Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 22 aprilie 2004 · monitorul.ai

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Cred c„ nici nu ar trebui s„ ne divulg„m a∫a de repede, din sal„, dac„ noi am f„cut un anumit gest, s„ spunem deodat„: e prea mult„ r„utate, c‚nd cineva Ó∫i ap„r„ de la microfon demnitatea!

Aceasta a fost precizarea Ón leg„tur„ cu abuzul pe care l-am f„cut de a fi avut ni∫te oaspe˛i chinezi la mas„ ∫i la dialog, Ómpreun„ cu ceilal˛i membri ai grupului interparlamentar.

Este perioada Ón care, iat„, s-a rezolvat, pentru un timp, o problem„ asupra c„reia la 23 februarie am tras un semnal de alarm„ aici, Ón Senat, ∫i anume situa˛ia disperat„ a celor care, Ón num„r de un milion, trebuiau sco∫i din casele na˛ionalizate, sco∫i f„r„ solu˛ie.Aruncarea lor Ón strad„, Ón urma expir„rii termenului contractelor de Ónchiriere, ar fi fost, probabil, una dintre nenorocirile care nu ar fi avut nici o leg„tur„ cu Œnvierea, ci cu Moartea.

Noi, sigur, aici, ca parlamentari, nu putem lua decizii operative Ón probleme grave ∫i uneori urgente cu care se confrunt„ societatea noastr„. Totu∫i, demersurile noastre Ó∫i pot g„si o finalitate pozitiv„. Guvernul a decis, prin promovarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2004, prelungirea cu 5 ani a contractelor de Ónchiriere pentru cei ce locuiesc Ón imobilele aflate Ón proprietatea statului. Dar cred c„ solu˛ia de fond este relansarea construc˛iei de locuin˛e ∫i Ónt„rirea acestei ˛„ri, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ poat„ oferi celor care nu au nici o vin„ c„ stau unde stau, solu˛ii pentru viitor.

A∫ vrea s„ m„ refer, Ón partea a doua a declara˛iei mele, la cele c‚teva atacuri, care nu contenesc, ale Consiliul Na˛ional al Maghiarilor din Transilvania la adresa unor realit„˛i rom‚ne∫ti, Óncep‚nd cu binecunoscuta formul„ a domnului Tökes, relansat„ s‚mb„t„, 3 aprilie, la C.N.M.P. de la Cluj-Napoca, îBine a˛i venit pe p„m‚nt secuiesc!“. Adic„ la Cluj! Ce neobr„zat!

Sunt, din nou, puse Ón mi∫care toate energiile separatiste, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ nu tihneasc„ nim„nui zilele acestei Œnvieri ∫i ale s„pt„m‚nilor care vor urma. Iat„, avem aici ∫i declara˛ia domnului Németh Zsolt, vicepre∫edinte al FIDESZ, partidul de opozi˛ie din Ungaria, care Ón ziua de Pa∫te, la Sf‚ntul Gheorghe, a declarat c„: îUngaria ar trebui s„-i sus˛in„ pe maghiarii din Transilvania pentru ob˛inerea autonomiei acord‚nd sprijin politic ∫i diplomatic. Realizarea autonomiei nu e sarcina noastr„“, zice Németh Zsolt (∫i aici are dreptate) î...ci a acelor comunit„˛i care au dat na∫tere unor for˛e politice care lupt„ pentru autonomie ∫i, Ón acest sens, salut Consiliul Na˛ional Secuiesc, Uniunea Civic„ Maghiar„ ∫i Consiliul Na˛ional al Maghiarilor din Transilvania, deoarece astfel autonomia a devenit un obiectiv politic“.

Œn alt„ ordine de idei, Németh Zsolt a mai declarat c„: îDac„ Guvernul Rom‚niei va deschide dosarul «Gojdu», atunci ∫i Executivul maghiar trebuie s„ Ónceap„ cu preten˛iile“. ™antaj ordinar! Noi credeam c„ preten˛iile se vor fi terminat. Constat„m c„ exist„ oameni, cum e Németh Zsolt, care cred c„ de-abia de-acum Óncolo trebuie s„ Ónceap„ preten˛iile. ™i p‚n-acum ce-a fost?

Dac„ Rom‚nia va face o leg„tur„ Óntre reamplasarea Statuii, zise a Libert„˛ii din Arad ∫i redob‚ndirea Patrimoniului Gojdu, aceasta îva Ónsemna umilirea ritual„ ∫i periodic„ a diploma˛iei ungare“? ™i eu, care credeam c„ (iar„∫i) lucrurile stau invers. îPactul interstatal rom‚noungar din 1953...“, zice Németh Zsolt, î...a Ónchis definitiv problema celor trei imobile Gojdu din centrul Budapestei“. ™i n-a Ónchis ∫i celelalte probleme? Atunci de ce nu se ast‚mp„r„ autonomi∫tii, separati∫tii, iredenti∫tii? ™i de ce modera˛ii nu-i potolesc?

Iat„, Ón luna august a anului trecut, la Miercurea-Ciuc, c‚nd publica˛ia îJurnalul de Transilvania“ ar„ta ilegalit„˛ile capului lumii interlope Salamon Attila, ea a fost atacat„ cu bolovani. Ceea ce spun acum este ∫i un nou semnal de alarm„ pentru autorit„˛ile din aceast„ ˛ar„. S-a urm„rit intimidarea celor ce au scris despre acest cet„˛ean care, Ómpreun„ cu ai lui, a ajuns s„ bat„ poli˛i∫ti Ón public, f„r„ s„ p„˛easc„ nimic. Bolovanii au ˛intit ma∫ina directorului Claudiu Sere, al publica˛iei îJurnalul de Transilvania“, ziarist ca ∫i ceilal˛i, care trebuie ap„ra˛i. Salamon a fost arestat abia Ón luna septembrie 2003, dup„ ce o familie t‚lh„rit„, b„tut„ ∫i amenin˛at„ a dat o declara˛ie Ón acest sens. Publica˛ia rom‚neasc„ îJurnalul de Transilvania“ a relatat despre consilierii locali care, Ón loc s„ se ocupe de ora∫, rostesc discursuri antirom‚ne∫ti Ón ∫edin˛ele Consiliului local Miercurea-Ciuc. Unul dintre ace∫ti oameni, ∫i care a fost evocat, prin numele s„u, aici, Szondy, ∫eful Consiliului Na˛ional al Secuilor, ∫i-a amintit brusc c„ trebuie s„ mearg„ la serviciu, la ziarul îHargita Népe“, de unde ia salariul. El a atacat tot ce Ónseamn„ publicistic„ rom‚neasc„ Ón zon„. Œn consiliul local sunt numai consilieri maghiari, motiv pentru care limba Ón care se ˛in ∫edin˛ele este maghiara. Ziari∫tii rom‚ni nu pot Ón˛elege totu∫i ceea ce se Ónt‚mpl„ acolo dac„ nu se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/22.IV.2004 respect„ textul constitu˛ional ∫i nu li se traduce Ón limba rom‚n„, limba statului rom‚n. Szondy sus˛ine c„ rom‚nii marginaliza˛i complet Ón ora∫ sunt vinova˛i c„ Ón Miercurea-Ciuc lucrurile nu merg bine. Szondy a Ónceput s„ manipuleze opinia public„ Ón ora∫ dup„ ce a fost numit ∫ef al Consiliului Na˛ional al Secuilor. Iat„, la un moment dat, acest om, care este un admirator al lui Adolf Hitler, a incitat popula˛ia Ómpotriva Bisericii Ortodoxe din secuime, spun‚nd c„ trebuie desfiin˛at„. Toate abera˛iile acestea au fost scrise Ón îHargita Népe“, pe banii contribuabilului, maghiar ∫i rom‚n, cet„˛eni rom‚ni, to˛i, Óns„, din zon„. Finan˛„rile sunt ale Consiliului Jude˛ean.

îJurnalul de Transilvania“ a relatat corect ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón ora∫, numai c„ aceast„ atitudine a n„scut ura celor care lupt„ Ómpotriva pu˛inilor rom‚ni din zon„. Ace∫tia au g„sit dou„ publica˛ii importante care au fost dispuse s„ se fac„ ecoul a ceea ce unii dintre extremi∫tii maghiari din zon„ scriu ∫i Ónf„ptuiesc la Miercurea-Ciuc. Din p„cate, e vorba de îAdev„rul“ de Bucure∫ti — o publica˛ie, dup„ p„rerea mea, de valoare — ∫i de îKronika“, o publica˛ie care apare la Cluj-Napoca, de asemenea o publica˛ie cunoscut„. Aceste publica˛ii au g„zduit articole def„im„toare la adresa ziari∫tilor rom‚ni, pun‚nd Ón mod nejustificat pe seama acestora acuza˛ii de ∫antaj, de aservire etc. S-au semnalat amenin˛„ri cu moartea la adresa ziari∫tilor rom‚ni, f„cute ori sub protec˛ia anonimatului, ori Ón mod direct. Jurnali∫tii au fost acuza˛i c„ sunt ∫antaji∫ti ∫i c„ au amenin˛at un judec„tor, un pop„ catolic ∫i chiar o anumit„ coad„ de topor a fiec„rei ocazii. Neadev„ruri ∫i manipul„ri grosolane, niciodat„ verificate, Óndreptate Ómpotriva singurului ziar rom‚nesc, pentru a-l compromite ∫i a-i distruge credibilitatea. Un atac m‚r∫av care Óncearc„ suprimarea libert„˛ii de exprimare Ón limba rom‚n„ pe teritoriul Rom‚niei.

Domnul Szondy ∫i-a continuat jocul antirom‚nesc la îHargita Népe“. Influen˛at de aceste manipul„ri, un judec„tor de etnie maghiar„ l-a condamnat pe directorul publica˛iei îJurnalul de Transilvania“ — pe care Ól ac˛ionase Ón instan˛„ domnul Salamon — pentru c„ a semnat un articol referitor la infrac˛iunile celui considerat ∫eful lumii interlope harghitene. A fost o premier„ Ón justi˛ia mondial„ ∫i un atac josnic antirom‚nesc: reclamantul era cu c„tu∫e la m‚ini, fiind arestat pentru c„ a comis faptele descrise de ziarist. Re˛ine˛i, cel despre care se vorbea venise cu c„tu∫e la m‚ini. Ziaristul Sere scrisese c„ el este f„pta∫. F„pta∫ul avea c„tu∫e la m‚ini, dar s-a considerat c„ i-a fost ∫ifonat„ imaginea ∫i murd„rit„, zeghea. Œn luna decembrie 2003, Izsak László, patronul unui depozit care a t„inuit marfa furat„ de Salamon, a promis bani, dolari, celui care va arunca acid sulfuric asupra lui Claudiu Sere.

Poli˛ia are acum o misiune clar„, dar, din p„cate, nedus„ la cap„t. Manipularea grosolan„ pus„ la cale, dup„ p„rerea celor ce ne scriu, de FIDESZ — partidul care dore∫te purificarea etnic„ Ón secuime — ∫i de uneltele sale, a Ónnebunit c‚˛iva secui s„raci la minte. E bine c„ nu pe mul˛i, dar e grav c„ unii dintre ei au posturi de conducere. Œntr-un local public, la Ónceputul lunii martie, numitul Hedgy Péter l-a acostat pe ziaristul Adrian Cimpoeru, unul dintre semnatarii articolelor care au demascat ac˛iunile FIDESZ ale serviciilor de informa˛ii maghiare ∫i pe Kurka Janos Obci, individ Ómpins Ón fa˛„

de du∫manii Rom‚niei. Acest Hedgy nu a mai avut p‚n„ atunci reac˛ii violente ∫i e clar c„ individul transmitea doar un mesaj de intimidare. Dup„ c‚teva zile, Claudiu Sere a primit urm„toarele mesaje telefonice: îZiarist de carton, o s„-˛i tai degetele ca s„ nu mai po˛i scrie despre Obci. Œ˛i rup m‚na dup„ aia ∫i ˛i-o bag Ón cur, iar lui fiica ta Ói scot ochii ∫i pe nevast„-ta o violez“. Claudiu Sere a anun˛at imediat poli˛ia, iar c‚nd a p„r„sit sediul institu˛iei, deci c‚nd ie∫ea din institu˛ie, a primit un nou mesaj care dovede∫te clar c„ era urm„rit. îDegeaba ai fost la mili˛ie c„ tot m„ ˛in de cuv‚nt. Poate m„ r„zg‚ndesc ∫i-˛i tai urechile ∫i limba ∫i-˛i bag sexul t„u Ón gura ta. Nu m„ crede, dar a∫teapt„-m„ c„ vin, rom‚n Ómpu˛it“. Uciderea ∫i maltratarea corpului victimelor este o form„ crud„ de r„zbunare practicat„ de-a lungul istoriei uneori de c„tre unii secui. Œn decembrie ’89, un poli˛ist cov„snean a fost ucis ∫i exact ca Ón amenin˛area amintit„, i s-a t„iat sexul ∫i i s-a b„gat Ón gur„. Cam a∫a va fi via˛a pe aici, prin secuime, ne scriu cei care ni se adreseaz„, dac„ autorit„˛ile nu-∫i vor intra Ón rol.

C‚nd Szondy a v„zut c„ nu apare pe lista ziari∫tilor agresa˛i Ón 2003, publicat„ Ón ziarele centrale, i s-a f„cut dor de publicitate. S-a Ómb„tat ∫i, dup„ cum spun cei din jurul lui, ∫i-a f„cut un cucui lovindu-se cu o rang„ de lemn peste ˛east„. A fost dus la îUrgen˛„“, nu a putut spune nici cine ∫i nici cum ar fi fost lovit de al˛ii. Eu nu pot s„ fiu martor punctual Óntr-o chestiune la care nu am participat. Poate c„, Óntr-adev„r, Ón acest infern se pot da ∫i replici la fel de rele, dar v„ spun ceea ce citesc, ceea ce mi-au scris cei care nu au drept la cuv‚nt Ón fa˛a autorit„˛ilor din Harghita, Rom‚nia.

Toate astea se petrec deodat„ cu scandalul nem„surat de josnic privindu-l pe ziaristul Bayer Zsolt din Ungaria, c„ruia nu i s-a permis s„ intre Ón Rom‚nia pentru un motiv Ón fine exprimat de autorit„˛ile noastre, care sunt, dup„ p„rerea mea, mult prea timide, mult prea pudice, ∫i anume c„ domnul respectiv a cerut maghiarilor s„ ia Kala∫nikovurile Ón m‚n„, s„ adopte pozi˛ia irlandez„, pozi˛ia basc„ sau pozi˛ia corsican„, la adresa autorit„˛ilor din aceast„ ˛ar„. Asta a cerut-o chiar pe teritoriul Rom‚niei, Óntr-un conclav Ón care se aflau mul˛i oameni, Óntre care ∫i sus˛in„tori ai acestei idei. De aceea nu i se Óng„duie acestui om, care nu este nici agresat ∫i nici m„car atacat verbal, a∫a cum ar merita.

Am spus acestea toate, Ón a treia zi de Pa∫te, din credin˛a c„ Œnvierea trebuie s„ fie a tuturor ∫i a celor care nu au Ón ei dec‚t moarte ∫i dorin˛„ de a pune ∫i pe ceilal˛i Ón pozi˛ia de moarte. Este intolerabil ca lucrurile pe care le-am adus la cuno∫tin˛a dumneavoastr„ s„ se bucure din partea unora dintre cei de fa˛„, incon∫tien˛i, de hohote de r‚s. Am ar„tat situa˛ia unor oameni pe care trebuie s„-i ap„r„m ca pe cei mai apropia˛i prieteni ai no∫tri. Oricare dintre cei din zona respectiv„ ar fi Ón aceast„ situa˛ie s-ar bucura ∫i ar trebui s„ se bucure de pre˛uirea ∫i de protec˛ia noastr„. Œn rest, proclam„, Doamne, Œnvierea!

Liviu-Doru Bindea

#20208

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

îHristos a Œnviat!“, doamnelor ∫i domnilor colegi.

Suntem Ón a treia zi dup„ Œnvierea Domnului nostru Iisus Hristos, iar dang„tul clopotelor care au anun˛at aceast„ minune divin„ Ónc„ ne Ónv„luie pe to˛i cei care ne-am n„scut ∫i am crescut Ón apropierea cuv‚ntului lui Dumnezeu.

Rom‚nii s-au preg„tit pentru Ónt‚mpinarea s„rb„torii dup„ legile cre∫tine cu post, rug„ciune, spovedanie ∫i cu sufletul aplecat Ónspre Ón˛elegerea ∫i iertarea aproapelui, str„duindu-se s„-∫i Ónsu∫easc„ Ónv„˛„turile M‚ntuitorului nostru Iisus Hristos.

Zilele dinaintea Œnvierii Ón Maramure∫ se aseam„n„ cu momentele de rug„ciune. Ele se petrec Ón genunchi, cu g‚ndul la Dumnezeu ∫i la Fiul s„u ∫i se vorbe∫te aproape Ón ∫oapt„ pentru a nu stingheri atmosfera de pio∫enie, preg„titoare a marii s„rb„tori.

Legile acestor zile sunt bine ∫tiute ∫i converg Ónspre credin˛„, smerenie, toleran˛„, iar gesturile de arogan˛„ ∫i acapararea s„rb„torii sunt total repudiate de maramure∫eni. De aceea, maramure∫enii s-au cutremurat c‚nd Ón acele zile pline de pio∫enie a trecut peste satele lor, peste bisericile lor, o inten˛ie nedisimulat„ de a le acapara marea s„rb„toare, prin infiltrarea nefireasc„ ∫i arogant„ a unui personaj politic. S-au umplut v„ile ∫i dealurile Maramure∫ului de felicit„ri din partea premierului Adrian N„stase, adresate moro∫enilor prin intermediul celor care au considerat c„ a∫a fac un serviciu ∫efului lor. Zeci ∫i sute de profitori ai regimului N„stase au dat buzna Ón sufletele moro∫enilor, care erau pline cu duhul luminos al M‚ntuitorului. Ce avea de c„utat premierul Ón od„ile Ón care Ó∫i rosteau maramure∫enii rug„ciunile? Cred c„ doar iertarea lor, dar textul felicit„rii nu tr„da o asemenea nobil„ ∫i cre∫tineasc„ inten˛ie. Tr„da, dimpotriv„, o inten˛ie nedisimulat„ de a impune un lider politic la s„rb„toarea Œnvierii. Oare c‚t s„ fi costat o asemenea felicitare? Probabil c‚t un ou de Cornu. Iat„ deci c„ premierul cre∫te g„ini pentru a putea finan˛a felicitarea rom‚nilor cu ocazia marilor s„rb„tori. Efortul este l„udabil pentru c„, altfel, ar fi trebuit s„ apeleze la banul public. ™i, iat„, c„, prin aceast„ modalitate, premierul a Óncercat s„ dea rom‚nilor lumin„ cu c‚teva zile Ónainte de Lumina Divin„. Firesc! Premierul nu ia lumin„ ca tot rom‚nul Ón noaptea Œnvierii, ci d„ lumin„ chiar Ónaintea s„rb„torii. Cui? Œn primul r‚nd beneficiarilor guvern„rii sale, iar apoi prin ace∫tia Óntregului popor, prin intermediul felicit„rilor. Ar fi interesant poate pentru domnul prim-ministru s„ i se transmit„ efectele acestei ac˛iuni. Ar ajunge, Ón mod sigur, la concluzia c„ politicianul Adrian N„stase a murit. Fi˛i Óns„ Óncrez„tori, dragi rom‚ni, Hristos a Œnviat! ( _Aplauze.)_

Norica Nicolai

#23113

## **Doamna Norica Nicolai:**

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn 1934 George ∫i Martha Bibescu construiesc castelul de la Posada, ca re∫edin˛„ de iarn„ a familiei. Œn 1948 castelul este na˛ionalizat ∫i utilizat cu diverse destina˛ii

p‚n„ Ón 1996 c‚nd, prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 691, se Ónfiin˛eaz„ Muzeul Cinegetic al Carpa˛ilor POSADA, care func˛ioneaz„ Ón Complexul Monumentului POSADA din cadrul Muzeului Na˛ional PELE™ — Sinaia.

Muzeul, unicul de acest gen din Rom‚nia, cuprinde trofee de v‚n„toare — multe au apar˛inut lui Nicolae Ceau∫escu — colec˛ii de s„bii, pu∫ti, pumnale, arme care au apar˛inut domnitorilor ∫i regilor rom‚ni, mobilier de art„, cadouri primite de Casa Regal„.

Œn anul 2004, domnul Adrian N„stase, primul v‚n„tor al ˛„rii, hot„r„∫te c„ muzeul a func˛ionat suficient Ón beneficiul turi∫tilor rom‚ni ∫i str„ini ∫i prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 426 din 23 martie transmite acest imobil Ón administrarea Regiei Na˛ionale a P„durilor ROMSILVA

Doresc s„-l informez pe domnul prim-ministru c„ Regia Na˛ional„ ROMSILVA nu are ca obiect de activitate gestionarea patrimoniului cultural na˛ional ci, Ón principal, gestionarea fondului forestier ∫i de v‚n„toare. D‚nsul poate consulta Hot„r‚rea de Guvern nr. 1.105/2003. De asemenea, amintesc faptul c„ Ón Rom‚nia nu exist„ localitatea Posada, ci cartierul Posada, apar˛in‚nd ora∫ului Comarnic. Œmi e greu s„ cred c„ domnul prim-ministru a f„cut transferul acestor bunuri la sume derizorii — 14.000.000 lei, valoarea cl„dirilor ∫i 20.000.000 lei, valoarea unei braserii. Ce v-a determinat, domnule prim-ministru, s„ transfera˛i un patrimoniu cultural na˛ional Ón valoare de milioane de dolari la o sum„ at‚t de penibil„, precum cea de mai sus? De ce Ón 21 ianuarie 2004 se lanseaz„ o ofert„ de inten˛ie pentru lucr„ri de modernizare, reabilitare ∫i dezvoltare a Muzeului Cinegetic ∫i a depozitelor de patrimoniu cultural — nu ∫tim dac„ a avut loc o licita˛ie public„, conform legii, dar ∫tim c„ din luna februarie la Posada se lucreaz„ intens.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„ face˛i public„ sursa de finan˛are a acestor lucr„ri, dac„ a˛i respectat Legea achizi˛iilor publice ∫i v„ fac precizarea c„ pe _site_ - ul Ministerului Finan˛elor Publice se afl„ un proiect de hot„r‚re de Guvern pentru finan˛area acestor lucr„ri din bugetul Ministerului Culturii ∫i Cultelor. Obiectivul nu se mai afl„, domnule prim-ministru, Ón administrarea Ministerului Culturii ∫i Cultelor. Apreciez preocuparea dumneavoastr„ pentru conservarea patrimoniului na˛ional cultural, dar Ómi e greu s„ accept c„ acest monument s-a transformat, Ón viziunea dumneavoastr„, Ón îcl„dirile Posada“.

Prin aceea∫i hot„r‚re de Guvern urmeaz„ s„ se declan∫eze procedura de clasare a bunurilor mobile culturale, ∫i ele transferate la ROMSILVA Ón conformitate cu Legea nr. 182/2000 a protej„rii patrimoniului cultural na˛ional, dar v„ Ónvederez c„ nu s-a solicitat clasarea nici unui bun, mai mult, timp de 4 ani aceast„ lege nu a fost aplicat„. Pasiunea dumneavoastr„ pentru v‚n„toare este notorie, dar Ómi e greu s„ accept c„ v-a˛i transformat Óntr-un v‚n„tor de cl„diri de patrimoniu ∫i v„ solicit, domnule prim-ministru, public, ca, din respect pentru milioanele de rom‚ni ∫i Ón memoria celor care au ctitorit acest monument, s„-l reda˛i Rom‚niei.

Szabó Károly Ferenc

#26597

## **Domnul Szabó Károly Ferenc:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

De mai multe ori de la acest microfon am Óncercat s„ pun problema Ón miezul c„reia se afl„ statul de drept ca no˛iune ∫i func˛ionarea lui Ón practic„.

De ast„ dat„, voi Óncerca s„ abordez un subiect care a c„p„tat o oarecare publicitate Óntr-un ziar central, Óntrun articol ap„rut s„pt„m‚na trecut„.

Ce se petrece atunci ∫i ce ar trebui s„ se petreac„ atunci c‚nd consumatorul care a Óncheiat un contract cu o firm„ furnizoare este Ón∫elat? De obicei ne adres„m Ón justi˛ie ∫i Óncerc„m s„ ne recuper„m prejudiciul pentru c„ suntem — nu-i a∫a?!— Óntr-un stat de drept.

Œn urm„ cu c‚teva s„pt„m‚ni, Biroul Asiguratorilor de Autoturisme din Rom‚nia — este un fel de sindicat Ón Ón˛elesul cel„lalt al cuv‚ntului, nu acela cu care ne-am obi∫nuit Ón ultima vreme — care coordoneaz„ activitatea ∫i reprezint„ interesele celor care ac˛ioneaz„ pe pia˛a asigur„rilor de autovehicule din ˛ar„, a emis o decizie extrem de interesant„, altminteri de mare actualitate, legat„ de extinderea Uniunii Europene de la 1 mai, deci peste c‚teva s„pt„m‚ni, ocazie cu care beneficiarii unor anumite tipuri de asigur„ri — a∫a-zisa _carte verde_ care circul„ Ón ˛„ri vecine, nota bene, aveau un alt regim dec‚t acela din spa˛iul zis - european Ón materie de tarif vorbind — ∫i care a Ónsemnat o Ón∫elare a consumatorilor, a beneficiarilor de asigur„ri prin faptul c„ Ón loc s„ ia cuno∫tin˛„ de faptul c„ de la 1 mai li se cuvin tarifele majorate, d‚n∫ii s-au gr„bit s„ extind„ tariful care — repet — urmeaz„ s„ intre Ón vigoare Ón mod logic ∫i natural, ∫i legal, dup„ 1 mai. Cu alte cuvinte vorbim de acele poli˛e de asigurare al c„ror termen excede datei de 1 mai ∫i numai despre acelea. Evident c„, Ón acest caz, am fi avut de a face cu un lucru corect ∫i a∫ spune chiar cinstit.

Ce te faci c‚nd aceast„ cvasiautoritate, acest sindicat, cu de la sine putere ∫i f„r„ s„ notifice cuiva — de pild„ Consiliului Na˛ional pentru Supravegherea Asigur„rilor — a b„gat banii Ón buzunarul — nu cunosc exact — c‚torva sute sau a c‚torva mii de posesori sau utilizatori de autovehicule care, Ón perioada premerg„toare datei de 1 mai, efectueaz„ c„l„torii Óntr-o ˛ar„ vecin„ care ∫i-a schimbat de la 1 mai statutul ∫i a f„cut acest lucru cu Ónc„lcarea absolut oric„ror norme de comer˛ civilizat ∫i a oric„ror norme legale.

Cu alte cuvinte, aceast„ decizie este netemeinic„ ∫i v„dit ilegal„. Repet, este vorba de asigur„ri care nu exced datei de 1 mai ∫i, prin urmare, care nu au nici un fel de justificare Ón ceea ce prive∫te dublarea tarifelor. Este pur ∫i simplu furt!

Ce facem Óns„ dac„ la pia˛„ v‚nz„toarea de zarzavaturi ne Ón∫al„ cu dou„ fire de p„trunjel? Oficiul pentru Protec˛ia Consumatorilor Ó∫i arat„ mu∫chii ∫i aplic„ amenzi serioase.

Œn cazul de fa˛„, nu s-a sesizat din oficiu. Prin urmare, mecanismele nu func˛ioneaz„. Fac eu acest demers, a sesiza aceste organiza˛ii care au ni∫te competen˛e acordate prin lege, adoptate de Parlament, de Óndat„, Ónainte ca vreunul din cei p„gubi˛i s„ intenteze o ac˛iune Ón justi˛ie, s„ se restituie banii Ónsu∫i˛i Ón mod ilegal ∫i, repet, netemeinic, Ón dauna consumatorilor din aceast„ ˛ar„.

V„ mul˛umesc.

Vintil„ Matei

#29960

## **Domnul Vintil„ Matei:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îMatei Basarab — ctitor bisericesc“.

Anul acesta se Ómplinesc 410 ani de la na∫terea domnitorului muntean Matei Basarab, n„scut la 1588 Ón Br‚ncoveni, Olt, ∫i pe 9 aprilie s-au Ómplinit 350 ani de la trecerea Ón nefiin˛„ a marelui voievod.

Descendent din boierii Craiove∫ti, Ónrudit cu Neagoe Basarab ∫i urm‚nd la tron lui Radu Ilie∫, Matei Basarab Ó∫i Óncepe domnia Ón anul 1632, Ón cadrul unei mi∫c„ri Ómpotriva grecilor ini˛iat„ de boierii Craiove∫ti.

Matei Basarab r„m‚ne important Ón istoria noastr„ na˛ional„ ca unul din marii ctitori de biserici, m‚n„stiri ∫i schituri. Cea mai fidel„ m„rturie a epocii Matei Basarab o constituie vestigiile arhitectonice ce se Ónt‚lnesc de la Drobeta-Turnu-Severin p‚n„ la Marea Neagr„, precum ∫i Ón Moldova, Ardeal, Basarabia, Bulgaria, Grecia ∫i Serbia, pentru c„ voievodul a fost unul dintre cei mai mari ctitori de ˛ar„ ∫i de credin˛„ cre∫tin„ al„turi de ™tefan cel Mare.

Fac o parantez„ ar„t‚nd c„ datorit„ Ón special domnitorului Matei Basarab, jude˛ul V‚lcea este al doilea pe ˛ar„ ca num„r de biserici, m‚n„stiri ∫i schituri — 287.

Veniamin Nicolae, Ón lucrarea sa îCtitoriile lui Matei Basarab“ descrie un num„r de 126 de monumente atestate documentar, printre care 46 m‚n„stiri ∫i biserici, fa˛„ de ™tefan cel Mare care a ctitorit 45.

Printre ctitoriile mai importante ale lui Matei Basarab se num„r„ M‚n„stirea Arnota din jude˛ul V‚lcea, pe locul unei a∫ez„ri mai vechi, unde a fost, de altfel, ∫i Ónmorm‚ntat. La aceast„ m‚n„stire, pe l‚ng„ temele religioase tradi˛ionale, sunt de remarcat portretele votive ale Domnitorului Matei ∫i ale Doamnei Elena din pronaos, precum ∫i o frumoas„ decora˛ie floral„ Ón locurile libere dintre medalioane. Portretul lui Matei Basarab, b„tr‚n, cu p„rul alb, este considerat unul dintre cele mai frumoase portrete de voievozi rom‚ni care s-a p„strat p‚n„ ast„zi. De altfel, la m‚n„stire au fost Ónmorm‚nta˛i Matei Basarab Ómpreun„ cu so˛ia sa Elena. Ini˛ial au fost Ónmorm‚nta˛i la T‚rgovi∫te, dup„ care, respect‚ndu-se dorin˛a din timpul vie˛ii, au fost muta˛i la Arnota.

Dar cea mai monumental„ dintre ctitoriile sale r„m‚ne M‚n„stirea C„ld„ru∫ani din jude˛ul Ilfov, construit„ Ón anii 1637 — 1638, Ón apropierea Bucure∫tilor, situat„ Óntr-o pozi˛ie pitoreasc„ ∫i Ónconjurat„ pe trei p„r˛i de lacuri.

Alte ctitorii mai de seam„ sunt m‚n„stirile Sadova, din jude˛ul Dolj, ref„cut„ total pe locul uneia din lemn, M„xineni, din jude˛ul Buz„u, distrus„ Ón primul r„zboi mondial, Pl„t„re∫ti, din jude˛ul Ilfov, Strehaia, din jude˛ul Mehedin˛i, Corn„˛el ∫i Biserica de Mir, din jude˛ul Ilfov, Negoe∫ti, tot din jude˛ul Ilfov, Brebu, din jude˛ul Prahova, apoi schiturile B„rb„te∫ti, D‚mbovi˛a, Pinul, Buz„u.

Matei Basarab a zidit Catedrala Episcopal„ din R‚mnic, precum ∫i o serie de biserici de mir ca Sfin˛ii Apostoli din Bucure∫ti, S„rindari, din Bucure∫ti, pe actualul loc al Casei Centrale a Armatei, Sf‚ntul Dumitru, din Craiova, pe locul actualei Catedrale Mitropolitane, Sfin˛ii Œmp„ra˛i ∫i Sf‚ntul Nicolae Androne∫ti, din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/22.IV.2004 T‚rgovi∫te, Sfin˛ii Apostoli, din Ploie∫ti, Sf‚ntul Precopie din Gherghi˛a, Prahova, Sf‚ntul Gheorghe, din Pite∫ti.

Matei Basarab a ref„cut ∫i o serie de l„ca∫uri sfinte ca M‚n„stirea Adormirea sau Negru Vod„, din C‚mpulung, Plumbuita, de l‚ng„ Bucure∫ti, Br‚ncoveni, din jude˛ul Olt, C‚rnu, din jude˛ul Buz„u, Dr„g„ne∫ti, l‚ng„ Ro∫iorii de Vede. De asemenea, Mitropolia din T‚rgovi∫te, turnul ∫i clopotni˛a.

Dup„ pilda domnitorului, Doamna Elena, so˛ia, a ctitorit Biserica din Hore∫ti, jude˛ul Ilfov ∫i a ref„cut M‚n„stirea Sl„tioarele, din Ocnele Mari, iar fratele ei, Udri∫te N„sturel, Biserica T‚rgului, din T‚rgovi∫te.

Œn afara grani˛elor ˛„rii, Matei Basarab a zidit M‚n„stirea Soveja ∫i Dobromira, din jude˛ul Vrancea, Biserica Turnu Ro∫u, din jude˛ul Sibiu, Bisericile Sivistoc ∫i Vidin, din Bulgaria, Biserica Sf‚ntul Sinadon, din Marea Lavra de la muntele Athos, Biserica Sf‚nta Paraschiva ∫i Sf‚ntul Pantelimon din Vidin, Biserica Sfin˛ii Apostoli din Sistov, precum ∫i Biserica Porce∫ti de l‚ng„ Sibiu.

Urm‚nd exemplul domnitorului, marii boieri ai ˛„rii au ridicat peste 50 de frumoase m‚n„stiri ∫i biserici Ón satele ∫i ora∫ele ˛„rii. Nu este familie mare boiereasc„ a ˛„rii care s„ nu fi ridicat un l„ca∫ sau mai multe.

Concomitent cu pictura mural„ care se dezvolt„ foarte mult sub domnia sa, a Ónflorit pictura pe lemn, reprezentat„ prin icoanele de la Arnota ∫i mai ales prin catapeteasma Schitului Crasna din Prahova.

Dar al„turi de numeroasele sale construc˛ii religioase, Domnitorul Basarab a f„cut ∫i o serie de construc˛ii civile: casele domne∫ti din Br‚ncoveni ∫i Caracal, cl„direa Cet„˛ii T‚rgovi∫te, Cur˛ile domne∫ti din T‚rgovi∫te, din Bucure∫ti ∫i din C‚mpulung Muscel, iar dincolo de Dun„re, a construit un pod la Razgrad, l‚ng„ Inumlari,Ón Bulgaria,care era pe drumul spre Constantinopol.

Œn apropiere de Ocnele Mari a construit o fabric„ de h‚rtie.

S-a spus pe bun„ dreptate c„ Matei Basarab a fost cel mai mare ctitor bisericesc al neamului nostru. Mul˛imea construc˛iilor ridicate de Domnul ˛„rii a fost remarcat„ ∫i de contemporanii s„i. Diaconul Paul de Alep, care a vizitat fiara Rom‚neasc„ Ón acea vreme, constata c„ Matei Basarab Vod„ a zidit multe biserici ∫i felurite m‚n„stiri, toate din piatr„, boltite din temelii ∫i le-a f„cut toate de c‚t avea nevoie, cu odoare sfinte pre˛ioase ∫i le-a f„cut danii bogate.

Nu exist„ ctitorie veche care s„ nu fi fost reparat„ sau ref„cut„. Se spunea c„ Óntreaga ˛ar„ ap„rea ca un ∫antier Ón care toate vechile monumente c„p„tau lumin„ nou„. Cu toate c„ fiara Rom‚neasc„ se afla sub domina˛ie otoman„, Matei Basarab a transformat totul Ón ∫antier ∫i, de∫i nu avea voie de la Poart„ s„ construiasc„ cet„˛i de ap„rare din care s„ se poat„ opune trupelor otomane, Domnitorul a g„sit solu˛ia de a eluda aceast„ dispozi˛ie, construind m‚n„stiri fortificate, adev„rate cet„˛i de refugiu ∫i ap„rare.

Matei Basarab a fost ∫i un sprijinitor al culturii. Œmpreun„ cu Udri∫te N„sturel, cumnatul s„u, a Ónfiin˛at cele 3 tipografii din m‚n„stirile Govora, C‚mpulung ∫i Dealu, de l‚ng„ T‚rgovi∫te, ∫i a introdus limba rom‚n„ Ón slujbele religioase, c„ci, scria Domnul: îAm v„zut c„, Ón Óntreaga mea ˛ar„, este foame, este sete, Óns„ nu de p‚ine ∫i ap„, ci din pricina Ómpu˛in„rii sfintele c„r˛i“. Prima carte tip„rit„ la C‚mpulung este un Trebnic de la 1636, iar la Govora îPravila Mic„“ de la 1640. De asemenea, la Dealu, Ón 1647, a tradus îDe imitatio

Christi“ a lui Thomas de Kempis. De remarcat c„, Ón prefa˛a adresat„ mitropolitului Varlaam al Moldovei se arat„, Óntre altele, Ónrudirea dintre limbile latin„ ∫i rom‚n„.

Epoca lui Matei Basarab are meritul de a fi elaborat forme noi, de a fi creat un raport specific Óntre monumentul construit ∫i mediul Ónconjur„tor. Turnul clopotni˛ei este loc de refugiu ∫i de ap„rare. Epoca lui Matei Basarab este, din punct de vedere al culturii, o epoc„ de sintez„ deplin„, unitar„ ∫i realizat„ Ón forme pe de-a-ntregul muntene∫ti a tuturor elementelor mo∫tenite de la secolele precedente.

Pictura din epoca lui Matei Basarab tinde s„ dea o interpretare nou„, rom‚neasc„, plus mo∫tenirile artistice ∫i culturale de tradi˛ie bizantin„ mai veche, la care se adaug„ ∫i influen˛ele mai noi venite din Apus. Œn afar„ de acestea, umanizarea figurilor, spiritul nativ ∫i elementele decorative sunt c‚teva din tr„s„turile noi care apar Ón epoca lui Matei Basarab, Óncep‚nd cu pictura Bisericii de la Arnota.

Rezum‚nd, domnia lui Matei Basarab a fost vremea unui mare apogeu cultural. S-a umplut ˛ara de construc˛ii puternice, gospod„re∫ti, de o arhitectur„ caracteristic„ pe care a dezvoltat-o ∫i Ómbog„˛it-o artistic p‚n„ la m„rea˛a epoc„ a lui Constantin Br‚ncoveanu.

Despre Matei Basarab s-au scris pagini deosebite. Iat„ c‚teva dintre ele: cronicarul Radu Popescu scria: îMatei, fiind Ón scaun, alt„ grij„ nu avea ∫i f„cea m‚n„stiri pretutindeni ∫i biserici Óntru lauda lui Dumnezeu care se v„d p‚n„ acum. C„ p‚n„ la acest domn, pu˛ine zidiri au f„cut domnii cei mari Ónainte, iar Matei Vod„ a Ónfrumuse˛at ˛ara cu tot felul de zidiri biserice∫ti, m‚n„stiri, case domne∫ti care se pomenesc p‚n„ ast„zi“. Miron Costin ni-l descrie astfel: îMatei Vod„, domnul muntenesc, om fericit peste domeniile acestei ˛„ri, m‚ndru, bl‚nd, drept, om de ˛ar„, harnic Ón r„zboaie, a∫a neÓnfricat ∫i neÓnsp„im‚ntat Ónc‚t po˛i s„-l asemeni cu marii o∫teni ai lumii“. Iar istoricul Alexandru Odobescu Ól elogia astfel: îMatei Basarab, dac„ n-ai fost singurul erou al fi„rii Rom‚ne∫ti, negre∫it ai fost cel mai mare domnitor al ei, cel care a ∫tiut s„ Ómpreune puterea armelor de ap„rare cu progresul ∫i ordinea din„untru. Numele t„u glorios ar trebui s„ insufle o venera˛ie religioas„ poporului nostru, pentru care te-ai jertfit“.

Elogiat de Papa Inocen˛iu al X-lea pentru minunata sa bun„tate sufleteasc„, respectat de turci ca al doilea Mihai Vod„, considerat de Nicolae Iorga ca un adev„rat p„stor ∫i domn p„rinte, caracterizat de Giurescu drept un domn cu remarcabile Ónsu∫iri: viteaz osta∫, ctitor des„v‚r∫it ∫i diplomat Óncercat, chipul reprezentativ al domnului de ˛ar„, Matei Basarab, cel mai de seam„ ctitor bisericesc al neamului rom‚nesc, ∫i-a v„zut domnia caracterizat„ astfel de cronicarii vremii: îfiara iubea pe domn ∫i domnul pe ˛ar„!“

Œnchei declara˛ia mea politic„ citind Ónscrisele de pe piatra funerar„ de la Arnota: îMatei Voievod, domn al fi„rii Rom‚ne∫ti Óntre 1632-1654, mereu biruitor, niciodat„ biruit!“

™i, pentru c„ suntem Ón S„pt„m‚na Luminat„, v„ urez ∫i eu îHristos a Ónviat!“ îLa mul˛i ani!“

Aron Bela∫cu

#39921

## **Domnul Aron Bela∫cu:**

Domnule pre∫edinte,

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Mai Ónt‚i, dou„ cuvinte, cu referire la ceea ce a afirmat ∫i colegul meu, domnul senator Bindea. ™i la Sibiu s-au primit felicit„ri, ∫i eu apreciez c„ este un gest frumos din partea primului-ministru, dar cu o singur„ observa˛ie: nu trebuia s„ trimit„ aceste felicit„ri ∫i deceda˛ilor. Vreau s„ v„ spun c„ socrul meu este mort de 8 ani ∫i a primit felicitare, iar m„tu∫a mea este moart„ de 16 ani ∫i a primit felicitare. Culmea este c„ a primit ∫i invita˛ie s„ mearg„ s„-∫i ridice alimentele, adic„: 1 kilogram de zah„r, 1 kilogram de orez, 1 litru de ulei. ™i cu asta, v„ rog s„-mi permite˛i s„ intru Ón declara˛ia mea politic„ de ast„zi.

Œmi Óncep declara˛ia mea politic„ de ast„zi cu un citat: îDac„ se mai fur„ mult Ón ˛ara aceasta, ne pr„bu∫im!“ Este un citat nu al oricui, ci al lui Ioan Melinescu, pre∫edinte al Oficiului Na˛ional de Combatere a Sp„l„rii Banilor. Acesta afirm„ c„, anual, ies din ˛ar„ sume fabuloase, valuta fiind transferat„ Ón timp record, prin mecanisme perfect puse la punct. Œn ultimii ani, num„rul persoanelor implicate Ón sp„larea banilor a crescut de 20 de ori, inclusiv firme de mare prestigiu pret‚ndu-se la evaziune fiscal„.

Pe de alt„ parte, Ion Stan, pe care Ól cunoa∫tem cu to˛ii, pre∫edintele Comisiei parlamentare de supraveghere a S.R.I., declara, la r‚ndu-i, citez: îSub privirea bl‚nd„ a autorit„˛ilor, se deruleaz„, Ón continuare, activit„˛i care aduc atingere componentei economice ∫i siguran˛ei na˛ionale. Mai sunt organe de anchet„ ∫i de cercetare penal„ care ac˛ioneaz„ timid sau chiar t‚rziu, uneori destul de t‚rziu“.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Printr-o ordonan˛„ de urgen˛„ adoptat„ de Guvern, unit„˛ile administrativ-teritoriale pot constitui, lunar, fonduri de stimulare a personalului cu atribu˛ii Ón Óncasarea crean˛elor fiscale locale. P‚n„ la 5% din sumele provenite din executarea silit„ a datornicilor, din procedurile de reorganizare judiciar„ ∫i din impozitele sau taxele locale neachitate ∫i Óncasate Ón urma inspec˛iilor fiscale, vor putea fi folosite pentru fondurile de stimulare.

Actul normativ respectiv a st‚rnit diverse comentarii, legate Ón special de percep˛ia cet„˛eanului simplu cu privire la plata de care se bucur„ o categorie nu tocmai agreat„ de el, pentru c„ str‚nge d„rile, deci ∫i ideea c„ ace∫tia sunt foarte bine pl„ti˛i, iar pe de alt„ parte, pentru c„ acesta crede c„ Ón ˛ara noastr„, dup„ cum se exprima ∫i un fost prim-ministru, nu mai este nimic de furat. Œn realitate, nici una din cele dou„ presupuneri nu este real„.

Prima: persoanele care se ocup„ de colectarea impozitelor ∫i taxelor, de recuperarea taxelor ∫i impozitelor neachitate, sunt pl„tite cu salarii mici, ca de altfel ∫i ceilal˛i func˛ionari din domeniu, consider‚ndu-se c„ activitatea desf„∫urat„ este una modest„ ∫i nu implic„ studii sau str„danii deosebite.

Cea de a doua: numai pe anul 2003, bugetul de stat mai avea de Óncasat, de la 510 mari societ„˛i de stat sau private, aproape 92.000 de miliarde de lei, circa 2,8 miliarde de dolari, care, Ómpreun„ cu datoriile mai vechi, unele ∫terse de autorit„˛i, pot Ónsuma, Ón timp, un buget anual al Rom‚niei. Prin urmare, mai este Ónc„ mult de furat Ón Rom‚nia.

Œn acest context, cazul rafin„riilor **D„rm„ne∫ti** ∫i RAFO este, acum, de notorietate. C‚nd **Imperial Oil** al lui Corneliu Iacubov a cump„rat rafin„ria **D„rm„ne∫ti** cu 11 miliarde lei, s-a angajat s„ investeasc„, Ón 5 ani, 38 de miliarde lei pentru protec˛ia mediului ∫i 44 de miliarde lei pentru procesare. Acum, rafin„ria are, dup„ 5 ani, 3.500 miliarde lei datorie la bugetul de stat, 5.100 de miliarde lei la PETROM, deci tot la stat, plus datorii asem„n„toare la partenerii de afaceri sau institu˛ii de stat. RAFO One∫ti a fost scutit„ de Guvern de plata a aproape 3.000 de miliarde lei. Œn septembrie 2002, pierderile de la RAFO au fost de 1.366 miliarde lei, pierderi care au fost transformate Ón ac˛iuni, pe care le-a cump„rat — cine putea fi altul? — proprietarul Iacubov. Practic, ∫i-a cump„rat propriile pierderi.

Œn toamna lui 2003, RAFO avea restan˛e la stat de 1.018 miliarde lei, 2.000 miliarde lei c„tre diver∫i furnizori, precum ∫i c„tre al˛ii, tot de ordinul miliardelor. Dar ceilal˛i datornici: baroni locali, clientela politic„ ∫i nu numai?

Ne punem, Ón mod legitim, Óntrebarea: va putea func˛ionarul, de care vorbeam mai Ónainte, de la Bac„u, s„-l oblige pe Iacubov s„ pl„teasc„ datoria? Chiar dac„ statul Ói propune 5% din banii adu∫i la buget. Nu cred c„ este cazul s„ c„ut„m un r„spuns. Din p„cate, tr„im Óntr-o lume bizar„, a∫ spune, Ón care omul de r‚nd se r„t„ce∫te din lips„ de repere ∫i, Ón momentul Ón care are impresia c„ a g„sit un punct de sprijin, vine repede un act normativ care Ól anuleaz„ ∫i c„utarea Óncepe de la cap„t. Omul de r‚nd nu viseaz„ s„ fure un ou, s„ ucid„ nici at‚t, nu-l intereseaz„ bunurile vecinului ori ale ∫efului sau patronului s„u, ∫i crede sincer c„ pentru el este destul. Mintea lui de cre∫tin nu pricepe c„ via˛a de acum este altfel dec‚t ∫i-a Ónchipuit-o M‚ntuitorul ∫i r„m‚ne f„r„ glas c‚nd afl„, de pild„, c„ ∫eful lui,de la care n-a luat un cap de a˛„, pe care l-a slujit pe bani pu˛ini, i-a re˛inut plata pentru ∫omaj, pentru pensie, pentru asigur„rile de s„n„tate, dar a uitat s„ le depun„ unde trebuie ∫i, ca atare, nu poate beneficia de ele. Omului i se n„ruie lumea Ón cap, Óncepe s„ se Óntrebe din ce va tr„i el ∫i familia sa, ce va face Ón zilele urm„toare. G‚ndul lui se Óndreapt„ c„tre justi˛ie, Ón care are Ónc„ o Óncredere oarb„. Justi˛ia Ól ascult„, Ói d„ dreptate ∫i Ói spune c„ nu-l poate ajuta, pentru c„ sumele pe care ∫eful s„u sau patronul nu le-a pl„tit nu se ridic„ la un anumit cuantum ∫i, prin urmare, cel mult Ól poate amenda contraven˛ional, dac„ el, ca p„gubit, poate dovedi c„ are dreptate. Dar ∫ti˛i cum i se spune: lucrurile astea sunt greu de dovedit, v„ trebuie bani, v„ trebuie avocat, trebuie s„ ave˛i r„bdare, s„ ave˛i martori ∫i a∫a mai departe. Omul de r‚nd nu fur„ o g„in„ ∫i nu este arestat pentru infrac˛iunea de furt, dar aude c„ un vecin al s„u a f„cut treaba aceasta Óntr-un moment de s„r„cie ∫i de foamete, de necazuri ∫i societatea l-a pedepsit, pentru c„ astfel de fapte trebuie pedepsite. Abia atunci omul de r‚nd afl„ c„ exist„ o justi˛ie mare ∫i o justi˛ie mic„.

Nu m„ prenum„r printre cei care spun c„ Ón justi˛ia rom‚neasc„ este cea mai mare corup˛ie. S„ num„r„m vilele guvernan˛ilor, baronilor locali, politicienilor, poli˛i∫tilor, ale ziari∫tilor, c„ tot scriu mereu, dar, urm„rind actul de justi˛ie, afirm cu toat„ r„spunderea c„ dreptatea e cu capul spart la noi. Amestecul Politicului Ón justi˛ie este o certitudine, vinovat„ fiind, Ón mare m„sur„, ∫i legea permisibil„ ∫i aplicabil„ discre˛ionar. Ca s„ nu mai vorbim de faptul c„ informatician s„ fii ∫i nu vei reu∫i o statistic„ la zi a ordonan˛elor de urgen˛„, care vin Ón avalan∫„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/22.IV.2004 peste toat„ lumea: inculpa˛i, p„r˛i v„t„mate, judec„tori, procurori, avoca˛i, executori, notari, grefieri — de ce nu? — femei de serviciu, portari, pre∫edin˛i ∫i a∫a mai departe.

Œn zilele noastre, t‚lharii ∫i criminalii pot tr„i p‚n„ la ad‚nci b„tr‚ne˛i pe banii celor jefui˛i ∫i ai urma∫ilor celor omor‚˛i Ón pu∫c„rii, ce se vor tot mai confortabile, cu bibliotec„, sal„ de sport, televizor, telefon mobil ∫i calculator. C‚t despre jefuitori, delapidatori, escroci, ho˛i, ace∫tia nu fac Ónchisoare dec‚t dac„ sunt prin∫i Ón flagrant sau dup„ parcurgerea unor proceduri prelungite, cu finalit„˛i de genul: îNu suport„ regimul de deten˛ie“, îDat Ón urm„rire general„“ — a∫a cum am avut exemple destul de recente.

Deci, domnilor guvernan˛i, nu mai Óncerca˛i inducerea Ón eroare a opiniei publice interne ∫i interna˛ionale, prin Ónscenarea diversionist„ a unor m„suri spectaculoase, care, Ón realitate, Ói vor proteja ∫i mai bine pe liderii ∫i pe ciocoii locali ai partidului de guvern„m‚nt, l„s‚nd neatinse structurile mafiote ∫i averile imense str‚nse prin ∫antaj, deturnare de fonduri, tax„ de protec˛ie, ramburs„ri ilegale de TVA, contraband„, privatiz„ri frauduloase ∫i a∫a mai departe.

Nu mai ˛ine circul! Rom‚nii, dar ∫i oficialii europeni nu mai pot fi p„c„li˛i!

V„ mul˛umesc.

Eckstein-Kovács Péter

#51052

## **Domnul Eckstein-Kovács Péter:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Acum trei s„pt„m‚ni am f„cut o declara˛ie politic„ Ón leg„tur„ cu o problem„, dac„ vre˛i, de ordine public„ ap„rut„ Ón municipiul Miercurea-Ciuc.

Ceea ce am relatat — normal nu o s„ reiau cele spuse atunci — este c„ s-au Ónt‚mplat, o bun„ bucat„ de timp, ni∫te lucruri ie∫ite din sfera legalit„˛ii, destul de vizibile: incendieri de ma∫ini, intimid„ri de persoane, Ónc„ier„ri, regl„ri de conturi ∫i toate am„nuntele duceau c„tre o singur„ persoan„, un Óntreprinz„tor controversat din Miercurea-Ciuc, pe numele lui Csibi István. ™i am solicitat — cred eu, a fost de datoria mea s„ solicit — ca autorit„˛ile s„ Ó∫i fac„ datoria, ca ordinea public„, Ón acest municipiu din Rom‚nia, s„ fie restabilit„.

Ast„zi am ascultat o alt„ declara˛ie politic„ care s-a referit la o cu totul ∫i cu totul alt„ problem„, recte, problema libert„˛ii de expresie ∫i situa˛ia ziari∫tilor rom‚ni din Harghita.

A∫a, vizibil, nu exist„ nici o leg„tur„. Ei, leg„tura exist„!

Eu nu sunt senator de Harghita, cum nu este nici domnul senator Adrian P„unescu, care este senator de Dolj, eu sunt senator de Cluj, am tr„it Ón Miercurea-Ciuc ∫i am anumite informa˛ii.

Informa˛ia mea — care este de pe propria mea piele — c„ principalul ziar din Miercurea-Ciuc ∫i din jude˛ul Harghita este îAdev„rul Harghitei“ care a existat ∫i sub Ceau∫escu, exist„ ∫i Ón ziua de ast„zi, este publica˛ia principal„ Ón limba rom‚n„, cum este îHargita Népe“, pandantul Ón limba rom‚n„.

îJurnalul de Transilvania“, care Ón jude˛ nu a prea existat, p‚n„ c‚nd nu a fost adjudecat, nu pot s„ afirm c„ personal de c„tre acest Csibi István, poate prin persoane interpuse, dar acest ziar este organismul de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/22.IV.2004 pres„ care Ól ap„r„ Ón principal pe acest Óntreprinz„tor, controversat, pu˛in spus, ∫i atac„ pe oricine se opune acestui investitor.

Ca atare, apare, de altfel, ∫i Ón limba maghiar„, domnule P„unescu, îErdelyi Figylö“ este denumirea, ca ∫i maghiarii din Harghita s„ afle cine sunt „ia r„i care se opun lui Csibi István.

™i ast„zi, sub aceast„ umbrel„ a ap„r„rii presei de limba rom‚n„, care este absolut liber„ Ón toat„ ˛ara, ca ∫i Ón jude˛ul Harghita, am avut prilejul s„ ascult„m o pledoarie pentru acest om foarte controversat.

™i ceea ce — scuzat s„-mi fie! — mi se pare, iar, c„ nu este la locul lui, acest consilier local, Szondi Zoltán care are vederile lui politice — nu este, de altfel, mare ∫ef pe acolo, pe la organiza˛iile secuie∫ti de acas„, care a fost b„tut bestial, de dou„ ori, Ón casa lui, de c„tre persoane din lumea interlop„ ∫i se presupune, pe bun„ dreptate, c„ acest Óntreprinz„tor controversat i-a tocmit pe ceilal˛i s„ Ól bat„ ∫i s„ Ól bat„, cum s„ zic, o b„taie sor„ cu moartea — despre acesta s„ spune˛i c„ este adeptul lui Hitler?! Nu, nici vorb„! C„ are p„reri autonomiste, este treaba lui.

™i o ultim„ remarc„: ziarele, domnule P„unescu, s-au privatizat, deci ∫i îHargita Népe“ ∫i îAdev„rul Harghitei“ ∫i îJurnalul de Transilvania“ sunt societ„˛i comerciale, nu tr„iesc pe banii contribuabilului nici rom‚n, nici maghiar. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Dumitru Badea**

Gheorghe Buzatu

#54436

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫adar, declara˛iile politice au pornit, lucrurile devin din ce Ón ce mai critice, propun, totu∫i, c„ este cazul s„ ne descre˛im oleac„ frun˛ile.

Œn aceste zile, av‚nd ceva mai mult timp, am umblat prin Ónsemn„rile, notele pe care le am, ∫i am descoperit multe documente foarte interesante, cazuri hazlii, care, cred eu, c„ multe merit„ s„ stea Ón aten˛ia dumneavoastr„.

M„ voi referi cu alt prilej la unele dintre ele, dar, de data aceasta, fiind ∫i S„rb„torile Pa∫telui, am re˛inut o Ónt‚mplare, un caz, ca s„ zic a∫a. La 1831, zugravul Marin Todosie a ref„cut pictura Bisericii Sf‚ntul Mina, din Craiova, nu ∫tiu pe unde este, ∫i pentru a-∫i justifica cheltuielile ∫i plata cuvenit„, el a prezentat lista lucr„rilor pe care le-a executat.

™i v„ rog s„ Ómi da˛i voie s„ citesc cele 14 opera˛iuni, repet, tocmai pentru a ne descre˛i frun˛ile. Pentru stenogram„, vreau s„ spun c„ de aici Óncolo este citat:

î1.Am pus coad„ nou„ coco∫ului lui Sf‚ntul Petru ∫i i-am Óndreptat coada;

2. Am legat pe cruce pe t‚lharul din dreapta ∫i i-am pus un deget nou;

3. Am pus o arip„ Arhanghelului Gavril;

4. Am sp„lat pe servitoarea lui Caiafa ∫i i-am pus ro∫u pe obraz;

5. Am reÓnnoit cerul. Am ad„ugat dou„ stele ∫i am cur„˛at luna;

6. Am Ónro∫it focul din iad, am pus o coad„ lui Lucifer ∫i i-am ascu˛it unghiile;

7. Am reparat haina Sf‚ntului Anton ∫i i-am pus doi nasturi la anteriu;

8. Fiului lui Tobias, care c„l„tore∫te cu Óngerul Gavril, i-am pus curea nou„ la traist„;

9. Am sp„lat urechile m„garului lui Avesalom ∫i l-am potcovit;

10. Am smolit corabia lui Noe ∫i i-am pus un petic la fund;

11. Am albit barba lui Sf‚ntul Nicolae;

12. Am ascu˛it suli˛a Sf‚ntului Gheorghe ∫i am Ónverzit

coada balaurului;

13. Am sp„lat rochia sfintei Maria;

14. Am pus coad„ diavolului de la Sf‚ntul Marina ∫i

am c‚rpit toaca“.

- Asta este totul.

- V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Adrian P„unescu

#56506

## **Domnul Adrian P„unescu:**

## Domnule pre∫edinte,

Eu nu m-am referit la nici un Csibi, dar domnul coleg a s„rit s„ Ól atace f„r„ ca eu s„ m„ refer la el.

Eu am ap„rat ni∫te ziari∫ti rom‚ni din Miercurea-Ciuc, ni∫te principii ∫i am dat c‚teva date despre am„r‚ta lor lupt„ Ómpotriva unor agresiuni mizerabile, Ómpotriva unor ∫antaje ∫i a unor amenin˛„ri cu moartea.

Dac„ domnul senator consider„ c„ trebuie s„ ne dea numele acesta, Csibi, ca s„ ∫tim despre cine este vorba, dincolo de aceste amenin˛„ri, dincolo de aceste fapte, eu Ói mul˛umesc mult. Eu am zis, Óns„, Szondy! Eu nu miam permis s„ intuiesc. Nu se poate face, pe intui˛ii, o acuza˛ie. Am Óncercat s„ spun numai ceea ce mi-au scris ace∫ti oameni: Szondy. Nu Csibi!

Dar dac„ domnul senator este at‚t de introdus Ón cauza aceasta Ól Óntreb:

— A cerut domnul Szondy ca Biserica Ortodox„ din secuime s„ fie desfiin˛at„?!

— Este îHargita Népe“, un ziar care apare prin finan˛are de c„tre consiliul jude˛ean?!

— Este adev„rat c„ Szondy consider„ c„ rom‚nii sunt ni∫te îmaidanezi“ pe care el, îhingherul“, are dreptul s„ Ói h„r˛uiasc„?!

— Este adev„rat c„ reclamantul, despre care ziaristul rom‚n spunea c„ este vinovat, era cu c„tu∫e la m‚ini ∫i s-a Óntors victorios Ón celul„, deoarece ziaristul a fost condamnat pentru c„ spunea c„ este cu c„tu∫e la m‚ini?!

— Este adev„rat c„ unul dintre cei contacta˛i pentru a-l ataca pe ziarist a avut un dram de con∫tiin˛„ ∫i a refuzat misiunea, avertiz‚nd asupra pericolelor la care sunt supu∫i cei care scriu Ón limba rom‚n„?!

— Este adev„rat — eu nu spun c„ domnul senator trebuie s„ ∫tie totul, dar, dac„ ∫tie, Ól rog s„ confirme, pentru c„ eu nu am vorbit de nimeni Peci sau Cipi —, este adev„rat c„ numitul Hedgy Péter l-a acostat pe ziaristul Adrian Cimpoieru ∫i i-a spus: îMai ai curajul s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/22.IV.2004 vii ∫i s„ stai la Ciuc?! Œ˛i mai dau dou„ luni de via˛„ aici, ziarist de carton!?!“, celelalte sunt de pe telefon.

™i, dac„ lucrurile acestea i se par domnului Eckstein normale, nu mai vorbesc de vechiul slogan îRom‚n Ómpu˛it, Valah nu ∫tiu cum“, eu nu m„ pronun˛, nu pot s„ spun eu c„ e vinovat cutare. Eu spun datele problemei, a∫a cum mi-au fost transmise, ∫i rug„mintea ziari∫tilor rom‚ni din Miercurea-Ciuc de a fi proteja˛i de Senatul Rom‚niei. Am acest drept, ca rom‚n, ∫i ca senator rom‚n, s„-i ap„r?

Nu pot, ca senator rom‚n, s„ spun: îDomn’e, eu nu pot proteja ziari∫ti rom‚ni, eu protejez ziari∫ti doljeni“, a∫a cum nici domnul senator de Cluj nu face gestul de a se opri la limitele jude˛ului.

Eu cred c„ e normal ca to˛i, solidar, s„ lupt„m Ómpotriva violen˛ei, Ómpotriva oric„rei tendin˛e de ∫antaj ∫i de teroare, pentru c„, de fapt, acesta este un lung act de terorism. ™i rog s„ ne spun„ domnul senator, dac„ dore∫te, Ón ce m„sur„ cunoa∫te aceste am„nunte, plus altele, pe care nu insist s„ le dest„inui acum, dar care exist„.

Nu sunt ap„r„torul din oficiu al nim„nui dec‚t Ón m„sura Ón care am date cum sunt acestea. At‚ta tot. ™i ap„r principii ∫i drepturi.C‚t Ól prive∫te pe domnul Szondy, transmite˛i-i salut„ri cordiale ∫i s„ se Ómpace cu cine crede d‚nsul c„ trebuie s„ se Ómpace.

Mihai Ungheanu

#62481

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Parlamentul Rom‚niei Senat

## Mo˛iune

Privind Hot„r‚rea de Guvern nr. 282 din 4 martie 2004 referitoare la suplimentarea bugetului Ministerului Culturii ∫i Cultelor din rezerva bugetar„ la dispozi˛ia Guvernului pe anul 2004 pentru finan˛area cheltuielilor aferente realiz„rii ∫i amplas„rii Monumentului Marii Uniri Ón municipiul Arad.

îStatuia celor 13 generali unguri, care au ucis 40.000 de rom‚ni, n-are ce c„uta pe teritoriul Rom‚niei“

Subsemna˛ii, parlamentari Ón Senatul Rom‚niei, Ón temeiul articolului 67 din Constitu˛ia Rom‚niei ∫i Ón temeiul articolelor 148-152 din Regulamentul Senatului, constat‚nd c„:

— Guvernul P.S.D.-Adrian N„stase s-a dovedit incapabil s„ gestioneze treburile ˛„rii, fapt care a condus la deteriorarea dramatic„ a condi˛iilor unei existen˛e demne Ón Rom‚nia;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/22.IV.2004 — destabilizarea structurilor institu˛ionale a permis deturnarea menirii acestora de la rosturile fire∫ti ∫i transformarea lor Ón instrumente care alimenteaz„ activit„˛i contrare legilor, Constitu˛iei ∫i existen˛ei statului rom‚n unitar;

— Ón contextul sc„derii autorit„˛ii ∫i credibilit„˛ii interne ∫i externe a Guvernului P.S.D., institu˛iile statului desf„∫oar„ activit„˛i Ómpotriva istoriei ∫i demnit„˛ii rom‚nilor, sfid‚nd legile ∫i opinia public„;

— a devenit evident c„ Executivul condus de Adrian N„stase nu are capacitatea de a guverna ˛ara f„r„ sprijinul total, condi˛ionator ∫i nemijlocit al U.D.M.R.;

— Guvernul P.S.D. aplic„ protocoalele succesive semnate Óntre P.S.D. ∫i U.D.M.R. cu pre˛ul Ónc„lc„rii sistematice a statului de drept, pe de o parte, prin instituirea drepturilor colective pentru minorit„˛i, iar pe de alt„ parte, prin nesocotirea brutal„ a principiului separa˛iei puterilor Ón stat;

— ordonan˛ele de urgen˛„ ale Guvernului, prin care acesta se substituie Parlamentului, sunt expresia acestei alian˛e politice — P.S.D.-U.D.M.R.—, devenit„ ma∫in„ de vot parlamentar cu rezultate contrarii interesului na˛ional;

— datorit„ dependen˛ei Guvernului P.S.D. de voturile U.D.M.R. Ón Parlament ∫i de sus˛inerea politic„ a U.D.M.R. Ón teritoriu, precum ∫i de refuzul acestei uniuni culturale de a purta un dialog normal cu celelalte forma˛iuni politice, concesiile sistematice f„cute U.D.M.R. de c„tre guvernarea P.S.D. au Ómbr„cat, Ón cele mai multe situa˛ii, forme inacceptabile, ajung‚ndu-se chiar la Ónc„lcarea valorilor na˛ionale, la atingerea demnit„˛ii poporului rom‚n ∫i a spiritului de coeziune necesar Óntr-o via˛„ de stat normal„.

Supunem dezbaterii Senatului urm„toarea

Mo˛iune

I. Hot„r‚rea de Guvern nr. 282/2004 este Ón contradic˛ie flagrant„ cu realit„˛ile istorice ∫i interesul na˛ional.

Alocarea sumei de 90 miliarde lei, prin aceast„ hot„r‚re de Guvern, este, Ón fond, finan˛area voalat„ a reamplas„rii a∫a-zisului monument al îlibert„˛ii“, realizat de sculptorul Zala György ∫i instalat la Arad Ón 1890.

Astfel, Guvernul Adrian N„stase materializeaz„, contrazic‚nd interesul public ∫i na˛ional, una din prevederile protocolului Óncheiat Óntre Partidul Social Democrat ∫i Uniunea Democrat„ a Maghiarilor din Rom‚nia — Arad, cap. 4, pct. 2.

Cum a devenit acest a∫a-zis monument al îlibert„˛ii“ un obiect de disput„ politic„ ∫i juridic„ Óntre Ungaria ∫i Rom‚nia Ón anul 1925, c‚nd a fost demontat prin decizie guvernamental„, cu acordul regal, ∫i dup„ 1989, c‚nd s- a Óncercat Ón mod repetat reamplasarea lui la Arad prin presiunile U.D.M.R.?

Monumentul prezentat ast„zi ca Statuie a Libert„˛ii a fost ridicat Ón 1890 Ón semn de omagiu fa˛„ de colaborarea dintre Austria ∫i Ungaria, celebrul dualism instalat Ón 1867, prin care Austro-Ungaria a devenit o Ónchisoare a popoarelor, Ónchisoare Ón care rom‚nii au fost supu∫i unei exploat„ri ∫i represiuni incredibile, condamnate cu prilejul Procesului Memorandumului, Ón 1894, de marea opinie public„ european„. Func˛iunile simbolice ale grupului statuar priveau o reconciliere austro-ungar„, consemnat„ ∫i de titulatura real„ a statuii, numite atunci îHungaria“, evident Hungaria Mare. Dup„ apari˛ia Rom‚niei Mari, prin decizia Adun„rii Na˛ionale de

la Alba-Iulia (1918), consfin˛it„ prin Tratatul de la Versailles (1920), acest grup statuar de la Arad a devenit centrul unor frecvente manifesta˛ii ungare iredentiste, ∫ovine, Óndreptate Ómpotriva statului rom‚n, ceea ce a determinat Guvernul Rom‚niei, condus de Ion I. C. Br„tianu, s„ hot„rasc„, cu acordul regelui Ferdinand (1925), demontarea anacronicei statui ∫i depozitarea ei Óntr-o unitate militar„. Œn aceast„ etap„ statuia de la Arad era considerat„ de iredenti∫tii unguri un simbol al Ungariei Mari ∫i eterne.

A∫adar, Ón noul context geopolitic de dup„ 1918, dat de existen˛a Rom‚niei Mari, mai puteau d„inui statuile maghiare la Arad, statui care exprimau o alt„ lume, deja disp„rut„, ∫i care atunci putea fi cel mult o fantom„ istoric„ megaloman„? Men˛inerea lor Ón Aradul lui Goldi∫ ar fi fost un compromis inadmisibil, anacronic ∫i complet dezonorant pentru ra˛iunea acelei epoci. Credem, deci, c„ responsabilitatea pe care ∫i-a asumat-o conduc„torul Partidului Na˛ional Liberal, premierul Ion I.C. Br„tianu, d‚nd hot„r‚rea de Guvern de demontare a grupului statuar, reflect„ Ón˛elegerea superioar„ a caracteristicilor acelui moment istoric ∫i politic ∫i a necesit„˛ii de a r„spunde sensibilit„˛ii na˛ionale a rom‚nilor, con∫tiin˛ei lor na˛ionale moderne. Guvernul P.S.D. - Adrian N„stase ignor„ Ón chip inadmisibil existen˛a Hot„r‚rii de Guvern din 1924 a P.N.L., care nu poate fi infirmat„ prin subterfugii legislative.

Dup„ cel de al doilea r„zboi mondial a existat Ón 1950 o Óncercare de reÓn„l˛are a statuii, reambalat„ propagandistic ∫i conjunctural îmarxist“ ca statuie a libert„˛ii, la cererea Guvernului István Dobi de la Budapesta, pentru ca dup„ 1989 U.D.M.R. s„-∫i fac„ un scop prioritar din reamplasarea ei ca statuie a libert„˛ii. Printr-o m„sluire de titulatur„, U.D.M.R., prin Guvernul Rom‚niei, Óncearc„ s„ transforme un simbol al opresiunii ∫i crimei antirom‚ne∫ti, Ón simbol purificator al libert„˛ii. Reac˛ia opiniei publice din Rom‚nia sub guvernarea Br„tianu, ca ∫i protestele ∫i manifesta˛iile rom‚ne∫ti de la Arad Ómpotriva reamplas„rii statuii, dup„ 1989, arat„ incompatibilitatea acestui monument imperial, anacronic, ostil libert„˛ii popoarelor, cu existen˛a unei Rom‚nii moderne, democratice Ón curs de integrare european„. Pozi˛ia actualului Guvern al Rom‚niei care accept„, Ón anul 2004, anul intr„rii Rom‚niei Ón NATO, revendic„rile de tip na˛ionalist ∫i antistatal ale U.D.M.R. este profund condamnabil„ ∫i o aducem Ón aten˛ia Senatului Rom‚niei.

II.Hot„r‚rea de Guvern nr. 282/2004 Óncalc„ Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 31/13 martie 2002.

Ofensiva generalilor de sub comanda interna˛ionalistului Bem s-a soldat cu ocuparea Transilvaniei Ón perioada ianuarie-martie 1849. Ca rezultat al politicii teroriste de stat a Ungariei, au fost lichida˛i 40.000 de rom‚ni, nu prin lupt„ ci prin metode teroriste, torturi ∫i execu˛ii, circa 100 de preo˛i rom‚ni, iar aproximativ 300 de sate au fost distruse prin incendiere. Aceste orori demonstreaz„ c„ a∫a-zisul monument al libert„˛ii, de fapt monumentul celor 13 terori∫ti, nu are nici o leg„tur„ cu libertatea.

Cifra fatidic„ de 13 care reprezint„ num„rul de generali eterniza˛i prin monumentul de la Arad, fals„ statuie a libert„˛ii, se reg„se∫te Óns„ ∫i Ón luna martie a anului 2002, c‚nd, spre ghinionul Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului. nr. 31 avea s„ interzic„ retroactiv

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/22.IV.2004 organiza˛iile, simbolurile ∫i ini˛iativele cu caracter extremist, fascist sau xenofob, precum ∫i promovarea cultului persoanelor vinovate de s„v‚r∫irea unor infrac˛iuni Ómpotriva p„cii ∫i a omenirii.

Dac„ la 1849 nu exista o lege care s„ incrimineze Ón mod concret genocidul, exterminarea uman„, infrac˛iuni Ómpotriva p„cii ∫i omenirii, suntem obliga˛i s„ accept„m c„ instan˛a suprem„, istoria, a consfin˛it acea lips„ de reglementare, iar azi trebuie s„ conchidem c„ atrocit„˛ile comise de cei 13 generali pe teritoriul Transilvaniei se plaseaz„ definitiv ∫i f„r„ echivoc sub inciden˛a interdic˛iilor prev„zute de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 31/martie 2002.

Cei 13 generali au fost condamna˛i la moarte ∫i executa˛i Ón anul 1849 de c„tre Curtea Imperial„ de la Viena. Generalii au fost executa˛i ca dezertori din armata imperial„, dar ∫i ca tr„d„tori care, Ónc„lc‚nd normele onoarei militare, s-au angajat Óntr-un r„zboi criminal Ón Transilvania. S-ar putea spune c„ acuza˛iile nu au fost dintre acelea la care se face referire Ón Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 31/2002. Atunci oare ace∫ti generali au fost condamna˛i ∫i executa˛i pentru exerci˛ii democratice ∫i pacifiste?! Œn mod sigur, nu! Justi˛ia imperial„ austriac„ era suficient de riguroas„ ∫i obiectiv„, chiar ∫i Ón acele vremi. Un asemenea argument contrar ar putea duce la acceptarea ideii c„ lui Ben Laden i s-ar putea ridica o statuie fiindc„ nu a fost condamnat de vreo instan˛„ pentru infrac˛iuni Ómpotriva p„cii ∫i omenirii. Dac„ aceast„ ultim„ ipotez„ este evident inacceptabil„ ∫i jignitoare, de ce oare nu ar avea acelea∫i atribute ∫i sus˛inerea din prezenta mo˛iune?

Din argumentele prezentate mai sus, rezult„ Ón mod indiscutabil c„ tot acest efort executiv de a contribui la Ómbog„˛irea îzestrei edilitare“ a municipiului Arad, nu este altceva dec‚t un nou ∫i evident act de vasalitate al Guvernului Partidului Social Democrat fa˛„ de Uniunea Democrat„ a Maghiarilor din Rom‚nia, chiar cu pre˛ul mutil„rii adev„rului istoric, chiar cu pre˛ul lez„rii sentimentelor ∫i m‚ndriei na˛ionale a rom‚nilor, con∫tiin˛ei lor de apartenen˛„ statal„ la un stat liber, cu propriile lui simboluri ∫i Ónsemne. Ion I.C. Br„tianu ∫i Partidul Na˛ional Liberal se vede c„ g‚ndeau mai liber ∫i mai modern dec‚t acest guvern social-democrat, generator ∫i ocrotitor de corup˛ie ∫i corup˛i.

C‚t oare ne va mai costa duplicitatea acestei puteri f„r„ sentiment ∫i con∫tiin˛„ na˛ional„ ∫i c‚t„ batjocur„ mai trebuie s„ Óndur„m, doar pentru ca Guvernul P.S.D.Adrian N„stase s„ nu-∫i piard„ privilegiile pe care i le confer„ alian˛a cu Uniunea Democrat„ a Maghiarilor din Rom‚nia?

III. Instrumentele guvernamentale de finan˛are a a∫azisului monument al îLibert„˛ii“:

Prin Hot„r‚rea de Guvern nr.282/4 martie 2004 se aprob„ suplimentarea bugetului Ministerului Culturii ∫i Cultelor din Fondul de rezerv„ bugetar„ pe anul 2004 cu suma de 90 miliarde lei aferente realiz„rii ∫i amplas„rii Monumentului Revolu˛iei de la 1848 Ón municipiul Arad. Se mai prevede c„ Monumentul Revolu˛iei de la 1848, de Ion Bolborea, se amplaseaz„ Ón Pia˛a Pompierilor, Ón fa˛a Catedralei Ortodoxe, amplasament stabilit prin Hot„r‚rea Consiliului Local al municipiului Arad, pe acela∫i ax cu monumentul numit al îLibert„˛ii“, realizat de sculptorul Zala György. Evident, consiliul local, Ón condi˛ii

de presiuni guvernamentale ∫i politice, a elaborat hot„r‚rea. Prefectul, neglij‚nd op˛iunea cet„˛enilor din municipiul ∫i jude˛ul Arad, a omis s„ o atace la timp Ón contencios administrativ, cum se impunea prin lege, pentru a menaja, desigur, îbunele rela˛ii“ dintre P.S.D. ∫i U.D.M.R., materializate at‚t Ón protocolul central, c‚t ∫i Ón cel jude˛ean, exprim‚nd tacit acordul Guvernului fa˛„ de ini˛iativa reamplas„rii.

Dac„ ar fi dat dovad„ de un minim respect fa˛„ de popula˛ia municipiului Arad ∫i fa˛„ de sentimentele na˛ionale ale rom‚nilor, reprezentantul Guvernului N„stase Ón teritoriu, adic„ prefectul jude˛ului, trebuia:

1. s„ atace prompt hot„r‚rea Consiliului Local Arad la instan˛a de contencios administrativ;

2. Ón paralel, s„ solicite primarului organizarea unui referendum Ón care popula˛ia s„ hot„rasc„ Ón leg„tur„ cu reamplasarea a∫a-zisului monument al îLibert„˛ii“.

Aceste mecanisme legale se puneau Ón mi∫care Ón condi˛iile Ón care prefectul ar fi fost exponentul unui guvern slujitor al interesului na˛ional. C‚nd ne referim la Guvernul N„stase ∫i la reprezentan˛ii lui Ón teritoriu, descoperim Óns„ dispre˛ul fa˛„ de legalitate, justi˛ie, opinia public„.

Œn fond, este vorba de o suveic„ financiar„ construit„ cu abilitate Ón textul ∫i anexa Hot„r‚rii Guvernului nr. 282/2004, prin care se Óncearc„ ascunderea faptului c„ Ón realitate construc˛ia Monumentului Revolu˛iei de la 1848 este paravanul prin care Guvernul P.S.D. onoreaz„ discret dar eficient clauza din Protocolul P.S.D. Óncheiat cu U.D.M.R. de reamplasare a a∫a-zisului monument al îLibert„˛ii“ Ón municipiul Arad. Guvernul vrea s„-∫i ascund„ decizia favorabil„ reamplas„rii unui monument hidos pentru opinia ∫i identitatea rom‚neasc„, pun‚nd Ón fa˛„ Monumentul Marii Uniri, dar Hot„r‚rea Guvernului nr.282 din 4 martie 2004 vorbe∫te clar despre îmonumentul numit «al Libert„˛ii», realizat de sculptorul Zala György, a c„rui reamplasare se face pe soclul existent Ón Pia˛a Pompierilor din municipiul Arad“.

Men˛ion„m c„ Guvernul Ónsu∫i, prin formula relativizant„ îmonument numit «al Libert„˛ii»“, se arat„ con∫tient de lipsa de temei a titulaturii.

Pe 28 noiembrie 2002, premierul Guvernului P.S.D., Adrian N„stase, declara la umbra Catedralei ReÓntregirii Neamului din Alba -Iulia:

îDa! Pe 1 Decembrie voi fi la Budapesta pe teritoriu rom‚nesc. Ambasada Rom‚niei este teritoriu rom‚nesc. L-am invitat pe premierul ungar la ambasad„ s„ serb„m Ómpreun„ Ziua Rom‚niei pe teritoriul rom‚nesc. Sper s„ vin„! C‚t prive∫te monumentul Ungariei Mari, nu numai acesta, dar nici un alt monument susceptibil de a leza sentimentul rom‚nilor nu va fi ridicat pe teritoriul Rom‚niei“.

Guvernul P.S.D. una declar„, prin premierul s„u, pentru opinia public„, alta decide prin hot„r‚rea de Guvern. Prin asemenea procedee, at‚t premierul Adrian N„stase, c‚t ∫i Guvernul se plaseaz„ Ómpotriva statului de drept. Guvernul P.S.D., numit dup„ alegerile din decembrie 2000, se subordoneaz„ U.D.M.R., dup„ ce Ón aceste alegeri se angajase solemn s„ nu colaboreze cu aceast„ organiza˛ie politic„.

S„ fie, oare, doar declara˛ia unui Adrian N„stase care, la vremea respectiv„, nu ∫tia exact c‚t de fragil este Guvernul P.S.D. Ón raport cu for˛a de ∫antaj devastator a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/22.IV.2004 U.D.M.R.? Sau este vorba de interese care neglijeaz„ interesul na˛ional? R„spunsul la aceast„ Óntrebare urmeaz„ s„-l da˛i dumneavoastr„ prin felul Ón care ve˛i vota prezenta mo˛iune.

Œn numele celor 40.000 de rom‚ni asasina˛i la 1849 Ón Transilvania de c„tre cei 13 c„l„i ai neamului rom‚nesc, pe care cu neru∫inare ni se cere s„-i vener„m ca pe ni∫te slujitori ai libert„˛ii, Ón numele opiniei publice a Rom‚niei care a tr„it o revolu˛ie Ón 1989, noi, semnatarii prezentei mo˛iuni, cerem Guvernului Rom‚niei:

— revocarea Hot„r‚rii Guvernului nr. 282/2004 privind finan˛area reamplas„rii acestui monument al îLibert„˛ii“ din municipiul Arad;

— sistarea tuturor lucr„rilor aferente amplas„rii grupului statuar;

— Curtea de Conturi s„ procedeze, Ón regim de urgen˛„, la verificarea modului Ón care au fost cheltui˛i bani publici aloca˛i prin hot„r‚rile Consiliului Local Arad pentru activit„˛i premerg„toare ∫i preg„titoare reamplas„rii monumentului;

— Ón consecin˛„, aprobarea supliment„rii bugetului Consiliului Local Arad cu suma de 90 miliarde lei ∫i alocarea acestei sume rezolv„rii problemelor sociale din municipiul Arad prin hot„r‚re de Guvern;

— s„ solicite autorit„˛ilor locale competente organizarea unui referendum, Ón condi˛iile legii, prin care popula˛ia municipiului Arad s„ se pronun˛e asupra necesit„˛ii reamplas„rii acestui monument;

— Ón situa˛ia Ón care popula˛ia municipiului Arad nu va fi de acord cu reamplasarea statuii, Guvernul Adrian N„stase este dator s„ transfere piesele componente ale falsului monument al Libert„˛ii Guvernului Ungariei. Pe p„m‚nt rom‚nesc acest monument nu are ce c„uta!

Semneaz„ 39 de senatori.

R„zvan Theodorescu

#80679

A fost ∫i va fi poate celebrarea marelui voievod cruciat ™tefan cel Mare? Sau, poate, finan˛area generoas„ — 100 miliarde — a monumentului Marii Unirii chiar de la Arad, omagiind patrio˛ii rom‚ni care au preg„tit nemijlocit evenimentul de la 1 Decembrie 1918 de la Alba-Iulia? Vom trece ∫i peste enormitatea afirma˛iei c„, la 1890, monumentul lui Zala György a fost ridicat — Ómi pare r„u c„ trebuie s„ citez — îÓn semn de omagiu fa˛„ de colaborarea dintre Austria ∫i Ungaria“, c‚nd ∫tim bine c„ Ón pragul s„rb„toririi mileniului maghiar — Ón care, neÓndoios, se Ónscrie tipologic ∫i statuia ar„dean„ — na˛iunea maghiar„ dorea tocmai exprimarea unei identit„˛i proprii Ón multina˛ionalul imperiu dualist al Austro-Ungariei.

Se aminte∫te ceea ce ∫tie toat„ lumea: demontarea statuii respective la mijlocul anilor ’20 ai secolului trecut. Risc„m s„ afirm„m c„ Ón atmosfera Ónfierb‚ntat„ ∫i profund na˛ionalist„ de dup„ Versailles, ac˛iunea era aproape fireasc„, era profilactic„, temeiurile Guvernului Br„tianu fiind importante ∫i de Ón˛eles. Dar, stima˛i colegi, din fericire anul 2004 nu este nici anul 1925, nu este nici m„car luna martie a anului 1990. Este un moment absolut nou Ón care noi, urma∫ii a dou„ popoare care s-au confruntat dramatic acum mai bine de un veac ∫i jum„tate, st„m al„turi, intr„m Ómpreun„ Ón structuri europene ∫i euroatlantice, Óncerc„m s„ privim Ón viitor ∫i numai Ón viitor.

Vom ad„uga c„ trecutul a aproape tuturor ˛„rilor europene a fost ∫i este grevat de adversit„˛i cu vecinii. Exemplul cel mai eclatant este cel al Fran˛ei ∫i al Germaniei, unite azi de un pod al reconcilierii, faimosul Europa Brüke de la Strasbourg. Dar ∫i portughezii cu spaniolii, norvegienii cu suedezii, italienii cu austriecii s-au aflat Ón situa˛ii asem„n„toare care au fost total dep„∫ite Ón timp. Aceast„ Ómprejurare Ónseamn„ c„ ∫i noi, rom‚nii, putem s„ facem un asemenea gest, Óntinz‚nd m‚na celor ce nu ne-au fost mereu prieteni, dar care sunt adu∫i de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/22.IV.2004 istorie, de geografie, de regulile convie˛uirii interna˛ionale s„ dep„∫easc„ adversit„˛ile majore Ón care unii dintre noi, frecventatori ai istoriei, nici nu mai cred prea mult.

Acesta este sensul îParcului reconcilierii rom‚nomaghiare“ de la Arad. Recunoa∫tem Ón el un act normal ∫i dac„ normalitatea poate s„ par„ temerar„, atunci Guvernul nostru ∫i-o asum„ integral.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Orice simplificare a dramei unor evenimente complexe ∫i contradictorii, cu implica˛ie politic„, social„ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, na˛ional„, este periculoas„, iar atunci c‚nd este vorba de Transilvania anilor 1848-1849 ea poate deveni de-a dreptul dramatic„.

Viziunea dualist„, manihean„, cu care ne-au obi∫nuit unii publici∫ti, converti˛i Ón istorici, Ón Rom‚nia ca ∫i Ón Ungaria, dore∫te s„ vad„ dou„ tabere: rom‚ni ∫i maghiari. Aceste tabere s-ar afla pe pozi˛ii diametral opuse, ireductibile, f„r„ c„i de comunicare, f„r„ Óncerc„ri de Ón˛elegere, f„r„ compromisuri. Istorice∫te vorbind, este o perspectiv„ s„rac„, f„r„ nuan˛e ∫i f„r„ coresponden˛„ Ón realitatea de odinioar„. C‚˛i dintre compatrio˛ii no∫tri, rom‚ni sau maghiari, c‚˛i dintre rom‚nii sau ungurii din Ungaria cunosc meandrele acestei istorii? Se vorbe∫te prea pu˛in despre colaborarea rom‚no-maghiar„ din prim„vara timpurie a anului 1848 Ón urma hot„r‚rilor Dietei de la Pojon, Bratislava, s-au despre tratativele indirecte Kossuth Lajos—Avram Iancu, dincolo de adversit„˛ile majore ˛in‚nd de dorin˛a maghiar„ de Óncorporare a Transilvaniei Ón cuprinsul Ungariei revolu˛ionare.

Se vorbe∫te iar prea pu˛in despre c„ile diferite urmate de liderii rom‚ni Ón realizarea obiectivelor na˛ionale, de la pozi˛ia îcanceli∫tilor“ Iancu ∫i Alexandru Papiu-Ilarian, la ideea lui George Bari˛iu a unei îfedera˛ii“ de tip elve˛ian sau nord-american, cuprinz‚ndu-i pe rom‚ni ∫i pe unguri. Dup„ cum se evoc„ prea rar diferen˛ierile geografice ce ˛in de mentalit„˛i diferite, c„ci, spre pild„, o pozi˛ie aveau deputa˛ii rom‚ni din Parlamentul ungar, proveni˛i din comitatele vestice ale Transilvaniei, ∫i alta, foarte radical„, mo˛ii din Mun˛ii Apuseni.

Nu trebuie uitat„, de asemenea, pozi˛ia separat„ a unui episcop greco-catolic, precum cunoscutul Ioan Lemeni, care vota Ón Dieta de la Cluj unirea Transilvaniei cu Ungaria, Ón timp ce participan˛ii la cea mai important„ dintre cele 3 adun„ri de la Blaj se opuneau vehement acesteia.

f n‚ndu-se seama de adversit„˛ile reale rom‚nomaghiare din acel moment, pe care nimeni nu le poate ascunde, exist„ tendin˛a supraaprecierii apropierii rom‚nilor de Ómp„r„˛ia de la Viena, uit‚ndu-se tribunalele de s‚nge instaurate de imperiali Ón Transilvania dup„ miezul verii 1849.

Din fericire, istoricii obiectivi vorbesc la tot pasul despre solidarit„˛ile etnice din Ardealul acelei vremi ∫i Ómi ve˛i Óng„dui s„ citez din recentul tratat academic de _Istoria rom‚nilor_ , volumul 7, pasajul unde un istoric clujean, fost coleg al nostru Ón acest Senat, ∫i actualmente un distins ambasador, scria despre mi∫carea general„, social„ ∫i na˛ional„ devenit„ aproape un r„zboi civil Ón toamna anului 1848, caracteriz‚nd-o drept îampla ridicare ˛„r„neasc„ Ómpotriva nobilimii, soldat„ cu mii de vie˛i pierdute, rar Ónt‚lnit„ Ón istoria european„ modern„. Victimele acestei confrunt„ri au fost deopotriv„ rom‚ni, unguri, sa∫i ∫i secui“.

Pe de alt„ parte, pentru a Ón˛elege Ón toate nuan˛ele ce se petrecea atunci se cuvine s„ privim ∫i c„tre opiniile contemporanilor, ale participan˛ilor la revolu˛ie. Opiniile contemporanilor no∫tri le cam ∫tim. Poate c„ din perspectiva viciat„ de atitudini ultrana˛ionaliste din vremea noastr„ ar fi dificil cuiva s„ Ón˛eleag„ p„rerile clare ale unor revolu˛ionari din ˛ara rom‚neasc„, de pild„, mult mai deta∫a˛i Ón acele zile ∫i acele luni fa˛„ de disputele transilv„nene ∫i mai relaxa˛i Ón analiza lor.

Iat„, a∫adar, ce scria C.A. Rosetti lui Ion Ghica la 20 aprilie 1849:

îAh, ungurii, ungurii! Spune-mi, c‚nd auzi acest nume, nu-˛i vine s„-˛i pui Ón cap sacul cu cenu∫„? Nu-˛i vine s„ iei un pistol ∫i, Óncep‚nd cu Eliad, s„ sf‚r∫e∫ti la tine? Ru∫ine ∫i de o mie de ori ru∫ine! Ce zic? Blestem pe oamenii aceia, Óntr-al c„ror num„r sunt primul, care pierdur„ gloria na˛iei rom‚ne ∫i n„p„dir„ peste d‚nsa suferin˛ele ∫i ru∫inea robiei! Uni˛i cu ungurii, am fi fost siguri s„ lu„m Viena ∫i s„ proclam„m republica!“

Sigur, era ideea momentului, dar era ideea lui C.A. Rosetti, mare liberal.

™i pentru a ar„ta c‚t de complex„, c‚t de complicat„ era o situa˛ie istoric„ extrem de tensionat„, n-ar trebui amintite, oare, ∫i cuvintele lui Avram Iancu, el Ónsu∫i, dup„ medierea e∫uat„ a lui Nicolae B„lcescu Óntre conduc„torii celor dou„ revolu˛ii — maghiar„ ∫i rom‚n„ — atunci c‚nd, dup„ sf‚r∫itul lui iulie 1849, cel dint‚i, Avram Iancu, declara adversarilor s„i, Óntr-un moment Ón care trupele austro-ruse se preg„teau s„ invadeze Transilvania — citez: îPentru a v„ dovedi sentimentele noastre fr„˛e∫ti pe care le nutrim fa˛„ de na˛iunea maghiar„, am hot„r‚t s„ r„m‚nem neutri fa˛„ de armata ungar„ Ón timpul acestor lupte“.

Spunea acestea eroul rom‚n, dup„ ce ungurii Ói omor‚ser„ pe Buteanu ∫i pe Dobra ∫i dup„ ce conduc„torii unguri, precum Vasvári Pál pl„tiser„ cu via˛a Ónfruntarea cu rom‚nii. Limpede este c„ era mai puternic„ solidaritatea revolu˛ionar„ rom‚no-maghiar„, Óntrun moment de cump„n„ teribil„, iar cuvintele Iancului sunt, peste timp, o lec˛ie ∫i pentru noi, cei de ast„zi.

Este, oare, lips„ de patriotism din partea noastr„ c‚nd cit„m asemenea texte? Sau ar fi lips„ de patriotism maghiar al celor care ar cita pildele de confuzie ideologic„, de miopie a lui Kossuth Ón probleme na˛ionale?

Ar mai trebui amintit, de altfel, c„ pozi˛ia lui Avram Iancu, maximalist„ atunci c‚nd viza drepturile colective, nu f„cea unanimitate printre rom‚nii transilv„neni. Existau printre ace∫tia ∫i adep˛i ai statului democratic promovat de Kossuth, ce se mul˛umeau doar cu drepturi individuale. Dovad„ stau cei circa 30 de deputa˛i rom‚ni prezen˛i Ón Parlamentul revolu˛ionar maghiar, Óntre care cel mai cunoscut a fost Ioan Drago∫, deputat de Beiu∫, ini˛iatorul unei tentative de mediere Kossuth—Iancu, dar care, dintr-un echivoc tragic, a fost ucis Ón mai 1849 chiar de c„tre fra˛ii s„i, de c„tre mo˛i.

Pe cale de consecin˛„, se poate spune din perspectiva istoriei maghiare, dar ∫i a istoriei rom‚ne∫ti, c„ generalii Ón cauz„ au ap„rat statul Ón care ei se recuno∫teau, Ón mod dramatic, un stat opus majorit„˛ii rom‚ne∫ti, unde armata ungar„ a f„cut victime. Dar ei au militat pentru libertatea lor, pierdut„ prin capitularea de la ™iria, nu mai pu˛in o libertate revolu˛ionar„ Ón context european.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/22.IV.2004 Evident, analiza istoric„, care prin for˛a lucrurilor este rece ∫i obiectiv„, ne spune altceva dec‚t cli∫eele transmise, transcrise la noi, la infinit, Ón aceast„ problem„, pe cale scris„ sau audiovizual„, ∫i ne face s„ ne amintim mereu de cuvintele memorabile ale unui istoric ∫i sociolog francez din veacul al XIX-lea, cuvinte care ar trebui puse Ón exerg„ Ón dezbateri precum cele de ast„zi: îEste Óntotdeauna periculos s„ confunzi patriotismul, care este o virtute, cu istoria, care este o ∫tiin˛„.“

Œn leg„tur„ cu ac˛iunile acestor generali din armata ungar„ — un grup multietnic, cuprinz‚nd maghiari, austrieci, s‚rbi, armeni, reflect‚nd, de fapt, cosmopolitismul militar ∫i birocratic al imperiului — s„ fie Óng„duit„ o parantez„, sper„m, pentru unii, l„muritoare. Armata revolu˛ionar„ maghiar„ a fost compus„ din trei corpuri mari: corpul de nord, aflat sub comanda generalului Görgely, armata de sud, aflat„ sub comanda generalului Dembinszky, ∫i corpul transilv„nean, aflat sub comanda generalului Bem.

Toate luptele de pe teritoriul Transilvaniei ale armatei maghiare au fost purtate sub comanda generalului Bem. Trupele de secui au fost organizate de Aron Gabor, mai t‚rziu au luptat sub comanda generalului Gal. O situa˛ie aparte au constituit-o trei batalioane independente, aflate sub comanda maiorului Hatvani Imre, care au purtat lupte Óntre ianuarie ∫i iulie 1849 cu trupele rom‚ne∫ti de sub comanda lui Avram Iancu din Mun˛ii Apuseni.

Date fiind cele de mai sus, se pare c„ nici unul din cei 13 generali care au fost executa˛i la Arad nu a luptat Ón Transilvania. Œn Banat, la 9 august 1849, generalul Vecsey preia comanda generalului Dembinszky, iar sarcina corpului de sud al armatei maghiare avea ca obiectiv pe r„scula˛ii s‚rbi.

Œnainte de capitularea de la ™iria, Kossuth a avut o ultim„ ∫edin˛„ la Arad, cu care ocazie a predat Óntreaga putere generalului Görgely. Dup„ dou„ zile, acesta a semnat capitularea de la ™iria, la 13 august 1849, cu asigurarea din partea ru∫ilor c„ nu vor exista represalii. Cu aceast„ asigurare, to˛i generalii s-au predat. Ei au fost Óncarcera˛i Óns„ imediat Ón Cetatea Aradului, judeca˛i, condamna˛i ∫i executa˛i — 9 prin sp‚nzurare, 4 prin Ómpu∫care — Ón apropierea zidurilor cet„˛ii, acolo unde mai t‚rziu s-a Ón„l˛at, dur‚nd p‚n„ Ón zilele noastre — ∫i nimeni n-a spus nimic! — un obelisc Ón memoria acestor generali.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Revenind la prezentul imediat, o Óntrebare legitim„ se isc„ pe marginea mo˛iunii aici discutate. La 27 februarie 2004, deci acum o lun„ ∫i jum„tate, Consiliul Jude˛ean Arad a aprobat, prin Hot„r‚rea nr. 28, Statutul jude˛ului, document Ón care, la capitolul istoric, se reg„se∫te urm„torul text, repet, de acum o lun„ ∫i jum„tate. Citez: îRevolu˛ia din 1848—1849 a impus Aradul Ón centrul evenimentelor politice ∫i militare. Lupta pentru libertate eviden˛iaz„ Ónt„rirea con∫tiin˛ei na˛ionale a rom‚nilor ∫i a celorlalte popoare din Imperiul Habsburgic, impun‚ndu-l, totodat„, Ón istoria revolu˛iei europene ∫i prin martiriul celor 13 generali executa˛i Ón 6 octombrie 1849.“

Hot„r‚rea este a unui consiliu care a votat-o Ón unanimitate ∫i Ón care exist„, din c‚te ∫tim, consilieri ai Partidului Rom‚nia Mare, care, repet, au votat-o, dup„ cum — aten˛ie! — au adoptat ∫i cele dou„ hot„r‚ri referitoare la Parcul reconcilierii: Hot„r‚rea nr. 44/2004, prin care se trece din patrimoniul public Ón patrimoniul

privat al jude˛ului imobilul Ón care Ó∫i are sediul Corpul gardienilor publici, ∫i Hot„r‚rea nr. 34/2004 privind acceptul trecerii din patrimoniul public al Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale Ón patrimoniul public al aceluia∫i jude˛ a cazarmei din cartierul Gai.

Logic, vom deduce c„ ace∫ti consilieri ai Partidului Rom‚nia Mare, oameni ai locului, v„d cu totul altfel lucrurile dec‚t liderii lor centrali. S„ fie ∫i acesta sensul ascuns al unei mo˛iuni depuse tocmai Ón ziua fatidic„ de 1 aprilie?

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Afl‚ndu-ne Ón ultimul an al acestei legislaturi, pare oarecum firesc ca provoc„rile electorale s„ fie numeroase ∫i exagerate. Este regretabil Óns„ c„, Óntr-un stil prea pu˛in serios, sunt abordate chestiuni foarte serioase.

De aceea consider„m c„ este absolut necesar ca Guvernul s„ ofere un r„spuns responsabil ∫i echilibrat, pentru a Ónl„tura orice dubiu Ón privin˛a amintitului monument de la Arad, a rela˛iilor Partidului Social Democrat cu U.D.M.R. ∫i a diferen˛ei fundamentale dintre Partidul Social Democrat ∫i Partidul Rom‚nia Mare.

Amplasarea monumentului celor 13 generali Ón ora∫ul Arad este o decizie luat„ Ónainte de mandatul actualului Guvern. Istoria recent„ a monumentului Óncepe Ón 1990, c‚nd, prin Ministerul Culturii de la acea dat„, se declan∫eaz„ campania pentru repunerea Ón circula˛ie a monumentului.

Œn anul 1999, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 793, s-a decis ca Aradul s„ g„zduiasc„ un monument al prieteniei rom‚no-maghiare. Actualul Guvern nu a putut dec‚t lua act de aceast„ decizie, a c„rei respectare ˛ine de seriozitatea unui angajament deja asumat ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, de imaginea Rom‚niei.

Œnc„ o precizare se impune. Exist„ o diferen˛„ Óntre dreptul comunit„˛ii maghiare de a-∫i cinsti eroii s„i ∫i Óncerc„rile unor revizioni∫ti unguri, care, har Domnului!, exist„ — s-au auzit ni∫te exemple aici — de a se folosi de simbolica acestui monument pentru a instiga spiritele.

Reconcilierea istoric„ dintre rom‚ni ∫i unguri nu poate avea loc Ón lipsa unor ac˛iuni concrete de ambele p„r˛i. Fidel acestui principiu, Guvernul Rom‚niei a decis amenajarea acestui Parc al reconcilierii rom‚no-maghiare, pentru c„, doamnelor ∫i domnilor senatori, noi vorbim de acest Parc al reconcilierii.

Œn memoria marilor personalit„˛i rom‚ne∫ti ale Revolu˛iei pa∫optiste, cu reliefuri Ón bronz ale unor B„lcescu, Cuza, Kog„lniceanu, Negri, Alecsandri, Bari˛iu, Avram Iancu, Rosetti, Magheru, am hot„r‚t ca acolo s„ fie amplasat ∫i un arc de triumf. Pozi˛ia ini˛ial„ a ministerului ∫i a Guvernului o cunoa∫te˛i.

Mesajul pe care Óncerc„m s„-l transmitem prin intermediul acestui parc monumental este c„ fricile trecutului nu trebuie s„ ne amenin˛e sub nici o form„ prezentul ∫i viitorul comun.

Guvernul rom‚n nu a negociat compromisuri pe spinarea poporului, a∫a cum mai mul˛i lideri ai Partidului Rom‚nia Mare au l„sat s„ se Ón˛eleag„ cu diferite ocazii.

Noi nu am provocat un scandal care s„ destabilizeze Óntreaga Europ„ Central„, a∫a cum probabil ar fi procedat un Executiv rom‚n condus de Partidul Rom‚nia Mare. A∫adar, noi nu am... ( _Proteste din r‚ndurile senatorilor P.R.M.)_

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/22.IV.2004 ## **Domnul Dumitru Petru Pop**

R„zvan Theodorescu

#98161

Este cert c„ ∫i Ón cadrul minorit„˛ii maghiare exist„ politicieni cantona˛i Ón concep˛ii de secol XIX ∫i care au o retoric„ asem„n„toare.

Indiferent din ce parte ar veni astfel de instig„ri ultrana˛ionaliste, extremiste, credem c„ solu˛ia este tocmai izolarea lor, prin cooperarea cu vocile moderate din ambele etnii. Conducerea U.D.M.R. este una moderat„, cu idei care se bazeaz„ pe colaborare ∫i cooperare, nu pe diviziune ∫i ostilitate interetnic„. Cu aceast„ Uniune Democrat„ a Maghiarilor din Rom‚nia am semnat noi protocolul de colaborare ∫i cu aceast„ Uniune dialog„m, Ón primul r‚nd.

Extremismul, consider„m noi, nu este reprezentativ nici pentru comunitatea maghiar„ din Rom‚nia, Ón Óntregul ei, nici pentru U.D.M.R.

P.S.D. nu ascunde Protocolul de colaborare cu U.D.M.R., iar felul Ón care dumneavoastr„ ridica˛i aceast„ problem„ pare s„ plece de la anumite idei preconcepute. Spre deosebire de Partidul Rom‚nia Mare, Partidul Social Democrat consider„ c„ U.D.M.R. este o organiza˛ie politic„ absolut legitim„ ∫i reprezentativ„ pentru minoritatea care a ales-o. Œn consecin˛„, un protocol de colaborare cu aceast„ forma˛iune nu Ónseamn„ o conspira˛ie sau un complot, a∫a cum se afirm„ abuziv Ón unele discursuri ale liderilor partidului ce a depus mo˛iunea, ci mai degrab„ un instrument de dialog ∫i colaborare politic„.

P.S.D. are propria concep˛ie politic„ despre cum trebuie abordat„ problema Transilvaniei, Ón general, ∫i a convie˛uirii interetnice, Ón particular.

f nem s„ v„ amintim, Ón primul r‚nd, c„ protocolul a fost aprobat ∫i asumat de Óntregul Partid Social Democrat. Œn al doilea r‚nd, protocolul cu U.D.M.R. nu este o Ón˛elegere guvernamental„, ci o colaborare punctual„, parlamentar„. Este un acord cu un con˛inut preponderent tehnic.

Prin ajutorul pe care ni l-a oferit Ón implementarea unor m„suri de ordin administrativ ∫i politic, U.D.M.R. ∫i-a dovedit loialitatea ∫i respectul fa˛„ de statul Ón care ac˛ioneaz„, Rom‚nia.

Dac„ aceste reu∫ite comune se vor Ónmul˛i, atunci oamenii vor vedea c„ lucrurile se mi∫c„, c„ mesajele ultrana˛ionali∫tilor, ale extremi∫tilor, vor r„suna Ón gol, f„r„ ecou. La o agresiune de idei nu putem r„spunde cu c„tu∫e, ci prin ac˛iuni concrete, Ón folosul oamenilor. Œn acest fel, ideile instigatoare Ó∫i vor pierde audien˛a.

Se impune s„ remarc„m cump„tarea, echilibrul ∫i mai ales spiritul critic al societ„˛ii civile transilvane Ón fa˛a a tot felul de tentative de Ónvr„jbire ∫i agitare. Este foarte Óncurajator s„ constat„m progresele realizate Ón materie de cultur„ civic„ ∫i toleran˛„ interetnic„. Poate c„ este momentul s„ privim Transilvania ca un spa˛iu al convie˛uirii pa∫nice, ∫i nu ca pe un teritoriu al instabilit„˛ii, unde diverse grupuri de interese cu orient„ri extremiste Óncearc„ s„ resuscite spectrul unor conflicte din trecut.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

La Arad nu se repune pe soclu o statuie care vorbe∫te despre viziunea maghiar„ asupra Revolu˛iei de la 1848—1849, ci se a∫az„, fa˛„ Ón fa˛„, complementare, dou„ monumente, unul vechi ∫i altul nou, acesta din urm„ fiind un act de triumf cu imaginea eroilor pa∫opti∫ti

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/22.IV.2004 ai rom‚nilor. Stau fa˛„ Ón fa˛„, Óntr-un fel, Óntr-un dialog plastic, dar ∫i ideatic, imaginile care traduc dou„ viziuni distincte asupra aceluia∫i moment.

Reu∫ita lor plastic„, divergen˛a lor istoric„, cert„, dar nu insurmontabil„, pot s„ arate, la un hotar al Rom‚niei c„tre Ungaria, Óntr-un teritoriu rom‚nesc supus c‚ndva coroanei Sf‚ntului ™tefan, dar ast„zi liber, c„, dincolo de adversit„˛ile istoriei care ne-au desp„r˛it nu o dat„, unguri ∫i rom‚ni, rom‚ni ∫i unguri suntem capabili acum s„ privim Ómpreun„, neap„rat Ómpreun„, c„tre viitor.

Acesta este mesajul Parcului reconcilierii rom‚nomaghiare ∫i cine nu dore∫te s„-l perceap„ a∫a, _sine ira et studio_ , risc„ s„ r„m‚n„ prizonierul trecutului sau chiar al prezentului, Ónc„, pe alocuri, Óncr‚ncenat.

Prefer„m o perspectiv„ c„tre viitor ∫i o contemplare obiectiv„ a unei Revolu˛ii care ne-a creat ca na˛iune modern„ ∫i pe noi, ∫i pe vecinii no∫tri de la apus.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Av‚nd Ón vedere argumentele prezentate de Guvern, ca r„spuns la mo˛iunea depus„ de cei 39 de senatori apar˛in‚nd Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, consider„m c„ am demonstrat pe larg caracterul nefondat ∫i tenden˛ios al con˛inutului acesteia ∫i, pe cale de consecin˛„, solicit„m plenului Senatului s„ resping„ prin votul s„u mo˛iunea care a f„cut obiectul dezbaterii noastre de ast„zi.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Dumitru Badea

#102984

## **Domnul Dumitru Badea:**

Domnule pre∫edinte, Onorat auditoriu,

Regret„m c„ domnul prim-ministru Adrian N„stase trateaz„ Ón nota obi∫nuit„ de arogan˛„ mo˛iunea noastr„. Ar fi putut, dup„ at‚tea zile de îrela∫“ pe la Cornu, s„ vin„ s„ explice Senatului de ce, cu toate protestele ∫i manifest„rile popula˛iei rom‚ne∫ti, prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 282 din 4 martie 2004, grupul statuar al celor 13 generali, dovedi˛i c„ au fost uciga∫i de rom‚ni, este scos din cenu∫a istoriei, unde-i era locul, ∫i reamplasat Óntr-o pia˛„ public„ din Arad.

Prin acest gest, care nu este singular, Guvernul N„stase sfideaz„ nu numai Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 31/2002, promovat„ chiar de domnul prim-ministru, dar ∫i orice alte norme morale.

Ne pare r„u s„ o spunem, dar neconcordan˛a Óntre vorbe ∫i fapte a devenit, din p„cate, o regul„ Ón conduita domnului prim-ministru.

Ca argumente, Ói reamintim afirma˛iile pe care le-a f„cut cu pu˛in timp Ón urm„, citez: îStatuia...“ — a Ungariei Mari, _nota noastr„_ — î...este o born„ a Ungariei ∫i nu are ce c„uta pe teritoriul Rom‚niei.“

Tot Domnia sa declara la Alba-Iulia, pe 28 noiembrie 2002, citez din nou: îC‚t prive∫te monumentul Ungariei Mari, nu numai acesta, dar nici un alt monument, susceptibil de a leza sentimentul rom‚nilor, nu va fi ridicat pe teritoriul Rom‚niei.“

Devenit„ moned„ de schimb a Guvernului N„stase, sub ∫antajul U.D.M.R., care amenin˛„ P.S.D.-ul cu retragerea sprijinului parlamentar, statuia, denumit„ a libert„˛ii, Ón fapt, un simbol al agresiunii ∫i crimei antirom‚ne∫ti, va fi reinstalat„ Ón timp record. Guvernul va investi 90 miliarde lei din rezerva sa bugetar„, iar Ungaria a trimis deja, pentru urgentarea lucr„rii, dou„ macarale de mare capacitate.

Œncet, dar sigur, Guvernul N„stase trece Rom‚nia sub suveranitatea Ungariei, ˛ar„ care Ó∫i permite s„ fac„ orice pe teritoriul nostru f„r„ a cere aprobare ∫i f„r„ a fi Óntrebat„ de cineva asupra ac˛iunilor sale, ac˛iuni care au, de regul„, un caracter dezintegrator asupra structurilor noastre statale.

Domnul senator P„unescu ∫i domnul senator Quintus au dat, mai Ónainte, c‚teva asemenea exemple. Din nou, din lips„ de timp, nu doresc s„ insist asupra acestui aspect.

Practic, Rom‚nia a devenit proprietatea Guvernului N„stase. Ea este negociat„ la un troc nu prea curat, Ón condi˛ii Ón care interesul na˛ional este apreciat ca o no˛iune desuet„.

Diverse voci Óncearc„ diminuarea importan˛ei acestei ac˛iuni guvernamentale ∫i neag„ f„r„ argumente faptul c„ reintroducerea Ón circuitul public a unui monument care simbolizeaz„ crima nu poate dec‚t s„ influen˛eze negativ sensibilitatea na˛ional„ a rom‚nilor ∫i buna Ón˛elegere interetnic„.

Argumentele Ómpotriva unor astfel de atitudini, datorate ignoran˛ei sau relei-credin˛e, sunt Óns„ zdrobitoare. Lichidarea prin torturi ∫i execu˛ii a 40.000 de rom‚ni, Óntre care 100 de preo˛i, de c„tre trupele conduse de generalul Bem, care a ocupat Transilvania Ón ianuarie— martie 1849, distrugerea prin incendiere a peste 300 de sate sunt fapte ce nu pot fi contestate.

Celor are cocheteaz„ ast„zi cu argumente de genul lipsei Ón acea perioad„ istoric„ a unei legisla˛ii care s„ incrimineze atrocit„˛ile comise de cei 13 generali le r„spundem: crimele au fost pedepsite de c‚nd lumea, iar faptele acestor c„l„i nu pot fi acoperite prin invocarea unei sentin˛e de condamnare care incrimineaz„ doar atitudinea lor antihabsburgic„.

Suntem pentru reconciliere, dar nu admitem s„ fim agresa˛i ∫i umili˛i Ón continuare prin acoperirea acestor criminali cu laude.

Atunci c‚nd domnul N„stase va Ón˛elege acest lucru, multe fr„m‚nt„ri ale rom‚nilor vor disp„rea ca ni∫te vise ur‚te. Va mai avea Óns„ timp pentru a-∫i schimba atitudinea?

Unii sus˛in c„ aceast„ statuie, a∫a-zis„ a libert„˛ii, nu are nici o leg„tur„ cu generalii criminali. Ne sim˛im datori s„ le amintim acestora simplul fapt, care nu a fost o Ónt‚mplare, c„ statuia a fost ridicat„ pe soclu Ón 1890, cu prilejul comemor„rii execu˛iei lor. Ea a fost denumit„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/22.IV.2004 Ungaria, simboliz‚nd Ungaria Mare, dorindu-se atunci ∫i omagierea celor o mie de ani europeni ai maghiarimii. Ea fost dat„ jos de Ion I.C. Br„tianu, Ón 1925, deoarece devenise centrul unor frecvente manifesta˛ii ungare, iredentist ∫ovine, a∫a cum poate fi ∫i Ón viitor, dac„ nu se va stopa reamplasarea ei. Aceasta pentru c„ unii reprezentan˛i ai maghiarimii sunt deja ostili fa˛„ de ideea reconcilierii. Un domn Szilágy Sándor, persoan„ ce ocup„, probabil, o func˛ie pe la U.D.M.R., respinge din start ideea amplas„rii statuii Óntr-un Parc al reconcilierii rom‚no-maghiare. El sus˛ine c„ statuia semnific„, citez, îlibertatea de a fi maghiar“ ∫i dezvolt„ ideea nociv„ c„, resping‚nd reamplasarea acestei statui Ón centrul Aradului, rom‚nii ar transmite mesajul c„ nu accept„ ca maghiarii s„ tr„iasc„ liberi, al„turi de ei, Óngr„dindu-le aceast„ libertate. S„ te fereasc„ Dumnezeu de imagina˛ia bolnav„ a unor maghiari!

Grupul parlamentar al P.R.M. face apel la to˛ii colegii senatori s„ nu Óncurajeze Ón nici un fel astfel de ac˛iuni, fie ele ∫i guvernamentale, care Ónvr„jbesc etniile ∫i ne am„r„sc via˛a.

Mai mult, a∫a cum rezult„ din titlul mo˛iunii, statuia celor 13 generali unguri care au ucis 40.000 de rom‚ni nu are ce c„uta pe teritoriul Rom‚niei. Cerem Guvernului s„ Ónceap„ de Óndat„ negocieri pentru transferarea acesteia Ón Ungaria. Ar fi un act inteligent care ar fi apreciat cum se cuvine de popula˛ie.

Œn acest sens, v„ rug„m, doamnelor ∫i domnilor colegi, s„ privi˛i cu toat„ responsabilitatea demersul nostru ∫i s„ vota˛i mo˛iunea Ón integritatea ei, prin urmare, ∫i m„surile cuprinse Ón dispozitiv ∫i a c„ror aplicare ar conduce la detensionarea situa˛iei create Ón aceast„ neinspirat„ hot„r‚re de Guvern care poart„ num„rul 282/2004.

V„ mul˛umesc.

Grigore Zanc

#108949

## **Domnul Grigore Zanc:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

O destul de bogat„ experien˛„ a implic„rii ∫i confrunt„rii din domeniul rela˛iilor interetnice, Ón spe˛„ rom‚no-maghiare, m„ Óndrept„˛e∫te, cred, s„ pledez ast„zi Ómpotriva mo˛iunii P.R.M., îStatuia celor 13 generali unguri care au ucis 40.000 de rom‚ni nu are ce c„uta pe teritoriul Rom‚niei“.

Nu am s„ enum„r situa˛iile, mai mult sau mai pu˛in conflictuale, pe care le-am avut de gestionat, ca prefect de Cluj, Ón perioada 1990—1996, ori ca reprezentant al partidului din care fac parte, av‚nd responsabilit„˛i specifice pentru zona Transilvaniei. Voi spune doar c„ am r„mas consecvent pozi˛iei acestui partid care s-a afirmat ca promotor al interesului na˛ional, al unit„˛ii ∫i integrit„˛ii na˛ionale statale a Rom‚niei.

De pe aceast„ pozi˛ie m-am pronun˛at, fie Ón presa scris„, fie Ón dezbateri televizate, Ómpotriva reamplas„rii

statuii celor 13 generali, consider‚nd c„ repunerea ei, ca atare, Ón peisajul ar„dean, nu ar face dec‚t s„ reÓnvie o perspectiv„ unilateral„ a semnifica˛iei acestui monument, respectiv a unei conjuncturi istorice nefericite, care poate st‚rni vrajb„ Ón locul reconcilierii ∫i bunei convie˛uiri de pe aceste meleaguri.

Hot„r‚rea de Guvern nr. 282 din 4 martie 2004 privind Ónfiin˛area Monumentului Unirii de la Arad este aidoma gestului unui mare ∫i profund istoric, regretatul academician David Prodan, care, Ón introducerea la o lucrare cu rol testamentar, îTransilvania ∫i iar Transilvania“, scria: îRevenim asupra materialelor istorice ∫i tezelor Ón cauz„, Ón vederea prevederilor pentru ziua de m‚ine. Suntem cel mai mare ∫i mai compact popor din acest sud-est al Europei, pentru a nu privi cu Óncredere viitorul, iar pentru a lumina drumul Ónainte nu e mai Ón˛elept s„ ne Ómp„c„m cu verdictul istoriei ∫i s„ ne Ón˛elegem?“, pentru a ad„uga apoi Ón Óncheiere: îIstoria merge Ónainte, nu Ónapoi.“

Am f„cut aceast„ apropiere pentru c„, a∫a cum bine ∫ti˛i, ideea unui parc al reconcilierii rom‚no-maghiare dateaz„ de mai mul˛i ani.

Unul dintre politicienii care se revendic„ drept urma∫ Óntr-ale politicii al liberalului Ionel Br„tianu, semnatarul din 1925 al Decretului prin care Statuia Libert„˛ii din Arad avea s„ fie demontat„, spunea Ón octombrie 1999: îGuvernul nu a luat o decizie de Ónfiin˛are a acestui monument, ci doar de Ónfiin˛are a unui parc al prieteniei rom‚no-maghiare, unde s„ fie reprezenta˛i statuar at‚t eroi ai revolu˛iei maghiare, c‚t ∫i eroi ai revolu˛iei rom‚ne.“

Privit„ de-a lungul vremii ca o problem„ controversat„, ideea a prins acum, din nou, contur.

Deci acum nu este vorba de nici o Ón˛elegere secret„ cu ungurii, de troc cu interesul na˛ional, este vorba doar de ideea reconcilierii, Ón spiritul acela franco-german, dac„ vre˛i. Œn Parcul reconcilierii din Arad, care va prinde contur prin hot„r‚rea de Guvern, va fi amplasat, pe l‚ng„ monumentul amintit, un arc de triumf simboliz‚nd momente din lupta transilv„nenilor Ón timpul Revolu˛iei de la 1848.

S„ mai ad„ug„m, pe de alt„ parte, c„ art. 13 paragraful 2 din Tratatul de baz„ rom‚no-ungar men˛ioneaz„ c„ p„r˛ile contractante vor ac˛iona pentru protejarea monumentelor istorice de cult ∫i a vestigiilor existente pe teritoriul lor, care p„streaz„ memoria celeilalte p„r˛i semnatare, dar aici nu este vorba doar despre respectarea tratatului Ón sine.

Analiz‚nd mo˛iunea, r„m‚i totu∫i contrariat, Ón primul r‚nd, de superficialitatea argumentelor de ordin istoric, preluate exclusiv dintr-o bro∫ur„ de 78 de pagini a istoricului militar Mircea Dogaru, îB„t„lia pentru Ungaria“, asta Ón ciuda faptului c„ P.R.M. are printre membrii s„i destui istorici de prestigiu, or, lucrarea amintit„ este mai degrab„ expresia unui punct de vedere pasional, neargumentat riguros ∫tiin˛ific.

Autorii mo˛iuni ar fi avut la Óndem‚n„, cu pu˛in„ bun„voin˛„, m„car lucrarea de referin˛„ a academicianului Cornelia Bodea, î1848 la rom‚ni“, o lucrare de peste

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/22.IV.2004 3.000 de pagini, sigur, cam mult de citit, dar av‚nd avantajul numeroaselor izvoare istorice rom‚ne, maghiare, franceze, engleze, austriece, germane etc., adic„ o abordare a Revolu˛iei rom‚nilor de la 1848—1849 dintr-o multitudine de unghiuri, care permit Ón˛elegerea corect„ ∫i complet„ a evenimentelor, inclusiv faptul c„ cei 13 generali nu au fost unguri cu to˛ii, nou„ dintre ei fiind de alte origini etnice, croat„, austriac„, s‚rb„, german„, armean„ ∫i care s-au al„turat armatei revolu˛ionare maghiare benevol, anima˛i de ideea libert„˛ii, v„zut„ atunci ca o cauz„ a revolu˛iei maghiare, dar ∫i a lor.

Desigur, Ón timpul Revolu˛iei de la 1848 au fost evenimente reprobabile, au fost represalii de ambele p„r˛i. Œn urma deciziei nefericite a Dietei maghiare de a hot„rÓ Óncorporarea Principatului Transilvaniei la Ungaria, Transilvania a devenit un c‚mp de lupt„ Óntre unguri, pe de-o parte, ∫i rom‚nii alia˛i cu imperialii austrieci, de cealalt„ parte. Transilvania a fost un adev„rat teatru de r„zboi, iar pierderile au fost pe m„sur„.

Œn Proclama˛ia de la ™oimu∫, din august 1949, Acsente Sever sublinia Ón acest sens: îLupta care se Óncinse Óntre noi ∫i maghiari, acu∫ un an, se pare c„ se curm„. Suferin˛ele ambelor p„r˛i sunt a∫a de mari, Ónc‚t nu le poate cineva vorbi, nici scrie. Omoruri, aprinderi ∫i crudelit„˛i f„cur„ unii mai mari dec‚t al˛ii.“

Resuscitarea unor asemenea sentimente ast„zi nu serve∫te, cred, nim„nui ∫i cu at‚t mai mult unei cauze pentru un viitor mai bun. A∫a cum spunea Robert Schumann: îNu vom putea combate na˛ionalismul celuilalt opun‚ndu-i propriul nostru na˛ionalism. Valul de na˛ionalisme nu va putea fi comb„tut dec‚t printr-o politic„ constructiv„ ∫i colectiv„, Ón cadrul c„reia fiecare Ó∫i va g„si locul, datorit„ unei solidarit„˛i efective a intereselor ∫i eforturilor.“

O asemenea solu˛ie a fost g„sit„. Ea constituie r„spunsul domnului Ion Iliescu, pre∫edintele Rom‚niei, chiar la solicitarea liderului P.R.M., domnul Vadim Tudor, Ón septembrie 2003, de a c„uta o solu˛ie constructiv„ Ón problema amplas„rii monumentului eroilor maghiari de la Arad. Solu˛ia const„ Ón Parcul reconcilierii de la Arad, solu˛ie realist„, pozitiv„ ∫i constructiv„, corespunz‚nd deopotriv„ ∫i rom‚nilor, ∫i maghiarilor.

Hot„r‚rea Guvernului Adrian N„stase din 4 martie 2004 consfin˛e∫te aceast„ solu˛ie.

Doamnelor ∫i domnilor,

Bunele rela˛ii rom‚no-maghiare nu pot fi prejudiciate de resentimente care s„ pun„ Ón pericol Ónsu∫i destinul nostru european. Autorii mo˛iunii nu reu∫esc prin aceast„ ac˛iune dec‚t s„ se plaseze Ón afara timpului ∫i a mersului istoriei.

Tocmai ei acuz„ ast„zi Guvernul P.S.D. de sc„derea autorit„˛ii ∫i credibilit„˛ii interne ∫i externe ∫i de activit„˛i Ómpotriva istoriei ∫i demnit„˛ii rom‚nilor. S„ proferezi asemenea acuza˛ii Ónseamn„ s„ negi eviden˛a. Œn viziunea dumneavoastr„, stima˛i colegi de la P.R.M., intrarea Rom‚niei Ón NATO Ón timpul acestui Guvern, Ónseamn„ sc„derea autorit„˛ii ∫i credibilit„˛ii?

Grigore Zanc

#116672

...nu Ónseamn„ nici pierderea identit„˛ii, nici a integrit„˛ii na˛ionale. Premierul Adrian N„stase, pre∫edintele P.S.D., men˛iona clar, de-a lungul timpului: îA∫ dori s„ subliniez c„ integrarea european„ nu este opus„ ∫i nu poate fi separat„ de afirmarea identit„˛ii noastre na˛ionale. De aceea, orice politic„ ce refuz„ destinul euroatlantic al Rom‚niei devine implicit o politic„ antina˛ional„.“

Œn acest sens, stima˛i colegi semnatari ai mo˛iunii, ave˛i posibilitatea, ∫i apelez la Ón˛elepciunea dumneavoastr„, s„ milita˛i Ón continuare al„turi de noi pentru identitatea ∫i valorile unit„˛ii na˛ionale, desigur, ca unitate Ón diversitate, Ón diversitatea multicultural„ a Europei unite. De aceea, haide˛i s„ Óncerc„m o dedramatizare a evenimentelor care au fost ∫i s„ nu le mai scoatem din contextul lor istoric, doar de dragul c‚∫tig„rii electoratului _. (Rumoare.)_ Pe conflict, frustr„ri, animozit„˛i ∫i resentimente nu se poate construi nimic pozitiv.

S„ ne amintim c„ mii de rom‚ni ∫i-au g„sit sf‚r∫itul Ón Primul R„zboi Mondial pe teritorii str„ine, departe de ˛ar„. Tragic mai este c„ nici m„car nu au murit cu arma Ón m‚n„ Ón focul b„t„liilor, ci au pierit de foame, a∫a cum un exemplu la asemenea orori este Lag„rul de prizonieri de la Soulzmatt, Ón Alsacia, cucerit„ atunci de nem˛i.

Noi ce ar urma s„ facem acum? S„ ne uit„m piezi∫ la francezii care a avut grij„ doar de prizonierii lor, ∫i nu ∫i de ai no∫tri, Ón acei ani de tragic„ amintire? Cei care vin Ón pelerinaj an de an la Soulzmatt au rude printre cei care ∫i-au g„sit odihna ve∫nic„ Ón acest cimitir de trist„ celebritate. Preo˛ii ortodoc∫i oficiaz„ o slujb„ Ón memoria martirilor, slujb„ la care particip„ ∫i francezi, oficialit„˛i sau simpli localnici, se face praznicul tradi˛ional ca la noi, la rom‚ni, dar nimeni nu scr‚∫ne∫te din din˛i Ómpotriva nim„nui.

La Mohaci, unde exist„ Morm‚ntul comun al eroilor c„zu˛i Ón 1526 pentru eliberarea Ungariei de sub domina˛ia otoman„, este invitat ∫i particip„, an de an, ambasadorul Turciei.

Revenind la Schumann ∫i parafraz‚ndu-l, am putea spune c„ ideea unei Europe reconciliate, unite ∫i puternice trebuie s„ fie de acum Óncolo cuv‚ntul de ordine pentru tinerele genera˛ii doritoare s„ serveasc„ omenirea, Ón sf‚r∫it eliberat„ de sub jugul urii ∫i al fricii ∫i care Ónva˛„, dup„ lungi dezbin„ri, fr„˛ia cre∫tin„. ™i tot

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/22.IV.2004 el spunea, referindu-se la reconcilierea franco-german„: îIntegrarea Europei este o oper„ imens„ ∫i arz„toare care niciodat„ nu a mai fost Óncercat„. Ea presupune o schimbare diametral„ a rela˛iilor dintre statele europene, Ón special dintre Fran˛a ∫i Germania. Opera aceasta noi o Óntreprindem Ón comun, pe o baz„ absolut paritar„, Ón stim„ ∫i Óncredere reciproc„, dup„ ce genera˛ia noastr„ a cunoscut cel mai Ónalt grad al suferin˛ei ∫i al urii.“

Doamnelor ∫i domnilor,

Ast„zi suntem membri cu drepturi depline Ón NATO, al„turi de vecina noastr„ Ungaria.

Norica Nicolai

#120965

## **Doamna Norica Nicolai:**

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Istoria i-a obligat pe rom‚nii transilv„neni s„ lupte pentru p„strarea sufletului str„mo∫esc ∫i a fiin˛ei lor na˛ionale.

Unirea de la 1918 constituie unul dintre momentele cruciale ale istoriei Rom‚niei, iar Tratatul de la Trianon, semnat Ón 1920, constituie consacrarea european„ a acestui moment istoric.

Ast„zi, dup„ aderarea la NATO, Rom‚nia s-a Óncadrat Óntr-un sistem de via˛„ statal„, absolut sigur„ pe frontierele ei ∫i pe viitorul ei, respect‚nd valorile europene de toleran˛„ ∫i conciliere.

Dup„ 1920 au existat oameni politici ∫i guverne care au avut respect pentru decizia politic„ ∫i care ∫i-au motivat deciziile politice pe prevenirea conflictelor. A∫a se face c„ Ón 1925, la solicitarea comunit„˛ii locale, Guvernul condus de I.C. Br„tianu, prin Ordonan˛a nr. 1.512 din 30 mai 1925, dispune îautorizarea Prim„riei Ora∫ului Arad s„ Óncheie prin buna Ónvoial„ cuvenitul contract cu domnul Raffaelo Vignali din Oradea Mare, pentru darea Ón Óntreprindere a lucr„rilor de demontare ∫i a∫ezare Ón Muzeul Palatului Cultural al numitului ora∫ a statuilor lui Kossuth ∫i a libert„˛ii“.

Nu numai perioada interbelic„ a fost o perioad„ care a generat conflicte etnice, domnilor ∫i doamnelor. O istorie prezent„, ∫i avem al„turi Kosovo, avem Irakul, arat„ c„ deciziile politice care sunt susceptibile s„ genereze conflicte etnice pot duce la r„zboaie ∫i la terorism. Un guvern responsabil, un om politic responsabil are obliga˛ia s„ ia acele decizii politice care s„ promoveze pacea, Ón˛elegerea ∫i concilierea.

Prin aceea∫i ordonan˛„, domnul I.C. Br„tianu este Óns„rcinat de Guvern s„ aduc„ la Óndeplinire dispozi˛iile prezentului ordin.

Ilu∫trii Ónainta∫i liberali au considerat Óntotdeauna c„ monumentele apar˛in muzeelor, apar˛in artei ∫i apar˛in istoriei.

Œntr-un document din 1939, emis de Prim„ria Municipiului Arad, se consemneaz„: îAutoritatea comunal„ ∫i statul rom‚n au luat m„suri ca demontarea acestor monumente s„ se fac„ astfel Ónc‚t s„ nu li se aduc„ nici cea mai mic„ deteriorare, pentru ca statul maghiar, singurul pentru care aceste monumente constituiau o valoare artistic„ ∫i istoric„, s„ aib„ ocaziunea s„ le r„scumpere ∫i s„ nu ne poat„ acuza de barbarie ∫i distrugerea unor monumente de art„.“ Rom‚nii ∫i reprezentan˛ii lor au pre˛uit arta ∫i au respectat istoria.

Ca liberali, am considerat Óntotdeauna c„ pacea este mai bun„ dec‚t conflictul, c„ Ónfr„˛irea este mai bun„ dec‚t ura, c„ mai bun este respectul ∫i lupta solidar„ dec‚t vrajba.

Rom‚nii din Transilvania, din jude˛ul Arad, au lansat un apel c„tre conciliere — apel permanent care, din p„cate, nu a fost ascultat — ∫i a∫ dori ca Ón acest sens, tot ca un apel la reconciliere, s„ interpreta˛i decizia Guvernului rom‚n, ∫i nu ca un apel c„tre ridicarea de monumente care nu au apar˛inut statului rom‚n. Ei solicit„ ca, prin referendum, s„ decid„ modul Ón care Ó∫i amplaseaz„ monumentele ∫i-∫i venereaz„ eroii. Eu cred c„ din respect pentru comunitatea local„ acest lucru trebuia s„ se Ónt‚mple Ónainte de decizia unui Guvern. Pentru c„ spiritul european ne oblig„ pe to˛i — rom‚ni ∫i maghiari, deopotriv„ — s„ elimin„m dintre noi orice motiv de dezbinare, ∫i deciziile proaste ∫i nemotivate sunt motive de dezbinare, de tensiune, s„ tr„im Ón respect unii fa˛„ de ceilal˛i. Un trecut p„tat prea mult de s‚nge ne cheam„ la un viitor care s„ confirme Ón˛elepciunea popoarelor noastre, ca prob„ a Ón˛elegerii faptului c„ mai presus de orice Óntre unguri ∫i rom‚ni trebuie s„ domneasc„ respectul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/22.IV.2004 Am ascultat ast„zi dezbateri academice pe tema istoriei acestei statui. Noi credem c„ nu acesta este fondul problemei. Fondul problemei este ca un Guvern s„ ia decizii care s„ nu creeze vrajb„, care s„ promoveze un spirit european, s„ promoveze toleran˛a, s„ nu genereze conflicte interetnice ∫i s„ nu Óncurajeze extremismul.

Fa˛„ de astfel de decizii, noi vom vota, cu o singur„ excep˛ie, pentru aceast„ mo˛iune.

Markó Béla

#125141

## **Domnul Markó Béla:**

Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Dac„ de acum 10 ani am fi dezb„tut o astfel de mo˛iune Ón Senatul Rom‚niei, cu to˛ii am fi avut probabil sentimentul unei contradic˛ii istorice care nu poate fi nicidecum anulat„. Am fi fost cu to˛ii, f„r„ excep˛ie, a∫a cum s-a ∫i spus ast„zi, prizonierii trecutului. ™i totu∫i Ón ace∫ti ani am Ónceput s„ ne eliber„m de aceast„ mo∫tenire dramatic„, de obsesia unei controverse rom‚no-maghiare care nu se va dizolva niciodat„. Am avansat, cu o excep˛ie grav„ ∫i totodat„ ridicol„: semnatarii acestei mo˛iuni.

Pierdu˛i Ón labirintul minciunilor ∫i insinu„rilor, ace∫ti colegi propag„ un na˛ionalism demodat ∫i periculos. Noi, ceilal˛i, nu am devenit mai pu˛in rom‚ni sau mai pu˛in maghiari prin apropierea noastr„, prin asumarea unor coali˛ii sau colabor„ri, ci, dimpotriv„, am avut curajul s„ ne Óntindem m‚na ∫i astfel s„ servim adev„ratul interes al Rom‚niei: interesul unor rela˛ii normale, interesul unui efort solidar al rom‚nilor ∫i maghiarilor. Tot a∫a, Ón context interna˛ional, am avut ∫i avem Ón continuare interesul unei colabor„ri c‚t mai bune Óntre Rom‚nia ∫i Ungaria.

Mo˛iunea dezb„tut„ ast„zi afirm„ c„ Hot„r‚rea de Guvern nr. 282/2004, deci decizia privind Ónfiin˛area Parcului reconcilierii din Arad, citez, îEste Ón contradic˛ie flagrant„ cu realit„˛ile istorice ∫i interesul na˛ional“.

Nu hot„r‚rea de Guvern incriminat„, ci argumenta˛ia dumneavoastr„, stima˛i semnatari, este Ón contradic˛ie flagrant„ cu realit„˛ile istorice ∫i interesul na˛ional.

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Nimeni nu poate nega c„ au existat Ón istoria noastr„ momente dureroase, c‚nd Ónainta∫ii no∫tri s-au aflat Ón tabere opuse ∫i nici min˛ile cele mai luminate nu au reu∫it s„ Ómpiedice conflictele. Nu am fi sinceri dac„ am afirma c„ vedem deja la fel, cu acelea∫i sentimente, personalit„˛ile noastre din trecut ∫i c„ avem aceea∫i percep˛ie noi, maghiarii ∫i rom‚nii, Ón leg„tur„ cu Avram Iancu sau Kossuth Lajos, de exemplu. Dar am Ónv„˛at un lucru extrem de important Ón ace∫ti ani: s„-l respect„m pe cel„lalt ∫i s„-i respect„m sentimentele. Nu Ól po˛i obliga pe semenul t„u s„ g‚ndeasc„ ∫i s„ simt„ la fel ca tine, dar Ói po˛i pretinde s„ te respecte. ™i dac„ procedezi a∫a, Óncetul cu Óncetul, eventual, ˛i se vor schimba ∫i sentimentele.

Astfel ne aplec„m noi, maghiarii din Rom‚nia, Ón fa˛a s„rb„torilor ∫i eroilor dumneavoastr„. Astfel a˛i conceput ∫i dumneavoastr„ s„rb„toarea noastr„ de 15 martie, onor‚ndu-ne Ón ultimii ani ∫i prin mesajele prim-mini∫trilor, Óncep‚nd cu anul 1997.

Œn implementarea unui astfel de climat ne-a ajutat ∫i faptul c„ totu∫i avem mai multe momente de solidaritate, de idealuri comune Ón istoria noastr„ dec‚t conflictele care ne separ„.

Cei 13 generali reprezint„ un simbol al comuniunii de idei, al idealurilor comune de libertate, egalitate ∫i fr„˛ie. Majoritatea lor nu au fost maghiari. Unii dintre ei nu au vorbit limba maghiar„. Au fost revolu˛ionari ∫i au murit de m‚na tiraniei.

Maria Petre

#132893

## **Doamna Maria Petre:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Voi avea o abordare un pic diferit„ de fiecare dintre dumneavoastr„, cei care a˛i vorbit Ónaintea mea, ∫i asta nu doar dintr-un motiv care ˛ine de zona Ón care m-am n„scut, de zona pe care o reprezint Ón Senatul Rom‚niei, ∫i anume de faptul c„ sunt din sud, din Ialomi˛a, unde asemenea discu˛ii nu au loc aproape niciodat„, ci dintr-o ra˛iune care ˛ine p‚n„ la urm„ de ceea ce cer colegii no∫tri de la P.R.M., semnatari ai mo˛iunii, ca ∫i finalitate pentru dezbaterea noastr„ de ast„zi.

Dincolo de Óntoarcerea Ón istorie, dincolo de tema generoas„, p‚n„ la urm„, a reconcilierii rom‚nomaghiare, eu cred c„ pe fond, ∫i domnul ministru, din p„cate, nu a abordat sub nici o form„ cererea concret„ a grupului de colegi care au semnat mo˛iunea. Pe fond, este vorba de abordarea neserioas„ a unui proiect extrem de serios Ón con˛inutul ∫i Ón finalitatea sa, pentru c„ dac„, domnule ministru, a˛i fi dorit s„ pune˛i Ón aplicare o decizie a Guvernelor precedente, o decizie a unui Guvern din 1999, nu ar fi fost nevoie de adoptarea unei asemenea hot„r‚ri de Guvern, a˛i fi introdus Ón bugetul pe care l-a˛i trimis spre dezbatere ∫i aprobare Parlamentului Rom‚niei aceast„ sum„, grupul statuar, monumentul respectiv ar fi fost rezultatul unui concurs na˛ional, cum era firesc.

Deci, p‚n„ la urm„, hot„r‚rea de Guvern, a∫a cum apare ∫i a∫a cum o contest„, ∫i o contest„m ∫i noi Ómpreun„ cu colegii no∫tri de la P.R.M., este Ón maniera obi∫nuit„ Ón care Guvernul pe care dumneavoastr„ Ól reprezenta˛i ast„zi aici Ón˛elege s„ utilizeze banii publici, Ón˛elege s„ hot„rasc„ peste capul comunit„˛ii locale ni∫te lucruri care ˛in de competen˛a comunit„˛ii locale. Era de minim„ decen˛„, era de minim„ respectare a legii ∫i de minim bun-sim˛ ca Ón acea comunitate local„ s„ aib„ loc, pentru ca reconcilierea chiar s„ devin„ un obiectiv concret ∫i s„ devin„ posibil„, s„ aib„ loc o procedur„ de referendum.

V„ repet, domnule ministru, n-a˛i vorbit deloc de ce a fost nevoie s„ veni˛i Ón luna martie 2004 cu alocarea, pe metoda bine cunoscut„ ∫i practicat„ de dumneavoastr„ Ón ace∫ti ultimi 4 ani, din rezerva la dispozi˛ia Guvernului, ∫i nu prin introducerea concret„ ∫i corect„ Ón bugetul de stat al Rom‚niei a unei asemenea aloc„ri. Dac„ toate aceste lucruri s-ar fi f„cut, ast„zi n-am fi avut de-a face cu mo˛iunea pe care colegii no∫tri au ini˛iat-o ∫i care, p‚n„ la urm„, dincolo de controversa istoric„, dincolo de neÓn˛elegerea Óntre un partid ∫i un alt partid, unul aflat la putere, cel„lalt aflat Ón opozi˛ie, este vorba de o practic„ guvernamental„.

Ca urmare a faptului c„ cererea colegilor no∫tri, finalitatea acestei mo˛iuni este corect„, ∫i nu m„ voi referi, ∫i nici n-am f„cut-o, Ón nici un fel la con˛inutul mo˛iunii ∫i la ceea ce numeam controvers„ istoric„, noi vom sus˛ine, pentru c„ nu este corect ca banii publici Ón Rom‚nia s„ se aloce pe asemenea manier„, pe o asemenea procedur„, ∫i nu este corect, de asemenea, s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/22.IV.2004 hot„r‚m peste capul unor comunit„˛i locale, unor autorit„˛i alese prin votul cet„˛enilor din acel ora∫ ∫i din acel jude˛, s„ hot„r‚m noi ce anume s„ se amplaseze, ce anume s„ se fac„ cu o sum„ ∫i care din arti∫tii, din sculptorii Rom‚niei s„ se ocupe de un monument.

V„ repet, nu ne-a spus domnul ministru nimic despre concursul pe baza c„ruia sculptorul Bolborea a fost desemnat s„ realizeze o lucrare at‚t de generoas„ p‚n„ la urm„ ∫i cu o destina˛ie at‚t de important„.

V„ mul˛umesc.

Gheorghe Buzatu

#136784

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Nu avusesem Ón vedere s„ iau cuv‚ntul. Nu m-am Ónscris pe lista care s-a solicitat. Este adev„rat Óns„ c„ am semnat mo˛iunea.

Dac„ am luat cuv‚ntul este pentru c„ mai mul˛i antevorbitori au f„cut referire la istorici, la diverse probleme de istorie, s-au pronun˛at cuvinte grele, grave — antieuropenism, extremism, le am aici —, ca ∫i cum, dac„ nu ai fi de acord cu proiectarea, cu ridicarea unei statui, Ón mod automat devii antimaghiar, _anti-_ , precum, Ón urm„ cu c‚teva luni, problema se punea la fel cu antisemitismul ∫i cu Holocaustul. Nu este nici o leg„tur„ Óntre una ∫i alta. Antevorbitorii mei, doamnele senator Norica Nicolai ∫i Maria Petre, de la P.N.L. ∫i de la P.D., au demonstrat cred c‚t se poate de temeinic acest lucru.

Ce a∫ vrea eu s„ subliniez, nu to˛i antevorbitorii au convins. Œn ceea ce m„ prive∫te, revin la mine, eu fiind extrem de ocupat cu o alt„ lucrare, atunci c‚nd s-a Óntocmit mo˛iunea — este bine s„ dau aceste detalii — am discutat cu domnul profesor Mihai Ungheanu ∫i am controlat Ón c„r˛i, le-am cercetat Ómpreun„, sunt c„r˛ile la care s-au f„cut aici referiri — este normal —, sunt la mine Ón birou, ∫i m-am sustras de la redactarea mo˛iunii. Avem Ón cur‚nd o alt„ manifestare, lucrez la o culegere de discursuri ale parlamentarilor no∫tri (1864—2004). Este vorba, mai apoi, ∫i de o istorie a Senatului, care va Ómplini cur‚nd 140 de ani de la fondare. ™i, deci, a r„mas redactarea mo˛iunii Ón grija colegilor mei ∫i ei au rezolvat problema.

Dac„ este vorba de prezentat anumite obiec˛ii, dac„ este vorba de adus anumite corecturi, eu nefiind modernist, totu∫i, Óntreba˛i-m„, v„ rog, pe mine. Nu m„ pronun˛, Óns„ am semnat ∫i voi semna aceast„ mo˛iune, pentru c„ Ónc„ nu este obiceiul ca fiecare s„ semneze la paragraful cu care este sau nu de acord. Documentul — poate c„ Regulamentul nostru... Ón mod sigur acesta este de vin„ — cere semn„tura pe documentul Ón ansamblu.

Trebuie s„ ∫ti˛i c„, da, sunt de acord cu totul Ón ceea ce prive∫te cererile pe care mo˛iunea le avanseaz„ ∫i mai cu seam„ cu punctul 3 final, antepenultimul, ∫i anume s„ se solicite autorit„˛ilor locale — doamnele senator au subliniat deja acest lucru — competente organizarea unui referendum Ón condi˛iile legii prin care popula˛ia municipiului s„ decid„. Sunt de acord ∫i pentru aceasta am semnat mo˛iunea.

Alte aspecte se pun. S-au folosit cuvinte mari, s-au f„cut trimiteri la diferite situa˛ii din trecut ori din prezent. De∫i orice joc, orice schimb de cuvinte pe care Ól avem noi aici v„ spun eu c„ este inutil. Normal este ca asupra acestei probleme s„ decid„ ∫i vor decide, cu siguran˛„, istoricii, iar acolo unde politicienii se introduc, probabil, dac„ nu sigur, ei mai mult stric„ lucrurile, mai ales, ca Ón cazul de fa˛„, dac„ nu exist„ ∫i acordul popula˛iei din Arad.

Ce vreau Óns„ s„ subliniez cu acest prilej? Care pe mine m„ intrig„... Zilele trecute, fiind la Ia∫i, am cercetat îMonitorul Oficial“ pe anul 1925 ca s„ g„sesc dispozi˛ia nr. 1.512 a Guvernului liberal din 30 mai 1925. ™ti˛i c‚te pagini are îMonitorul Oficial“ din 1925? Œn mod precis, 14.688! Acesta este un aspect: al document„rii pentru problem„. Avem, a∫adar, ce cerceta. Ca ast„zi noi s„ sub˛iem totul ∫i s„ lu„m o decizie este desigur mult prea riscant ∫i, iar„∫i, ajungem la istorici. îEi sunt de vin„!“ Nu, ei nu sunt de vin„ pentru c„ ar sta deoparte?

Spuneam c„ m„ intrig„ anumite argumente care s-au adus aici ∫i asta pentru c„ seam„n„ grozav de mult — ∫i de fapt acesta este al doilea motiv pentru care am luat cuv‚ntul, ∫i cu aceasta voi ∫i Óncheia foarte cur‚nd — deci ele, argumentele, seam„n„ foarte mult cu ceea ce s-a mai sus˛inut prin ’50—’60, atunci c‚nd, Ón colaborare cu Partidul Comunist Rom‚n, se c„uta s„ se strecoare ideea necesit„˛ii absolute de a se restaura... monumentul de la Arad al celor 13 generali! Am aici documente din arhiva fostului Comitet Central al Partidului Comunist Rom‚n. Timpul nu permite, dar voi da num„rul documentelor ∫i voi face trimiteri concrete. De exemplu, un plan din 18 octombrie 1957 pentru Ómbun„t„˛irea activit„˛ii de educa˛ie patriotic„ a oamenilor muncii, la anexa 1, punctul 19, privea îRestaurarea monumentului celor 13 generali de la Arad“. Am Ón continuare un referat f„cut de Comitetul Jude˛ean de Partid Timi∫oara, care cuprindea pe-atunci ∫i Aradul, la 26 aprilie 1958. Ce este surprinz„tor? Argumentele care se aduc acum Ón scopul integr„rii Ón Europa, Ón NATO etc., etc. sunt acelea∫i care se avansau la 1958!

Iat„, voi da citire unor fragmente: îOra∫ul Arad a jucat un rol de frunte Ón Revolu˛ia din 1848—1849. Popula˛ia acestui ora∫ are bogate tradi˛ii de lupt„ comun„ a maselor de diferite na˛ionalit„˛i, bazat„ pe evenimentele din 1848—1849, Óndeosebi Ón ultima etap„ a revolu˛iei, c‚nd Guvernul revolu˛ionar maghiar ∫i Parlamentul Ó∫i aveau sediile Ón ora∫ul Arad. Cu toate c„, datorit„ atitudinii nejuste a unor conduc„tori ai revolu˛iei maghiare, precum ∫i a unor frunta∫i rom‚ni ardeleni, Ón Mun˛ii Apuseni au avut loc lupte fratricide, Revolu˛ia de la 1848—1849 r„m‚ne pentru oamenii muncii din ˛ara

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/22.IV.2004 noastr„ ∫i pentru oamenii muncii din Republica Popular„ Ungar„ ca o revolu˛ie de Ónalt„ semnifica˛ie pe linia luptelor comune de-a lungul veacurilor pentru scuturarea jugului exploatator...“ etc., etc. Pentru c„ referatul are dou„ pagini. Œn final, spre final, de fapt, se preconizeaz„ m„sura de a restaura Ón ora∫ul Arad monumentul celor 13 generali, consider‚ndu-se c„ îeste bine venit„ ∫i va contribui mult pe linia educ„rii patriotice ∫i a Ónfr„˛irii oamenilor muncii din ora∫ul Arad ∫i regiunea noastr„“, iar„∫i etc., etc.

Mai am un document, de la Sec˛ia de ∫tiin˛„ ∫i cultur„, documentul nr. 380 din 27 mai 1958, dup„ ce s-a primit referatul de la Comitetul Jude˛ean de Partid Timi∫oara, referat semnat de tovar„∫ii Leonte R„utu ∫i Paul fiugui, Ón care se insista ca s„ se aprobe restaurarea monumentului.

Œn sf‚r∫it, Ónaint„m Ón timp, Ón sf‚r∫it spun, ∫i ajungem la planul de m„suri privind anivers„rile ∫i comemor„rile mai importante programate pentru anul 1969, deci Ón vremea lui Nicolae Ceau∫escu. Aici, la un punct g„sim c„ se Ómplineau 120 de ani de la Ómpu∫carea la Arad a 13 generali, considera˛i... îconduc„tori ai Revolu˛iei din 1848“! Œn consecin˛„, Ón spiritul epocii, se sublinia: îConsiliul popular jude˛ean Ómpreun„ cu Comitetul de Stat pentru Cultur„ ∫i Art„ vor analiza situa˛ia fostului monument Ónchinat acestor generali ∫i a mormintelor lor ∫i se vor face propuneri corespunz„toare.“

Vede˛i dumneavoastr„, istoria este bine s„ nu fie tr„dat„. S„ judec„m numai Ón p„r˛ile pe care le cunoa∫tem, dar s„ avem Ón vedere ∫i urm„torul element care este esen˛ial. S„ ne g‚ndim c„ anumite fapte, anumite fenomene pot fi sus˛inute, dar s„ ne g‚ndim Óntotdeauna c„ poate este prematur atunci c‚nd, Ón cazul unui monument, nu consult„m comunitatea din Arad, c‚nd nu facem un referendum local, este, deci, prematur s„ ne asum„m riscul de a dicta ceva printr-o hot„r‚re de Guvern, printr-o ordonan˛„ de urgen˛„.

Œn rest, ce pot s„ spun? L„sa˛i istoricii Ón pace, pentru c„, oricum, istoria merge Ónainte ∫i tot nou„, istoricilor, trecutul ne apar˛ine, indiferent de orice hot„r‚re de Guvern!

De aceea voi vota pentru mo˛iune ∫i v„ rog ∫i pe dumneavoastr„ s„ vota˛i pentru mo˛iunea care a fost prezentat„ aici foarte bine, foarte frumos, str„lucit a∫ spune, de c„tre colegul nostru Mihai Ungheanu. S„ vot„m _pentru_ , dat fiind c„ nu este nimic grav a nu fi de acord cu restaurarea unui monument care — subliniez cu t„rie acest lucru — nu anuleaz„ nici un fel de tradi˛ii istorice îprogresiste“ etc., ci, pur ∫i simplu, respinge un simbol care s-a dorit c‚ndva ∫i v„d c„ a r„mas, acela al Ungariei Milenare! Iat„ ce este total inacceptabil! ™i este, obligatoriu, ∫i Ón afara Noii Europe, Ón afara NATO, care nu pentru a∫a ceva au fost fondate ∫i ac˛ioneaz„!

Florin Rotaru

#146108

N-am f„cut o analiz„ textual„, din p„cate, din lips„ de spa˛iu ∫i timp. Totu∫i, nu ne putem re˛ine regretul Ón fa˛a constat„rii c„ nu to˛i parlamentarii semnatari au citit textul mo˛iunii. Facem aceast„ supozi˛ie Óntruc‚t, printre semnatari, se Ónt‚lnesc oameni de carte care n-ar fi l„sat s„ se strecoare Ón textul mo˛iunii preluarea _tale quale_ a unor pasaje dintr-o carte deja publicat„. Lucrarea apar˛ine unui istoric pe care Ól cunosc ∫i, din aceste motive, nu-i amintesc numele.

R„m‚nem la p„rerea c„ aceste ipoteze publice puteau face, mai Ónt‚i, obiectul unei dezbateri ∫tiin˛ifice ∫i ulterior ar fi putut deveni, eventual, scopul unor dezbateri parlamentare. Œn˛elegerea falsului prin derivarea simbolistic„ presupune cunoa∫terea, fie ∫i succint„, a istoricului statuii, a contextului istoric al revolu˛iilor pa∫optiste din Europa Central„ ∫i de Est, dar ∫i a evolu˛iilor postrevolu˛ionare europene.

Ini˛iativa execut„rii statuii o reg„sim Ón 1867, anul dualismului austro-ungar. La acea dat„, nimeni nu poate nega mesajul simbolic al libert„˛ii na˛iunii maghiare, care ar fi trebuit exprimat, practic, prin intermediul statuii, un simbol mai mult antivienez ∫i mai pu˛in al dualismului.

Œntr-un ziar ar„dean a ap„rut apelul unui ziarist de origine maghiar„, iar prim„ria ora∫ului a lansat 988 de liste de subscrip˛ie. Œn decurs de 10 ani s-au adunat 33.323 de florini. Comitetul de organizare — citez din ziarul îTribuna nou„“ din 22 iulie 1925, pagina 2 — s-a reconstituit, din nou, Ón anul 1876 ∫i lanseaz„ noi liste de subscrip˛ii, pe care Budapesta se Ónscrie numai cu suma

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/22.IV.2004 de 1.300 de florini. Reu∫e∫te, astfel, s„ se adune un fond de 60.000 de florini, fa˛„ de suma de 100.000 de florini, costul monumentului. Un nou apel c„tre prefecturile ∫i comunele ardelene d„, Ón sf‚r∫it, fondul necesar, remarc‚ndu-se nici un fel de subven˛ie din partea jude˛elor Sibiu ∫i Hunedoara.

Œn 1877 se ˛ine concursul ∫i din 14 opere expuse a fost admis„ lucrarea sculptorului Hussar din Budapesta. Œn 1883 se Óncheie contractul contravalorii de 93.983 de florini, iar, numitul sculptor murind Ón 1885, executarea operei a fost Óncredin˛at„ sculptorului Zala, care ∫i ast„zi, spune ziarul, tr„ie∫te Ón Budapesta ∫i care a executat lucrarea lui Hussar, cu mici modific„ri impuse de c„tre Comitetul de ini˛iativ„.

Nota redac˛iei: îCredem noi c„ i s-a cerut ca libertatea s„ poarte neap„rat costumul tradi˛ional unguresc“. Prima concluzie, spune redac˛ia, îse refer„ la faptul c„ fondul necesar a fost adunat din truda ˛„ranului ardelean“.

Din aceste motive, Ón 1925, Ón pres„ se propunea Guvernului maghiar un pre˛ al r„scump„r„rii Ón schimbul statuii, accentul c„z‚nd pe retrocedarea unor obiecte ale patrimoniului cultural rom‚n aflate Ón Muzeul din Budapesta, c„r˛i ∫i costume vechi ardelene, ∫aua de filde∫ a lui Vlad Dracul, colec˛ia de fonograme ∫i c‚ntece adunate de Bela Bartok.

Œnt‚rzierea execut„rii statuii ∫i montarea ei Ón anul 1890 ne aduce Ón preajma s„rb„toririi mileniului din 1896. Evident, din acest moment, putem vorbi de formarea Ón timp a unei duble semnifica˛ii simbolice a statuii: simbolul libert„˛ii, dar ∫i al Ungariei Mari. Totodat„, putem preciza caracterul monumentului, ridicat Óntr-o epoc„ Ón care nu se puteau crea opere de adev„rat„ art„ f„r„ tendin˛„, ci numai opere sculpturale politice, dup„ cum afirma profesorul clujean Coriolan Petranu, pentru c„, din p„cate, din punct de vedere estetic, acest monument nu este o reu∫it„.

Dup„ 1918, anul Óntregirii Rom‚niei Mari, timp de aproape 7 ani, Ón centrul Aradului au stat acoperite cu sc‚nduri dou„ statui: Statuia Libert„˛ii ∫i Statuia lui Kossuth. Pentru a Ónl„tura o situa˛ie devenit„ ridicol„, Guvernul condus de I.C. Br„tianu aprob„, Ón ∫edin˛a din 30 iulie, ini˛iativa autorit„˛ilor locale de a demonta cele dou„ monumente. De atunci ∫i p‚n„ ast„zi, Ón locul acestor statui maghiare nu s-au ridicat altele de c„tre statul rom‚n ∫i nici nu s-a luat o hot„r‚re privitoare la reamplasarea monumentelor.

Œn cei peste 80 de ani, c‚˛i s-au scurs de la Marea Unire, s-au ridicat pu˛ine monumente de for public privitoare la Revolu˛ia din 1848. Astfel, majoritatea martirilor transilv„neni pa∫opti∫ti sunt aproape complet uita˛i, numele lor nemen˛ion‚ndu-se Ón manualele ∫colare ∫i nici Ón chiar unele cursuri universitare. Spre exemplu, cine mai ∫tie ceva despre execu˛iile din Cluj ale revolu˛ionarilor Vasile Pop, Ón v‚rst„ de numai 21 de ani, a lui Alexandru B„tr‚neanu, Ónainte fost comisar de propagand„ al revolu˛iei muntene din jude˛ul Dolj, a b„tr‚nului preot Turcu Vasile, Ómpreun„ cu 16 cons„teni din C„tina, sau a satului B„tr‚na, unde au fost uci∫i

700 de rom‚ni? Sigur, Ón timpul revolu˛iei au fost s„v‚r∫ite crime ∫i de c„tre rom‚ni. Victimele au fost mai mult Ón r‚ndul rom‚nilor, din cauza slabei organiz„ri ∫i a lipsei armamentului.

Œn afara martirilor, nu exist„ monumente nici dedicate conduc„torilor revolu˛iei, Ón nici un ora∫ transilv„nean nu Ónt‚lnim o statuie a lui Ion Eliade R„dulescu sau a generalului Magheru, sau a fra˛ilor Gole∫ti, cum, de altfel, nu exist„ nici Ón Ia∫i, iar Ón Bucure∫ti nu exist„ o statuie a lui Avram Iancu sau Gheorghe Asachi, ∫i exemplele pot continua Ón mod cutremur„tor. Nici un ministru al culturii din 1918, din 1919 ∫i p‚n„ acum nu a stabilit un plan al monumentelor de for public din Rom‚nia. Ne-am rezumat tot timpul la ini˛iative locale.

Am amintit de Eliade R„dulescu Óntruc‚t el a fost Ónt‚iul conduc„tor al revolu˛iei muntene, el a tip„rit îGramatica rom‚neasc„ pe p„m‚nt transilv„nean“ Ón 1828, el a fost ales la Sibiu, dup„ Ónfr‚ngerea din 13 septembrie, conduc„torul emigra˛iei rom‚ne, Ómpreun„ cu Tell ∫i Magheru. Cu ∫tirea lui, a lui Eliade, Magheru i-a scris lui Kossuth, Ón martie 1849, oferindu-se s„ se a∫eze Ón fruntea unui corp de armat„ rom‚nesc, al„turi de revolu˛ionarii maghiari, dac„ Guvernul ungar renun˛„ la ideea de anexare a Transilvaniei. ™i tot el, Eliade, milita la Paris, Ón 1850, pentru crearea statelor unite ale Europei, al„turi de Victor Hugo, propun‚nd unui celebru pictor de atunci un tablou care s„ simbolizeze aceast„ dorin˛„ a na˛iunilor europene, lucrare p„strat„ Ón Muzeul Luvru. Citez din Ion Eliade R„dulescu, Paris, 1850: îFiul Omului Ónviat, omul colectiv, umanitatea crucificat„ ∫i reÓnviat„ poart„ steagul libert„˛ii, care va acoperi Italia, Rom‚nia, Polonia, Ungaria“.

Spre deosebire de istoriografia rom‚n„, istoricii maghiari consider„ Revolu˛ia ungar„ din 1848...

Adrian P„unescu

#158266

## **Domnul Adrian P„unescu:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Tr„iesc, probabil, cea mai trist„ zi, cea mai umilitoare, cea mai joas„. De la acel microfon ∫i de la acesta am fost mereu Ómpotriva acestei reamplas„ri, sunt Ómpotriva ei ∫i azi, voi fi Ómpotriv„ ∫i m‚ine. Nu sunt de acord, Óns„, cu incrimin„rile globale la adresa partidului din care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/22.IV.2004 fac parte, pentru c„, dac„ a∫ fi de acord cu incrimin„rile globale, n-a∫ mai avea ce s„ caut Ón acest partid. Nu cred c„ Guvernul acestui partid poate fi acuzat ca îGuvernul corup˛iei“, ca Guvern care s-a dovedit... — nu mai face˛i bancuri, cu bancurile acestea pierde˛i foarte mult, dup„ p„rerea mea — ...c„ Guvernul N„stase s-a dovedit incapabil s„ gestioneze treburile ˛„rii. Nu cred c„ îjusti˛ia imperial„ austriac„ era suficient de riguroas„ ∫i obiectiv„“.

Astea sunt lucruri pe care nu le pot crede ∫i nu ader la ele, a∫a cum exist„ Ón mo˛iune ∫i observa˛ii corecte, inclusiv cea privind reamplasarea propriu-zis„ a statuii, cu care reamplasare eu nu sunt de acord. Preferam o conlucrare rom‚no-maghiar„ Ón noul mileniu.

Dar nu pot vota nici contra partidului din care fac parte. Constat c„ politica Ónfr‚nge istoria. Poate c„ nu eu am dreptate, situ‚ndu-m„ Óntre cele dou„ tran∫ei. Parc„ tr„iesc un co∫mar, m„ simt Ónfr‚nt, dar prefer s„ fiu Ónfr‚nt de partea a ceea ce cred eu c„ este adev„rul istoric.

Rog pe to˛i cei de fa˛„, pe autorii mo˛iunii, s„ Ón˛eleag„ faptul c„ nu pot fi al„turi de d‚n∫ii, de∫i Ón chestiunea mo˛iunii am p„reri pe care le-am exprimat anterior, care coincid cu cele spuse de d‚n∫ii. ™i Ói rog pe colegii mei de partid s„ cread„ c„ exist„ Ón pozi˛ia mea dreptul meu la con∫tiin˛„.

C„ exist„ modific„ri Ón pozi˛ia unor partide, a unor personalit„˛i, de exemplu, Ón pozi˛ia pre∫edintelui partidului meu, Adrian N„stase, trebuie s„ recunoa∫tem ∫i, Ón ce m„ prive∫te, trebuie s„ regret aceast„ schimbare, de∫i ea este — fa˛„ de cea tran∫ant„ de acum c‚˛iva ani — conciliant„ ∫i poate c„ o explica˛ie exist„. Un premier e mai Óng„duitor ca un lider politic din opozi˛ie. Dar s„ nu ne oprim aici. Cunoa∫tem un partid al c„rui lider ∫i-a schimbat decisiv pozi˛ia fa˛„ de o alt„ minoritate, cea evreiasc„. E dreptul dumnealui, e dreptul partidului dumnealui.

Nu acest aspect cred eu c„ e Ón discu˛ie, a∫a c„, domnilor colegi, singura solu˛ie, pe care o g„sesc eu Ón dilema de con∫tiin˛„ prin care trec, este s„ m„ ab˛in de la vot, cu toat„ p„rerea de r„u c„ politica e mai urgent„ ∫i mai pripit„ dec‚t istoria.

Ca s„ v„ lini∫tesc, Comisia monumentelor a ales sculptura lui Bolborea, lui Florea Fl„m‚ndu ∫i a altora — c„ sunt mai mul˛i autori —, pe care sper c„ o s-o vede˛i ridicat„ foarte cur‚nd.

Œn momentul Ón care s-a pus Ón detalii problema Parcului reconcilierii, cu tematica monumentului privind revolu˛ia rom‚n„, cu axul Ón care se a∫az„ — ∫i de aceea s-au adus macarale din Ungaria, pentru c„, la cererea noastr„, s-a schimbat axul ∫i a∫a mai departe, am fost de cinci ori acolo ∫i v„ asigur c„ discu˛iile au fost grele...

Cuprins

Stenograma

Aprobarea ordinii de zi

Declara˛ii politice rostite de senatorii: Adrian P„unescu, Liviu-Doru Bindea, Norica Nicolai, Szabó Károly Ferenc, Aron Bela∫cu, Vintil„ Matei, Mircea Ionescu-Quintus, Eckstein-Kovács Péter, Gheorghe Buzatu