie a ordonan˛elor de urgen˛„, s„-i zicem, de unic„ folosin˛„. Prin aceast„ categorie se Óncearc„ s„ se satisfac„ o serie de cerin˛e ∫i de nevoi ale clientelei politice, cerin˛e care, dup„ c‚t se vede, sunt suficient de mari.
Mul˛umesc.
Domnule senator Gheorghe Funar, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Permite˛i-mi s„ Óncep interven˛ia mea pun‚ndu-i trei Óntreb„ri reprezentantului Guvernului, domnului secretar de stat.
O prim„ Óntrebare: de ce nu a˛i respectat Constitu˛ia Rom‚niei, art. 115 alin. (4)?
A doua Óntrebare: cu c‚t cre∫te num„rul de angaja˛i ∫i care este fondul de salarii aferent pe fiecare lun„?
A treia Óntrebare: cum se justific„ curierii personali, Ón perioada aceasta, c‚nd Ónc„ mai exist„ po∫ta ∫i a ap„rut ∫i po∫ta electronic„? De ce mai este nevoie de curieri personali, trei la fiecare demnitar? Mul˛umesc.
V„ rog s„ da˛i ∫i r„spunsuri, domnule secretar de stat.
Nu prea Ón˛eleg prima Óntrebare. Œn nota de fundamentare a ordonan˛ei este explicat, dup„ p„rerea mea, destul de limpede caracterul de urgen˛„ al acestei ordonan˛e.
Œn ce prive∫te cre∫terea...
Domnule secretar de stat, o secund„! Aici sunte˛i Ón fa˛a Senatului Rom‚niei. Dumneavoastr„ ∫ti˛i s„ r„spunde˛i sau nu ∫ti˛i s„ r„spunde˛i, sau nu ave˛i datele necesare. Deci nu ne trimite˛i la expuneri de motive. Un senator al Rom‚niei v-a pus o Óntrebare clar„. Dac„ trebuie s„ relua˛i ce scrie Ón expunerea de motive, relua˛i, dar da˛i r„spunsul. M-a˛i Ón˛eles?
Am Ón˛eles. Œmi cer scuze.
M-a˛i Ón˛eles? V„ rog foarte mult.
## **Domnul Liviu Radu:**
Deci, caracterul de urgen˛„ rezult„ din faptul c„, practic, to˛i secretarii de stat din Guvern fie erau lipsi˛i de orice ajutor pentru a-∫i desf„∫ura activitatea, fie lucrau cu oameni care erau angaja˛i pe alte posturi ∫i au fost dinainte, deci de pe vremea Guvernului trecut, aloca˛i pentru a-i sprijini pe secretarii de stat. Din acest motiv am considerat ca o urgen˛„ promovarea acestei ordonan˛e.
V-a∫ ruga, stima˛i colegi, s„ p„stra˛i lini∫te.
Œn ce prive∫te cre∫terea cheltuielilor, repet, Ón textul ordonan˛ei se men˛ioneaz„ clar c„ aceste cabinete se vor constitui Ón cadrul actualelor scheme, f„r„ suplimentarea schemelor ∫i a cheltuielilor. Deci a fost o discu˛ie ∫i o insisten˛„ a Ministerului Finan˛elor Publice ca aceast„ ordonan˛„ s„ nu implice nici un fel de cheltuieli salariale.
Œn ce prive∫te cea de-a treia Óntrebare, de fapt, ordonan˛a nu face dec‚t s„ elimine acea prevedere din Ordonan˛a Guvernului nr. 32/1998, care excepteaz„ secretarii de stat de la cabinetele demnitarilor, ∫i nu am f„cut o analiz„ Ón ce prive∫te necesitatea diferitelor posturi, presupun‚nd c„, atunci c‚nd, ini˛ial, s-au constituit aceste cabinete ale demnitarilor, s-a f„cut aceast„ analiz„ ∫i posturile de curier au fost prev„zute Ón mod justificat.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult.
V„ rog, la dezbateri generale, dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt.
V„ dau cuv‚ntul, ave˛i r„bdare... La dezbateri generale?
Domnule senator C‚rlan, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Pofti˛i aici, la tribun„. De aceea avem tribun„ aici. V„ rog.
Mul˛umesc.
A∫ dori s„ r„spund unor Óntreb„ri mai mult retorice, cred, care s-au rostit.
Num„rul de secretari de stat este acela∫i cu cel din guvernarea precedent„, pentru c„ structura Guvernului nu prea s-a schimbat Ón momentul valid„rii noului Guvern.
A∫ dori s„ amintesc c„ pe aceast„ ordonan˛„ func˛ioneaz„ o lege adoptat„ de c„tre guvernarea P.S.D. Ón 2001 — este vorba de Legea nr. 760/2001 — ∫i num„rul de salaria˛i ai cabinetului demnitarului... B„nuiesc c„ motivele pentru care dumneavoastr„ a˛i adoptat, atunci c‚nd a˛i preluat guvernarea, acea structur„ a cabinetului demnitarului sunt cam acelea∫i cu cele pe care actualul Guvern le-a avut Ón vedere, cu men˛iunea c„, la nivelul secretarului de stat, respectiv la nivelul conduc„torului de organ al administra˛iei centrale cu rang de secretar de stat, Ón actuala ordonan˛„ propus„ de Guvern, num„rul salaria˛ilor scade drastic, de la 11, c‚t aveau Ón legea dumneavoastr„, Ón 2001, la 6, pentru secretarul de stat,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005 respectiv 5, pentru conduc„torul de institu˛ii cu rang echivalent secretarului de stat.
Prin urmare, viziunea actual„, Óntr-un moment Ón care dumneavoastr„, dac„ ve˛i lua cuv‚ntul, ve˛i spune c„ a˛i l„sat paradis Ón ˛ara rom‚neasc„, Ónseamn„ o reducere a num„rului de posturi fa˛„ de momentul Ón care tot dumneavoastr„, dac„ a˛i fi la cuv‚nt, a˛i spune c„ a˛i g„sit un dezastru. Iar caracterul de urgen˛„ putea s„ stea m„car Ón aceea c„ ministrul de stat, potrivit reglement„rii Ón vigoare, nu avea un cabinet propriu ∫i era nevoie, pentru buna desf„∫urare a activit„˛ii acestuia, s„ i se dea, prin ordonan˛a de urgen˛„ care s-a adoptat.
Mul˛umesc. Dezbateri generale. Domnul senator Gheorghe Funar.
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Am r„mas consternat la ascultarea r„spunsurilor la cele trei Óntreb„ri adresate reprezentantului Guvernului.
La prima, referitoare la urgen˛a acestei ordonan˛e de urgen˛„, conform prevederilor Constitu˛iei, art. 115 alin. (4), nu am primit un r„spuns edificator.
La a doua, referitoare la num„rul de personal ∫i cre∫terea fondurilor de salarii pe lun„, am primit r„spunsul c„ num„rul actual de angaja˛i este identic cu cel din ordonan˛„, nu apare nici o cre∫tere de salarii ∫i mi-am pus Óntrebarea de ce mai este nevoie de aceast„ ordonan˛„, dac„ exist„ acei oameni angaja˛i pe aceste posturi.
Iar la a treia, r„spunsul m-a f„cut s„ Ónghe˛ Ón sala asta cald„. Domnul secretar de stat ne-a Ón∫tiin˛at c„ nu au fost analizate posturile care sunt Ónscrise Ón anexa la aceast„ ordonan˛„, nu s-a f„cut nici o analiz„ Ón ceea ce prive∫te num„rul de oameni ∫i dac„ ei sunt sau nu necesari. Nu ∫tiu pe ce baz„ s-au trecut acolo numai trei curieri. Unul care merge pe jos, unul cu calul ∫i unul cu bicicleta. M„ mir c„ nu au trecut mai mul˛i.
Dar acum, revenind la problema de fond, domnule pre∫edinte, nu pot uita c„ Ón campania electoral„ candida˛ii din partea acestui patrulater negru, dar mai ales cei de la P.D. ∫i P.N.L., s-au angajat c„ vor ac˛iona Ómpotriva nepotismului, ∫i am avut un exemplu contrar ieri, la Pre∫edin˛ie, ∫i c„ vor ac˛iona pentru reducerea num„rului de personal, vor face economii Ónsemnate, vor reduce num„rul de ministere, ceea ce nu s-a Ónt‚mplat, vor reduce num„rul de angaja˛i, ceea ce nu s-a Ónt‚mplat, iar ast„zi ni se propune, doamnelor ∫i domnilor senatori, o cre∫tere a num„rului de angaja˛i la cabinetele demnitarilor, Ón condi˛iile Ón care Guvernul sus˛ine c„ nu are suficien˛i bani, ∫i de la 1 aprilie Ói va ferici pe rom‚ni, Ói ferice∫te cu numeroase impozite, taxe, accize ∫i a∫a mai departe.
Permite˛i-mi, domnule pre∫edinte, s„ fac o trimitere la Programul de guvernare 2005—2008, aprobat de Parlamentul Rom‚niei. Se precizeaz„ de c„tre Guvern urm„toarele: îUn Guvern puternic nu este acela care dore∫te s„ controleze totul, ci acela care ∫tie s„ renun˛e la o parte din puterea lui pentru a da for˛„ pie˛ei ∫i legii.“
V„ mul˛umesc foarte mult.
Domnul Moraru, a˛i luat cuv‚ntul din partea grupului.
Poate s„ fie ∫i un drept la replic„, domnule pre∫edinte, pentru c„ au fost c‚teva referiri la interven˛ia mea, dac„-mi permite˛i.
™tiu, dar a∫a nu o s„ termin„m niciodat„. Avem o regul„.
V„ rog, ave˛i dou„ minute.
Un minut, domnule pre∫edinte.
Vi se va r„spunde ∫i dau ∫i Ón partea cealalt„ dou„ minute...
Domnule pre∫edinte, v„ rog s„-mi Óng„dui˛i. M-am sim˛it obligat s„-i dau datele domnului secretar de stat, date care-i lipsesc. Dup„ ∫tiin˛a noastr„, av‚nd Ón vedere num„rul secretarilor de stat, asta Ónseamn„ cam 1.000 de persoane care vor fi angajate Ón cadrul cabinetelor demnitarilor la nivel de secretar de stat.
Œn al doilea r‚nd, pentru c„ domnul senator C‚rlan a f„cut o trimitere la interven˛ia mea, cu tot respectul, i-a∫ adresa rug„mintea s„ aduc„ documentarea d‚nsului dup„ anul 2001 ∫i s„ constate c„ exist„ diferen˛„ de la 0 la 7, vizavi de propunerile din ordonan˛a de urgen˛„.
™i, Ón al treilea r‚nd, sunt fonduri suplimentare, domnule pre∫edinte, din urm„toarele dou„ motive. Pe de o parte, pentru c„ aceste posturi care vor fi Óncadrate la cabinetele demnitarilor nu vor mai face parte din categoria posturilor blocate, a∫a cum erau func˛ionarii de stat, ∫i, Ón al doilea r‚nd, nivelurile de salarizare sunt mult mai mari.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult. Mai sunt interven˛ii? Nu mai sunt. Mai este vreo Óntrebare suplimentar„? V„ rog.
Domnule pre∫edinte,
Onorat Senat,
Eu mi-a∫ Óng„dui s„ fac o precizare la preciz„ri. Interven˛iile anterioare ale colegilor no∫tri au sc„pat din vedere, deci s-au aplecat asupra textului, asupra
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005 substan˛ei, dar au sc„pat din vedere anexa. ™i, dac„ mini∫trii sunt asimila˛i, ca pozi˛ie, senatorilor sau invers, v-a∫ ruga s„-mi Óng„dui˛i s„ v„ re˛in aten˛ia asupra anexei. La ministru avem director de cabinet — 1, asistent de cabinet — 3, consilier personal — 8, secretar personal — 2, ∫i furier sau, m„ rog, alerg„tor personal, nu am Ón˛eles prea bine, aici scrie curier — 2.
Propunerea mea este s„ consider„m, Ón m„sura Ón care tot venim cu o ordonan˛„ de urgen˛„, ∫i posturile pentru aparatul Senatului sunt blocate, s„ consider„m aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ o deblocare ∫i pentru parlamentari.
V„ mul˛umesc.
Mai sunt interven˛ii, stima˛i colegi? Bun. Intr„m pe amendamente. Domnul secretar de stat, mai dori˛i vreo interven˛ie?
Nu.
Domnul senator C‚rlan?
Nu.
Stima˛i colegi, avem raport favorabil, cu dou„ amendamente admise, dou„ amendamente respinse.
V„ rog, legat de amendamentele respinse, dac„ se sus˛in?
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Domnule pre∫edinte ∫i distins Senat,
Am formulat, Ómpreun„ cu domnul senator Funar, trei amendamente la acest proiect de lege, pe care le voi sus˛ine Ón fa˛a dumneavoastr„, cu rug„mintea de a le aproba, explic‚ndu-v„ Ón acela∫i timp ra˛iunea pentru care noi le-am formulat.
Un prim amendament vizeaz„ introducerea dispozi˛iei conform c„reia ocuparea posturilor prev„zute pentru cabinetul demnitarilor s„ se fac„ prin concurs. Legitimitatea acestei propuneri ∫i a acestui amendament am reg„sit-o chiar la colegii no∫tri de la putere, care ne-au asigurat c„ la baza recrut„rii, a promov„rii celor care vor de˛ine func˛ii ∫i demnit„˛i Ón stat vor sta profesionalismul ∫i moralitatea. Or, ce alt„ modalitate, m„ Óntreb retoric, de a promova profesioni∫tii poate s„ existe dec‚t aceea a concursului?
Un al doilea amendament pe care l-am propus vizeaz„ desfiin˛area func˛iei de curier personal. Noi consider„m c„ Óntr-o administra˛ie care este modern„, informatizat„, unde exist„ po∫t„ electronic„ ∫i toate celelalte modalit„˛i de comunicare, a men˛ine Óntr-o lege, Óntr-o ordonan˛„ aprobat„ prin lege aceast„ func˛ie este desuet.
Un al treilea amendament pe care-l sus˛inem Ón fa˛a dumneavoastr„ vizeaz„ reducerea num„rului de persoane prev„zute pentru cabinetul diferitelor categorii de personal.
Vom constata astfel, de pild„, c„, Ón ceea ce prive∫te func˛iile de secretar ∫i de asisten˛i personali, sunt c‚te trei posturi prev„zute. Nou„ ni se par suficiente dou„ posturi, dat fiind faptul c„ Ón acest fel se acoper„ ∫i modalitatea de lucru a cabinetului Ón dou„ schimburi. Noi nu mai cunoa∫tem un al treilea schimb. Poate Ól cunosc demnitarii. Mai mult chiar, argumentul care ni s-a invocat, Ón sensul c„ trebuie s„ fie acoperite situa˛iile de concedii medicale etc., nu ni se pare conving„tor ∫i nu poate fi primit pentru c„ nu po˛i s„ consacri o regul„ pentru a acoperi o excep˛ie. Este un principiu de logic„ juridic„.
Pentru toate aceste considerente, a˛i avut Ón map„, astfel Ónc‚t nu o s„ v„ obosesc eu cu cifrele, este evident c„ prin amendamentele noastre am propus, cum spuneam, reducerea membrilor cabinetului, dup„ cum urmeaz„: Ón ceea ce prive∫te asisten˛ii de cabinet, fa˛„ de formula ini˛ial„, 3, la 2, consilierii personali, fa˛„ de 14, 11 ∫i 8, am propus 8, 5 ∫i 4, ∫i secretarii personali, de asemenea, 2 Ón loc de 3, c‚t era Ónainte.
V„ rog, din partea celorlalte grupuri, dac„ sunt interven˛ii referitor la amendamentele respinse? Domnul senator C‚rlan, ave˛i cuv‚ntul.
Cu precizarea c„ la nivelul comisiei colaborez excelent cu autoarea amendamentelor, Ón special Ón problematica legat„ de func˛ia public„, de data asta cred c„ avem de-a face cu dou„ amendamente politice, ∫i nu strict legate de func˛ia public„.
Rostul Ónfiin˛„rii cabinetului demnitarului a fost tocmai acela de a separa palierul politic de cel administrativ, pentru a asigura stabilitatea ∫i caracterul apolitic al
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005 structurii func˛ionarului public ∫i totodat„ pentru a asigura cu personal nevoia evident„ a demnitarului de a avea un num„r minim de salaria˛i care s„-i fie fideli ∫i care s„-l deserveasc„ Ón activitatea sa curent„. Dac„ nu ar fi fost Ónfiin˛at Ón 1998 cabinetul demnitarului, am fi asistat, de fiecare dat„ c‚nd vine un nou demnitar, la tentativa de a scoate func˛ionari publici de la rostul lor firesc, administrativ, tehnic ∫i a ∫i-i apropia, pun‚ndu-i s„ Óndeplineasc„ activit„˛i care de multe ori cap„t„ ∫i caracter politic.
Prin urmare, Ón momentul Ón care dorim stabilitatea ∫i caracterul apolitic pentru structura func˛ionarului public, Ón acela∫i timp, prin cabinetul demnitarului trebuie s„-i d„m dreptul acestuia s„-∫i aleag„ ∫i s„-∫i angajeze asemenea nou„, parlamentarilor, pe durata mandatului s„u, func˛ionari care s„-i fie fideli, ale∫i pe criterii de fidelitate, prin urmare nu poate fi luat„ Ón considerare ipoteza concursului. Ce s-ar Ónt‚mpla dac„, organiz‚nd un concurs c‚t se poate de corect, un demnitar reprezent‚nd Alian˛a ar constata c„ acest concurs este c‚∫tigat de cel mai calificat reprezentant al partidului de opozi˛ie? Evident c„ o asemenea ipotez„ nu poate fi luat„ Ón considerare.
Prin urmare, acest num„r minim de salaria˛i ai cabinetului demnitarului trebuie s„ fie ale∫i de c„tre acesta, pe criterii de fidelitate ∫i de profesionalism, demnitarul este acela care trebuie s„ se asigure c„ are la dispozi˛ie personal cu Ónalt„ calificare profesional„, dar s„-i l„s„m dreptul s„ ∫i-i aleag„.
Pe de alt„ parte, reducerea num„rului de salaria˛i ai cabinetelor demnitarului, a∫a cum sunt ele propuse Ón ordonan˛„, nu poate fi luat Ón considerare, pentru c„ nu exist„ nici una dintre pozi˛ii la care s„ Ónregistr„m o cre∫tere a num„rului de salaria˛i fa˛„ de versiunea precedent„, ci Ón multe situa˛ii asist„m la o sc„dere a num„rului acestora, prin urmare avem de-a face cu o a∫ezare judicioas„.
Da, v„ mul˛umesc. Dac„ din partea celorlalte grupuri mai sunt interven˛ii? Œn˛eleg c„ nu mai sunt.
Reprezentantul Guvernului dore∫te s„ mai intervin„?
Nu, mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult.
Stima˛i colegi, avem urm„toarele amendamente.
La art. 1 se propune introducerea alin. 2: îPosturile prev„zute pentru cabinetul demnitarului se ocup„ prin concurs“, amendament respins de comisie ∫i de reprezentantului Guvernului.
Œl
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Din sal„
#89873List„, v„ rog!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Liste pentru liderii de grup.
Stima˛i colegi, trecem la al doilea amendament.
Se propune desfiin˛area din anexa nr. 1 a postului de curier personal, nu consilier, expert, ∫ef de cabinet, îcurier personal“.
La fel, vot‚nd îDa“, vota˛i pentru desfiin˛area postului de curier personal, vot‚nd îNu“, vota˛i punctul de vedere al comisiei ∫i al Guvernului.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 59 de voturi Ómpotriv„, 56 de voturi pentru, 3 ab˛ineri, stima˛i colegi, amendamentul a c„zut.
Trecem la ultimul amendament.
S-au f„cut propuneri la anexa nr. 2 la raport, de reduceri...
V„ rog s„ m„ urm„ri˛i cu foarte mult„ aten˛ie.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Din sal„
#90807Da!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
...Care este anex„ la amendamentul prezentat de comisie.
V„ rog s„ vota˛i.
Vot‚nd îDa“, vota˛i cu comisia, vot‚nd îNu“, Ónseamn„ c„ respingem aceast„ propunere ∫i trecem la amendamentul cu reducerea num„rului de posturi.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 63 de voturi pentru, 55 de voturi Ómpotriv„, o singur„ ab˛inere, deci, a fost votat„ anexa propus„ de c„tre comisie ∫i care se reg„se∫te Ón Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 10/2005.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Deci, raportul a fost votat, aten˛ie, la un vot diferen˛„. Sau cu un vot Ón plus.
Din sal„
#91606List„, v„ rog!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Liste, v„ rog, pentru liderii de grup!
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Din sal„
#91884Liste!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ rog, liste! Cu 60 de voturi pentru, 58...
Deci proiectul de lege trebuia s„ Óntruneasc„ jum„tate plus unu din prezen˛i, deci din 121 avem numai 60, care Ónseamn„ 120, la o diferen˛„ de un vot.
Deci proiectul de lege a c„zut, am votat de poman„ raportul, ca s„ fiu sincer cu dumneavoastr„.
Camer„ decizional„ este Camera Deputa˛ilor.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Din sal„
#92400V„ rog, domnule pre∫edinte!
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
S„pt„m‚na trecut„, pe bun„ dreptate, un coleg de-al nostru de la Partidul Social Democrat, ∫i plenul a convenit, a contestat votul constat‚nd c„ num„rul voturilor exprimate ∫i prezen˛a Ón sal„ se afl„ Óntr-o anumit„ distonan˛„, Óntr-o anumit„ neconcordan˛„.
Prin urmare, Ón numele Grupului Alian˛ei, noi contest„m acest vot, solicit„m list„ ∫i, Ón situa˛ia Ón care exist„ aceste neconcordan˛e pe care eu cel pu˛in le-am observat, solicit„m repetarea votului.
V„ rog, a∫tept„m listele.
V„ rog, secretariatul tehnic, s„ v„ mi∫ca˛i mai repede.
Din sal„
#93091V„ rog, domnule pre∫edinte!
V„ rog, domnule senator Liviu Doru Bindea, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
## Domnule pre∫edinte,
Data trecut„, la ∫edin˛a la care s-a f„cut referire anterior, s-a f„cut o contestare argument‚ndu-se nominal cine lipse∫te din sal„ ∫i figureaz„ pe liste, or, Ón acest moment este prematur.
O eventual„ asemenea contesta˛ie se poate face dup„ ce se vor contesta listele, dac„ nu se va schimba situa˛ia din sal„.
Deci v-a∫ ruga s„ nu primi˛i Ón acest moment, cel pu˛in, aceast„ contesta˛ie, pentru c„ este prematur„.
## **Domnul Dan C‚rlan**
**:**
V„ rog, domnule pre∫edinte, procedur„!
V„ rog, domnule Dan C‚rlan, v„ rog s„ lua˛i loc. V„ dau eu cuv‚ntul.
Stimate coleg, nu s-a produs nici o mi∫care Ón sal„, a∫a cum am procedat ∫i Ón cazul trecut Ón care dumneavoastr„ a˛i ridicat aceast„ problem„.
Domnul senator lider de grup, Puiu Ha∫otti, a solicitat list„.
A∫tept„m dou„ minute s„ vin„ lista... Va da exemple personale ∫i vom relua votul.
Domnul Dan C‚rlan, dori˛i altceva?
Oarecum altceva, Ón condi˛iile Ón care nu este nevoie s„ a∫tept„m lista, dup„ cum dumneavoastr„ a˛i anun˛at la Ónceputul ∫edin˛ei, sunt 18 colegi care sunt absen˛i motivat ∫i cu 121 s-ar p„rea c„ num„rul senatorilor a crescut de la validare.
Se poate observa la prima vedere faptul c„ s-a votat mai mult dec‚t exist„.
Stima˛i colegi, v„ imagina˛i c„ v„d cu ochiul liber ce este Ón sal„?!
Dac„ vre˛i s„ v„ spun exact, dumneavoastr„, Alian˛a, sunte˛i 47 prezen˛i ∫i a˛i votat... Dar la fel ∫i la P.S.D. Lista, v„ rog!
Din sal„
#94803Domnule pre∫edinte...
Completa˛i.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Ave˛i dreptate, domnule pre∫edinte. Din partea Alian˛ei, din partea coali˛iei majoritare, sunt 45 ∫i din partea P.S.D. ∫i P.R.M. sunt 39.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
A˛i v„zut, asta am spus ∫i eu.
Domnule Puiu Ha∫otti, sta˛i o secund„, sta˛i s„ ne Ón˛elegem, c„ dac„ mergem pe formula asta, de acum Óncolo, v„ da˛i seama ce se Ónt‚mpl„. Deci nu pune˛i paie pe foc!
Suntem Óntr-un caz Ón care a˛i solicitat list„, contesta˛i trei, patru, cinci nume pe list„ ca s„ fie motiv pentru reluare, pentru c„ altfel dumneavoastr„ nu ve˛i fi niciodat„ 69 ∫i dac„ plec„m pe piciorul acesta v„ da˛i seama cum va func˛iona Senatul.
A venit lista? O a∫tept„m… Imediat…
## **Domnul Gheorghe Funar**
**:**
Domnule pre∫edinte...
V„ rog, domnule senator Gheorghe Funar.
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Cred c„ se creeaz„ un precedent interesant Ón Senatul Rom‚niei ∫i, ori de c‚te ori cade o ordonan˛„ care este neconstitu˛ional„, relu„m votul ∫i p„˛im ca ∫i la proiectul precedent, domnule pre∫edinte, unde nu a existat concordan˛„ Óntre cei care au fost Ón sal„ ∫i cei care au votat, domnule pre∫edinte.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005 Deci, pentru indisciplina unora care nu sunt Ón sal„, noi relu„m votul, risc„m s„ relu„m votul la fiecare proiect de lege de-acum Ón acolo ∫i este p„cat.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## S-a Ón˛eles!
V„ rog, a∫tept„m listele, a∫tept„m contesta˛ia concret„.
Domnul senator Puiu Ha∫otti, v„ rog.
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
## Domnule pre∫edinte,
Ave˛i ∫i dumneavoastr„ lista, au ∫i ceilal˛i distin∫i lideri lista, nu a∫ vrea s„ citesc nici un nume al vreunui coleg, v„ urmez sfatul, este evident c„ lista nu concord„ cu prezen˛a Ón sal„.
Dac„ este neap„rat nevoie, totu∫i, am s„ dau un singur nume, fiind convins c„ acel coleg de la P.P.R.M. nu se va sup„ra pe mine, dac„ ˛ine neap„rat.
Ion Solcanu
#96983## **Domnul Ion Solcanu:**
Domnule pre∫edinte, dac„-mi Óng„dui˛i, v„ rog? Sunt de acord cu domnul coleg Puiu Ha∫otti, distinsul meu prieten liberal. Deci fire∫te c„ ambele grupuri au pe liste colegi care au votat f„r„ s„ fie Ón sal„. V„ propunem s„ relu„m votul ∫i s„ vot„m numai acei care suntem Ón sal„ acum.
Ion Solcanu
#97316Domnule pre∫edinte, deci, cerem votul. Dac„ se pune problema de repetare, acum vot„m din nou legea, altminteri...
Din sal„
#97433Avem cvorum.
Ion Solcanu
#97465## **Domnul Ion Solcanu:**
Avem cvorum, cvorumul este corect, relu„m votul ∫i ac˛ion„m cartelele cei care sunt Ón sal„.
V„ rog, lini∫te ∫i lua˛i loc, v„ rog.
Ion Solcanu
#97681™i putem adopta ∫i alt sistem de vot, prin ridicarea de m‚ini.
Din sal„
#97773Procedur„!
Domnul senator Gheorghe Funar, tot procedur„.
## Domnule pre∫edinte,
Grupul parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare solicit„ Ón primul r‚nd men˛inerea votului. Œn ipoteza Ón care se decide de c„tre plen altceva, rug„m ca votul s„ se fac„ acum, ∫i nu alt„ dat„.
Din sal„
#98138Corect!
™i, de asemenea, nominal, domnule pre∫edinte, ca s„ nu avem vorbe!
Din sal„
#98264Putem supune la vot ∫i aceast„ propunere, domnule pre∫edinte, dac„ vot„m acum.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Din partea Alian˛ei mai dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul? Stima˛i colegi...
Deci m„ urm„ri˛i, v„ rog. Domnul senator Ion Vasile, dac„ lua˛i ∫i loc, ne putem auzi. V„ rog foarte mult.
Eu numai merg, domnule pre∫edinte, nu vorbesc...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V-a˛i obi∫nuit din perioada pe care o ∫tiu eu... Se plimba mult prin sal„... Acum avem mai mult„ disciplin„. V„ rog s„ lua˛i loc.
Stima˛i colegi, avem dou„ solu˛ii: o propunere, pe care a˛i auzit-o, de reluare a votului, ˛in‚nd seama c„ avem cvorum, ∫i aceast„ reluare de vot se poate face Ón dou„ feluri, fie prin votul electronic deschis, cu condi˛ia s„ se voteze numai de c„tre cei prezen˛i ∫i...
...deci s„ voteze cei prezen˛i, sau propunerea de vot nominal.
Cred c„ putem merge... De acord?
V„ rog s„ lua˛i loc, stima˛i colegi.
Din sal„
#99326Procedur„!
Nu mai ai ce s„ spui la procedur„ c‚nd se d„ procedura de vot. Ia spune!
Fi˛i, v„ rog, mai operativ, c„ altfel ne chem„m jude˛ele limitrofe, ne adun„m oamenii… Haide˛i s„ vot„m odat„!
Asta era problema dumitale de procedur„? Stima˛i colegi, v„ rog s„ lua˛i loc.
Din sal„
#99720Procedur„!
Procedur„, domnul pre∫edinte de grup. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
Domnule pre∫edinte, Ón numele Grupului Alian˛ei solicit o pauz„ de consult„ri de 10—15 minute.
20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005
Ion Solcanu
#100068Suntem de acord cu consult„rile dup„ vot, pentru c„ Ónainte nu ai ce consulta. Ce s„ consult?
Dac„ nu, solicit„m s„ r„m‚n„ votul a∫a cum a fost dat.
Din sal„
#100247Nu se poate!
Domnul senator Gheorghe Funar, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
Domnule pre∫edinte al Senatului, risc„m s„ cre„m un precedent extrem de periculos. Dac„ la dou„ proiecte aflate pe ordinea de zi solicit„m pauz„ de consult„ri, ce vom face c‚nd vom avea trei?
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stimate coleg, face parte din regula democratic„ ∫i nu v„d nimic ie∫it din comun. Poate s„ fie ∫i o singur„ lege.
## **Domnul Eckstein-Kovács Péter**
**:**
Procedur„, domnule pre∫edinte!
lipsesc unii dintre membrii grupului nostru, ceea ce e adev„rat. D‚n∫ii nu au observat un lucru, care s-a dovedit imediat, c„ lipsesc mai ales membrii grupului dumnealor. Nimeni nu a f„cut o observa˛ie at‚t de sinuciga∫„. Pentru c„, altfel, dac„ vom lua Ón seam„ toate aceste ezit„ri, toate aceste mofturi, Óntr-adev„r, cum spunea colegul Funar, vom ajunge la situa˛ia de a nu putea legifera. Dac„ Grupul P.S.D. era singurul Ón aceast„ situa˛ie, era de Ón˛eles repetarea votului. Dar iat„ c„ observa˛ia liderului Grupului P.N.L.-P.D. se refer„ mai cu seam„ la dumnealor. Dac„ nu am fi avut cvorum, era firesc s„ se conteste votul. Or, situa˛ia nu e aceasta. Avem cvorum.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Da.
Deci, stima˛i colegi, ne putem opri aici?
Domnul senator Gheorghe Funar.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori...
Nu v„ aud.
Domnul senator Eckstein-Kovács Péter, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Tot procedur„?
Tot procedur„, domnule pre∫edinte.
Conform regulamentului — ∫i cunoa∫tem acest regulament —, dac„ un grup parlamentar solicit„ pauz„ pentru consult„ri, atunci se acord„ aceast„ pauz„. E o cerere regulamentar„ ∫i, ca atare, nu se supune votului, ci se acord„. ( _Vocifer„ri Ón sal„.)_
Œn al doilea r‚nd, are dreptate ∫i onoratul meu concitadin. Desigur, dup„ consult„ri, relu„m discu˛ia de unde am Óntrerupt ∫i, dac„ este vorba de vot, atunci relu„m cu votul. A∫a este.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Dup„ opinia noastr„, a celor din Grupul Partidului Popular Rom‚nia Mare, lipse∫te obiectul acestei consult„ri. Dumneavoastr„ nu a˛i decis c„ se reia votul. Votul s-a dat, a c„zut proiectul de lege, urmeaz„ un alt proiect de lege asupra c„ruia cred c„ grupurile parlamentare ∫i-au conturat deja op˛iunea de vot.
Stimate coleg, indiferent dac„ ne convine sau nu ne convine trebuie s„ respect„m regulamentul. Œn contextul Ón care un lider de grup solicit„ o pauz„, trebuie s„ acord„m acest drept al grupului.
Din sal„
#103069## **Din sal„:**
Printr-un vot.
Bun. Stima˛i colegi...
## **Domnul Adrian P„unescu**
Din sal„
#103169**:**
Domnule pre∫edinte...
Numai o secund„. S-a f„cut o propunere... Tot de procedur„?
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Adrian P„unescu.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Domnule pre∫edinte, asist„m la o scen„ apocaliptic„.
Dumnealor nu ∫tiu din ce zon„ a Apocalipsului r‚d. Adic„ d‚n∫ii vor s„ ne ˛in„ de vorb„ p‚n„ le vin oamenii. Or, e o chestiune, Óntr-adev„r, de absurd total. D‚n∫ii au venit cu o observa˛ie corect„, ∫i anume c„
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Deci v„ propun s„ fi˛i de acord cu 5 minute pauz„ pentru grupul...
A˛i renun˛at, da? Eu sunt obligat s„ aplic regulamentul, domnule senator. Dac„ renun˛a˛i este cu totul altceva. V„ rog frumos.
Domnule pre∫edinte, pentru ca distinsul senator Funar, aici, Ón dreapta mea, s„ nu mai aib„ cine ∫tie ce spasme intelectuale, renun˛„m la pauz„.
Bun. Œn contextul dat...
Domnule pre∫edinte, permite˛i un scurt drept la replic„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005
Domnule senator Funar, v„ rog eu mult...
E procedural, e regulamentar, domnule pre∫edinte.
V„ rog.
A∫ vrea s„ men˛ionez c„ am fost votat ∫i trimis de c„tre locuitorii jude˛ului Cluj s„ veghez la respectarea Constitu˛iei ∫i a legilor ∫i am depus un jur„m‚nt Ón acest sens. Nu am nici un fel de spasme, nici fa˛„ de patrulaterul negru.
## Bun.
Stima˛i colegi, repet Ónc„ o dat„, relu„m votul. Nu voteaz„ dec‚t cei prezen˛i. Deci, v„ rug„m... Dac„ nu, se va continua cu contestarea. P„i, s-au f„cut contesta˛ii pe... Domnul... Probabil c„ a˛i fost ie∫it afar„, domnule.
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
Nu am fost ie∫it afar„, domnule pre∫edinte.
Œnc„ o dat„. Pe tabelul respectiv s-au depus contesta˛ii.
Domnule pre∫edinte, s-a f„cut o contestare, s-a f„cut o confruntare, probabil, pe tabelul respectiv, dar asta nu Ónseamn„ deja, implicit, ∫i decizia de reluare a votului. Dorim s„ ∫tim cine a luat aceast„ hot„r‚re, iar dac„ nu Ó∫i va asuma cineva responsabilitatea de a fi luat aceast„ hot„r‚re, v„ rog s„ supune˛i plenului o asemenea hot„r‚re.
Stimate coleg, pot s„ fac ∫i acest lucru. V„ rog.
Domnule pre∫edinte, conform regulamentului, contesta˛ia trebuie validat„ de majoritatea senatorilor prezen˛i Ón sal„. V„ propun s„ supune˛i la vot admiterea contesta˛iei domnului Ha∫otti.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Liste pentru toat„ lumea!
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
Domnule pre∫edinte, s-a supus la vot ∫i a ie∫it nu. Cum s„ se reia votul?
Din sal„
#106305V„ rog s„ ave˛i Ón˛elegere pentru colegul nostru...
Ion Solcanu
#106376Domnule pre∫edinte...
Domnule Solcanu, lua˛i loc.
Ion Solcanu
#106489## **Domnul Ion Solcanu:**
Domnule pre∫edinte, am dreptul la cuv‚nt. Nu iau loc, iau cuv‚ntul din picioare.
**Domnul Nicolae V„c„roiu**
Ion Solcanu
#106639**:**
Stimate coleg...
Ion Solcanu
#106665Da.
Am supus la vot s„ relu„m votul la proiectul de lege.
Ion Solcanu
#106786™tiu foarte bine. Am Ón˛eles. Crede˛i c„ nu am auzit?
Care e problema?
Ion Solcanu
#106920Problema este c„ solicit list„ la acest vot.
Am spus list„ la toate grupurile.
Ion Solcanu
#107062## **Domnul Ion Solcanu:**
Da.
Am spus îList„ pentru toat„ lumea!“. Rog s„ voteze numai cei prezen˛i.
Domnule Funar, da˛i-ne voie s„ mergem mai departe.
Domnule pre∫edinte, o chestiune de procedur„. S-a solicitat list„. V„ rog s„ a∫tepta˛i s„ avem lista ∫i s„ constat„m cine nu este Ón sal„ ∫i a votat pentru reluarea votului, pentru c„ a fost viciat acest vot ∫i v„ voi demonstra nominal, domnule pre∫edinte, c„ Ón cele 59 de voturi pentru au votat cartele, ∫i nu persoane aflate Ón sal„. V„ rog s„ ave˛i pu˛intic„ r„bdare, dou„, trei minute, p‚n„ avem lista la dispozi˛ie.
## **Domnul ™erban Nicolae:**
Domnule pre∫edinte, o chestiune de procedur„, dac„ Ómi Óng„dui˛i. V„ propun s„ instituim o nou„ regul„: s„ refacem votul de c‚te ori nu sunt voturi necesare la Alian˛„, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ le treac„ legile a∫a cum doresc. S„ instituim aceast„ regul„ Óntruc‚t nu sunt Ón stare s„-∫i asigure prezen˛a Ón Senatul Rom‚niei. Mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005
V„ rog, listele.
Domnul Puiu Ha∫otti, din partea Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Pentru a Óncheia aceste dispute care au avut ∫i note penibile, v„ propun s„ fi˛i de acord cu aplicarea art. 121 ∫i, prin urmare, solicit vot nominal ∫i, care este situa˛ia, asta este. Este cel mai corect a∫a.
Din sal„
#108593Corect!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Liderii de grup, de acord?
Ion Solcanu
#108715Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
A˛i supus votului reluarea votului la proiectul de lege.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
™i s-a votat.
**Din sal„**
**:**
™i de data aceasta!
A∫tept„m listele. Vreau s„ ∫ti˛i c„ aceste liste nu ies automat. S„ nu Ón˛elege˛i asta. Ele merg sus la multiplicare. Din aceast„ cauz„ e o treab„ de durat„. V„ rog, ave˛i listele aici. Da˛i listele la liderii de grup, v„ rog frumos.
Ion Solcanu
#109252## **Domnul Ion Solcanu:**
Domnule pre∫edinte, pe viitor, uita˛i-v„ ce v„ solicit„m. Am pierdut cel pu˛in 20 de minute pentru multiplicarea listelor, deplasarea de la cabinet, de aici, p‚n„ Ón alt„ parte. Rug„m s„ se instaleze pe viitor un aparat de multiplicare Ón sala de vot pentru a putea avea o multiplicare rapid„. Nu st„m 20 de minute 100 de oameni p‚n„ ne vin trei liste de vot multiplicate. Sau instal„m aparatul acesta la Camera Deputa˛ilor, la noul nostru sediu...
Eu zic s„ lu„m un aparat, s„-l punem Ón mijlocul s„lii, aici, s„ aib„ fiecare c‚te unul... S-a Ón˛eles. V„ rog s„ lua˛i loc.
V„ rog, ave˛i listele. V„ rog, dac„ ave˛i probleme, contesta˛i.
Ion Solcanu
#109968## **Domnul Ion Solcanu:**
S-a votat. 59 au fost pentru reluarea votului, 55 au fost Ómpotriv„.
Ion Solcanu
#110086Deci, domnule pre∫edinte, a∫tept„m lista ca s„ vedem dac„ votul pentru reluarea votului a fost corect ∫i, Ón func˛ie de acest lucru, pe care Ól constat„m dup„ listele de vot, vom decide dac„ r„m‚nem Ón sal„, Grupul parlamentar P.S.D., pentru c„ o asemenea practic„ este inadmisibil„.
Da.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Permite˛i-mi s„-i spun îBun venit!“ domnului senator Flutur, care ve˛i constata c„ a votat Ónainte de a fi Ón sal„.
**Din sal„**
**:**
A fost Ón sal„!
™i, de asemenea, v„ vom prezenta ∫i alte persoane care au votat, cartela lor, f„r„ s„ fie prezente Ón sal„.
S„ apar„ lista, domnule!
Noi, cei de la Partidul Popular Rom‚nia Mare, accept„m de data aceasta punctul de vedere al colegilor senatori de la P.S.D.
Ion Solcanu
#111074Domnilor colegi, eu cred c„... Ca s„ nu intervin eu nominal, Ól rog pe colegul Puiu Ha∫otti s„-∫i identifice colegii care nu au fost ∫i au ac˛ionat cartela pe acest vot. Altminteri, o fac eu.
Din sal„
#111295## **Din sal„:**
Reciproc!
Stima˛i colegi... Domnul Solcanu, domnul Funar, contestarea votului.
V„ rog. Pofti˛i la microfon. V„ rog.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
A∫ vrea s„ men˛ionez c„ nu am nimic cu colegii care apar pe liste. Sunt nevoit s„ fac o trimitere la c‚teva nume: domnul senator Cintez„ Mircea.
Din sal„
#111715A fost aici!
Da, s-a Ón˛eles...
## **Domnul Gheorghe Funar:**
A fost s„pt„m‚na trecut„ Ón Senat...
Domnul senator Paul P„curaru.
Din sal„
#111940Este aici!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005
## **Domnul Gheorghe Funar:**
Este, da, l-am v„zut. Eu v-am dat un exemplu, domnule pre∫edinte. V„ mai putem da ∫i altele, dar nu credeam c„ ajung Ón Senatul Rom‚niei Óntr-o asemenea situa˛ie. Dac„ treceam pe la Spitalul nr. 9 ∫i ne uitam la cei de acolo, poate c„-i Ón˛elegeam.
Œmi pare r„u, domnule pre∫edinte, c„ se accept„ un lucru nefiresc pentru Camera superioar„ a Parlamentului Rom‚niei.
Domnul senator Eckstein.
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Eu cred c„ ar trebui cu to˛ii s„ ne g‚ndim ca asemenea situa˛ii, care nu ne onoreaz„ ca plen al Senatului, s„ nu se mai repete. Ceea ce este de dorit este ca votul senatorilor s„ reflecte voin˛a politic„, m„ rog, a partidelor din care fac parte. Este clar c„ din acest Senat fac parte ∫i mini∫tri, care au atribu˛iile lor, m„ rog, ocupa˛ia lor. Regulamentul nostru...
N-are nici o leg„tur„.
Da, ∫tiu, domnule pre∫edinte, dar, la Camera Deputa˛ilor, ∫tim prea bine, ∫i Ón majoritatea Parlamentelor exist„ o zi sau anumite ore de vot c‚nd, desigur, ∫i domnii mini∫tri, ∫i to˛i ceilal˛i au obliga˛ia s„ se prezinte ∫i s„ fac„ un efort.
La noi, regulamentul este unul — cum s„ zic — mai conservator, mai vechi. Nu spun c„ este r„u, dar face, practic, imposibil ca cei care fac parte din Guvern s„ stea tot timpul ∫i la fiecare lege s„-∫i exprime votul.
Eu cred c„, Ón situa˛ia concret„, este vorba de o lege ordinar„, propunerea domnului Ha∫otti de a face apelul ∫i de a proceda la un vot nominal este una corect„. Acolo nu se mai pune problema c„ cineva a ie∫it, a intrat sau altceva. Putem s„ solu˛ion„m ast„zi soarta acestei legi Ón condi˛ii de vizibilitate ∫i de corectitudine.
Pe viitor, eu cred c„, Óntr-adev„r, trebuie, chiar ∫i Ón condi˛iile regulamentului actual, s„ facem un efort ca s„ facem posibil„ participarea a c‚t mai mul˛i senatori, inclusiv membri ai Guvernului, la vot.
## Stimate coleg,
Œn primul r‚nd, o precizare: nu regulamentul este cel care ne interzice s„ facem Óntr-o singur„ zi vot final. N-avem nevoie s„ modific„m regulamentul. Sigur, trebuie o decizie a Biroului permanent care s„ supun„ plenului a∫a ceva. Aceasta, Ón primul r‚nd, apropo de vot.
A doua problem„. Aici, Ón faza actual„, suntem dup„ un vot care s-a dat pentru a ob˛ine acceptul de reluare a votului, care este contestat. Nu ∫tiu dac„ sunt foarte clar. Domnul Funar a dat un nume.
Mai ave˛i o interven˛ie? V„ rog, pe procedur„.
Domnule pre∫edinte, v„ propun din partea Grupului parlamentar P.U.R. s„ continu„m cu votul nominal, mai ales c„, de la colegul meu, distinsul domn Funar, lipsesc vreo 4 din grup. Zic c„ atunci lucrurile vor intra Ón normalitate.
V„ mul˛umesc.
Repet Ónc„ o dat„, dac„ nu a˛i Ón˛eles bine: nu suntem Ón faza aceasta.
Domnul Mele∫canu vine cu o formul„. V„ rog frumos!
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
## V„ mul˛umesc.
## Domnule pre∫edinte,
Œntruc‚t votul a fost contestat, v„ rog s„ dispune˛i repetarea lui prin apel nominal pentru a nu mai avea asemenea contesta˛ii, votul Ón leg„tur„ cu trecerea din nou la votul asupra proiectului de lege.
Numai un moment! Œntruc‚t a fost contestat„ maniera de efectuare a acestui vot, v„ rog s„ dispune˛i ca votul acesta s„ se repete prin apel nominal. Suntem de acord cu aceast„ propunere.
V„ mul˛umesc.
V-am Ón˛eles foarte bine. Relua˛i aceea∫i problem„. Suntem dup„ un vot.
Domnul Solcanu.
Ion Solcanu
#115721## Domnule pre∫edinte,
Eu propun s„ dep„∫im momentul acesta. Pentru c„, totu∫i, suntem chema˛i s„ legifer„m, s„ trecem la urm„toarea lege, c„ este o lege organic„ ∫i mi se pare c„ este foarte important„, s„ urm„rim dezbaterile generale. Este o lege pe care noi, Ón grup, de altminteri, am hot„r‚t s„ sus˛inem aceast„ lege organic„. ™i decizia asupra relu„rii votului urmeaz„ s„ o discut„m alt„ dat„, Ón primul r‚nd, Ón Biroul permanent.
Da, domnule Funar.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Vin cu o propunere de compromis. Am Ón˛eles de la reprezentan˛ii patrulaterului negru c„ sunt mini∫tri care nu au putut...
S-a pus Óntrebarea care este patrulaterul negru. Permite˛i-mi s„ r„spund, domnule pre∫edinte: P.D., P.N.L. , U.D.M.R. ∫i P.U.R.
## **Domnul Cristache R„dulescu**
**:**
Domnule, chiar a∫a, c‚t crezi c„ mai suport„m?
Domnule senator...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005
## **Domnul Gheorghe Funar:**
Sunt mai mul˛i senatori membri ai Guvernului care nu au putut veni, domnule pre∫edinte, ast„zi, la acest vot.
## **Domnul Cristache R„dulescu**
**:**
Termin„, domnule! Exist„ o limit„...
Domnule pre∫edinte, este un coleg de-al nostru care vorbe∫te singur.
Domnule senator...
## **Domnul Gheorghe Funar:**
V„ rog, aten˛iona˛i-l c„ nu este locul d‚nsului aici, dac„ vorbe∫te singur.
## **Domnul Cristache R„dulescu**
**:**
Dar c‚t crezi, domnule, c„ mai suport„m?!
Domnule pre∫edinte, am urm„toarea solu˛ie de compromis...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Rog colegii de la Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“...
V„ rog frumos, sunte˛i Ón Senatul Rom‚niei, nu trebuie s„ v„ enerva˛i, trebuie s„ ave˛i r„bdare.
## **Domnul Cristache R„dulescu**
**:**
Domnule pre∫edinte, totul are o limit„!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ rog foarte mult. Dac„ vre˛i s„ v„ calma˛i, ie∫i˛i Óntr-o pauz„, pe hol. Sunt proceduri parlamentare...
V„ rog eu foarte mult.
V„ ascult„m, domnule senator.
Domnule pre∫edinte, am urm„toarea propunere. Cred c„ va fi Ómbr„˛i∫at„ ∫i de ceilal˛i lideri de grup parlamentar. A˛i creat dumneavoastr„ un precedent la o alt„ lege. S„ fie reluat votul Ón ∫edin˛a de joi, pentru a putea fi prezen˛i ∫i senatorii care sunt membri ai Guvernului.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stima˛i colegi,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Liste pentru liderii de grup.
Acum vreau s„ v„ mai spun un secret — ∫i Ómi cer scuze c„ v„ spun —, nici n-am for˛at nota s„ fac o pauz„ de jum„tate de or„, deoarece Óntreb„rile ∫i interpel„rile care vor urma sunt radiodifuzate.
Trecem la punctul urm„tor, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 9/2005
pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003 privind finan˛ele publice locale.
Doamna secretar de stat Doina Dasc„lu, v„ ascult„m.
## **Doamna Elena Doina Dasc„lu** _— secretar de stat_
## _Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Domnilor senatori, prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„...
V„ rog, face˛i lini∫te. Este vorba de o lege organic„.
...am reparat, de fapt, pentru bugetele locale, defalcarea sumelor din impozitul pe venit pentru bugetele locale, Ón a∫a fel Ónc‚t, dup„ aplicarea cotei reduse de impozit pe venit, bugetele locale s„ nu suporte pierderi din sumele prev„zute Ón bugetul anului 2005. Astfel, am plecat de la prevederile bugetului anului 2005 Ón ce prive∫te sumele defalcate din impozitul pe venit ∫i, ca s„ men˛inem aceste cifre, aceste sume absolute Ón buget, am operat cre∫terea cotei de la 63% la 82% a sumelor care se defalc„ din impozitul pe venit pentru bugetele locale.
Sigur c„ Ón structura acestor cote s-au operat modific„rile corespunz„toare Ón aceast„ ordonan˛„. Astfel, destina˛ia prev„zut„ Ón vechea lege, 36% din aceste sume s„ plece la bugetele locale ale comunelor, ora∫elor ∫i municipiilor, pentru men˛inerea cifrei absolute prev„zute Ón bugetul de stat Ón anul 2005, de 27.000 de miliarde, a fost necesar„ o cre∫tere a cotei la 47% cu aceast„ destina˛ie, sumele virate din impozitul pe venit.
Œn mod corespunz„tor, procentul de 10% pentru bugetul propriu al jude˛ului a crescut la 13% pentru acela∫i scop de men˛inere a sumelor prev„zute Ón bugetul anului 2005, a sumelor absolute de circa 7.000 de miliarde, ∫i procentul de 17%, ca destina˛ie actual„ prev„zut Ón vechea legisla˛ie pentru consiliile jude˛ene, Ón scopul echilibr„rii bugetelor locale, a devenit 22%.
Œn mod corespunz„tor, s-au operat modific„rile ∫i pentru destina˛iile prev„zute pentru municipiul Bucure∫ti.
Mul˛umesc foarte mult.
Avem expunerea. Cred c„ este o lege bun„.
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Analiz‚nd proiectul de lege, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a re˛inut urm„toarele: recalcularea cotelor defalcate din impozitul pe venit are ca scop men˛inerea, la nivelul programat pentru anul 2005, a sumelor prev„zute Ón buget cu aceast„ destina˛ie, astfel Ónc‚t autorit„˛ile administra˛iei publice locale s„ nu fie afectate de reducerea veniturilor rezultate din aplicarea cotei unice de impozitare.
Completarea sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale, stabilite prin Legea bugetului de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005 stat pe anul 2005, la nivelul de 21.375 miliarde lei, va fi asigurat„ prin transferarea unei sume corespunz„toare din taxa pe valoarea ad„ugat„, opera˛iune care va fi realizat„ prin rectificarea bugetului de stat pe anul 2005.
Av‚nd Ón vedere c„ repartizarea sumelor destinate echilibr„rii bugetelor locale Ón cadrul jude˛ului, respectiv al municipiului Bucure∫ti, se face Ón baza unor criterii ∫i unei formule de calcul stabilite prin lege, f„r„ a fi prev„zute ∫i sanc˛iunile Ón cazul nerespect„rii acestora, membrii comisiei au fost de acord ca proiectul de lege s„ fie amendat prin includerea unei prevederi care s„ atrag„ nulitatea de drept a hot„r‚rii consiliului jude˛ean, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucure∫ti, privind repartizarea acestor sume pe comune, ora∫e, municipii, bugete proprii, respectiv sectoare ale municipiului Bucure∫ti, ce a fost dat„ cu Ónc„lcarea prevederilor art. 29 alin. 3 ∫i 5 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003.
Av‚nd Ón vedere necesitatea men˛inerii sumelor reprezent‚nd cote defalcate din impozitul pe venit la nivelul programat ini˛ial pentru anul 2005, membrii comisiei au hot„r‚t cu unanimitate de voturi s„ adopte raport de admitere, cu amendamentele prezentate Ón anex„.
Œn leg„tur„ cu amendamentele din anex„ a∫ vrea s„ fac urm„toarea precizare: urmare a unor consult„ri avute Óntre membrii comisiei dup„ distribuirea raportului, v„ propunem s„ fi˛i de acord s„ retragem amendamentul pe care-l reg„si˛i la punctul 1 din anexa cu amendamente admise, r„m‚n‚nd ca singurul amendament propus de comisie s„ fie cel de la punctul 2.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt?
Doamna senator Maria Petre.
Poate se termin„ ∫i consf„tuirea pe care o avem aici, al„turi.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Cred c„ avem chiar perspectiva s„ cre„m, la un moment dat, imaginea, a∫a, de Senat thailandez ∫i ∫ti˛i ce interesante sunt c‚nd le vedem seara la Jurnal...
V„ rog, v„ ascult.
## Sper s„ nu ajungem acolo.
Voiam s„ spun doar c‚teva lucruri, ∫i anume c„ era normal s„ se intervin„ cu o asemenea modificare a Legii finan˛elor publice locale, pentru c„, noi ∫tim foarte bine, a
existat o Óntreag„ dezbatere cu privire la golul de venituri pe care bugetele oric„rei autorit„˛i a administra˛iei publice din Rom‚nia l-ar fi avut dac„ nu se majorau aceste cote.
Ca atare, vreau s„ spun doar c„ noi sus˛inem modificarea la Legea finan˛elor publice locale, respectiv la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003 ∫i, de asemenea, c„ Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ este de acord ∫i cu renun˛area la unul dintre amendamente, de care domnul senator ™tefan, vicepre∫edintele Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, v-a vorbit deja. Deci noi vot„m ceea ce a propus comisia ∫i vot„m ∫i legea ca atare.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Doamna secretar de stat, sunte˛i de acord cu amendamentul de la punctul 2?
Suntem de acord, domnule pre∫edinte.
Mul˛umesc foarte mult. Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt?
Domnule senator ™tefan Viorel, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Domnilor colegi de la Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“, Probabil c„, atunci c‚nd noi am declarat c„ proiectele de lege care sunt bine venite vor fi sus˛inute de noi, ne-a˛i privit cu neÓncredere.
Iat„ c„ ast„zi avem o dovad„ concret„ a faptului c„, at‚ta timp c‚t aceast„ ordonan˛„ aduce o modificare necesar„, o modificare care solu˛ioneaz„ una dintre problemele pe care le-am sesizat Ón mai multe r‚nduri, legate de impactul cotei unice, at‚ta timp c‚t efectele sunt benefice ∫i rezolv„ aceast„ problem„, noi vom sus˛ine aceast„ modificare ∫i, totodat„, reiter„m declara˛ia noastr„ c„ ∫i Ón leg„tur„ cu problemele Ónc„ r„mase nerezolvate, ca urmare a introducerii cotei unice, v„ st„m la dispozi˛ie cu toat„ buna-credin˛„ pentru a g„si solu˛ii func˛ionale.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Œn˛eleg c„ nu mai sunt.
Stima˛i colegi, vreau s„ m„ urm„ri˛i pu˛in cu aten˛ie.
La raport avem dou„ amendamente, la pozi˛ia 1, unde se propune eliminarea alin. 4 al art. 29 ∫i un amendament la pozi˛ia 2. Pe cale de consecin˛„, v„ propun urm„toarele: s-a renun˛at la amendamentul de la pozi˛ia 1, respectiv la eliminarea alin. 4. S-a Ón˛eles, da? Comisia nu mai propune acest amendament, dar ne propune amendamentul de la num„rul curent 2.
Dac„ sunt obiec˛iuni la acest amendament? Nu sunt.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
- ∫i o ab˛inere.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, am Óncheiat programul legislativ de ast„zi.
Lu„m o pauz„ de exact 12 minute.
La ora 18,05 s„ fi˛i Ón sal„, pentru Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.
V„ mul˛umesc foarte mult.
PAUZ√
## * * DUP√ PAUZ√
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, trecem la ultimul punct al ordinii de zi, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.
Invit la microfon pe domnul senator Teodor Mele∫canu, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., pentru a pune o Óntrebare.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte,
Œn ultimele s„pt„m‚ni a existat o anumit„ stare de confuzie legat„ de chestiunea medicamentelor compensate, s-au f„cut tot felul de specula˛ii Ón leg„tur„ cu modul Ón care acest regim urmeaz„ s„ func˛ioneze.
A∫ vrea s„-mi permite˛i s„-i adresez domnului profesor Mircea Cintez„, ministrul s„n„t„˛ii, rug„mintea de a ne prezenta care este op˛iunea institu˛iei pe care o conduce Ón aceast„ problem„, extrem de important„ pentru un num„r mare de locuitori ai Rom‚niei, problema medicamentelor compensate.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult.
Invit la microfon pe domnul senator Vasile Dan Ungureanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, pentru a pune o Óntrebare.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
E o Óntrebare ∫i o interpelare.
Œntrebarea este adresat„ doamnei Mona Musc„, ministrul culturii ∫i cultelor.
Un comitet de ini˛iativ„, alc„tuit din oficiali locali, oameni de cultur„ ∫i reprezentan˛i ai Bisericii, a demarat Ón urm„ cu doi ani o campanie pentru a muta osemintele scriitorului Ioan Slavici de la Panciu, jude˛ul Vrancea, Ón comuna ™iria, din jude˛ul Arad, locul unde s-a n„scut marele literat ∫i unde se afl„ Casa Memorial„ îIoan Slavici“.
Dac„ cunoa∫te˛i aceast„ ini˛iativ„?
Ce m„suri Ó∫i propune s„ Óntreprind„ Ministerul Culturii ∫i Cultelor pentru Ómplinirea dezideratului ar„dean?
Iar interpelarea este adresat„ Agen˛iei Na˛ionale pentru Sport, domnului pre∫edinte Gheorghe Florian.
Œn Arad, un stadion cu veche istorie risc„ s„ fie demolat, pentru a face loc unui supermarket. Este vorba de Baza Sportiv„ îAqua“ Arad, ce g„zduie∫te mai multe echipe ∫i activit„˛i sportive. Proiectul de demolare nu este nou ∫i, cu surprindere, am aflat c„ baza sportiv„ nu este Ón eviden˛a dumneavoastr„, respectiv nu a˛i omologat-o pentru competi˛ii sportive.
Œn anul 2004 s-a Óncercat punerea Ón aplicare a unui plan de demolare, dar opozi˛ia ferm„ a societ„˛ii civile, Ón principal, a abrogat ini˛iativa administra˛iei locale.
V„ Óntreb, domnule ministru...
La art. 79 din Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000, a educa˛iei fizice ∫i a sportului, modificat„ prin Legea nr. 472/2004, se stipuleaz„ c„ îSchimbarea destina˛iei sau desfiin˛area unei baze sportive, apar˛in‚nd domeniului public sau privat al statului sau unit„˛ii administrativteritoriale, se va putea face numai cu aprobarea Ministerului Tineretului ∫i Sportului ∫i cu garan˛ia construirii altor baze sportive similare“.
Mai mult, art. 78[1] din Legea nr. 472/2004 stabile∫te c„ autorit„˛ile administra˛iei publice ∫i societ„˛ile comerciale care au dob‚ndit sau de˛in baze ∫i/sau instala˛ii sportive sunt obligate s„ p„streze destina˛ia acestora ∫i s„ le men˛in„ Ón stare de func˛ionare.
V„ Óntreb, domnule ministru, dac„ exist„ o asemenea aprobare guvernamental„ pentru demolarea stadionului din Arad ∫i o asemenea inten˛ie expres„ declarat„ din partea investitorului.
Mul˛umesc foarte mult.
Fac un apel la dumneavoastr„, ˛in‚nd seama de faptul c„ timpul pentru Óntreb„ri ∫i interpel„ri este limitat ∫i sunt foarte multe Ónscrieri, fac un apel s„ pune˛i o singur„ Óntrebare, pentru c„ altfel nu v„ Óncadra˛i Ón timpul pe care Ól ave˛i la dispozi˛ie.
Invit pe domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, pentru a pune o Óntrebare.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Stima˛i invita˛i,
Œntrebarea este adresat„ ministrului administra˛iei ∫i internelor ∫i vizeaz„ manifest„rile antirom‚ne∫ti care au fost organizate — ∫i Ón acest an, mai ales Ón acest an, de 15 martie — de c„tre liderii extremi∫ti ai U.D.M.R.-ului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005 Œn multe localit„˛i, mai ales din zona Transilvaniei, au fost arborate drapele ale Ungariei, s-a defilat cu steaguri ale Ungariei Mari, iar la aceste manifest„ri s-a solicitat autonomia Ardealului.
Pre∫edintele Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, ∫i Guvernul T„riceanu au jurat s„ respecte Constitu˛ia ∫i legile statului ∫i au promis c„ vor respecta demnitatea rom‚nilor.
Œn acest context, Ói solicit domnului ministru Vasile Blaga s„-mi comunice ce a Óntreprins pentru a preveni Ónc„lcarea de c„tre U.D.M.R. ∫i de c„tre unii cet„˛eni rom‚ni de etnie maghiar„ a legilor statului rom‚n Ón ziua de 15 martie ∫i, respectiv, ce sanc˛iuni au aplicat subordona˛ii domnului ministru acelora dintre cet„˛eni care au s„v‚r∫it contraven˛ii cu ocazia manifest„rilor antirom‚ne∫ti organizate sub pretextul îZilei maghiarilor de pretutindeni“.
Mul˛umesc foarte mult.
Invit la microfon pe domnul senator Sógor Csaba, din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este pentru domnul Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.
Stimate domnule ministru,
Œn ultima perioad„, biroul meu parlamentar din teritoriu a fost sesizat de mai mul˛i cet„˛eni Ón leg„tur„ cu unele aspecte privind neaplicarea prevederii Ordinului ministrului agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale nr. 553/2002 pentru aprobarea Programului privind sprijinirea produc„torilor agricoli din zonele de deal ∫i de munte, precum ∫i a pescarilor profesioni∫ti din zona Deltei Dun„rii, pentru achizi˛ionarea de dot„ri specifice noi din produc˛ia intern„, finan˛at din Fondul de dezvoltare a agriculturii rom‚ne∫ti.
Conform acestui ordin, ap„rut Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 897 din 11 decembrie 2002, au fost alocate 200 de miliarde lei pentru acoperirea aloca˛iei echivalente cu 55%, inclusiv T.V.A., din pre˛ul ma∫inilor, utilajelor, instala˛iilor agricole ∫i de mic„ industrie, unelte de pescuit etc.
Mai mult de 200 de persoane de bun„-credin˛„ din jude˛ul Harghita au pl„tit, la Ónceputul anului 2003, o cot„ de 45% din pre˛ul de achizi˛ie al ma∫inilor pe care doreau s„ le achizi˛ioneze ∫i nu numai c„ nu au primit Ón schimb acele ma∫ini sau utilaje promise de Guvern, dar nici p‚n„ ast„zi n-au putut recupera m„car sumele pl„tite Ón contul acelei cote de 45% din pre˛.
Practic, ace∫ti oameni au fost tra∫i pe sfoar„ din cauza unor reglement„ri Óncruci∫ate care se bat cap Ón cap. Este vorba de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 147/2002 privind reglementarea unor probleme financiare, publicat„ Ón îMonitorul Oficial al Rom‚niei“ din 13 noiembrie 2002, care desfiin˛eaz„, prin art. 8 alin. 1, Óncep‚nd cu data de 1 ianuarie 2003, Fondul de dezvoltare a agriculturii rom‚ne∫ti.
Se poate afirma c„, practic, efectele Ordinului ministrului agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale
nr. 553/2002 au fost anulate Ónc„ Ónainte s„ apar„ Ón îMonitorul Oficial al Rom‚niei“.
Dar Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 147/2002, aprobat„ f„r„ modific„ri prin Legea nr. 41/2003, ofer„, totu∫i, o solu˛ie. La acela∫i art. 8 alin. 4 al ordonan˛ei de urgen˛„ se prevede c„ cheltuielile ce se efectuau, potrivit legii, din Fondul de dezvoltare a agriculturii rom‚ne∫ti, exclusiv cele pentru activitatea de privatizare, se suport„ din bugetul de stat.
Mul˛umesc foarte mult.
Repet apelul: la Óntreb„ri vreau s„ fi˛i foarte scur˛i. La interpel„ri ave˛i dreptul s„ face˛i o prezentare mai larg„.
Domnul senator Ion Solcanu are de pus o Óntrebare, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
Ion Solcanu
#136857Domnule pre∫edinte, Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Domnilor mini∫tri,
Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Vasile Blaga, de˛in„torul portofoliului internelor ∫i administra˛iei publice.
Prefectura Jude˛ului Ia∫i a deplasat echipe de control la Prim„ria Municipiului Pa∫cani ∫i la Prim„ria Comunei Schitu-Duca. Ambele echipe de control au fost Ónso˛ite de c‚te un poli˛ist, evident, pentru a intimida autorit„˛ile publice locale, Ón spe˛„, pe primarii municipiului Pa∫cani ∫i al comunei Schitu-Duca.
Doresc s„ ∫tiu dac„ dumneavoastr„, domnule ministru Blaga, ave˛i cuno∫tin˛„ de aceste practici de intimidare a ale∫ilor locali ∫i ce m„suri ve˛i lua fa˛„ de responsabilii Prefecturii Jude˛ului Ia∫i.
V„ mul˛umesc.
O Óntrebare au ∫i doamna senator Verginia Vedina∫, ∫i domnul senator Gheorghe Funar, am‚ndoi o Óntrebare. O pune doamna senator Verginia Vedina∫ din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare. V„ rog, v„ ascult„m.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005
Œntrebarea mea ∫i a domnului senator Gheorghe Funar este adresat„ doamnei Monica Macovei, ministrul justi˛iei, ∫i domnului procuror general Ilie Boto∫.
Av‚nd Ón vedere, pe de o parte, principiile de guvernare ale Cabinetului T„riceanu, iar, pe de alt„ parte, numeroasele cazuri de corup˛ie semnalate Ón mass-media, v„ solicit„m, doamn„ ministru ∫i domnule procuror general, s„ ne comunica˛i care sunt cazurile de corup˛ie semnalate Ón pres„ pentru care s-a autosesizat Parchetul, Óntre anii 2001—2004 ∫i Ón primele dou„ luni ale anului 2005?
Dup„ cum cunoa∫te˛i, cele mai multe cazuri de corup˛ie au fost dezv„luite Ón revista îRom‚nia Mare“ ∫i Ón cotidianul îTricolorul“.
Ca urmare, v„ solicit„m ca, r„spunz‚nd la prima Óntrebare, s„ ne comunica˛i separat, pentru perioada 2000—2004, Ón care dintre cazurile de corup˛ie semnalate Ón aceste dou„ publica˛ii s-a autosesizat Parchetul ∫i care este num„rul dosarelor de cercetare penal„.
Dup„ cum cunoa∫te˛i, Ón opinia Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului, presa este considerat„ îc‚inele de paz„“ al democra˛iei ∫i ni se pare firesc ca acest îc‚ine“ s„ nu latre Ón zadar, s„ nu sesizeze Ón zadar aspectele de nelegalitate ∫i aceste aspecte s„ lase indiferente autorit„˛ile.
V„ mul˛umesc.
Domnul Dan Sab„u, din partea Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D. Ave˛i cuv‚ntul, domnule Sab„u.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œntrebarea se adreseaz„ domnului ministru al administra˛iei ∫i internelor ∫i sun„ Ón felul urm„tor: c‚nd rezolv„m o hot„r‚re ilegal„, anticonstitu˛ional„, nr. 521 din 23 mai 2002, care a realizat un rapt din structura jude˛ului Br„ila ∫i a oferit 1.000 hectare, de fapt 1.012 hectare, municipiului Gala˛i?
Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Invit pe domnul senator Ion V„rg„u, din partea Partidului Social Democrat.
## Domnilor colegi,
Am o Óntrebare pentru domnul ministru Gheorghe Flutur.
A.N.I.F. Tulcea are o datorie de 200 miliarde la îElectrica“ Tulcea. Œn aceste condi˛ii, activitatea de desecare a fost oprit„ Ón aceast„ perioad„ din cauza Óntreruperii aliment„rii cu energie electric„. Toate sta˛iile de pompare ∫i sta˛iile de desecare au fost decuplate de la alimentarea cu energie electric„, Ón aceast„ perioad„, ∫i ele intr„ Óntr-un proces ireversibil de degradare.
Œntrebarea este urm„toarea: c‚nd vor fi deblocate fondurile pentru continuarea activit„˛ilor Ón domeniul activit„˛ii de iriga˛ii, desecare ∫i ap„rare?
Solicit r„spunsul Ón scris.
Mul˛umesc foarte mult.
Dau cuv‚ntul domnului senator Nicolae Iorga, din partea Partidului Popular Rom‚nia Mare, care are o Óntrebare comun„ cu domnul Gheorghe Funar, da?! V„ ascult„m, domnule senator.
Nicolae Iorga
#140792## Domnule pre∫edinte,
Œntrebarea mea este adresat„ doamnei Monica Luiza Macovei, ministrul justi˛iei.
Cum bine este ∫tiut, pe 15 martie 2005 s-a s„rb„torit de c„tre U.D.M.R., pe teritoriul statului rom‚n, una dintre cele trei s„rb„tori na˛ionale ale Ungariei.
Cum la T‚rgul Secuiesc ∫i Sf‚ntul Gheorghe participan˛ii au purtat pancarte pe care era scris: îVrem autonomia f nutului Secuiesc!“ ∫i cum la manifest„rile din Mircurea-Ciuc ∫i T‚rgul Secuiesc a fost lansat premiul Wass Albert, menit s„ recompenseze ac˛iunile concrete pentru ob˛inerea acestei autonomii, cunosc‚nd c„ Wass Albert este un criminal de r„zboi condamnat la moarte Ón 1946 pentru crime de r„zboi Ómpotriva evreilor ∫i rom‚nilor, s„v‚r∫ite Ón timpul ocupa˛iei horthiste din Ardeal, vreau s„ Ómi r„spund„ doamna ministru ce m„suri concrete a Óntreprins sau are de g‚nd s„ Óntreprind„ Parchetul General de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie pentru anchetarea cet„˛enilor rom‚ni de etnie maghiar„ care au Ónc„lcat prevederile Legii siguran˛ei na˛ionale ∫i ale Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 31/2002.
V„ mul˛umesc. A∫tept r„spuns Ón scris ∫i oral.
Dau cuv‚ntul domnului senator Otilian Neagoe, din partea Grupului social-democrat.
## Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,
Am o Óntrebare adresat„ domnului C„lin PopescuT„riceanu, primul-ministru al Guvernului.
Œn r‚ndul salaria˛ilor de la Societatea Comercial„ îTractorul“ — S.A. exist„ o profund„ stare de Óngrijorare Ón leg„tur„ cu viitorul acestei societ„˛i.
Œntruc‚t Óntreb„rile pe care le-am adresat A.V.A.S.-ului ∫i Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale Ón leg„tur„ cu relansarea produc˛iei de tractoare ∫i subven˛iile acordate produc„torilor agricoli care doresc s„ achizi˛ioneze aceste produse au fost neconcludente, adres„m domnului prim-ministru Óntrebarea: care este strategia de relansare a produc˛iei de tractoare rom‚ne∫ti ∫i dac„ se confirm„ zvonul c„ Societatea Comercial„ îTractorul“ — S.A. va fi lichidat„.
Mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005
Mul˛umesc ∫i eu.
O precizare. Dac„ vorbi˛i de strategie, avem de-a face cu o interpelare, ∫i nu o Óntrebare.
Invit la microfon pe domnul senator Valentin Dinescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare.
Pentru Óntrebare sau interpelare, domnule pre∫edinte?
Œntrebare.
Nu. Am Ón˛eles. O depun la secretariat, pentru c„ era pu˛in mai lung„ ∫i nu vreau s„ r„pesc din timp. V„ mul˛umesc.
V„ rog s„ pofti˛i aici, este radiodifuzat, dac„ dori˛i s„ pune˛i Óntrebarea. Nu trebuie s„ citi˛i tot, prezenta˛i o sintez„.
Œntrebarea mea era adresat„...
Pu˛in mai tare.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului prim-ministru ∫i ea se refer„ la faptul, dac„ se poate considera, Ón opinia Domniei sale, ca Ónainte de a se trece la modificarea Codului fiscal s„ se fac„ o analiz„ temeinic„ asupra modului Ón care pot fi recuperate crean˛ele de la marii datornici din economia rom‚neasc„.
Mul˛umesc foarte mult.
Invit la microfon pe domnul Sever ™ter, din partea Partidului Social Democrat, pentru a pune o Óntrebare.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am o Óntrebare pentru ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului, domnul Gheorghe Dobre.
Leg„tura rutier„ dintre jude˛ele Maramure∫, Satu-Mare ∫i jude˛ul Bihor, Ón special cu municipiul Oradea, este extrem de dificil„, iar perspectiva pentru Ómbun„t„˛irea acestei situa˛ii este Óndep„rtat„, presupun‚nd modernizarea din temelii a DN 19: Oradea—Satu-Mare— Sighetul Marma˛iei.
O solu˛ie imediat„ pentru rezolvarea acestei situa˛ii ar constitui-o transformarea DJ 191 T„∫nad—Marghita, 24 de kilometri, Ón drum na˛ional. Prin aceast„ m„sur„ ar fi asigurat„ leg„tura dintre DN 1F, dintre Carei— T„∫nad—Zal„u, ∫i DN 19B Oradea—Zal„u. Repararea acestui drum jude˛ean se poate face operativ, cu eforturi financiare reduse.
Fa˛„ de aceasta, Ón temeiul art. 153 din Regulamentul de func˛ionare a Senatului Rom‚niei, formulez Óntrebarea dac„ exist„ Ón preocup„rile Ministerului Transportului Construc˛iilor ∫i Turismului un proiect pentru transformarea DJ 191 T„∫nad—Marghita Ón drum na˛ional.
Solicit s„ se ia act de aceast„ stare de fapt ∫i s„ fie efectuat„ o analiz„ a propunerii f„cute, aceast„ variant„ fiind sus˛inut„ ∫i de jude˛ul Bihor.
Doresc s„ primesc r„spunsul Ón scris.
Invit la microfon pe domnul senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, pentru a pune o Óntrebare.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Popescu Ionu˛, Ministerul Finan˛elor Publice.
Grupul Partidul Popular Rom‚nia Mare, Circumscrip˛ia electoral„ Gorj.
Domnule ministru,
M„ adresez de la tribuna Senatului pentru a interveni Óntr-o situa˛ie foarte dificil„ privind Prim„ria Municipiului Motru ∫i v„ rog s„ Ómi permite˛i ca acum, de la tribuna Senatului, s„ dau citire c‚torva capitole unde aceast„ unitate are mari probleme.
Solicit suplimentarea sumei de 19.750.000.000 lei la capitolul îŒnv„˛„m‚nt“, la municipiul Motru, privind cele dou„ colegii, conform facturilor c„tre societatea S.C. UATAA — S.A. Motru; asisten˛„ social„ — 5.236.358.400 lei, iar pentru servicii publice ∫i locuin˛e — 11.331.000.000 lei, pentru T.V.A., pentru cele dou„ societ„˛i S.C. îElectrica“ — S.A. ∫i S.C. UATAA — S.A. Motru.
V„ rog s„ Ómi r„spunde˛i scris ∫i oral la aceast„ Óntrebare.
Ultima Óntrebare, domnul senator Ardelean Aurel, din partea Grupului Popular Rom‚nia Mare.
Funda˛ia îGojdu“ a fost cea mai mare funda˛ie a rom‚nilor din Imperiul Austro-Ungar. Situa˛ia patrimoniului imobiliar al Funda˛iei îGojdu“, aflat la Budapesta, nu a fost, p‚n„ Ón acest moment, reglementat„ Ón totalitate de c„tre Guvernul maghiar, de∫i s-a solicitat acest lucru.
M„ adresez domnului ministru Mihai R„zvan Ungureanu cu urm„toarele Óntreb„ri:
Care este, Ón acest moment, situa˛ia patrimoniului funda˛iei ∫i Ón ce m„sur„ Ministerul Afacerilor Externe din Rom‚nia poate s„ contribuie la recuperarea acestui patrimoniu?
A doua Óntrebare, dac„ Acordul definitiv dintre Rom‚nia ∫i Ungaria privind Funda˛ia îGojdu“, semnat la Bucure∫ti la 27 octombrie 1937, este respectat de Ungaria ∫i care sunt demersurile ministerului pentru respectarea acestui acord interna˛ional?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
30 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc.
Domnul senator Vasile Dan Ungureanu pune o Óntrebare din partea Grupului social-democrat.
## **Domnul Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu**
**:**
Am spus deja.
A˛i spus-o, s-a Ón˛eles.
Domnul senator Gheorghe Funar are de f„cut o interpelare, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Interpelarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Œn Programul de guvernare 2005—2008, la Capitolul II sunt Ónscrise îPrincipiile de guvernare“.
Primul este îprincipiul comunic„rii ∫i transparen˛ei“. Conform acestui principiu, v„ solicit, domnule prim-ministru, s„ Ómi comunica˛i o copie a documentului Óncheiat Óntre reprezentan˛ii Guvernului Rom‚niei ∫i ex-regele Mihai I sau reprezentan˛ii acestuia, viz‚nd desp„gubirea cu suma de 30.000.000 euro, care face obiectul unui proiect de lege pe care l-a˛i Ónaintat Parlamentului.
De asemenea, v„ solicit s„ Ómi comunica˛i cine i-a Ómputernicit pe negociatorii din partea Guvernului ∫i ce mandat au avut ei.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
O interpelare are de f„cut ∫i domnul senator Valentin Dinescu. Este aici?! Interpelarea este f„cut„ Ómpreun„ cu domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.
Domnule prim-ministru,
Œn Programul de guvernare 2005—2008, la Capitolul II sunt Ónscrise îPrincipiile de guvernare“.
Primul este îprincipiul comunic„rii ∫i transparen˛ei“. Am s„ trec direct la con˛inutul interpel„rii: conform acestui principiu, v„ solicit, domnule prim-ministru, s„ ne comunica˛i care sunt crean˛ele externe ale Rom‚niei, pe ˛„ri, ∫i care este programul de Óncasare a lor.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Trecem la r„spunsuri.
Œl invit pe domnul ministru Mircea Cintez„, ministrul s„n„t„˛ii.
Domnule ministru, sunt dou„ Óntreb„ri, una a domnului senator Otilian Neagoe, referitoare la perspectiva medicamentelor compensate, ∫i, a doua, a domnului senator Teodor Mele∫canu, referitoare la acela∫i lucru.
## **Domnul Mircea Cintez„** — _ministrul s„n„t„˛ii_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Problema medicamentelor compensate este cea mai evident„, pentru popula˛ia bolnav„, dintre problemele sistemului sanitar, care nu sunt pu˛ine.
Œn prezent, avem o activitate intens„ pentru a scoate din criz„ acest capitol. Criza este generat„ de faptul c„, dincolo de banii care au fost cheltui˛i Ón mod oficial ∫i prin bugetele aprobate, Ón anul electoral 2004 a fost permis„, prin interven˛ii publice ale primului-ministru ∫i ale ministrului s„n„t„˛ii din acea perioad„, eliberarea de medicamente compensate peste contractele existente, peste plafoanele farmaciilor.
Œn acest context s-a realizat o dep„∫ire de buget de 3.545 miliarde lei, aproximativ. Ace∫ti bani nu sunt prev„zu˛i Ón nici un buget ∫i ei trebuie s„ fie recupera˛i Óntr-un fel oarecare sau refuza˛i la plat„. Cum refuzul la plat„ ar crea suferin˛e inutile oamenilor bolnavi, Guvernul a solicitat Parlamentului s„ aprobe o lege, Ón regim de urgen˛„, prin care s„ permit„ plata acestei sume, care reprezint„ aproape o treime din Óntregul buget de medicamente compensate pe acest an, deci, s„ fie pl„tit„ din banii dedica˛i acestor medicamente pe anul 2005. Aceast„ lege este Ón dezbatere Ón ambele Camere ale Parlamentului, pentru a accepta aceste datorii f„cute peste plafon.
Œn acela∫i timp, Guvernul, prin Ministerul S„n„t„˛ii, a luat toate m„surile posibile pentru ca dep„∫irea plafoanelor s„ nu se mai repete Ón acest an ∫i Ón anii care urmeaz„, pentru c„ dep„∫irea plafoanelor ar Ónsemna o lips„ total„ de control al cheltuielilor Ón s„n„tate, ceea ce este inacceptabil. Deci noi ne g„sim Ón situa˛ia dificil„ ca, dintr-un buget ∫i a∫a foarte limitat, s„ pl„tim Ón plus ni∫te cheltuieli care reprezint„ o treime din Óntregul buget. A∫tept‚nd cadrul legal pentru aceasta, ne-am luat alte m„suri pentru a putea s„ ne Óncadr„m Ón banii existen˛i. Primul este cel de creare a noului sistem de compensare. Acest sistem de compensare va intra Ón vigoare la Ónceputul lunii aprilie. El este Ón curs de definitivare ∫i ast„zi a avut loc dezbaterea public„, pe baza proiectului noilor liste ∫i a modalit„˛ilor de compensare.
Mul˛umesc foarte mult.
Domnul senator Neagoe, v„ rog, ave˛i ceva deosebit?
## **Domnul Otilian Neagoe:**
Da, a∫ vrea s„-l Óntreb pe domnul ministru care este plafonul lunar acordat pentru medicamentele compensate ∫i gratuite jude˛ului Bra∫ov. Eu am pus Óntrebarea Ón leg„tur„ cu situa˛ia de la Bra∫ov.
**Domnul Mircea Cintez„**
**:**
Pentru Bra∫ov are o...
V„ rog, pofti˛i la microfon. ™i v„ rog nu mai interveni˛i dec‚t dac„ v„ dau cuv‚ntul.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Jude˛ul Bra∫ov are circa a 40-a parte din banii aloca˛i medicamentelor compensate la nivelul Óntregii ˛„ri. 12.000 miliarde lei din acest an, dintre care deja au fost cheltuite Ón plus cele 3.500 miliarde lei, prin lipsa de control, deci, 12.000 miliarde lei. Asta Ónseamn„ 1.000 miliarde lei pe lun„, care se Ómpart propor˛ional cu popula˛ia bolnav„ celor 40 de jude˛e. Deci, jude˛ul Bra∫ov, conform unor diviziuni ale Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate, care nu depind de Ministerul S„n„t„˛ii, are un buget care din acest an este f„cut public pe site-ul Casei jude˛ene ∫i al Direc˛iei sanitare, Casa jude˛ean„ fiind obligat„ s„ aib„ un func˛ionar care r„spunde la telefoanele bolnavilor care nu ∫tiu ∫i nu au posibilitatea s„ urm„reasc„ Internetul, pentru a ∫ti Ón ce modalitate acest buget a fost Ómp„r˛it farmaciilor din jude˛.
Mul˛umesc foarte mult, domnule ministru.
Domnul ministru Bogdan Olteanu r„spunde la o Óntrebare pus„ de domnul senator Gheorghe Funar, îEfectele deprecierii monedei euro ∫i a dolarului“, da? Ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, ∫i v„ promit c„ voi ˛ine cont de ceea citesc aici.
Stimate domnule senator Funar,
Referitor la Óntrebarea dumneavoastr„, unul din principalele angajamente asumate de Rom‚nia Ón cadrul procesului de aderare la Uniunea European„ se refer„ la liberalizarea contului de capital, Ón mai multe etape, printre care se num„r„ accesul nereziden˛ilor la deschiderea de conturi Ón lei. Din cauza faptului c„ aceasta a fost deja am‚nat„ cu un an, implementarea ei fiind ini˛ial programat„ pentru aprilie 2004, o Ónt‚rziere suplimentar„ ar avea consecin˛e negative Ón rela˛ia cu organismele europene ∫i ar risca redeschiderea capitolului IV de negocieri, îLibera circula˛ie a capitalului“.
Œn condi˛iile admiterii accesului nereziden˛ilor la deschiderea de conturi Ón lei, pe fondul diferen˛ei dintre dob‚nzile acordate la depozitele Ón lei ∫i cele ob˛inute pe pie˛ele externe pentru depozite Ón euro sau dolari s-a pus problema limit„rii afluxurilor speculative de valut„. Instrumentele de care Banca Na˛ional„ poate uza Ón acest sens sunt relativ limitate, respectiv reducerea cu o vitez„ mai mare a dob‚nzilor sale, cre∫terea ratei rezervelor obligatorii ∫i permiterea unei mai mari volatilit„˛i a cursului de schimb, care s„ deranjeze eventualii speculatori. A∫adar, flexibilitatea mai mare a cursului valutar devine o condi˛ie indispensabil„ Ón procesul de liberalizare a contului de capital asumat de Rom‚nia Ón cadrul procesului de aderare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005 Pe de alt„ parte, trebuie subliniat faptul c„ Banca Na˛ional„ nu a renun˛at total la politica de interven˛ie ∫i v-am comunicat cifrele cump„r„rilor ∫i v‚nz„rilor de valut„ din ultimele luni. De asemenea, la data de 2 martie 2005, guvernatorul B„ncii Na˛ionale, domnul Mugur Is„rescu, s-a aflat Ómpreun„ cu reprezentan˛ii exportatorilor Ón fa˛a Comisiei economice a Senatului pentru a oferi explica˛ii cu privire la aceast„ problem„ care face obiectul interpel„rii.
Stimate domnule senator,
Nu putem nega efectele negative ale aprecierii cursului valutar pentru exportatori, credem Óns„ c„ acestea pot fi compensate prin cre∫terea competitivit„˛ii m„rfurilor ∫i serviciilor rom‚ne∫ti pentru export la alte capitole dec‚t pre˛ul, cum ar fi calitate, service, livrare la timp. Pe de alt„ parte, flexibilitatea mai mare a cursului de schimb poate avea ca efect ∫i va avea ca efect ∫i ieftinirea importurilor, care ar permite produc„torilor rom‚ni s„-∫i procure, la pre˛uri avantajoase, materii prime, materiale, echipamente ∫i piese de schimb necesare produc˛iei de export.
Domnule senator Gheorghe Funar, dac„ sunte˛i mul˛umit de r„spuns?
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Par˛ial, sunt mul˛umit de r„spuns ∫i l-a∫ ruga pe domnul ministru s„ revin„ la microfon, pentru c„ nu mi-a r„spuns la Óntrebarea de baz„, respectiv, Óntrebarea era urm„toarea: îDe ce Guvernul n-a organizat o ∫edin˛„, de Óndat„, la care s„-i invite pe pre∫edintele ˛„rii ∫i pe guvernatorul B„ncii Na˛ionale, pentru a lua Ón discu˛ie situa˛ia extrem de dificil„ Ón care a ajuns marea majoritate a exportatorilor rom‚ni, ca urmare a aprecierii leului?“ Aceasta era Óntrebarea simpl„. De ce nu a˛i organizat o ∫edin˛„, de Óndat„, a Guvernului pentru a-i sprijini pe exportatorii rom‚ni? Mul˛umesc.
Domnule ministru Olteanu, v„ rog.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule senator,
Nu a fost organizat„ o ∫edin˛„ a plenului Guvernului Ón acest sens, dar au existat numeroase consult„ri ale primului-ministru, ale mini∫trilor economici, la care a fost
invitat guvernatorul B„ncii Na˛ionale... Sigur, competen˛ele pre∫edintelui Rom‚niei Ón domeniul politicii valutare sunt mai restr‚nse, dar au existat consult„ri, de asemenea, cu mediul de afaceri, au existat o serie Óntreag„ de Ónt‚lniri cu patronatele ∫i cu sindicatele din domeniu ∫i, pe baza acestor Ónt‚lniri, sub conducerea ministrului de stat George Copos, care se ocup„ de mediul de afaceri, se construie∫te o politic„, o serie de ac˛iuni ale Guvernului prin care, Ón m„sura Ón care angajamentele interna˛ionale ale Rom‚niei ∫i politica de pia˛„ o permit, s„ se sprijine efortul exportatorilor de a-∫i dezvolta activitatea.
Mul˛umesc foarte mult.
Se poate comenta pe acest subiect. El nu depinde numai de Guvern, de Banca Na˛ional„. Avem ∫i o pia˛„ liber„, ∫i atunci se intervine cu diferite instrumente.
Stima˛i colegi,
Avem dou„ Óntreb„ri adresate Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale. Este aici domnul secretar de stat Marius Balu, da?
Am o rug„minte: ave˛i dou„ Óntreb„ri din partea domnului senator George Cristian Maior. Ave˛i r„spunsurile Ón scris? V„ rog s„ le transmite˛i direct. R„spunsurile le da˛i la secretariat, nefiind prezent aici domnul senator. Deci transmite˛i r„spunsurile scrise.
Una dintre Óntreb„ri se refer„ la politica de securitate ∫i ap„rare proactiv„, a doua, legat„ de principiile de securitate na˛ional„.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Invit pe doamna secretar de stat Paloma Petrescu, din partea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii.
Sunte˛i aici, da?
Stimat„ doamn„, nefiind aici domnul senator Ion Florescu, avem, de asemenea, rug„mintea s„ l„sa˛i r„spunsul scris. El se referea la reconstruc˛ia Ónv„˛„m‚ntului Ón mediul rural, da?
V„ mul˛umesc foarte mult.
Mergem mai departe.
Din partea Ministerului Culturii ∫i Cultelor, domnul secretar de stat Virgil Ni˛ulescu are de r„spuns la o Óntrebare pus„ de domnul senator Vasile Ioan Ungureanu, din partea Partidului Social Democrat, legat„ de mutarea osemintelor scriitorului Ioan Slavici, da?
V„ rog, domnule secretar de stat.
## **Domnul Virgil ™tefan Ni˛ulescu** — _secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Stimate domnule senator Vasile Ioan Ungureanu, ve˛i primi r„spunsul ∫i Ón scris din partea doamnei ministru. Eu am s„ dau citire r„spunsului pe care doamna ministru l-a preg„tit.
Ministerul Culturii ∫i Cultelor este la curent cu ini˛iativa str„mut„rii de la Panciu la ™iria a osemintelor scriitorului Ioan Slavici.
Dup„ cum se ∫tie, Ioan Slavici, n„scut la 18 ianuarie 1848, la ™iria, ∫i decedat la 17 august 1925 Ón casa fiicei sale, Lavinia, a fost Ónmorm‚ntat la M‚n„stirea Brazi, de l‚ng„ Panciu. Morm‚ntul s„u a fost grav
V„ rog, dac„ sunte˛i mul˛umit de r„spuns?
V„ mul˛umesc, domnule ministru.
R„spunsul m„ mul˛ume∫te. St„ruin˛a noastr„ se refer„ la a stabili voin˛a real„ a celor ce sunt mo∫tenitorii lui Ioan Slavici ∫i Ón func˛ie de aceast„ voin˛„ s„ media˛i Óntre autorit„˛ile din Vrancea ∫i cele din Arad.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc. Asta vom ∫i Óncerca s„ facem. V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Domnul secretar de stat Sorin Criv˛onencu, Autoritatea Na˛ional„ pentru Turism.
Ave˛i o Óntrebare din partea domnului senator Otilian Neagoe, P.S.D., referitoare la parcurile turistice. V„ rog.
## **Domnul Marius Sorin Criv˛onencu** — _pre∫edintele_
_Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Turism_ **:**
Referitor la parcurile turistice pot s„ prezint urm„toarea situa˛ie.
De cum am venit pe aceast„ func˛ie la conducerea Autorit„˛ii Na˛ionale a Turismului am promovat Ón strategia
noastr„ de dezvoltare dorin˛a de a g„si o rela˛ie direct„ cu toate consiliile jude˛ene ∫i locale prin care s„ identific„m zonele turistice de interes local, na˛ional ∫i interna˛ional, astfel Ónc‚t pe aceste zone s„ se fac„ proiecte cu studii de fezabilitate pentru anumite complexuri turistice sau zone de agrement care s„ fie prezentate Óntr-un t‚rg interna˛ional pe care dorim s„-l organiz„m cel mai devreme Ón aceast„ toamn„ sau cel mai t‚rziu Ón prim„vara anului 2006, Ón func˛ie de cum reu∫im s„ str‚ngem la acest t‚rg toate consiliile jude˛ene interesate din ˛ar„ ∫i cele locale, bineÓn˛eles, t‚rg pe care dorim s„-l promov„m pe plan extern pentru a aduce Ón ˛ar„ investitori serio∫i ∫i dornici de a g„si o pia˛„ deschis„, transparent„ pentru aceste obiective ∫i, prin aceast„ lege, s„ fie sprijini˛i, astfel Ónc‚t zonele s„ fie bine identificate, s„ nu existe probleme de autoriz„ri sau utilit„˛i ∫i a∫a mai departe.
Referitor la partea a doua a Óntreb„rii, dac„ p‚n„ Ón acest moment s-au primit dosare Ón leg„tur„ cu aceste parcuri turistice, v„ pot comunica c„, spre dezam„girea mea, nu este Ónc„ nici unul, dar, probabil, nu dintr-o lips„ sau neglijen˛„, ci datorit„ faptului c„ aceste dosare necesit„ totu∫i un proiect, un studiu de fezabilitate, ceea ce necesit„ timp. Dar sper„m s„ fie o deschidere total„ Ón ˛ar„ pentru aceste parcuri.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule senator Otilian Neagoe, de acord cu r„spunsul?
**Domnul Otilian Neagoe**
**:**
Da.
Mul˛umim, domnule secretar de stat.
Domnul secretar de stat Vasile Lupu, Ministerul Agriculturii ∫i P„durilor.
Domnule secretar de stat, am o rug„minte. Ave˛i o Óntrebare pus„ de domnul senator Liviu Doru Bindea, Grupul Popular Rom‚nia Mare, referitor la problemele de Ómp„durire Ón zona Bor∫a-Vi∫eu. S„-i da˛i r„spunsul scris, c„ nu este aici. Œl ave˛i, da?
Mul˛umesc.
Acum da˛i r„spuns la interpelarea f„cut„ de domnul senator Aurel Ardelean, Grupul Popular Rom‚nia Mare, referitor la sta˛iunea agricol„ pentru producerea de semin˛e. V„ rog.
**Domnul Vasile Lupu** — _secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, ∫i v„ rog s„ m„ scuza˛i c„ am o voce mai... din cauza unei laringite.
Nici o problem„, r„spunsul s„ fie mai pe scurt ∫i da˛i Ón scris. Dac„ este nevoie de interven˛ie ulterioar„...
Agen˛ia Domeniilor Statului Bucure∫ti, reprezentat„ la acea vreme prin directorul general Corneliu Popa, a transmis, prin protocolul de predare-primire
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005 4.041.345/2004, la Prim„ria Municipiului Arad, suprafa˛a de 300 de hectare. Ca urmare, aceast„ suprafa˛„ a fost scoas„ din administrarea A.D.S. ∫i transmis„ Prim„riei Arad pentru efectuarea punerilor Ón posesie a cet„˛enilor care au solicitat reconstituirea propriet„˛ilor Ón baza Legii nr. 1/2000.
De∫i nu de˛inem dovezi, se pare c„ Prim„ria Municipiului Arad a efectuat puneri Ón posesie care au sf‚r∫it invariabil cu Óncheierea unui act de v‚nzarecump„rare.
Œntruc‚t activitatea Prim„riei Municipiului Arad nu este de resortul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, avem rug„mintea ca pentru detalii suplimentare s„ v„ adresa˛i ministerului de resort, respectiv Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ rog, dac„ dori˛i interven˛ie...
## **Domnul Aurel Ardelean**
**:**
M„ declar par˛ial satisf„cut. Acolo e o problem„...
V„ rog, la microfon, dac„ ave˛i ceva de ad„ugat. Dar foarte pe scurt.
Par˛ial suntem satisf„cu˛i.
E o problem„ mult mai profund„ ∫i vom c„uta s„ revenim cu alte date Óntr-o alt„ interpelare.
Bun. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
V„ mul˛umesc.
Œl invit pe domnul secretar de stat Alexandru Mircea. V„ rog Ónt‚i s„ r„spunde˛i la interpelarea domnului ministru R„zvan Theodorescu, din partea P.S.D., privind Ónfiin˛area comunei Ad„∫eni, jude˛ul Boto∫ani. V„ rog.
**Domnul Alexandru Mircea** — _secretar de stat_
_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
## Stimate domnule senator,
Referitor la interpelarea dumneavoastr„ Ónregistrat„ la Senat, prin care solicita˛i ministrului administra˛iei ∫i internelor s„ v„ informeze cu privire la stadiul Ón care se afl„ formalit„˛ile de omologare a referendumului pentru Ónfiin˛area comunei Ad„∫eni, jude˛ul Boto∫ani, v„ comunic„m urm„toarele.
Œn jude˛ul Boto∫ani, la data de 19 septembrie 2004, a avut loc referendumul local pentru Ónfiin˛area comunei Ad„∫eni, prin desprinderea acesteia din comuna Avr„meni, urm‚nd ca ulterior s„ se ob˛in„ avizul comisiei
consultative a institu˛iei prefectului ∫i cel al Comisiei tehnice de urbanism ∫i amenajarea teritoriului din cadrul Consiliului Jude˛ean Boto∫ani.
Œn cadrul ∫edin˛ei comisiei consultative din data de 24 februarie a.c., a fost adoptat„ Hot„r‚rea nr. 5 cu privire la Ónfiin˛area comunei Ad„∫eni, documenta˛ia fiind Ónaintat„ Consiliului jude˛ean, Ón vederea ob˛inerii avizului Comisiei tehnice de urbanism ∫i amenajarea teritoriului, aviz ce va fi eliberat p‚n„ la data de 21 martie. Azi a fost ∫edin˛a...
Urmeaz„ ca p‚n„ Ón 23 martie institu˛ia prefectului din jude˛ul Boto∫ani s„ Ónainteze Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor un proiect de Lege privind Ónfiin˛area comunei Ad„∫eni ∫i documenta˛ia necesar„ Ón vederea analiz„rii.
Ulterior, dup„ aprobarea acesteia de c„tre Guvern, Secretariatul General al Guvernului va trimite proiectul de lege c„tre Parlament, urm‚nd ca decizia s„ se ia Ón Parlament.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule academician, de acord cu r„spunsul?
## **Domnul Emil R„zvan Theodorescu**
**:**
Da.
V„ rog, domnule secretar de stat Alexandru Mircea, s„ intr„m pe Óntreb„ri.
Legat de Óntrebarea pus„ de domnul senator Ioan Chelaru, Grupul social-democrat, privind prefectul Toader Mocanu de la Neam˛. Domnul senator nu este prezent acum. Dac„ ave˛i r„spunsul scris, s„-l l„sa˛i.
Œl am, domnule pre∫edinte.
Ave˛i o Óntrebare a domnului senator Gheorghe Funar, Grupul Rom‚nia Mare... Popular Rom‚nia Mare, scuza˛i-m„. Se refer„ la manifest„rile din 15 martie din Ardeal.
V„ rog, domnule secretar de stat.
## Stimate domnule senator,
Cu referire la Óntrebarea dumneavoastr„, prin care solicita˛i s„ vi se comunice m„surile de prevenire a Ónc„lc„rii legilor statului rom‚n ce au fost Óntreprinse ∫i ce sanc˛iuni au fost aplicate de c„tre structurile abilitate ale Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor cu ocazia manifest„rilor antirom‚ne∫ti organizate Ón mai multe localit„˛i din Ardeal Ón data de 15 martie 2005, v„ aducem la cuno∫tin˛„ urm„toarele.
Œn ziua de 15 martie 2005, pe teritoriul administrativ al mai multor localit„˛i din jude˛ele Covasna, Mure∫, Harghita, Covasna ∫i Cluj au fost organizate adun„ri publice de comemorare a Revolu˛iei maghiare de la 1848—1849 ∫i de marcare a Zilei maghiarimii de pretutindeni, adun„ri care au fost autorizate Ón prealabil de c„tre prim„riile unde urmau s„ se desf„∫oare activit„˛ile, potrivit Legii nr. 60/1991 privind organizarea ∫i desf„∫urarea adun„rilor publice.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005 Manifest„rile au fost organizate de c„tre prim„riile ∫i consiliile acestor localit„˛i, precum ∫i de c„tre reprezentan˛ii locali ai U.D.M.R., ultimii asigur‚nd ∫i prezen˛a ambasadorului Republicii Ungare Ón Rom‚nia, a altor reprezentan˛i ai ambasadei, precum ∫i a unor personalit„˛i politice rom‚ne ∫i maghiare care au ˛inut discursuri ∫i au depus coroane de flori.
Persoanele participante la aceste manifest„ri au defilat at‚t cu steaguri ale Ungariei, c‚t ∫i ale Rom‚niei. Œn baza aprob„rilor, inspectoratele jude˛ene de jandarmi ∫i inspectoratele jude˛ene de poli˛ie din aceste unit„˛i administrativ-teritoriale au Óntocmit planuri comune de ac˛iune ale celor dou„ structuri apar˛in‚nd Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, prin care s-au stabilit m„surile ce trebuie luate pentru a se asigura buna desf„∫urare a acestor adun„ri publice Ón condi˛ii de deplin„ legalitate, Ón conformitate cu dispozi˛iile art. 16 din Legea nr. 60/1991.
Preciz„m c„ adun„rile publice s-au desf„∫urat Ón mod pa∫nic, nefiind Ónregistrate acte cu caracter ∫ovin sau de natur„ s„ pun„ Ón pericol siguran˛a na˛ional„ sau ordinea ∫i lini∫tea public„, nefiind semnalate nici fapte de natur„ penal„ sau contraven˛ional„.
Domnule senator Gheorghe Funar, dac„ dori˛i s„ interveni˛i?
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori...
Pu˛in mai tare, v„ rog.
Nu sunt mul˛umit de r„spuns ∫i m„ surprinde c„ reprezentantul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, domnul secretar de stat, consider„ c„ nu s-a Ónc„lcat legea cu ocazia acestor manifest„ri.
Nic„ieri Ón Europa, nic„ieri Ón lume nu se Ónt‚mpl„ a∫a ceva ca la noi. Œn cele 3 zile na˛ionale ale Ungariei Ó∫i fac de cap liderii extremi∫ti ai U.D.M.R.-ului, subliniez, f„r„ drapelul Rom‚niei, cu Ónc„lcarea Legii nr. 75/1994, numai cu drapelul Ungariei ∫i cu steagurile Ungariei Mari au defilat, au purtat pancarte prin care au cerut autonomia Ardealului, iar dumneavoastr„, pl„tit din bani publici s„ ap„ra˛i Constitu˛ia ∫i legea, sus˛ine˛i c„ legea nu a fost Ónc„lcat„.
Da˛i-mi un exemplu, domnule secretar de stat, o ˛ar„ din Europa unde se mai Ónt‚mpl„ a∫a ceva: o minoritate etnic„ organizeaz„ manifest„ri neconstitu˛ionale Ómpotriva popula˛iei majoritare ∫i cere sf‚rtecarea ˛„rii respective, iar autorit„˛ile statului rom‚n spun c„ s-a respectat legea.
™i mai spune˛i c„ au fost steaguri ale Rom‚niei. Da˛i-mi un exemplu unde a˛i v„zut un steag al Rom‚niei, al„turi de steagurile Ungariei. Nic„ieri. De ce Óncerca˛i s„ ne induce˛i Ón eroare? Nu pe noi, ca senatori, sunt rom‚nii din aceste jude˛e, multe altele, ∫i Aradul, ∫i
Bihorul, ∫i S„lajul, ∫i altele pe care nu le-a˛i men˛ionat, probabil, din economie de timp, unde rom‚nii au fost umili˛i.
Se pune o Óntrebare: p‚n„ c‚nd s„ fie umili˛i ∫i de ce? V„ mul˛umesc.
Da. Mai dori˛i s„ face˛i vreun comentariu?
Trebuie s„ r„spund domnului senator, fiindc„ d‚nsul ∫i-a completat Óntrebarea ∫i a venit cu alte preciz„ri.
Ca s„ formulez acest r„spuns eu am cerut, prin not„, deci am solicitat tuturor autorit„˛ilor din Ardeal s„-mi comunice dac„ aspectele semnalate Ón interpelare s-au confirmat, deci dac„ s-au f„cut manifest„ri de natur„ s„ aduc„ atingere siguran˛ei na˛ionale sau ordinii ∫i lini∫tii publice. R„spunsul pe care l-am formulat este un r„spuns fundamentat. Deci eu nu-mi permit s„ vin Ón Senatul Rom‚niei s„ spun chestiuni care nu au acoperire.
Mi s-a transmis din toate jude˛ele, sub semn„tura ∫efilor de inspectorate jude˛ene ∫i, dup„ caz, a prefec˛ilor, c„ aspectele de natur„ penal„ sau chiar de natur„ contraven˛ional„ nu s-au Ónt‚mplat. Pe baza acestor r„spunsuri m-am prezentat Ón fa˛a domnului senator ∫i am formulat acest r„spuns.
Deci r„spunsul este legat de faptul c„ nu s-au constatat acte de violen˛„ care s„ necesite interven˛ii.
Bun. Deci eu cred c„ ne putem opri aici, c„ altfel continu„m cu comentariile foarte mult.
Nu, dar, totu∫i, dac„-mi permite˛i, nu s-au constatat fapte de natur„ penal„, nu numai acte de violen˛„, domnule pre∫edinte.
Domnul senator Gheorghe Funar.
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
V„ asigur c„, personal, la fel ∫i senatorii ∫i deputa˛ii Partidului Popular Rom‚nia Mare, nu ne vom opri aici ∫i vom pune piciorul Ón prag pentru ca asemenea manifest„ri antirom‚ne∫ti s„ nu mai aib„ loc pe teritoriul nostru na˛ional, chiar dac„ U.D.M.R.-ul este frate la guvernare, acum, cu P.D., P.N.L. ∫i P.U.R.
V„ mul˛umesc.
Domnule secretar de stat, ave˛i un r„spuns de dat domnului senator Ilie Petrescu, Grupul Rom‚nia Mare, referitor la titlurile de proprietate ale cet„˛enilor din jude˛ul Gorj.
V„ rog, domnule secretar de stat.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005
La Óntrebarea dumneavoastr„, domnule senator, referitoare la drepturile de proprietate ale cet„˛enilor din jude˛ul Gorj, v„ comunic c„ la data de 18 martie 2005 situa˛ia titlurilor de proprietate eliberate Ón jude˛ul Gorj, pe localit„˛i, persoanelor c„rora li s-a constituit sau reconstituit dreptul de proprietate potrivit actelor doveditoare, Ón conformitate cu legisla˛ia Ón vigoare, se prezint„ astfel, ∫i este un tablou statistic pe toate localit„˛ile din jude˛ul Gorj. Ca s„ citesc toate cifrele cred c„ este nepotrivit.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Nu. Nu... V„ rog s„-i da˛i r„spunsul scris. De acord, domnule senator? ™i dac„ e nevoie...
## **Domnul Ilie Petrescu**
**:**
S„ m„ uit pu˛in pe r„spuns, domnule secretar de stat. Sunt c‚teva localit„˛i unde sunt probleme.
Sigur. Dumneavoastr„ ave˛i toate datele, de la toate localit„˛ile.
V„ rog foarte mult, lua˛i loc.
P‚n„ atunci, domnule secretar de stat, poate da˛i un r„spuns domnului senator Nicolae Iorga, referitor la problema apatrizilor.
Stimate domnule senator,
Œn leg„tur„ cu Óntrebarea dumneavoastr„ prin care solicita˛i informa˛ii cu privire la situa˛ia legal„ a apatrizilor expulza˛i din Germania, care, de∫i nu au cet„˛enie rom‚n„, sunt primi˛i de autorit„˛ile rom‚ne, v„ aduc la cuno∫tin˛„ urm„toarele.
Rela˛iile rom‚no-germane Ón domeniul migra˛iei legale a apatrizilor sunt reglementate prin Conven˛ia dintre Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor din Rom‚nia ∫i Ministerul Federal de Interne din Republica Federal„ Germania cu privire la preluarea de persoane apatride, semnat„ la 9 iunie 1998, care este aplicabil„ persoanelor apatride, aflate ilegal pe teritoriul celuilalt stat, care au pierdut cet„˛enia rom‚n„ sau german„ dup„ data intr„rii Ón vigoare a legii respective, la 1 februarie 1999. Dup„ Óncheierea acestei conven˛ii, autorit„˛ile germane au transmis p„r˛ii rom‚ne inten˛ia de a expulza un num„r de 593 de apatrizi de origine rom‚n„, afla˛i Ón Republica Federal„ Germania, dintre cei 641 de apatrizi, cu privire la care s-a stabilit cu certitudine c„ li s-a aprobat legal renun˛area la cet„˛enia rom‚n„.
La solicitarea p„r˛ii germane, autorit„˛ile rom‚ne au f„cut cunoscut faptul c„ partea rom‚n„ va permite accesul apatrizilor de origine rom‚n„ pe teritoriul Rom‚niei, dac„ vor fi expulza˛i legal, Ón baza documentelor de c„l„torie eliberate de autorit„˛ile germane.
Prin notificarea transmis„ p„r˛ii germane, autorit„˛ile rom‚ne nu ∫i-au luat nici un angajament cu privire la preluarea for˛at„ a celor Ón cauz„, manifest‚ndu-∫i numai
disponibilitatea de a le permite accesul pe teritoriul Rom‚niei, din considerente umanitare, av‚nd Ón vedere originea rom‚n„ a acestora ∫i decizia irevocabil„ a statului german de a-i expulza, precum ∫i inexisten˛a unui stat ter˛ dispus s„-i primeasc„.
P‚n„ Ón prezent au fost expulza˛i din Republica Federal„ Germania 200 de apatrizi de origine rom‚n„. Dup„ sosirea lor Ón Rom‚nia, 193 de persoane returnate au solicitat permisiunea intr„rii Ón ˛ar„, iar 7 apatrizi de origine rom‚n„, expulza˛i din Germania, au refuzat intrarea Ón ˛ar„, fiind caza˛i Ón centrul Oficiului Na˛ional pentru Refugia˛i situat Ón zona de tranzit a Aeroportului Interna˛ional îHenri Coand„“, zon„ ce constituie, Ón accep˛iunea art. 23 din Ordonan˛a Guvernului nr. 102/2000 privind statutul ∫i regimul refugia˛ilor, suprafa˛a situat„ Óntre punctul de Ómbarcare-debarcare ∫i locul unde se efectueaz„ controlul pentru trecerea frontierei.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Poate da˛i ∫i r„spunsul scris. Œn continuare, dac„ mai ave˛i...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005
Nicolae Iorga
#185723Domnule secretar de stat, sunt par˛ial mul˛umit. Oricum, r„spunsul dumneavoastr„ este mult mai detaliat dec‚t cel pe care l-am primit de la fostul ministru de interne Ioan Rus, care, mai voalat, Ómi atr„gea aten˛ia c„ treaba unui senator este s„ apere cet„˛enii ˛„rii lui. Cu apatrizii n-ar avea atribu˛iuni.
Oricum, voi reveni asupra acestei chestiuni, pentru c„ sunt Ón m„sur„ s„ v„ spun c„ am documente... Tocmai despre asta era vorba, de Ónc„lcarea acestei Conven˛ii din 1998. S„ ∫ti˛i c„ sunt apatrizi care au fost trimi∫i din Germania Ón Rom‚nia, chiar locuind Ón Germania Ónainte. Unii copii au, de-acum, 13 ani, nici nu ∫tiu limba rom‚n„ ∫.a.m.d. Chiar asta reclamau ei, c„ s-a Ónc„lcat legea ∫i au fost expedia˛i, cum s-ar spune, angro, adic„ nu s-a luat, Ón Germania, cel pu˛in, Ón discu˛ie fiecare caz Ón parte.
Oricum, voi reveni ∫i v„ mul˛umesc Ónc„ o dat„, foarte mult, pentru acest r„spuns.
Mai ave˛i de dat un r„spuns domnului senator Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu, de la P.S.D., cu privire la cazurile de furt din re˛eaua de cablu TV. Dar v„ rog, o sintez„, dup„ care transmite˛i materialul scris.
## Este sintetic.
Domnul senator a pus o Óntrebare foarte concret„ ∫i prime∫te un r„spuns foarte concis ∫i concret.
Deci, la Óntrebarea dumneavoastr„ referitoare la necesitatea complet„rii art. 209 din Codul penal, Ón sensul incrimin„rii furtului de semnal video, precum ∫i la m„surile pe care le va lua Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor pentru ca ho˛ii de semnal TV, Internet ∫i telefonie digital„ s„ fie pedepsi˛i, v„ comunic„m urm„toarele.
Œn Óntrebare Ónvedera˛i ∫i dispunerea de c„tre un procuror de la Parchetul de pe l‚ng„ Judec„toria Arad a neÓnceperii urm„ririi penale Ón cazul unei pl‚ngeri formulate de un operator semnal TV ∫i solicita˛i adoptarea unei solu˛ii legislative pentru sanc˛ionarea acestui tip de fapte.
Œntrebarea a fost adresat„ at‚t Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, c‚t ∫i Ministerului Justi˛iei. Din punct de vedere al Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, Ón ceea ce prive∫te pl‚ngerea operatorului local RCS Arad ∫i m„sura dispus„ de c„tre procurorul care a instrumentat cauza, respectiv neÓncadrarea faptei Ón art. 208—209, furt, preciz„m c„ Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor nu are competen˛„ s„ se pronun˛e cu privire la legalitatea acestei solu˛ii. Totodat„, men˛ion„m faptul c„, potrivit art. 275 ∫i urm„toarele din Codul de procedur„ penal„, orice persoan„ care consider„ c„ i s-a adus o v„t„mare intereselor legitime poate face pl‚ngere, Ómpotriva m„surilor luate sau a actelor efectuate de c„tre procuror ori efectuate Ón baza dispozi˛iilor date de acesta, procurorului ierarhic superior, nu Executivului, nu ministrului administra˛iei ∫i internelor. Œn conformitate cu aceste dispozi˛ii legale, controlul solu˛iei procedurale dispuse de un procuror se exercit„ de procurorul ierarhic.
## Mul˛umesc.
Domnule ministru, mul˛umesc... Nu mai prelungi˛i treaba aceasta, pentru c„ situa˛ia este alta ∫i nu a˛i sesizat. Problema este c„ se reclam„ poli˛iei astfel de situa˛ii, iar poli˛ia nu merge la constat„ri, pentru c„ se ap„r„ cu ordonan˛a procurorului. ™tim c„ile prin care se urm„re∫te Ón continuare rezolvarea situa˛iei la procurorul ierarhic superior ∫i la instan˛„.
Problema este alta, de atitudine a poli˛iei, care nu merge s„ mai fac„ astfel de cercet„ri, pentru c„, pur ∫i simplu, i se spune clar îavem ordonan˛a procurorului“. Asta era esen˛a problemei.
Œn al doilea r‚nd, dac„ ave˛i Ón vedere completarea art. 209 din Codul penal....
## **Domnul Alexandru Mircea:**
R„spund la a doua parte a Óntreb„rii.
**Domnul Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu**
**:**
™i la prima parte.
## **Domnul Alexandru Mircea:**
™i la prima parte.
**Domnul Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu**
**:**
Dac„ nu completa˛i totul oral, da˛i-mi Ón scris.
Am r„spunsul complet, ∫i oral, la aceast„ chestiune. Deci dumneavoastr„ ridica˛i o problem„ de separa˛ie a puterilor Ón stat. Procurorul este, conform legii, cel care conduce ancheta ∫i care d„ dispozi˛ii ce sunt obligatorii pentru orice agent ∫i pentru orice chestor de poli˛ie.
Am Ón˛eles, dar vorbi˛i cu un magistrat care a lucrat 17 ani Ón justi˛ie. R„spunsul dumneavoastr„ nu m„ mul˛ume∫te, este formal ∫i evaziv.
Nu. R„spunsul meu este exact, fundamentat pe lege, pe Legea privind organizarea poli˛iei judiciare, care este Ón vigoare. Deci aici sunt p„reri Óntre juri∫ti.
Rug„mintea este, domnule secretar de stat, s„ da˛i r„spunsul Ón scris ∫i poate purta ∫i o discu˛ie pe tema asta...
## **Domnul Alexandru Mircea:**
Referitor la a doua problem„, cu reglementarea legal„, Ói spun domnului senator, care Ón˛eleg c„ este ∫i magistrat, ∫i jurist, c„ avem acum art. 208 alin. 2 ∫i spune c„ îse consider„ bunuri mobile...“, cele care fac obiectul material al infrac˛iunii, î...orice energie care are o valoare economic„, precum ∫i Ónscrisurile“. Iar cu privire la _lege ferenda_ , referitor la propunerea de modificare, concret, fac precizarea c„ Ón Legea nr. 301/2004, care aprob„ noul Cod de procedur„ penal„, se prev„d urm„toarele: î...sustragerea de impulsuri electromagnetice, prin folosirea mijloacelor de telecomunica˛ii ori racordarea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005 f„r„ drept la mijloacele audiovizuale ale unei persoane“. Este prev„zut„ ca infrac˛iune sanc˛ionat„ Ón conformitate cu art. 249.
Deci, lege avem, care intr„ Ón vigoare... Re˛ine˛i, acest nou Cod penal intr„ Ón vigoare la data de 28 iunie 2005. Mai facem alt„ ini˛iativ„ legislativ„?
## **Domnul Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu**
**:**
Nu.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult.
Revenim la domnul senator Ilie Petrescu.
Ave˛i vreun comentariu legat de titlurile de proprietate din jude˛ul Gorj?
Am, domnule pre∫edinte. Œn primul r‚nd, am o observa˛ie. Œn loc de Progoria, denumirea localit„˛ii este Prigoria. Ca ∫i cum a fost, Ón loc de Genova, Geneva.
Da.
Domnule pre∫edinte, problemele cet„˛enilor sunt Ón domeniul silvic ∫i vreau s„ fie trecute expres, Ón stenogram„, c‚teva localit„˛i. M„ refer la comuna B‚lteni, comuna Slivile∫ti, comuna Albeni, comuna Pade∫, comuna Pe∫ti∫ani, care are probleme mari cu jude˛ul Hunedoara, comuna Pade∫, din jude˛ul Gorj, cu jude˛ul Cara∫-Severin. ™i vreau, domnule ministru, pentru rezolvarea problemelor care sunt Ón domeniul silvic, s„ cere˛i prefecturilor s„ elaboreze actele de proprietate, conform legii.
Da.
Bine.
Mul˛umesc foarte mult.
Mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Dau cuv‚ntul domnului secretar de stat Mihai Marian Eftimescu, din partea Ministerului Justi˛iei, pentru a r„spunde la o serie de Óntreb„ri. Œn primul r‚nd, ave˛i o Óntrebare a domnilor senatori Gheorghe Funar ∫i Verginia Vedina∫, privind cazurile de corup˛ie redate Ón publica˛iile îRom‚nia Mare“ ∫i îTricolorul“.
## **Domnul Mihai Marian Eftimescu** — _secretar de stat_
_Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**
Domnule pre∫edinte, Domnilor senatori,
La Óntrebarea dumneavoastr„, r„spunsul este concis. Am trimis Óntrebarea aceasta conducerii Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie. Dat fiind c„ Óntrebarea vizeaz„ colec˛ia a dou„ publica˛ii pe mai mul˛i
ani, centralizarea acestor date statistice presupune o anumit„ perioad„ de timp mai Óndelungat„, astfel c„ Parchetul de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie nu a fost Ón m„sur„ s„ prezinte informa˛ii concrete Óntr-un termen at‚t de scurt.
Cu respectul cuvenit, apreciem c„, Ón m„sura Ón care dumneavoastr„ de˛ine˛i o eviden˛„ exact„ a cazurilor de corup˛ie semnalate de cele dou„ publica˛ii, aceasta ar putea fi extrem de util„ Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie Ón definitivarea acestui material. Œn m„sura Ón care vom primi datele statistice, v„ vom comunica un r„spuns Óntr-o ∫edin˛„ viitoare, dedicat„ Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor parlamentare.
Pofti˛i, domnule senator Funar.
Domnule pre∫edinte, Domnilor senatori,
Sunt par˛ial mul˛umit de r„spunsul dat.
Credeam c„ la Parchetul General de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie exist„ calculatoare ∫i credeam c„ exist„ o eviden˛„ a acestor dosare de cercetare penal„ referitoare la cazurile de corup˛ie, dar p‚n„ c‚nd achizi˛iona˛i calculatoare, p‚n„ c‚nd pune˛i pe calculator eviden˛a sutelor ∫i miilor de cazuri de corup˛ie semnalate Ón revista îRom‚nia Mare“ ∫i Ón cotidianul îTricolorul“, mai avem îpu˛intic„ r„bdare“ p‚n„ s„pt„m‚na viitoare, domnule pre∫edinte.
Rug„m, s„pt„m‚na viitoare, s„ ne fie prezentat„ lista cu toate cazurile de corup˛ie unde s-a autosesizat Parchetul. Tare ne e team„ c„ nu s-a autosesizat ∫i din aceast„ cauz„ a avut dificult„˛i domnul ministru secretar de stat ∫i nu ne-a putut spune ast„zi c„ înu ne-am autosesizat“.
Dar avem r„bdare, suntem optimi∫ti.
Acum, s„ v„ dau ∫i eu un r„spuns. Dac„ Parchetul s-ar autosesiza la tot ce se public„ Ón ziare, ne-ar trebui c‚teva zeci de mii de oameni Ón plus.
Sigur, v„ referi˛i la cazurile mari. Da, domnul secretar de stat.
Domnule pre∫edinte, Domnule senator,
V„ m„rturisesc c„ eu sunt un pasionat cititor al celor dou„ publica˛ii, am Óncercat s„ num„r ∫i mi-au ie∫it. S„ ∫ti˛i, interpelarea con˛ine o afirma˛ie care este par˛ial adev„rat„, adic„ Ómpreun„, îRom‚nia Mare“, 1.214, ∫i cotidianul îTricolorul“, 850, dau Ón total 2.064, dar, independent de ele, ziarul îIndependentul“ a semnalat 1.520 de cazuri de corup˛ie... Era de asemenea un ziar preferat al meu, dar a dat faliment.
Se ˛ine eviden˛a la Parchetul General pe cazuri de corup˛ie, nu pe publica˛ii care au sesizat. Asta este toat„ problema.
M„ g‚ndesc c„ rela˛iile mai apropiate pe care le ave˛i cu cele dou„ redac˛ii v„ ofer„ accesul la eviden˛a acestor cazuri de corup˛ie ∫i, realmente, consider c„ ar fi mult
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005 mai constructiv dac„ am putea avea o list„ din partea redac˛iilor celor dou„ publica˛ii. Acesta este r„spunsul. V„ mul˛umim.
Da, trebuie g„sit„ o formul„...
Domnule pre∫edinte, dac„ Ómi permite˛i s„-l sprijin pu˛in Ón munc„ pe domnul secretar de stat? Am constatat c„ are o disponibilitate deosebit„ pentru a aborda cu seriozitate subiectul adus Ón discu˛ie pe aceast„ Óntrebare.
V„ fac cunoscut c„ at‚t revista îRom‚nia Mare“, c‚t ∫i ziarul îTricolorul“ le g„si˛i pe Internet.
Solicita˛i colaboratorilor dumneavoastr„ s„ fac„ un inventar al acestor cazuri mari ∫i mijlocii de corup˛ie. Pe cele mici le l„s„m Ón grija altora.
## S-a Ón˛eles.
Haide˛i s„ mergem mai departe. Mai avem 7 minute. Domnul secretar de stat, v„ rog foarte scurt.
Tot domnii Gheorghe Funar ∫i Nicolae Iorga au o Óntrebare legat„ de premiul Wass Albert.
R„spunsul nostru, ∫i de acum a∫a vor fi foarte multe r„spunsuri ale Ministerului Justi˛iei, nu vom mai comenta Ón nici un fel actele de cercetare penal„, actele de urm„rire penal„ ∫i nici actele, m„ rog, Óntreprinse...
Nu, dar da˛i r„spunsul, c„ se afl„ Ón cercetare...
Da, ∫i r„spunsul nostru este c„ am transmis aceast„ Óntrebare conducerii Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie ∫i, de asemenea, av‚nd Ón vedere timpul scurt pentru redactarea acestui r„spuns, nu de˛inem Ónc„ date statistice privind verificarea evenimentelor semnalate de c„tre domnii senatori.
Œn m„sura Ón care acestea vor fi centralizate de la cur˛ile de apel ∫i ne vor fi comunicate, v„ vom pune la dispozi˛ie.
Domnul Funar.
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Sunt nemul˛umit de tratamentul discriminatoriu pe care Ól aplic„ Parchetul General.
Œn cazul statuetelor mare∫alului Ion Antonescu a ap„rut un articola∫ Ón ziarul îAdev„rul“, pe prima pagin„, ∫i a doua zi Parchetul s-a autosesizat, a deschis dosar de urm„rire penal„, eu a doua zi am fost citat la Parchet s„ dau declara˛ii.
Œn cazul acestor manifest„ri, unde este vorba de un adev„rat criminal de r„zboi, condamnat Ón 1946, Wass Albert, care a fost condamnat la moarte, Ón contumacie,
pentru c„ a ucis evrei ∫i rom‚ni Ón jude˛ul Cluj, constat c„ se aplic„ o alt„ unitate de m„sur„.
Œntrebarea este simpl„: v„ este team„, domnule secretar de stat... ∫i ∫efilor dumneavoastr„, v„ este team„ de U.D.M.R.-i∫ti?
Nu aplica˛i aceea∫i lege? Nu este Ordonan˛a nr. 31/2002?
De ce Ói ocroti˛i pe cei care Óncalc„ ∫i sfideaz„ aceast„ ordonan˛„ care este Ón vigoare, care atenteaz„ la memoria evreilor ∫i a rom‚nilor uci∫i bestial la sf‚r∫itul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial de acest Wass Albert?
Ziua, Ón amiaza mare, U.D.M.R.-i∫ti organizeaz„ manifesta˛ii antirom‚ne∫ti ∫i dau premiu, au instituit acest premiu, ∫i Parchetul Ónc„ nu s-a apucat de treab„.
A venit prim„vara, s-a dezghe˛at ∫i afar„. V„ rog, apuca˛i-v„ de treab„ ∫i Ón∫tiin˛a˛i-ne s„pt„m‚na viitoare Ón privin˛a aplic„rii cu fermitate a Ordonan˛ei nr. 31/2002.
Nu Óng„dui˛i s„ se escaladeze ac˛iunile antirom‚ne∫ti ∫i sfidarea prevederilor Ordonan˛ei nr. 31/2002. Aceea∫i unitate de m„sur„ s„ o aplica˛i ca ∫i Ón cazul mare∫alului Ion Antonescu.
Mul˛umesc frumos.
V„ rog s„ sintetiz„m, pentru c„ altfel ne ˛ine˛i o prelegere la fiecare.... Foarte important e subiectul, dar totul e limitat Ón timp...
Da, domnule secretar de stat, v„ rog.
Domnule pre∫edinte,
## Domnule senator,
V„ rog s„ nu-mi atribui˛i mie calitatea de anchetator. Eu reprezint Ministerul Justi˛iei. Œntr-adev„r, mi-e fric„ de ceva. S„ m„ amestec Ón treburile magistraturii. Deci de aceasta Ómi este fric„, deoarece Constitu˛ia nu-mi permite. Acesta este r„spunsul meu: nu se amestec„ Executivul Ón puterea judiciar„. Acesta este r„spunsul. V„ mul˛umesc.
Avem acum Consiliul Superior al Magistraturii. Ministerul se ocup„, Ón general, de probleme administrative ∫i, sigur, de urm„rire. O urm„rire trebuie s„ fac„.
Bun.
O alt„ Óntrebare legat„ de problema apatrizilor, Óntrebare pus„ de domnul senator Nicolae Iorga.
Œn conformitate cu prevederile Hot„r‚rii de Guvern nr. 83/2005 referitoare la organizarea ∫i func˛ionarea Ministerului Justi˛iei, aceast„ institu˛ie nu are competen˛„ Ón materie de readmisie a cet„˛enilor sau de returnare a apatrizilor ∫i totodat„ nu poate interveni Ón activitatea altor autorit„˛i.
Œn rest, r„spunsul este similar cu cel men˛ionat de c„tre reprezentantul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005
Nicolae Iorga
#201065Da, domnule ministru, sunt mul˛umit de r„spunsul dumneavoastr„.
Mul˛umesc.
Nicolae Iorga
#201211Este foarte la obiect, dar pentru c„ r„spunsul pe care l-a˛i dat la Óntrebarea precedent„, legat„ de Wass Albert, Ómi era destinat ∫i mie, ∫i eu sunt unul dintre autorii acelei Óntreb„ri, cred, totu∫i, chiar, doar, la nivelul dreptului de control pe care Ól are doamna ministru, se poate face ceva. M„car telefonic. Pentru c„, vede˛i dumneavoastr„, legea este egal„ pentru to˛i, ∫i unii, care vor s„ fie mai egali dec‚t al˛ii Ón ˛ara asta, v„d c„ au succes.
O s„ v„ trezi˛i, ∫i vorbesc foarte serios, ca undeva, Óntr-un col˛ de Rom‚nie, s„ fie instituit premiul Ion Antonescu. ™i atunci toat„ lumea, vorba domnului Gheorghe Funar, o s„ ne cheme s„ d„m cu subsemnatul pe la Parchet, Ón condi˛iile Ón care nu avem nici o vin„ ∫i nu incit„m pe nimeni la a∫a ceva. Al˛ii sunt cei care incit„ ∫i provoac„ cotidian.
V„ mul˛umesc.
Nicolae Iorga
#202107Atunci. Atunci, Ón ’46.
Mai ave˛i o Óntrebare a domnului Vasile Ioan Ungureanu, legat„ de cazurile de furt din re˛eaua TV. Se va clarifica, da?
R„spunsul nostru este identic ∫i consider„m c„ interpelarea era foarte substan˛ial„. Este o problem„ de drept interesant„. Consider„m c„, Óntr-adev„r, se impune sanc˛ionarea diferen˛iat„ a furtului de energie modulat„, pentru c„ este nu numai valoarea energiei, ci ∫i valoarea informa˛iei transmise ∫i atunci pericolul social e mai mare.
Mul˛umesc foarte mult.
Am Óncheiat Óntreb„rile ∫i interpel„rile. Œnchidem ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.
Domnule senator, un singur r„spuns.
Œn cazul lui Wass Albert Ón˛eleg c„, totu∫i, justi˛ia ∫i-a f„cut datoria.
_™edin˛a s-a Óncheiat la ora 19,30_ .
**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**
Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JUYDGY|007314]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 34/28.III.2005 con˛ine 40 de pagini.**
Pre˛ul: 77.000 lei vechi/7,70 lei noi
Nu ne permitem, deci, luxul de a ignora poten˛ialul turistic al unor zone deja existente, dar, din nefericire, uitate de cei care ar fi trebuit s„ le protejeze printr-o strategie eficient„ de direc˛ionare a investi˛iilor.
Sper ca aceast„ declara˛ie s„ fie considerat„ mai mult una de inten˛ie dec‚t una politic„ ∫i Ómi doresc, Ón cele din urm„, ca expunerea mea s„ aib„ ca finalitate o viitoare ini˛iativ„ legislativ„ care s„ permit„ alocarea unor fonduri speciale zonelor Ón care se poate exploata la nivel maxim poten˛ialul turistic.
V„ mul˛umesc.
Tot Partidul Social Democrat a fost cel care a lansat, conceput ∫i implementat strategia pentru Ómbun„t„˛irea situa˛iei romilor ∫i alte legi din aceast„ spe˛„.
Din punctul de vedere al c„ilor legale care stau la dispozi˛ia unei persoane care se consider„ victim„ a unei fapte de discriminare, legea prevede mai multe posibilit„˛i, practic, toate posibilit„˛ile de ap„rare.
Din nefericire, nu a existat ∫i nu exist„ nici ast„zi o dezbatere public„ serioas„ ∫i intens„ privind combaterea discrimin„rii ∫i sfera de cuprindere a acesteia. Pe bun„ dreptate, societatea civil„ revendic„, din partea structurilor institu˛ionale, o mai mare deschidere pentru dialog ∫i pentru parteneriate. Exist„ experien˛a unor ONG-uri importante din Rom‚nia privind combaterea discrimin„rii, ONG-uri care sunt cunoscute ∫i care au influen˛at ∫i institu˛iile statului.
Dezbaterea public„ este necesar„ pentru c„, la nivelul opiniei publice, persist„ o serie de stereotipuri negative, de multe ori Ónt„rite de publica˛ii care nu vor s„-∫i contrazic„ unele componente ale orizontului de a∫teptare pentru publicul lor ˛int„.
Œn ciuda faptului c„ aproximativ 40% din rom‚ni tr„iesc Óntr-un mediu social divers din punct de vedere etnic sau religios, prejudec„˛ile ∫i atitudinile discriminatorii fa˛„ de anumite grupuri de persoane sunt Ónc„ destul de r„sp‚ndite. O s„ v„ dau c‚teva exemple din ultimul studiu privind discriminarea din 2004. Aproximativ unul din zece rom‚ni exprim„ atitudini rasiste, afirm‚nd c„ negrii, chinezii sau romii nu ar trebui s„ tr„iasc„ Ón Rom‚nia. Exist„ o sus˛inere mare pentru atitudini discriminatorii fa˛„ de romii din Rom‚nia. Dou„ treimi din rom‚ni cred c„ romii nu ar trebui s„ fie l„sa˛i s„ c„l„toreasc„ Ón str„in„tate pentru c„ ne fac de r‚s. Aproape jum„tate din responden˛i sprijin„ ideea unei
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005 politici demografice care s„ limiteze cre∫terea popula˛iei de romi, iar 36% consider„ c„ romii ar trebui s„ tr„iasc„ separat de restul societ„˛ii, Óntruc‚t nu se pot integra. 61% din rom‚ni spun c„ vor s„-∫i organizeze via˛a Ón a∫a fel Ónc‚t s„ nu aib„ nici o rela˛ie social„ cu homosexualii, 57%, cu membrii unei secte religioase, 40%, cu romii, 31%, cu bolnavii de SIDA, 46% din rom‚ni, de asemenea, nu vor s„ aib„ rude prin alian˛„ romi, 31%, cu bolnavi de SIDA, 23%, cu negri, 15%, cu asiatici — aten˛ie! —, 10%, cu basarabeni, 45%, cu bolnavi de SIDA, 40%, cu membri ai unor secte, ∫i 54%, cu homosexuali. Œnc„ 32% dintre cona˛ionalii no∫tri cred c„ minorit„˛ile au prea multe drepturi, 36% cred c„ b„rba˛ii sunt mai potrivi˛i s„ conduc„ dec‚t femeile ∫i 24% cred c„ femeilor le este fric„ de responsabilit„˛i sociale.
™i un ultim indicator pentru Ónsingurarea care ne b‚ntuie, 62% din rom‚ni credeau, Ón 2004, c„ nu se poate avea Óncredere Ón ceilal˛i ∫i 92% credeau c„ trebuie s„ fim pruden˛i Ón rela˛ia cu ceilal˛i rom‚ni.
Stima˛i colegi,
Dincolo de discrimin„rile rasiale care mai exist„, ∫i exist„ peste tot Ón lume, o discriminare ∫i mai grozav„ marcheaz„ rela˛iile sociale. Este discriminarea social„. Aproape un sfert din popula˛ia Rom‚niei se afl„ sub nivelul unui trai decent ∫i doar 1% din studen˛ii din acest moment provin din mediul rural, de∫i mediul rural d„ Ónc„ peste 50% din zestrea demografic„ a poporului rom‚n. Dac„ nu ne vom g‚ndi la dezvoltarea durabil„ a Rom‚niei, mersul organic ∫i construc˛ia natural„ a capitalismului vor continua s„ accelereze dezechilibre pe care nu le vom mai putea gestiona.
Dar nu mai pu˛in periculoas„ este, cred, o intoleran˛„ a celor care sunt poten˛ial discrimina˛i. Func˛ioneaz„, din nefericire, un fel de prezum˛ie de discriminare. Asta-i face pe unii s„ apar„ mai specializa˛i dec‚t al˛ii, mai legitimi Ón a vorbi despre discriminare. Numai a∫a Ómi explic modul gr„bit ∫i oarecum inelegant prin care fostul pre∫edinte al Consiliului Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii, Adrian C„m„r„∫an, a fost schimbat din func˛ie, peste noapte, cu un maghiar, Asztalos Csaba, un b„iat care, de altfel, este competent, pe care-l cunosc, dar totul s-a petrecut peste noapte ∫i s-a f„cut o demitere prin fax. Din nefericire, modalitatea prin care unii func˛ionari publici sau lucr„tori Ón administra˛ie care au avut ghinionul s„ c‚∫tige concursuri Ón perioada 2001—2004 sunt h„itui˛i de actuala administra˛ie, fiind elemente ale unei intoleran˛e de tip politic care nu are loc Ón civiliza˛ia european„…
™i nu a∫ putea s„ Ónchei f„r„ s„ vorbim despre un alt tip de intoleran˛„, care este intoleran˛a politic„. Intoleran˛a politic„ face s„ se piard„ c‚∫tigul pe care Ól avem, prin faptul c„ democra˛ia institu˛ionalizeaz„ conflictele, golindu-le de tensiunea care otr„ve∫te rela˛iile dintre indivizii concre˛i ai grupurilor.
Intoleran˛a politic„ este un fapt cotidian pentru cercul nostru str‚mt de politicieni ∫i, uneori, chiar interesul na˛ional este prejudiciat de conflictele cu miz„ politicianist„ pe care le instrument„m cu to˛ii. Numai a∫a putem s„ explic„m de ce un t‚n„r viceprim-ministru ∫i coleg senator, ajuns aici cu voturile Partidului Social Democrat, a confundat un mecanism energetic de 10 milioane lei cu o m„tur„, numai pentru a ar„ta lumii c‚t a fost de r„u
predecesorul s„u, ministrul P.S.D. Numai printr-o doz„ de intoleran˛„ putem s„ ne explic„m de ce un fin intelectual, pe care Ól respect„m cu to˛ii ca adev„rat dasc„l, om cu veritabile orient„ri democratice, poate s„ culpabilizeze, ironic, pe to˛i b„tr‚nii ˛„rii, doar pentru motivul c„ ∫i-au exprimat prin vot liber op˛iunea lor de vot. Poate c„ suntem intoleran˛i, chiar ∫i atunci c‚nd nu d„m credit colegilor no∫tri de la Partidul Popular Rom‚nia Mare, atunci c‚nd, prin propria lor voin˛„, vor s„ se distan˛eze poate chiar de propriile lor sl„biciuni trecute.
Cred c„ trebuie s„ medit„m mai mult, Ón fiecare zi, la aceste lucruri ∫i cred c„ trebuie s„ ne bucur„m de spectacolul diferen˛ei.
Ce ne-a lipsit nou„? Ne-a lipsit, Ón primul r‚nd, preocuparea constant„ pentru promovarea purt„torilor valorilor tradi˛ionale rom‚ne∫ti, ne-au lipsit finan˛„rile pentru proiectele folclorice, ne lipse∫te o strategie pentru cultivarea specificului na˛ional.
Din p„cate, nu exist„ Óns„ Ón Rom‚nia un program de sprijinire sistematic„ a arti∫tilor de muzic„ popular„, a ansamblurilor de dans tradi˛ional ∫i a creatorilor de artizanat popular. Œns„ mult mai grav este faptul c„ folclorul este cu des„v‚r∫ire ignorat Ón toate programele ∫colare. Œn special Ón mediul urban copiii ∫i tinerii sunt complet izola˛i de orice manifestare folcloric„.
Œn drumurile mele prin Óntreaga ˛ar„ am descoperit o realitate foarte trist„. Pentru copiii ∫i tinerii de la ora∫, folclorul, muzica popular„ reprezint„ un gen muzical inferior, dispre˛uit. Ei asimileaz„ muzica popular„ cu s„r„cia ∫i lipsa de educa˛ie. ™tiu bine, nu e vina lor, e vina celor care le-ar fi putut insufla respectul pentru folclor, dar nu au f„cut-o. Copiii ∫i tinerii rom‚ni, mai educa˛i sau mai pu˛in educa˛i, ar trebui s„ ∫tie c„ folclorul este motiv de m‚ndrie na˛ional„, folclorul reprezint„ o parte esen˛ial„ a patrimoniului na˛ional.
Pe l‚ng„ institu˛iile statului, un rol extrem de important Ón promovarea folclorului Ól are presa. Ne place sau nu, ziari∫tii sunt cei care ne influen˛eaz„ opiniile ∫i gusturile, mai mult dec‚t p„rin˛ii, prietenii sau profesorii.
De aceea, Óndr„znesc s„-i rog pe directorii de ziare ∫i de televiziuni s„ acorde o mai mare aten˛ie creatorilor de folclor. E adev„rat, de regul„, jurnali∫tii prezint„ acele subiecte pe care dore∫te publicul s„ le citeasc„, Óns„ eu cred c„ publicul mai cite∫te ∫i subiectele despre care vor jurnali∫tii s„ scrie. Dac„ vor fi bine informa˛i, am convingerea c„ rom‚nii vor renun˛a la genurile muzicale indecente ∫i vor aprecia muzica popular„ adev„rat„.
Discul pe care l-am scos Ómpreun„ cu Paul Surugiu (Fuego), Ón 2004, sub denumirea îEu sunt mama. Eu, copilul“, a avut v‚nz„ri record ∫i a fost premiat de Societatea Na˛ional„ de Radio. Iat„ c„ rom‚nii Ó∫i iubesc folclorul, Ó∫i iubesc tradi˛iile, trebuie doar ajuta˛i s„ ∫i le aminteasc„.
F„r„ a avea nimic Ómpotriva s„rb„torilor de import, mi-a∫ dori ca anul viitor îDragobetele“ s„ fie s„rb„torit mai entuziast dec‚t ziua Sf‚ntului Valentin, iar radiourile ∫i televiziunile s„ difuzeze mai mult„ muzic„ popular„ autentic„. Am realiza astfel un progres important.
V„ mul˛umesc.
Art. 1. — îSe aprob„ transmiterea unui teren Ón suprafa˛„ de 1.000 de hectare, situat Ón jude˛ul Br„ila...“, n-o s„ le citesc pe toate, î...identificat potrivit anexei care face parte integrant„ din prezenta hot„r‚re, din proprietatea privat„ a statului ∫i din administrarea Agen˛iei Domeniilor Statului Ón proprietatea public„ a municipiului Gala˛i ∫i Ón administrarea Consiliului Local al Municipiului Gala˛i, pentru construc˛ii de locuin˛e, utilit„˛i sociale...“, dup„ care urmeaz„ o serie de alte articole ∫i alineate.
Œn acela∫i timp, proprietatea este definit„ public„ sau privat„, bog„˛iile de interes public ale subsolului, spa˛iul aerian, apele cu poten˛ial energetic valorificabil de interes na˛ional, plajele, marea teritorial„, resursele ∫i toate celelalte fac obiectul exclusiv al propriet„˛ii publice.
A∫ vrea s„ v„ spun c„ solicit, din partea Senatului, tratarea jude˛ului Br„ila cu bune inten˛ii. Solicit o discriminare pozitiv„, pentru c„ a fost victima, dup„ p„rerea mea, a unei discrimin„ri negative, care s-a Óntins pe o perioad„ de 15 ani ∫i a culminat cu aceast„ hot„r‚re de guvern, iar„∫i, de excep˛ie, ∫i c‚nd spun îexcep˛ie“, spun îilegal„“, de fapt, ∫i spun c„, de fapt, este un rapt Ón organizarea administrativ-teritorial„ din Rom‚nia.
V„ mul˛umesc.
6 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005
Se mai vorbe∫te, Óns„, de un lucru mai grav, ∫i anume de evaluarea performan˛elor luptei anticorup˛ie. Practic, este vorba de evaluarea activit„˛ii magistra˛ilor. ™i cine s„ fac„ evaluarea activit„˛ilor anticorup˛ie?!
Chiar ∫i cu pu˛inele fonduri de care dispune ast„zi, funda˛ia a acordat subven˛ii pentru tip„rirea unor c„r˛i ∫i reviste, a acordat ajutoare financiare Ón diverse scopuri de documentare, iar reprezentan˛ii s„i se implic„ anual Ón organizarea la Budapesta a comemor„rilor dedicate lui Emanuil Gojdu. La ora actual„, cl„dirile Gojdu sunt Ón stare avansat„ de deteriorare, de∫i Oficiul Na˛ional de Ocrotire a Monumentelor Istorice din Ungaria a declarat Cur˛ile Gojdu monument istoric ocrotit.
Situa˛ia actual„ poate s„ fie solu˛ionat„ doar prin calea dialogului ∫i este de datoria noastr„ fa˛„ de dorin˛a testamentar„ a ilustrului Ónainta∫, Emanuil Gojdu, s„ respect„m dorin˛ele sale ∫i aceast„ funda˛ie s„ func˛ioneze Ón mod corespunz„tor, conform legilor europene. De aceste cl„diri pot beneficia reprezentan˛ii minorit„˛ilor rom‚nilor din Ungaria, prin transformarea lor Óntr-un centru cultural, sau poate fi amenajat spa˛iul pentru organizarea unor manifest„ri europene av‚nd Ón vedere aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.
Consider c„ situa˛ia patrimoniului Funda˛iei îEmanuil Gojdu“, pentru a fi rezolvat„, Óns„, necesit„ implicarea energic„, Ón aceast„ etap„, a tuturor factorilor de decizie a ambelor state.
Mul˛umesc.
De asemenea, postul de televiziune CBC News a prezentat pe 23 februarie a.c. un documentar foarte critic referitor la problematica traficului de fiin˛e umane din Rom‚nia. De asemenea, The Institute for War and Peace Reporting a semnalat de mai multe ori cazuri de trafic din Rom‚nia, constat‚nd, ∫i citez: îŒn Bucure∫ti efortul de investigare ∫i pedepsire a unor oficiali implica˛i Ón trafic de fiin˛e umane este limitat, iar atitudinea Guvernului, inadecvat„.“ Doresc, totu∫i, s„ eviden˛iez ac˛iunea de succes a Centrului Zonal de Combatere a Crimei Organizate ∫i Antidrog Oradea din data de 18 martie a.c. privind arestarea capilor unei re˛ele de trafican˛i de carne vie. Citez din buletinul de pres„: îŒn urma cercet„rilor, anchetatorii au stabilit c„ ace∫ti doi so˛i din Salonta, Ón perioada 2003—2004, au racolat, practicat ∫i exploatat sexual zece tinere, dintre care 7 minore. Dou„ dintre minore au fost v‚ndute unui cet„˛ean italian cu sume cuprinse Óntre 1.000 ∫i 2.000 de euro.“
Consider, dragi colegi, c„ sunt de f„cut Ónc„ pa∫i importan˛i Ón aceast„ direc˛ie. Œn primul r‚nd, Ón ceea ce prive∫te pedepsirea trafican˛ilor. Suntem critica˛i c„ pedepsele sunt prea bl‚nde fa˛„ de natura faptelor. Œn al doilea r‚nd, Ón ceea ce prive∫te protec˛ia victimelor, asisten˛a oferit„ este minim„, Ón special asisten˛a medical„ ∫i asisten˛a psihologic„ de specialitate. ™i, Ón al treilea r‚nd, Ón ceea ce prive∫te prevenirea, aceasta deja devine problema noastr„, a tuturor. Seminariile ∫i materialele oferite sunt insuficiente ∫i de aceea este nevoie de implicarea Óntregii societ„˛i civile privind informarea opiniei publice.
Cred c„ aici putem fi cu to˛ii, ∫i trebuie s„ fim, avoca˛ii acestor victime, pentru c„, vede˛i dumneavoastr„, oamenilor nu le pas„ cine e∫ti p‚n„ c‚nd nu ∫tiu c‚t Ó˛i pas„ de ei.
Elaborarea Strategiei na˛ionale de ap„rare, ca ∫i schimbarea acesteia sunt ac˛iuni complexe, nicidecum toane sau, mai ales, fantezii ale celor care, pe timp limitat, acced la o func˛ie important„ Ón stat, inclusiv la aceea de pre∫edinte, dar care nu st„p‚nesc nici m„car no˛iunile ∫i conceptele de baz„ ale domeniului. Cum altfel se poate explica ie∫irea Ón decor a domnului B„sescu, Ón condi˛iile Ón care, conform Constitu˛iei, Parlamentul dezbate ∫i aprob„ prin hot„r‚re Strategia na˛ional„ de ap„rare?
Pre∫edintele poate avea idei, p„reri, concep˛ii, dar, pe de o parte, neap„rat responsabile ∫i care s„ nu prezinte ele Ónsele riscuri ∫i amenin˛„ri la adresa securit„˛ii, iar pe
de alt„ parte s„ le prezinte Parlamentului, care hot„r„∫te Ón conformitate cu prevederile Constitu˛iei ∫i ale Legii privind planificarea ap„r„rii.
Œn alt„ ordine de idei, revin cu toat„ fermitatea asupra preciz„rilor pe care le-am mai f„cut cu privire la misiunile ∫i statutul militarilor rom‚ni Ón teatrele de opera˛ii din Irak ∫i Afganistan.
Œntruc‚t Rom‚nia nu este Ón stare de beligeran˛„ cu nici o ˛ar„, nefiind declarat„ stare de r„zboi, militarii rom‚ni Óndeplinesc misiuni exclusiv de men˛inere a p„cii ∫i reconstruc˛ie, misiuni asupra c„rora a existat ∫i exist„ un consens politic deplin, dar pe care constat c„ domnul B„sescu Ól ignor„. Apel‚nd din nou la Constitu˛ie, Óntruc‚t pre∫edintele Rom‚niei este comandantul for˛elor armate, constituie un fapt Óndeob∫te cunoscut c„ unul dintre factorii moralului unei armate este ∫i Óncrederea Ón comandant, Ón juste˛ea cauzei pentru care ac˛ioneaz„. Or, inocularea ideii c„ armata Rom‚niei poate fi considerat„, Ón ipostaza prezentat„ de domnul B„sescu, drept îarmat„ de ocupa˛ie“ este nu numai un act care-i deruteaz„, ci Ói ∫i dezonoreaz„ pe militarii rom‚ni.
Doresc s„ v„ spun c„ Óncerc„ri privind participarea temporar„ a trupelor rom‚ne la unele opera˛ii neconforme total cu statutul lor de pace, confirmat de memorandumul de angajare semnat Ón deplin acord cu mandatul acordat de Parlament ∫i pre∫edinte, Ón Irak au mai fost. Œmi aduc aminte c„ am mai avut o asemenea cerere acum aproape doi ani. M-am consultat cu domnul ministru Pa∫cu ∫i Ómpreun„ am fost la domnul pre∫edinte Iliescu, inform‚ndu-l de solicitarea respectiv„ ∫i riscurile politicomilitare pe care le implic„. Mi-a r„spuns textual: îSpune-le c„ noi ne respect„m statutul de noncombatan˛i ∫i dac„ mai vin cu astfel de cereri voi solicita Parlamentului s„ retragem tot contingentul de acolo.“ Re˛ine˛i, era Ónainte de aderarea noastr„ la NATO.
Am comunicat hot„r‚rea pre∫edintelui acolo unde trebuia. Nu ∫tiu c‚t de bine le-a c„zut, dar de atunci au manifestat mult mai mult respect fa˛„ de autoritatea noastr„ de comand„ na˛ional„. Am spus acest lucru ∫i militarilor no∫tri din zon„ ∫i v„ m„rturisesc sincer c„ aceast„ grij„ a comandantului fa˛„ de via˛a ∫i statutul lor a fost foarte bine primit„, contribuind la men˛inerea moralului trupelor la un nivel corespunz„tor, care s„ le permit„ dep„∫irea greut„˛ilor de tot felul Ónt‚lnite Ón Óndeplinirea misiunilor. Am fost de multe ori s„ inspectez trupele noastre Ón acest teatru de opera˛ii deosebit de complex. Am discutat cu comandan˛ii ∫i generalii str„ini sub comanda c„rora ac˛ioneaz„ ∫i for˛ele noastre ∫i v„ pot spune c„ principala lor misiune declarat„ oficial ∫i sus˛inut„ practic este aceea ca trupele pe care le comand„ s„ nu fie percepute ca o armat„ de ocupa˛ie, ci de reconstruc˛ie ∫i sprijin pentru men˛inerea p„cii.
Venim noi acum ∫i declar„m, prin vocea comandantului armatei, c„ avem trupe de ocupa˛ie acolo. Ce or fi zic‚nd cei care ne aud? Este lesne s„ ne Ónchipuim.
Mai mult, declar‚nd oficial c„ militarii no∫tri fac parte dintr-o armat„ de ocupa˛ie, chipurile, m„rim artificial ∫i inutil riscurile la care sunt supu∫i acolo. Dac„ p‚n„ acum nu am avut pierderi de vie˛i omene∫ti Ón Irak, dorim neap„rat s„ avem?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005
Prezen˛a P.N.A., ne spun iar recomand„rile, ∫i caracterul na˛ional al opera˛iunii ar Óntrerupe eventualele practici acomodante pe plan local ale autorit„˛ilor de control.
O alt„ recomandare ne vorbe∫te despre ceea ce lipse∫te tuturor organismelor de control ∫i de interven˛ie pe lupta anticorup˛ie, ∫i anume de lipsa unei coordon„ri. Din acest punct de vedere, raportul men˛ioneaz„ faptul c„ alte organisme de control extern, cum sunt Curtea de Conturi ∫i Garda Financiar„, nu pot r„m‚ne dec‚t separate prin natura defini˛iei lor. P.N.A., de∫i superior ca organizare intern„ Procuraturii obi∫nuite, nu este, la r‚ndul s„u, u∫or de asociat cu alte departamente existente, pentru a da o mai mare coeren˛„ politicii anticorup˛ie.
Care sunt recomand„rile pe care, din punct de vedere al func˛ion„rii P.N.A., cel pu˛in, ∫i nu doar al P.N.A., raportul îFreedom House“ le face dup„ concluzia c„ acest organism ar trebui s„ devin„ mai responsabil ∫i mai eficient? C‚teva din solu˛iile pe care raportul le propune:
— P.N.A. trebuie reorganizat pentru a fi mai bine pus Ón rela˛ie cu partea de prevenire a corup˛iei, adic„ organismele de control ∫i agen˛ia de integritate;
— P.N.A. trebuie s„ poat„ fi obiectul unui control de performan˛„ regulat Ón afara controlului la care magistra˛ii sunt supu∫i individual de c„tre Consiliul Superior al Magistraturii;
— dat fiind faptul c„ face parte din Ministerul Public, deci func˛ioneaz„ sub autoritatea Ministrului Justi˛iei, îFreedom House“ recomand„ ca ministrul justi˛iei, Ón cooperare cu Consiliul de Integritate, s„ creeze un mecanism permanent de evaluare a performan˛ei acestui organism. Acesta este un Parchet special ∫i poate func˛iona Ón cadrul Ministerului Public sub autoritatea ministrului justi˛iei, dat fiind c„ ministerul este cel responsabil pentru performan˛a efortului anticorup˛ie Ón general. Regimul s„u trebuie s„ fie unul special, de organ de prevenire ∫i combatere a corup˛iei;
— ∫i, Ón sf‚r∫it, pentru a putea Ómbun„t„˛i performan˛ele, auditorul recomand„ evaluarea individual„ a performan˛elor procurorilor implica˛i Ón lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i recomand„, de asemenea, pentru ca instan˛ele speciale anticorup˛ie s„ poat„ avea un impact mai mare dec‚t cel pe care Ól au Ón acest moment, ar
trebui s„ creasc„ num„rul de judec„tori ∫i num„rul s„lilor de judecat„. Eficien˛a va cre∫te astfel mai mult dec‚t Ón urma unei simple m„riri de salariu pentru actualii judec„tori;
— punerea Consiliului Superior al Magistraturii Ónsu∫i dincolo de orice suspiciune, prin introducerea unui sistem mai riguros de incompatibilit„˛i pentru membrii s„i ∫i aplicarea sa Ón practic„.
Am f„cut acest lucru pentru c„ am constatat c„, de∫i raportul abia a fost prezentat, am avut, din zonele care sunt direct implicate ∫i, Ón principal, ceea ce este foarte grav, din zona procurorului-∫ef al Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie, domnul Amarie, reac˛ii care, din punctul nostru de vedere, nu sunt noi.
Acelea∫i reac˛ii au fost f„cut publice ∫i la prezentarea rapoartelor de ˛ar„ ∫i ceea ce cred c„ ar trebui s„ fac„ domnul Amarie ∫i to˛i responsabilii Óntr-un domeniu at‚t de important pentru integrarea Ón structurile europene a ˛„rii noastre ar fi nu s„ reac˛ioneze, ci s„-∫i asume nerealiz„rile din domeniul pe care Ól coordoneaz„ ∫i Ón via˛a public„, indiferent de faptul c„ te chemi procuror anticorup˛ie sau ai alt„ misiune. Exist„ institu˛ia demisiei. Œn loc s„ reac˛ioneze, noi credem c„ domnul Amarie ar fi cazul s„-∫i asume faptul c„ P.N.A.-ul nu are rezultatele pe care atunci c‚nd l-am construit le-am a∫teptat cu to˛ii de la el. Nimeni nu-l demite pe domnul Amarie, a∫a cum s-a Óncercat s„ se insinueze Ón interven˛ia pe care unul dintre colegi a f„cut-o. Cred c„ este datoria procurorului∫ef s„-∫i prezinte demisia ∫i Ón felul acesta s„ putem duce mai departe lucrurile a∫a cum ar trebui.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Pe bun„ dreptate, mult„ lume pune Óntrebarea: de ce nu se g„sesc bani pentru, s„ zicem, laptele praf pentru sugari, pentru medicamente pentru bolnavi, pentru subven˛ii Ón agricultur„ ∫i se g„sesc bani pentru aceast„ categorie de clientel„ politic„?
Pentru toate aceste motive, Grupul parlamentar al P.S.D. va vota Ómpotriva acestei ordonan˛e de urgen˛„.
Noi solicit„m, domnule pre∫edinte ∫i onorat Senat, Guvernului s„ respecte Programul de guvernare.
Œn func˛ie de votul Senatului la cele dou„ amendamente, propuse Ómpreun„ cu doamna senator Vedina∫, Grupul parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare urmeaz„ s„ decid„ cum va vota.
V„ mul˛umesc.
Pentru toate aceste considerente, noi apreciem c„ argumentele pe care le-am propus satisfac ∫i slujesc ra˛iunea de a fi a reglement„rii ∫i contribuie la adoptarea unui act normativ care, oricum, s„ aib„ mai mult„ eficien˛„ dec‚t cel care este propus Ón prezent ∫i care s„ slujeasc„ efectiv interesele unei reforme autentice Ón administra˛ia public„.
Mai vreau s„ mai ating o problem„. S-a spus de c„tre domnul secretar de stat c„ nu va fi suplimentat num„rul de posturi. Asta Ónseamn„ c„ din num„rul deja existent o anumit„ cot„-parte se va transforma din ceea ce acum este func˛ionar public Ón func˛ionar politic. Este suficient s„ d„m exemplul prefecturii, unde sunt Ón jur de 40—45 de persoane. Or, dat„ fiind aceast„ reglementare, din cele 45 de persoane, 7, c‚te vor fi la cabinetul prefectului, ∫i Ónc„ 3—5, c‚te vor fi la cabinetul subprefectului, pentru c„ amendamentul cu privire la transformarea subprefectului Ón demnitar a fost, din nefericire, Ón opinia noastr„, admis, vor determina ∫i o alt„ consecin˛„ negativ„, ∫i anume politizarea administra˛iei, pentru c„ mai mult de un sfert din personalul unei institu˛ii cum e cea pe care am exemplificat-o va fi un personal fidel conducerii acelei institu˛ii, care este o conducere politic„.
Pentru toate aceste considerente v„ rug„m s„ aproba˛i amendamentele noastre.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Men˛ion„m, de asemenea, c„ proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ ∫i de Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului.
Œn consecin˛„, supunem spre dezbatere ∫i adoptare plenului Senatului raportul de admitere Ómpreun„ cu proiectul de lege ∫i amendamentul din anexa care face parte integrant„ din raport.
A˛i ad„uga, prin interpret„ri ilegale, mai sus ar„tate, considerente de omologare ∫i oportunitate pe care legiuitorul nu le-a prev„zut Ón lege?
Care este pozi˛ia oficial„ a autorit„˛ii publice pe care o conduce˛i, fa˛„ de pierderea, Ón felul ar„tat mai sus, a siturilor tradi˛ionale ale mi∫c„rii sportive din Arad?
V„ ve˛i opune proiectului, intervenind nemijlocit pentru p„strarea bazei sportive ce face obiectul interpel„rii?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
f n s„ subliniez importan˛a datelor de apari˛ie a celor dou„ acte normative Ón cauz„, pentru c„ aceasta ar fi cheia solu˛iei oferite de actualul Guvern unor produc„tori greu Óncerca˛i.
Stimate domnule ministru, care vor fi cele mai urgente m„suri pe care le va adopta ministerul condus de dumneavoastr„ Ón vederea procur„rii ∫i intr„rii Ón posesie a acelor ma∫ini ∫i utilaje de c„tre produc„torii agricoli din zonele de deal ∫i de munte, conform Ordinului ministrului agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale nr. 553/2002?
Œn cazul Ón care, datorit„ restric˛iilor bugetare, nu este posibil ca acele persoane s„ intre Ón posesia ma∫inilor sau utilajelor pentru care au pl„tit deja cota lor, care vor fi m„surile reparatorii care vor fi adoptate pentru rezolvarea situa˛iei create?
Doresc r„spuns scris ∫i oral. Cu respect, v„ mul˛umesc.
Œn rezumat, dorim ca acest sistem s„ nu provoace suferin˛a oamenilor bolnavi ∫i s„ acorde protec˛ie p„turilor defavorizate, pun‚ndu-le la dispozi˛ie Ón permanen˛„ un grup de medicamente care s„ poat„ rezolva urgen˛ele. Aceast„ list„, denumit„ ∫i îLista A“, va fi compensat„ la un procent foarte Ónalt, ce va fi f„cut public Ón urm„toarele zile, o dat„ cu Óncheierea calculelor asupra costului listei, dar dorim ca acest procent s„ fie asem„n„tor cu acel procent de 90% al vechii liste, procent care nu a fost fundamentat ∫i c„ruia nu i s-a prev„zut un buget. Noi am f„cut calculele necesare, am privit cu aten˛ie lista care poate fi compensat„ ∫i credem c„ vom g„si resursele pentru a face acest lucru.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005 Œn acela∫i timp, nu putem s„ dep„∫im momentele de criz„, cum ar fi, inclusiv, criza insulinei, f„r„ a fi ajuta˛i Ón a putea s„ facem cheltuieli Ón acest moment, c‚nd datoriile acumulate trebuie s„ Ónceap„ s„ fie pl„tite, ∫i de aceea am solicitat primului-ministru ∫i ministrului de finan˛e o realocare a banilor din ultima parte a anului pentru a avea cu ce s„ cre„m un stoc pentru insulin„ ∫i a Óncepe s„ pl„tim datoriile acumulate, cum v-am spus, f„r„ acoperire bugetar„, Ón ultima parte a anului trecut, prin acea decizie de compensare cu 90% pentru toate medicamentele.
Avem promisiunea primului-ministru, care se va materializa Óntr-o ordonan˛„ de urgen˛„, Ón urm„toarele zile, de realocare a banilor existen˛i c„tre trimestrul II, pentru a putea s„ dep„∫im acest moment de criz„.
Œn acela∫i timp, pentru a putea s„ beneficiem de fonduri la sf‚r∫itul anului, avem acela∫i considerent ∫i acela∫i plan ca banii ob˛inu˛i de A.V.A.S. din crean˛ele datorate sistemului sanitar s„ fie Óndrepta˛i c„tre sistemul sanitar. Œn teorie sunt foarte mul˛i bani, peste 20.000 miliarde lei, Ón practic„, ∫tim c„ dup„ blocarea fondurilor, la Ónceput, Óntreprinderile care nu pot pl„ti vor avea dificult„˛i Ón continuare ∫i recuperarea banilor pe termen lung va dura, dar sper„m c„ acele datorii care pot fi recuperate la Ónceput s„ fie suficient de importante pentru ca, prin rectificarea periodic„ a bugetului cu ad„ugarea acestor fonduri la bugetul s„n„t„˛ii s„ putem s„ compens„m faptul c„ acum am realocat ni∫te bani mai Ón fa˛„. Cu alte cuvinte, Ón final, abuzul de a face ni∫te cheltuieli necontrolate ∫i neprev„zute Ón buget poate s„ fie reparat cu ajutorul dumneavoastr„, al Parlamentului, al celor dou„ Camere ale Parlamentului, care s„ aprobe recunoa∫terea lor ca bani cheltui˛i pentru s„n„tate, chiar dac„ Ón condi˛ii improprii, ∫i Ón continuare, prin alocarea datoriilor recuperate de la datornici, datorii c„tre s„n„tate, datorii c„tre sistemul sanitar, s„ putem s„ acoperim aceast„ lips„.
Œn acela∫i timp, m„surile energice, de control al bugetelor, de control al protocoalelor care prescriu medicamente f„r„ a face rabaturi de la calitate, de control al fondurilor prin obligativitatea prezent„rii pe Internet a tuturor bugetelor de compensate pentru farmacii ∫i pentru casele de asigur„ri, sunt c‚teva dintre m„surile pe care le-am promovat deja pentru a putea s„ control„m costurile medicamentelor compensate.
Œn concluzie, suntem Ón curs de definitivare a metodelor legale ∫i organizatorice pentru a-i ajuta pe oameni s„ dep„∫easc„ acest moment dificil ∫i s„ g„seasc„ suficiente medicamente compensate pentru suferin˛ele lor.
V„ mul˛umesc.
f n s„ v„ asigur c„ Guvernul Rom‚niei va sprijini, Ón limita atribu˛iilor ce-i revin, activitatea exportatorilor, Ón special Ón sensul cre∫terii eficien˛ei opera˛iunilor de export. Œn acest fel, evolu˛iile cursului de schimb Óntr-o pia˛„ valutar„ liber„ nu vor afecta Óntr-o m„sur„ at‚t de mare firmele exportatoare. Consider„m c„ evolu˛iile de pia˛„ fac parte dintr-o dinamic„ economic„ fireasc„, iar respectarea angajamentelor asumate Ón procesul de integrare, incluz‚nd aici liberalizarea contului de capital, este o chestiune de interes na˛ional.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/28.III.2005 deteriorat Ón urma cutremurului din 1940 ∫i, ulterior, profanat, drept pentru care osemintele, Ón cea mai mare parte distruse, au fost mutate Ón ora∫ul Panciu, unde a fost construit ∫i un monument Ón memoria scriitorului.
Œn anul 2005 se Ómplinesc 80 de ani de la moartea sa ∫i Ón contextul îAnului Slavici“ consider„m salutar„ ini˛iativa grupului de personalit„˛i care reune∫te deopotriv„ oficialit„˛ile locale ∫i intelectuale din Arad ∫i Timi∫oara, ierarhii locali ai Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, precum ∫i urma∫ii scriitorului Ioan Slavici. Pe de alt„ parte, autorit„˛ile vr‚ncene, ca ∫i ierarhii m‚n„stirii Brazi Óncearc„ readucerea osemintelor Ón locul ini˛ial al morm‚ntului, consider‚nd c„ Ón jude˛ul Arad exist„ deja, pe l‚ng„ Casa Memorial„ Slavici, ∫i un monument dedicat memoriei lui Slavici, Eminescu ∫i Traian Rusu ™irianu. Œn aceast„ situa˛ie, principala preocupare a Ministerului Culturii ∫i Cultelor Ón acest caz este aceea de a sprijini ac˛iunile care vizeaz„ p„strarea memoriei lui Ioan Slavici, Ón speran˛a c„ opera fostului coleg al lui Eminescu ∫i Creang„ din Cenaclul îJunimea“ va ie∫i din nemeritatul con de umbr„ Ón care pare a se fi cantonat de c‚teva decenii, pe de o parte, Óncerc‚nd, totodat„, s„ acord„m sprijin pentru mausoleul de la ™iria al scriitorului, Ón situa˛ia Ón care osemintele sale vor fi str„mutate acolo.
Astfel, consider„m util„ str„mutarea osemintelor lui Ioan Slavici Ón localitatea sa natal„, acolo unde se afl„ ∫i casa memorial„, ∫i nutrim speran˛a c„ autorit„˛ile vr‚ncene vor sprijini ∫i ele p‚n„ la urm„ aceast„ ini˛iativ„.
V„ mul˛umesc.
Œn consecin˛„, preciz„m c„ Ón timpul adun„rilor publice la care face˛i referire nu s-au constatat Ónc„lc„ri ale prevederilor legale Ón materia siguran˛ei na˛ionale ∫i a organiz„rii ∫i desf„∫ur„rii adun„rilor publice.
Men˛ion„m c„ apatrizilor care au intrat pe teritoriul Rom‚niei le-au fost eliberate documente de identitate rom‚ne∫ti pentru str„ini, concomitent cu acordarea asisten˛ei de specialitate, Ón vederea redob‚ndirii cet„˛eniei rom‚ne.
Astfel, p‚n„ Ón prezent, 87 de persoane au dob‚ndit cet„˛enia rom‚n„, 31 de persoane au depus cerere de redob‚ndire ∫i sunt Ón curs de procesare, Ón regim de urgen˛„, la Ministerul Justi˛iei, 67 de persoane au optat pentru men˛inerea statutului de apatrid, iar unui num„r de 8 persoane, care au refuzat sprijinul autorit„˛ii rom‚ne, Autoritatea pentru Str„ini le-a acordat statutul de îtolerat pe teritoriul Rom‚niei“, conform prevederilor legale.
Œn ceea ce prive∫te persoanele cazate Ón centrul Oficiului Na˛ional pentru Refugia˛i din Aeroportul Interna˛ional îHenri Cond„“, este de precizat faptul c„ acestea nu sunt obligate Ón vreun mod s„ ia o hot„r‚re cu privire la situa˛ia lor ∫i nu sunt supuse la tratamente inumane, degradante sau v„t„m„toare, nu se Óntreprind ac˛iuni Ómpotriva intereselor lor, respect‚ndu-se prevederile documentelor juridice interna˛ionale cu privire la respectarea ∫i promovarea drepturilor omului.
Trebuie subliniat ∫i faptul c„ Ón Rom‚nia exist„ cadrul legal ∫i se deruleaz„ programe specifice, Ón vederea facilit„rii reintegr„rii Ón societate a apatrizilor care accept„ sprijinul statului rom‚n, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor din Rom‚nia acord‚nd asisten˛„ de specialitate fiec„rui apatrid returnat, Ón vederea redob‚ndirii, Ón regim de urgen˛„, a cet„˛eniei sau ob˛inerii dreptului de ∫edere permanent„.
De asemenea, aceste persoane apatride au posibilitatea s„ intre pe teritoriul statului rom‚n, cu men˛inerea statutului de apatrid, ∫i s„ solicite eliberarea unui pa∫aport pentru persoane f„r„ cet„˛enie, Ón conformitate cu dispozi˛iile legale, respectiv art. 110 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul str„inilor.