Norica Nicolai

## **Doamna Norica Nicolai:**

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Istoria i-a obligat pe rom‚nii transilv„neni s„ lupte pentru p„strarea sufletului str„mo∫esc ∫i a fiin˛ei lor na˛ionale.

Unirea de la 1918 constituie unul dintre momentele cruciale ale istoriei Rom‚niei, iar Tratatul de la Trianon, semnat Ón 1920, constituie consacrarea european„ a acestui moment istoric.

Ast„zi, dup„ aderarea la NATO, Rom‚nia s-a Óncadrat Óntr-un sistem de via˛„ statal„, absolut sigur„ pe frontierele ei ∫i pe viitorul ei, respect‚nd valorile europene de toleran˛„ ∫i conciliere.

Dup„ 1920 au existat oameni politici ∫i guverne care au avut respect pentru decizia politic„ ∫i care ∫i-au motivat deciziile politice pe prevenirea conflictelor. A∫a se face c„ Ón 1925, la solicitarea comunit„˛ii locale, Guvernul condus de I.C. Br„tianu, prin Ordonan˛a nr. 1.512 din 30 mai 1925, dispune îautorizarea Prim„riei Ora∫ului Arad s„ Óncheie prin buna Ónvoial„ cuvenitul contract cu domnul Raffaelo Vignali din Oradea Mare, pentru darea Ón Óntreprindere a lucr„rilor de demontare ∫i a∫ezare Ón Muzeul Palatului Cultural al numitului ora∫ a statuilor lui Kossuth ∫i a libert„˛ii“.

Nu numai perioada interbelic„ a fost o perioad„ care a generat conflicte etnice, domnilor ∫i doamnelor. O istorie prezent„, ∫i avem al„turi Kosovo, avem Irakul, arat„ c„ deciziile politice care sunt susceptibile s„ genereze conflicte etnice pot duce la r„zboaie ∫i la terorism. Un guvern responsabil, un om politic responsabil are obliga˛ia s„ ia acele decizii politice care s„ promoveze pacea, Ón˛elegerea ∫i concilierea.

Prin aceea∫i ordonan˛„, domnul I.C. Br„tianu este Óns„rcinat de Guvern s„ aduc„ la Óndeplinire dispozi˛iile prezentului ordin.

Ilu∫trii Ónainta∫i liberali au considerat Óntotdeauna c„ monumentele apar˛in muzeelor, apar˛in artei ∫i apar˛in istoriei.

Œntr-un document din 1939, emis de Prim„ria Municipiului Arad, se consemneaz„: îAutoritatea comunal„ ∫i statul rom‚n au luat m„suri ca demontarea acestor monumente s„ se fac„ astfel Ónc‚t s„ nu li se aduc„ nici cea mai mic„ deteriorare, pentru ca statul maghiar, singurul pentru care aceste monumente constituiau o valoare artistic„ ∫i istoric„, s„ aib„ ocaziunea s„ le r„scumpere ∫i s„ nu ne poat„ acuza de barbarie ∫i distrugerea unor monumente de art„.“ Rom‚nii ∫i reprezentan˛ii lor au pre˛uit arta ∫i au respectat istoria.

Ca liberali, am considerat Óntotdeauna c„ pacea este mai bun„ dec‚t conflictul, c„ Ónfr„˛irea este mai bun„ dec‚t ura, c„ mai bun este respectul ∫i lupta solidar„ dec‚t vrajba.

Rom‚nii din Transilvania, din jude˛ul Arad, au lansat un apel c„tre conciliere — apel permanent care, din p„cate, nu a fost ascultat — ∫i a∫ dori ca Ón acest sens, tot ca un apel la reconciliere, s„ interpreta˛i decizia Guvernului rom‚n, ∫i nu ca un apel c„tre ridicarea de monumente care nu au apar˛inut statului rom‚n. Ei solicit„ ca, prin referendum, s„ decid„ modul Ón care Ó∫i amplaseaz„ monumentele ∫i-∫i venereaz„ eroii. Eu cred c„ din respect pentru comunitatea local„ acest lucru trebuia s„ se Ónt‚mple Ónainte de decizia unui Guvern. Pentru c„ spiritul european ne oblig„ pe to˛i — rom‚ni ∫i maghiari, deopotriv„ — s„ elimin„m dintre noi orice motiv de dezbinare, ∫i deciziile proaste ∫i nemotivate sunt motive de dezbinare, de tensiune, s„ tr„im Ón respect unii fa˛„ de ceilal˛i. Un trecut p„tat prea mult de s‚nge ne cheam„ la un viitor care s„ confirme Ón˛elepciunea popoarelor noastre, ca prob„ a Ón˛elegerii faptului c„ mai presus de orice Óntre unguri ∫i rom‚ni trebuie s„ domneasc„ respectul.