Norica Nicolai

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Domnule pre∫edinte,

Stimate colege ∫i stimaþi colegi,

Falimentul moral, politic ∫i economic al marxismului ∫i colapsul regimurilor comuniste nu a Ónsemnat sf‚r∫itul istoriei, ci sf‚r∫itul unui tip de istorie. Din p„cate, Ón zece ani de tranziþie democratic„ acest tip de istorie, cu toate tentaþiile lui, b‚ntuie Ón viaþa politic„ rom‚neasc„. Orice moþiune este un act juridic parlamentar, un demers democratic, ∫i a o califica imoral„ Ónseamn„ a sfida statutul parlamentarului rom‚n ∫i nu numai, mai ales pe cei care ne-au trimis prin voturile lor aici, indiferent din ce formaþiune politic„ facem parte. F„r„ Óndoial„ c„ dezbaterea de idei creeaz„ soluþii. O þar„ care nu accept„ dezbaterea este o þar„ care este Óntr-un pericol iminent ∫i acela se nume∫te totalitarism.

Doresc s„ afirm de la Ónceput c„ Ón opinia noastr„ Memorandumul de Ónþelegere dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Ungare privind Legea maghiarilor din statele vecine Ungariei ∫i chestiuni legate de cooperarea bilateral„ implic„ angajamente politice ∫i ridic„ chestiuni ce þin de statutul persoanelor. Aceast„ susþinere este consfinþit„ ∫i de atitudinea celor spre care vrem s„ ne ducem ca þar„ democratic„, spre Uniunea European„, spre Consiliul Europei, spre cancelariile din Statele Unite, care au criticat prevederile acestei legi. Œn acest context, argumente care þin de o evitare a aplic„rii principiului extrateritorialit„þii pe teritoriul Rom‚niei nu sunt, nici moral ∫i nici juridic, fundamentate.

Iniþial, Guvernul Rom‚niei a acþionat Ón conformitate cu interesele statului rom‚n ∫i nu a permis ca o lege str„in„ s„ fie aplicat„ pe teritoriul nostru, pentru c„ acest lucru Óngr„dea aplicarea principiului teritorialit„þii legii. Consecvenþi cu acest principiu, am admis iniþial c„ legea ungar„ nu este aplicabil„ dec‚t pe teritoriul Ungariei.

Ce raþiune a avut Óncheierea acestui memorandum, dac„ am achiesat Ómpreun„ la acest principiu?

A fost doar un demers de politic„ extern„, cred c„ neg‚ndit ∫i nu cred c„ Ón interesele majore ale Rom‚niei. A fost o Ónþelegere dintre dou„ guverne, guvernele sunt vremelnice. Œn aprilie, la Budapesta, vom avea alegeri ∫i atunci trebuie s„ discut„m, dac„ alte forþe politice vor veni la putere ∫i poate cele care nu au fost pentru menþinerea acestei legi, probabil, un alt memorandum. Sper c„ Ón acel context Guvernul va dori s„ vin„ Ón faþa Parlamentului ∫i m„car s„ Ól informeze cu demersurile sale de politic„ extern„.

Dincolo de aceast„ Ómprejurare, care, subliniez, face obiectul art. 4 din Legea nr. 4/1991, dincolo de o serie de chestiuni care þin de limbajul politic ∫i dincolo de faptul c„ pentru noi sunt f„r„ relevanþ„ Ónþelegerile de guvernare, Ónþelegerile politice, doresc s„ subliniez anumite lucruri: aceast„ atitudine a Guvernului, de a nu supune memorandumul spre adoptare, spre ratificare Parlamentului este o atitudine fireasc„, dac„ analiz„m acest un an ∫i c‚teva luni de comportament parlamentar. Legifer„m prin ordonanþe de urgenþ„, context Ón care Parlamentul nu Ó∫i poate spune opiniile, Óncerc„m s„