Stenogramă plen

V„ anunþ c„ din totalul de 140 de senatori ∫i-au anunþat prezenþa, prin votul electronic, 116 colegi senatori; 14 colegi senatori sunt absenþi motivat, fiind plecaþi Ón diferite acþiuni Ón exterior, iar doi colegi sunt bolnavi.

Observaþii cu privire la ordinea de zi?

Dac„ nu sunt, v„ rog s„ votaþi ordinea de zi.

Cu 90 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i o

abþinere, ordinea de zi a fost aprobat„.

Observaþii cu privire la programul de lucru?

Dac„ nu sunt, v„ rog s„ votaþi.

Cu 96 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri, a fost aprobat programul de lucru.

## Stimaþi colegi,

Œnainte de a intra propriu-zis Ón ordinea de zi, permiteþi-mi s„ continu„m cu solemnitatea depunerii jur„m‚ntului de credinþ„ faþ„ de þar„ ∫i popor.

Dau cuv‚ntul domnului senator Verestóy Attila pentru depunerea jur„m‚ntului, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 8/2002.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/16.III.2002 Prin Óncheierea Memorandumului de Ónþelegere dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Ungare, Guvernul Rom‚niei a consfinþit Ón plan bilateral poziþia exprimat„ cu deosebit„ claritate Ónc„ de la Ónceputul anului trecut faþ„ de proiectul de lege ∫i apoi faþ„ de Legea privind maghiarii din statele vecine Ungariei.

Acordul interguvernamental Óncheiat d„ expresie acestor obiecþii ∫i identific„ soluþii acceptate ∫i de partea ungar„, astfel Ónc‚t suveranitatea naþional„ ∫i drepturile cet„þenilor rom‚ni s„ nu fie afectate de aplicarea unui act normativ adoptat de Parlamentul ungar la data de 19 iunie 2001 ∫i contestat, Óntr-adev„r, de mediile internaþionale.

Prin Óncheierea acestui acord s-a stabilit un regim de exceptare a Rom‚niei de la aplicarea prevederilor extrateritoriale ale Legii privind maghiarii din statele vecine Ungariei ∫i, respectiv, de exceptare a cet„þenilor rom‚ni de la aplicarea prevederilor discriminatorii ale acestui act normativ.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prin Óncheierea acestui acord interguvernamental, Guvernul Rom‚niei nu s-a sustras controlului parlamentar, domeniul reglementat prin memorandumul de Ónþelegere neafect‚nd competenþele atribuite organului legislativ suprem nici prin Legea fundamental„ ∫i nici prin Legea nr. 4/1991 privind Óncheierea ∫i ratificarea tratatelor.

Baz„m acest punct de vedere pe urm„toarea argumentaþie. Memorandumul de Ónþelegere a urm„rit Óndeplinirea strict„ a obiectivului menþionat mai sus, un regim de exceptare a Rom‚niei de la aplicarea prevederilor extrateritoriale ∫i, respectiv, de exceptare a cet„þenilor rom‚ni de la aplicarea prevederilor discriminatorii ale legii ungare. Œn consecinþ„, nu se Ónscrie Ón nici una din categoriile de acorduri prev„zute Ón art. 4 din Legea nr. 4/1991, acorduri, convenþii ∫i Ónþelegeri care s„ se refere la colaborarea politic„ ∫i militar„.

Aceast„ afirmaþie este confirmat„ o dat„ Ón plus de faptul c„ aplicarea prevederilor memorandumului nu face necesar„ adoptarea unor legi noi sau revizuirea legilor Ón vigoare Ón Rom‚nia, respectiv nu implic„ un angajament politic sau financiar din partea Rom‚niei.

Œn al doilea r‚nd, memorandumul stabile∫te obligaþii exclusiv pentru Guvernul Ungariei, deci nu modific„ statutul persoanelor cet„þeni rom‚ni ∫i nici drepturile ∫i libert„þile acestora. Totodat„, prin memorandum, numai Guvernul ungar Ó∫i asum„, Ón mod unilateral, obligaþii, inclusiv Ón ceea ce prive∫te adoptarea normelor de aplicare prin care s„ se asigure modificarea _de facto_ a legii sus-menþionate.

Legea privind maghiarii din statele vecine Ungariei este cea care ∫i-a propus obiective discriminatorii referitoare la drepturile economice ∫i sociale pentru cet„þenii din statele vecine, nu Óns„ ∫i memorandumul de Ónþelegere, care prive∫te condiþiile de exceptare a cet„þenilor rom‚ni de la acordarea acestor drepturi discriminatorii pe criterii de origine etnic„.

Œn al treilea r‚nd, memorandumul a fost conceput astfel Ónc‚t s„ devin„ obligatoriu ∫i efectiv pentru partea ungar„ Óncep‚nd cu data Óncheierii sale. Raþiunile p„rþii rom‚ne nu au nevoie de o argumentaþie laborioas„. Cu o

s„pt„m‚n„ Ónainte de intrarea Ón vigoare a legii ungare, 1 ianuarie 2002, se impunea blocarea aplic„rii prevederilor discriminatorii ∫i extrateritoriale ale legii ungare care ar fi afectat, de aceast„ dat„ Ón mod real, cet„þenii rom‚ni ∫i siguranþa naþional„ a Rom‚niei.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Legea privind maghiarii din statele vecine Ungariei a fost aspru criticat„ de organismele europene. Prezint„ o deosebit„ relevanþ„ faptul c„ Raportul de þar„ privind Ungaria, dat publicit„þii de Comisia European„ la 15 noiembrie 2001, prevedea c„ legea ungar„ nu este conform„ cu acquis-ul comunitar deoarece induce elemente discriminatorii ∫i se refer„ la elemente de protecþie a minorit„þilor care nu sunt consacrate prin normele ∫i practica internaþional„, inclusiv Convenþia-cadru a Consiliului Europei ∫i, respectiv, c„ partea ungar„ nu a negociat cu þ„rile vecine prevederile legii, Ón faza de proiect a textului acesteia. Raportul adoptat Ón cadrul Consiliului Europei de Comisia de la Veneþia Ón octombrie 2001 a fost generat, Ón egal„ m„sur„, ca urmare a solicit„rii Guvernului Rom‚niei, solicitare adresat„ Ón mod oficial de domnul prim-ministru Adrian N„stase domnului Antonio Lapergola, pre∫edintele Comisiei de la Veneþia ∫i, prin moþiunea de rezoluþie iniþiat„ la Consiliul Europei, de domnul senator Ghiorghi Pris„caru, conduc„torul delegaþiei noastre la Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei. Raportul a confirmat incompatibilitatea Legii privind maghiarii din statele vecine Ungariei cu standardele europene ∫i internaþionale.

Œnaltul comisar pentru minorit„þi naþionale al O.S.C.E., domnul Rolf Ekéus, a subliniat, de asemenea, incompatibilitatea oric„rui act normativ av‚nd tr„s„turile legii ungare cu standardele existente Ón materie de protecþie a persoanelor aparþin‚nd minorit„þilor naþionale.

Toate aceste organisme, de pe poziþia de promotori ai principiului bunei vecin„t„þi, au subliniat necesitatea ca Executivul de la Budapesta s„ adopte o atitudine flexibil„ faþ„ de obiecþiile statelor vecine Ungariei ∫i care s„ permit„ o Ónþelegere conform„ cu standardele europene.

Dispun‚nd de aceste confirm„ri pe plan internaþional, la a c„ror fundamentare juridic„ a contribuit la modul cel mai activ, Guvernul Rom‚niei a fost Ón m„sur„ s„ determine Óncheierea memorandumului de Ónþelegere care cuprinde condiþion„rile impuse de Rom‚nia p„rþii ungare, d‚ndu-se astfel expresie, Ón mod categoric, poziþiei p„rþii rom‚ne ∫i obiecþiilor formulate de forurile europene.

Dintre statele vecine Republicii Ungare, Rom‚nia a avut poziþia cea mai ferm„ ∫i mai consecvent„ de respingere a efectelor legii ungare. Modalit„þile de promovare a acestei poziþii au fost eficiente ∫i s-au bucurat de aprecierea cuvenit„ pe plan internaþional.

Cred c„ am asentimentul dumneavoastr„ Ón ceea ce prive∫te amplitudinea ∫i semnificaþia deosebit„ a acestei acþiuni diplomatice, Ón contextul demersurilor intense ale Rom‚niei pentru integrarea Ón structurile europene ∫i euroatlantice.

Œnsu∫i Guvernul ungar a apreciat spiritul de parteneriat de care partea rom‚n„ a dat dovad„ ∫i pe care l-a manifestat permanent pentru rezolvarea unei probleme pe care nu Rom‚nia a creat-o. Aceast„ apreciere se reflect„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/16.III.2002 ∫i Ón sprijinul deosebit de ferm ∫i de concret pe care Guvernul ungar actual se angajeaz„ s„ Ól acorde pentru integrarea Rom‚niei Ón Organizaþia Tratatului Atlanticului de Nord, Ón perspectiva Summit-ului NATO de la Praga, din toamna acestui an, sprijin care este consemnat Ón Memorandumul de Ónþelegere rom‚no-maghiar.

Acest sprijin este reafirmat ∫i Ón declaraþia comun„, convenit„ cu prilejul celei de a cincea anivers„ri a Parteneriatului activ rom‚no-ungar, semnat„ Ón februarie 2002, cu ocazia sesiunii aniversare a Comisiei mixte interguvernamentale rom‚no-ungare.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Consider c„ prezint„ relevanþ„ ∫i un sintetic exerciþiu comparativ al demersurilor promovate de Guvernul Rom‚niei, faþ„ de cele promovate de alte state vecine vizate de aplicarea legii ungare.

Tactica expectativei a determinat tergiversarea concretiz„rii unor soluþii viabile Ónainte de intrarea Ón vigoare a legii ungare.

Doresc s„ subliniez c„ legea ungar„ se aplic„ Ón continuare Ón privinþa cet„þenilor acestor þ„ri, Ón toate aspectele sale, inclusiv cele discriminatorii ∫i extrateritoriale. Cunoa∫teþi, desigur, c„ primul certificat ungar a fost acordat unui cet„þean slovac.

Demersurile Guvernului Rom‚niei au vizat o þint„ bine definit„: blocarea aplic„rii extrateritoriale ∫i discriminatorii a legii ungare, pe care au atins-o Ón mod concret prin intermediul memorandumului de Ónþelegere.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Mesajele din partea organismelor europene au subliniat maturitatea politic„ de care Rom‚nia a dat dovad„ Ón dezamorsarea tensiunilor create prin adoptarea actului normativ ungar, prin care a demonstrat cu prisosinþ„ capacitatea de care dispune pentru soluþionarea responsabil„ a unor probleme acute Óntr-o regiune Ón care — fapt demonstrat istoric — abordarea gre∫it„ a chestiunilor legate de minorit„þi a afectat, nu o dat„, Ón mod grav, stabilitatea regional„.

Convenirea memorandumului de Ónþelegere a fost salutat„ f„r„ excepþie la nivel european. Uniunea European„, prin domnul Romano Prodi ∫i domnul Günther Verheugen, O.S.C.E.-ul, prin domnul Rolf Ekéus, Consiliul Europei, prin domnul Walter Schwimer, al„turi de o serie de lideri europeni ∫i nord-americani, au subliniat cu satisfacþie modul Ón care partea rom‚n„ a gestionat, Ón plan bilateral, aceast„ problem„ sensibil„, generat„ de partea ungar„ printr-o atitudine unilateral„.

Totodat„, potrivit acelora∫i opinii, demersul p„rþii rom‚ne permite aplicarea ∫i interpretarea unitar„ a normelor ∫i principiilor general acceptate Ón plan european ale Convenþiei-cadru a Consiliului Europei privind protecþia drepturilor minorit„þilor naþionale.

At‚t secretarul general al Consiliului Europei, domnul Walter Schwimer, c‚t ∫i comisarul european pentru extindere, domnul Günther Verheugen, au apreciat abordarea echilibrat„ a p„rþii rom‚ne ∫i, ceea ce este cel mai important, faptul c„ demersul Óntreprins a dus la rezultate viabile ∫i concrete.

S„ nu uit„m, ca urmare a prevederilor memorandumului de Ónþelegere, partea rom‚n„ a obþinut c‚teva avantaje concrete care nu pot fi trecute cu vederea. Partea

ungar„ ∫i-a asumat un angajament ferm de a amenda legea, pentru o perioad„ de 6 luni de la semnarea memorandumului, pe baza concluziilor Comisiei de la Veneþia ∫i a evalu„rilor ∫i propunerilor Comitetului de specialitate rom‚no-ungar privind cooperarea Ón domeniul protecþiei minorit„þilor naþionale. S-a extins tratamentul preferenþial, Ón privinþa circulaþiei forþei de munc„ Ón Ungaria, la toþi cet„þenii rom‚ni, indiferent de orginea etnic„. S-a stabilit c„ procedura de acordare a certificatului ungar nu va fi extrateritorial„. S-au exclus de la aplicarea legii membrii de familie de origine nemaghiar„ a persoanelor de etnie maghiar„. V„ reamintesc c„ Ón celelalte þ„ri vecine ale Ungariei aceste persoane continu„ s„ primeasc„ certificate.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Memorandumul de Ónþelegere dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Ungare este prea important ∫i prea avantajos pentru ca Guvernul Rom‚niei s„ nu ia toate m„surile necesare pentru aplicarea sa riguroas„.

Consider„m c„ se impun anumite clarific„ri pentru a Ónþelege care este poziþia Guvernului Rom‚niei cu privire la aplicarea Memorandumului de Ónþelegere rom‚no-ungar. Reprezentanþii autorit„þilor rom‚ne, precum ∫i orice cet„þean rom‚n, persoan„ fizic„ sau juridic„, sunt chemaþi s„ respecte prevederile memorandumului de Ónþelegere ∫i s„ nu s„v‚r∫easc„ acte sau fapte contrare acestuia.

Œn consecinþ„, pe teritoriul Rom‚niei, organizaþiilor neguvernamentale ale persoanelor de etnie maghiar„ din Rom‚nia, ca ∫i ale oric„ror alte persoane fizice sau juridice rom‚ne le sunt opozabile prevederile legii ungare numai prin prisma prevederilor Memorandumului de Ónþelegere rom‚no-ungar.

Ca atare, este evident c„ pentru Rom‚nia legea ungar„ a Óncetat s„ mai existe Ón forma sa iniþial„ tocmai prin Óncheierea Memorandumului de Ónþelegere rom‚noungar, acord internaþional care prevaleaz„ asupra legii interne din Ungaria, conform legislaþiei din aceast„ þar„.

Organizaþiile reprezentative ale maghiarilor din Rom‚nia, Ón primul r‚nd U.D.M.R., s-au angajat s„ respecte memorandumul de Ónþelegere at‚t cu ocazia semn„rii acestuia, c‚t ∫i ulterior, prin consemnarea acestui angajament Ón Protocolul P.S.D.—U.D.M.R.

Doresc s„ subliniez Ón continuare c„ realiz„m o monitorizare foarte strict„ de c„tre reprezentanþii Guvernului Ón teritoriu a aplic„rii acestui memorandum. Mai mult dec‚t at‚t, reprezentanþii administraþiei publice centrale, constituiþi Ón Comisia de monitorizare a aplic„rii Memorandumului de Ónþelegere rom‚no-ungar, Ónfiinþat„ Ón luna ianuarie a acestui an prin decizia primului-ministru, au efectuat deplas„ri neanunþate Ón teritoriu pentru a verifica la faþa locului modul Ón care sunt aduse la Óndeplinire prevederile memorandumului de Ónþelegere.

Pot s„ v„ confirm c„ observaþiile formulate de semnatarii moþiunii cu privire la activitatea birourilor de informare s-ar fi putut justifica Óntr-o perioad„ preliminar„ realiz„rii activit„þii de monitorizare. Œn urma deplas„rii Ón teritoriu a reprezentanþilor Guvernului Rom‚niei, situaþia s-a schimbat, factorii implicaþi reiter‚nd angajamentul de a elimina Ónc„lc„rile prevederilor memorandumului de Ónþelegere, semnalate iniþial la nivel local.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/16.III.2002 Doresc s„ exprim cu acest prilej convingerea c„, prin fermitatea dovedit„ de Guvernul Rom‚niei Ón procesul de monitorizare strict„ a aplic„rii prevederilor Memorandumului de Ónþelegere rom‚no-ungar ∫i prin maturitatea cu care factorii locali implicaþi abordeaz„ aceast„ problem„, clauzele acestui document vor fi riguros respectate ∫i Ón continuare.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œmi permit s„ observ c„ Ónc„ persist„, cel puþin pentru semnatarii moþiunii, o confuzie asupra efectelor Legii privind maghiarii din statele vecine Ungariei. Legea nu ∫i-a propus acordarea cet„þeniei ungare destinatarilor actului normativ, din raþiuni interne ∫i internaþionale evidente, de∫i aceast„ solicitare a fost susþinut„ iniþial de unii exponenþi ai diasporei occidentale maghiare. Din aceste motive, Legea privind maghiarii din statele vecine Ungariei exclude explicit de la aplicarea sa persoanele care au cet„þenie ungar„. A∫adar, calitatea de beneficiar al documentului eliberat de autorit„þile ungare este incompatibil„ cu cea de cet„þean al Republicii Ungare.

Comisia de la Veneþia a precizat Ón raportul s„u c„ nu poate fi admis„ crearea unei leg„turi politice Óntre un stat ∫i cet„þenii altui stat pe criteriul originii etnice. Aceste orient„ri ale organismului european sunt Ónsu∫ite ∫i de c„tre partea ungar„, prin memorandumul de Ónþelegere Óncheiat.

Œn consecinþ„, prin aceast„ lege, nu numai c„ nu se acord„ calitatea de cet„þean al Republicii Ungare, dar, urmare a prevederilor memorandumului de Ónþelegere, Ón documentul eliberat de autorit„þile ungare nu se pot face nici un fel de referiri la originea etnic„, fiind, Ón schimb, menþionate cet„þenia ∫i þara de re∫edinþ„ a titularului.

Doresc s„ subliniez un fapt, de asemenea, important: prin Óncheierea acestui memorandum s-a realizat modificarea Óns„∫i a denumirii legitimaþiei de maghiar, ea devenind certificat ungar, document care conþine numai elemente de identificare, elimin‚ndu-se orice menþiuni care ar avea drept scop crearea unui raport juridic chiar ∫i indirect Óntre posesorii lui ∫i statul ungar, conform prevederii explicite a Comisiei de la Veneþia.

Aceste prevederi au fost preluate ∫i Ón normele de aplicare emise anul trecut Ón luna decembrie de autorit„þile ungare, tocmai ca urmare a Óncheierii acestui memorandum de Ónþelegere ∫i pentru a depersonaliza acest document ∫i a exclude orice referiri la originea etnic„ a persoanei beneficiare.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Voi Óncerca Ón final s„ prezint, Ón numele Guvernului Rom‚niei, poziþia ∫i atitudinea noastr„ politic„ faþ„ de minorit„þile din Rom‚nia, av‚nd Ón vedere c„ Ón moþiunea pus„ ast„zi Ón discuþie se fac afirmaþii destul de grave cu privire la aceste aspecte.

Reiterez cele afirmate la Ónceputul cuv‚ntului meu, ∫i anume c„ aceste chestiuni sunt distincte ∫i nu fac obiectul Memorandumului de Ónþelegere rom‚no-ungar.

Doresc s„ subliniez c„ Guvernul Rom‚niei nu favorizeaz„ minorit„þile Ón detrimentul majorit„þii, fidelitatea faþ„ de Rom‚nia ∫i toate celelalte obligaþii cet„þene∫ti incumb„ deopotriv„ at‚t majoritarilor, c‚t ∫i minoritarilor, f„r„ deosebire. M„surile de protecþie a persoanelor aparþin‚nd minorit„þilor naþionale sunt luate de c„tre stat Ón virtutea

obligaþiei constituþionale prev„zute Ón art. 16 din Legea fundamental„. Aceast„ obligaþie nu prevaleaz„, Óns„, asupra obligaþiilor statului rom‚n stipulate de celelalte prevederi constituþionale faþ„ de cet„þenii rom‚ni, indiferent de originea lor etnic„.

Guvernul Rom‚niei consider„ c„ statul rom‚n a reu∫it s„ asigure deplina egalitate a ∫anselor dintre persoanele aparþin‚nd minorit„þilor naþionale ∫i persoanele aparþin‚nd majorit„þii populaþiei. Acesta a fost argumentul principal Ón contracararea legii ungare ∫i a concepþiei sale originale, Óntemeiate pe discriminarea pozitiv„ a persoanelor care beneficiaz„ de egalitatea ∫anselor Ón þara de re∫edinþ„.

Statul rom‚n acord„ o protecþie egal„ ∫i ia m„suri egale at‚t Ón favoarea persoanelor aparþin‚nd majorit„þii, c‚t ∫i a celor aparþin‚nd minorit„þilor etnice.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Rom‚nia nu recunoa∫te ∫i, Ón consecinþ„, nu asigur„ alte drepturi minorit„þilor dec‚t cele prev„zute de Constituþie ∫i de tratatele internaþionale la care face parte.

Guvernul Rom‚niei consider„ ca fiind cel puþin inoportun„ cantonarea dezbaterii privind minorit„þile naþionale exclusiv Ón sfera relaþiei cu comunitatea maghiar„ ∫i cu at‚t mai mult ca aceast„ dezbatere s„ fie concentrat„ Ón mod artificial ∫i exclusiv pentru zona de nord-vest a Rom‚niei.

Astfel, prin modul Ón care este conceput„, moþiunea se bazeaz„ pe o contradicþie fundamental„, creeaz„ Ón mod artificial premisa existenþei unei presupuse probleme a Transilvaniei pentru ca apoi, prin aceea∫i moþiune, s„ combat„ aceast„ problem„. O asemenea judecat„ politicianist„ nu serve∫te interesului naþional.

Statul rom‚n este un stat unitar, iar a∫a-numitele provincii istorice nu au ast„zi identitate distinct„ de cea a statului din care fac parte.

Guvernul Rom‚niei sprijin„ ∫i Óncurajeaz„ cooperarea regional„ prin intermediul euroregiunilor ∫i Ón cadrul iniþiativelor regionale la care particip„ mai multe state. De aceea ∫i Ón egal„ m„sur„, avem Ón vedere punerea Ón practic„ a descentraliz„rii administrative, care nu poate fi confundat„ Óns„ cu acel tip de regionalizare susþinut de unele curente anticonstituþionale care atenteaz„ la caracterul unitar al statului rom‚n.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

M„ voi referi extrem de succint ∫i la alte chestiuni punctuale din textul moþiunii.

Œn ceea ce prive∫te situaþia ceang„ilor, Ministerul Educaþiei ∫i Cercet„rii a elaborat un raport Ón care se arat„ c„ majoritatea ceang„ilor se consider„ rom‚ni ∫i c„ p‚n„ Ón prezent solicit„rile de a se organiza ∫coli ∫i clase cu predare Ón limba maghiar„ nu provin de la persoane fizice, p„rinþii sau reprezentanþii legali ai copiilor, ci de la unele organizaþii, nefiind Óntrunite astfel condiþiile cerute de Legea Ónv„þ„m‚ntului pentru Ónfiinþarea de ∫coli sau clase cu predarea Ón limba maghiar„ pentru ceang„i. Acest raport cu preciz„ri pertinente a fost transmis la Consiliul Europei Ón scopul dovedirii Ón faþa organismelor europene a faptului c„ populaþia ceang„iasc„, Ón marea majoritate, se declar„ de sorginte rom‚n„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/16.III.2002 Œn ceea ce prive∫te Monumentul Libert„þii de la Arad, menþionat de asemenea Ón moþiune, doresc s„ precizez c„ Guvernul Rom‚niei nu ∫i-a asumat p‚n„ Ón prezent un angajament privind reinstalarea acestuia. Œn octombrie 2001, Ón cadrul Protocolului Comitetului pentru minorit„þi din cadrul Comisiei mixte interguvernamentale rom‚noungare, s-a convenit Ónfiinþarea unei comisii de experþi care s„ analizeze aceast„ problem„. Protocolul P.S.D.— U.D.M.R. prevede unele aspecte Ón acest context.

Cu privire la menþiunea f„cut„ de semnatarii moþiunii Ón leg„tur„ cu cele petrecute la Universitatea îSapienþia“, preciz„m c„ Ministerul Educaþiei ∫i Cercet„rii a reacþionat, Ón urma sesiz„rilor referitoare la prezentarea materialelor filmate cu conþinut tendenþios, ∫i a pus Ón vedere conducerii universit„þii necesitatea respect„rii legilor statului rom‚n. Ca urmare, de la sesizarea f„cut„, nu au mai avut loc astfel de manifest„ri neloiale.

Nu putem fi de acord nici cu afirmaþiile incorecte potrivit c„rora organele cu competenþ„ Ón domeniul militar ∫i al respect„rii ordinii publice nu ∫i-ar putea face datoria Ón condiþii corespunz„toare pe Óntreg teritoriul þ„rii. Reprezentanþii Ministerului de Interne ∫i ai Ministerului Ap„r„rii Naþionale Ó∫i exercit„ efectiv competenþele legale. Nu exist„ argumente credibile Ón sens contrar.

Œn ceea ce prive∫te implicarea Guvernului Republicii Ungare Ón favoarea persoanelor de etnie maghiar„ din Rom‚nia, aceasta se realizeaz„ Ón condiþiile prev„zute de acordurile Óncheiate Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i aceast„ þar„ Ón domeniul educaþiei ∫i culturii.

Este un fapt recunoscut c„ ceea ce Guvernul a reu∫it prin Memorandumul de Ónþelegere rom‚no-ungar este decuparea prevederilor din lege care contraveneau standardelor europene ∫i s„ promoveze cu rigoare interesele tuturor cet„þenilor rom‚ni.

Ast„zi suntem preg„tiþi s„ promov„m aplicarea aceluia∫i tratament faþ„ de etnicii rom‚ni din afara graniþelor, precum cel pe care Ól dorim promovat Ón privinþa persoanelor aparþin‚nd minorit„þilor de la noi.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Supunerea Memorandumului de Ónþelegere rom‚noungar spre ratificare Parlamentului nu se justific„, conform dispoziþiilor legale Ón vigoare, respectiv ale Constituþiei ∫i ale Legii nr. 4/1991 privind Óncheierea ∫i modificarea tratatelor.

De asemenea, adoptarea unui act normativ prin care s„ se suspende aplicarea legii ungare pe teritoriul Rom‚niei ar fi o m„sur„ inutil„, deoarece Ón prezent, Ón conformitate cu memorandumul de Ónþelegere, aceast„ lege nu se aplic„ pe teritoriul Rom‚niei, ∫i totodat„ inoportun„ deoarece, adopt‚nd o asemenea lege, am recunoa∫te, Óntre ghilimele, implicit un neadev„r, ∫i anume c„ aceast„ lege s-ar fi aplicat vreodat„ pe teritoriul Rom‚niei.

Œn final, doresc s„ subliniez c„ Guvernul Rom‚niei acþioneaz„ cu responsabilitate Ón direcþia realiz„rii, ap„r„rii ∫i promov„rii intereselor naþionale, Ón conformitate cu Strategia de securitate naþional„ a Rom‚niei, ∫i c„ rezultatele acþiunilor noastre sunt pozitive.

Din aceste raþiuni, Guvernul Rom‚niei consider„ c„ discutarea acestei moþiuni a oferit prilejul pentru a prezenta anumite clarific„ri, dar c„ susþinerea propunerii iniþiatorilor nu este justificat„ ∫i c„ votul dumneavoastr„ nu poate fi dec‚t unul de respingere a moþiunii.

V„ mulþumesc foarte mult pentru atenþie.

2. Memorandumul prevede ca procedura de acordare a legitimaþiei s„ se desf„∫oare cu prec„dere pe teritoriul Ungariei ∫i la misiunile diplomatice maghiare.

3. Guvernul rom‚n ∫i Guvernul ungar au stabilit negocierea unui acord privind tratamentul preferenþial al minorit„þii rom‚ne din Ungaria ∫i, respectiv, al minorit„þii maghiare din Rom‚nia, Ón conformitate cu normele europene privind protecþia minorit„þilor naþionale. Acest acord se va negocia Ón cadrul Comitetului pentru minorit„þi naþionale din cadrul Comisiei mixte interguvernamentale rom‚no-ungare.

4. Memorandumul de Ónþelegere include ∫i constituirea unui mecanism de monitorizare a aplic„rii legii ungare, prin subcomitetul pentru minorit„þi din cadrul Comisiei mixte interguvernamentale rom‚no-ungare.

5. S-a convenit modificarea legii Ón termen de 6 luni de la semnarea memorandumului.

Grupul parlamentar social-democrat ∫i umanist din Senat respinge ferm moþiunea P.R.M., care aduce atingere bunelor relaþii dintre Rom‚nia ∫i Ungaria, angajate Óntr-un proces de reconciliere istoric„. Miza pus„ Ón joc este mult mai mare deoarece parteneriatul dintre Rom‚nia ∫i Ungaria reprezint„ un reper al stabilit„þii ∫i bunei vecin„t„þi Ón Europa Central„.

Œn acest sens, stimate colege ∫i stimaþi colegi, memorandumul cuprinde c‚teva prevederi importante, care nu numai c„ infirm„ temerile autorilor moþiunii, dar asigur„ unele garanþii benefice pentru partea rom‚n„, cum ar fi: angajamentul ferm ca p„rþile s„ Ó∫i acorde sprijin Ón vederea integr„rii Ón structurile europene ∫i euroatlantice, sprijinul Ungariei pentru admiterea Rom‚niei Ón NATO din perspectiva Summit-ului de la Praga, proiecte comune de cooperare economic„ ∫i transfrontalier„.

Œn cadrul convorbirilor pe care premierul rom‚n le-a avut cu premierul ungar au fost stabilite ∫i anumite m„suri privind cooperarea bilateral„, Ón acest sens priorit„þile fiind sistemul de drumuri ∫i cale ferat„ care leag„ cele dou„ þ„ri ∫i extinderea reþelei punctelor de trecere a frontierei. Œn domeniul investiþiilor s-a convenit s„ fie analizat„ de c„tre p„rþi posibilitatea form„rii unui fond financiar comun de garantare a investiþiilor pentru I.M.M.-uri. Œn fine, s-a decis ca Ón primul trimestru al anului 2002 s„ aib„ loc sesiunea Comisiei mixte interguvernamentale rom‚no-ungare, cel mai important mecanism al cooper„rii bilaterale.

## Stimate colege ∫i stimaþi colegi,

Moþiunea P.R.M. de azi se substituie tentativei e∫uate din s„pt„m‚nile trecute, c‚nd aceia∫i stimaþi colegi senatori au depus o moþiune a c„rei dezbatere a fost respins„ ca neconstituþional„, deoarece ataca raporturile dintre dou„ partide. Nici Ón noua variant„, reprezentanþii din Senat ai P.R.M. nu ocolesc problema raporturilor dintre P.S.D. ∫i U.D.M.R. Aceast„ colaborare vine Ón sprijinul stabilit„þii politice a þ„rii, stabilitate care a lipsit Ón perioada

fostei guvern„ri. Stabilitatea politic„ realizat„ de c„tre guvernarea actual„ este un criteriu politic fundamental ce spore∫te simþitor ∫ansele noastre de primire Ón NATO.

Grupul parlamentar social-democrat ∫i umanist din Senat Ó∫i reafirm„ hot„r‚rea de a continua colaborarea cu acele forþe politice care pot promova proiecte legislative necesare pentru realizarea Programului socialdemocrat de guvernare. Œn acest context se Ónscrie colaborarea noastr„ cu U.D.M.R. ∫i din acest motiv respingem ca nefondate toate acuzaþiile aduse Ón moþiune. Noi nu am f„cut ∫i nu vom face concesii Ón direcþia unor modific„ri legislative care s„ confere cuiva drepturi sau privilegii neconstituþionale.

Prin semnarea memorandumului din 22 decembrie 2001 de c„tre premierul Adrian N„stase, Guvernul Rom‚niei nu a creat nici o problem„ pentru Transilvania ∫i, cu at‚t mai puþin, nu poate fi vorba de abandonarea rom‚nilor sau a vreunei zone Ón care tr„iesc cet„þeni rom‚ni. Œn acela∫i timp, salut„m ∫i preþuim preocuparea distin∫ilor colegi de la P.R.M. pentru soarta cet„þenilor acestei þ„ri, indiferent de etnie. Grupul parlamentar socialdemocrat ∫i umanist Ói asigur„ c„ Partidul Social Democrat are o viziune unitar„ integratoare Ón privinþa problemelor cu care ne confrunt„m la nivel local ∫i la nivelul Óntregii þ„ri, la nivelul minorit„þilor sau la cel al majorit„þii.

Œn final, stimate colege ∫i stimaþi colegi, Óng„duiþi-mi s„ amintesc, totu∫i, faptul c„ autorii moþiunii, cei 36 de senatori aparþin‚nd Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, se substituie Óns„ Senatului, atunci c‚nd solicit„ imperativ, cit„m: îFaþ„ de cele de mai sus, Ón temeiul art. 64 ∫i 111 din Constituþie, Senatul Rom‚niei cere Guvernului…“ ∫i mai jos sunt Ón∫irate cele 4 cerinþe, urmate de 36 de semn„turi ale senatorilor P.R.M. Deci nu Senatul cere, ci doar cei 36 de senatori, cei ai P.R.M.

Cu tot respectul cuvenit, atragem atenþia c„ Senatul este constituit nu doar din cei 36 de senatori P.R.M. ∫i nici m„car din cei 65 de senatori ai P.S.D., ci din toþi cei 140 de senatori asociaþi Ón 5 grupuri parlamentare ∫i independenþi.

Faþ„ de toate aceste argumente prezentate, membrii Grupului parlamentar social-democrat ∫i umanist din Senatul Rom‚niei resping acuzaþiile aduse de Grupul parlamentar al P.R.M., fiind lipsite de temei juridic ∫i moral, ∫i, Ón consecinþ„, vom vota Ómpotriva moþiunii.

V„ mulþumesc.

Mulþi str„ini care au poposit Ón Rom‚nia pentru o vreme mai lung„ sau mai scurt„ sau doar s-au fug„rit pe culmi carpatine au consacrat þinutului pagini antologice. Unul i-a Óntrecut Ón aceast„ privinþ„ pe toþi. Numele lui este Martin Opitz, care a celebrat un cr‚mpei de p„m‚nt rom‚nesc Óntr-o oper„ major„ ∫i greu egalabil„, îZlatna sau despre cump„na dorului“.

Miracolul existenþei neamului rom‚nilor Ól decripteaz„ ochiul nev„zut al poetului de rar„ stirpe c‚nd spune: îC„lc‚nd Ón goan„ goþii cu alþii Ón ∫ir gr„bit/Al Daciei sau al Romei p„m‚nt de mulþi r‚vnit/Nu ∫terg al vostru nume cum nu v-au nici Ónvins/De v-aþi p„strat lumina a∫a cum e Ónscris./Din dep„rtarea Asiei venind pe cai gonaci/Pe greci s„ Ói supun„, pe misii vechi, pe traci/Cu biciul nici Attila, cu hoardele de sciþi,/Nu poate fr‚nge neamul nepieritoarei ginþi.“

Credinþa ∫i limba aduc neamul rom‚nilor Ón nemoarte, duc neamul ∫i mo∫ia cu tot ce cuprinde Ón eternitate ∫i nu este oprire, ci doar Óncerc„ri, ∫i vinderi, ∫i c„deri de frate, ∫i acþiuni de Iuda.

Principiile democratice ale statului de drept, Óntre care cel al separaþiei puterilor, sunt grav Ónc„lcate, stabilindu-se prin memorandumul Óntre cele dou„ p„rþi sarcinile pentru Guvern ∫i Legislativ Ón domenii cardinale pentru þar„.

Guvernul Rom‚niei s-a dovedit indiferent ∫i total indisponibil pentru dialog cu celelalte forþe politice, iar pentru colaborarea cu U.D.M.R. promoveaz„ o politic„ nepopular„, antirom‚neasc„, care sfideaz„ majoritatea populaþiei ∫i Ónsp„im‚nt„ electoratul.

Memorandumul constituie un e∫ec r„sun„tor ∫i lamentabil al politicii Guvernului ∫i un act prin care este sacrificat poporul rom‚n ∫i bunurile sale perene, care au devenit obiect de tranzacþie, de talcioc, de schimb cu U.D.M.R. ∫i Ungaria.

Iat„ cum Óng„duinþa iresponsabil„ a Guvernului condus de Adrian N„stase a facilitat ∫i permis organizaþiei U.D.M.R. obþinerea, Óntr-un an de colaborare cu P.S.D.-ul, cu mult mai mult dec‚t Ón guvernarea precedent„. Abia acum U.D.M.R. a ajuns s„ guverneze Rom‚nia, Ón vreme ce instituþia sacr„ a limbii rom‚ne este atacat„ viclean, iar caracterul naþional al Bisericii Ortodoxe Rom‚ne este ciuntit.

La Consiliul Reprezentanþilor Unionali ai U.D.M.R. s-a stabilit ca prescripþiile memorandumului s„ stipuleze retrocedarea bunurilor patrimoniale biserice∫ti ∫i comunitare, constituirea structurilor de Ónv„þ„m‚nt superior Ón limba maghiar„, dreptul ceang„ilor la Ónv„þ„m‚nt Ón limba matern„ ∫i oficierea Ón limba maghiar„ a slujbelor religioase pentru aceast„ mas„ compact„ de rom‚ni romanocatolici ∫i greco-catolici, modificarea Legii privind simbolurile naþionale, cea actual„ fiind considerat„ restrictiv„ ∫i, probabil, aparþin„toare unui sistem despotic.

Toate aceste cerinþe Óncep s„ prind„ contur, s„ Ónmugureasc„, de∫i unele dintre ele tr„znesc puternic smerenia naþiunii rom‚ne, zdruncin„ raþiunea de a exista a poporului nord-dun„rean.

Deþinem listele cu bunurile patrimoniale biserice∫ti ∫i comunitare pe care U.D.M.R. le solicit„. Exemplu, la ClujNapoca trebuie reþinut c„ foarte multe cl„diri revendicate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/16.III.2002 prin memorandum au fost Ónscrise Ón cartea funciar„ Óntre anii 1940—1944, dar Ón acte apar ca Ónscrise Ón anul 1938 Ón limba rom‚n„. C„rþile funciare adev„rate au fost distruse ∫i nu se cunosc donatorii cl„dirilor ast„zi revendicate. Printr-o not„ de fundamentare fals„, un reprezentant al U.D.M.R. arat„ Ón 1998 c„ unele cl„diri ale Liceului îGheorghe ™incai“ sunt grav avariate, uit‚nd c„ acestea sunt construite dup„ 1950 ∫i Ón ele se Ónvaþ„ carte ∫i sunt bine Óntreþinute. Dac„ pretenþiile ocrotite de memorandum vor fi materializate, rom‚nii din Ardeal, Banat, Bihor ∫i alte p„rþi trebuie s„ se retrag„ Ón v„g„uni, Ón pe∫teri sau s„ accead„ pe v‚rful munþilor.

Vremea adev„rului vine, e pe aproape. Glasul Mielului cucere∫te dep„rt„rile ∫i apropierile, ad‚ncimile ∫i Ón„lþimile. Noaptea ur‚þeniei ∫i acþiunilor fiarelor, a Ónþelegerilor perfide, hiclene, a vinderii de frate, a luat sf‚r∫it.

De∫i Legea statutului maghiarilor din str„in„tate a fost aspru condamnat„ de Occident, la Strasbourg, la Washington ∫i la Veneþia, fiind denunþat„ chiar de unele partide din interiorul Ungariei, de reprezentanþii electoratului ∫i ai unor forþe politice democratice rom‚ne∫ti, nici P.S.D. ∫i nici U.D.M.R. nu s-au l„sat influenþate. Au devenit cei doi uria∫i cu picioarele de lut, imuni la orice luare de poziþie, dispreþuitori faþ„ de orice manifestare. Cu toate c„, mai pe urm„, prin Memorandumul rom‚noungar privind aplicarea Legii statutului maghiarilor, se elimin„ implicarea U.D.M.R.-ului ∫i a forþelor ecleziastice maghiare ∫i a societ„þii civile, Ónc„ de atunci, de la ∫edinþa Consiliului Reprezentanþilor Unionali ai U.D.M.R. din decembrie 2001, s-a hot„r‚t, totu∫i, constituirea unor comisii pentru implementarea acestei legi, din care fac parte reprezentanþii taberelor mai sus inserate. Comisiei i s-au alocat 23% din fondurile uniunii, adic„ peste 10 miliarde lei, cel puþin, la data na∫terii.

Œn mod neortodox, P.S.D. ∫i U.D.M.R. vor acþiona pentru aplicarea corect„ a prevederilor Memorandumului de Ónþelegere dintre prim-mini∫trii Rom‚niei ∫i Ungariei, formulare extrem de general„, care las„ loc de manevre ∫i compromisuri politice, finalizate totdeauna, dup„ cum viaþa amar„ ne-o spune ∫i experienþa þ„rii laolalt„ ne-o certific„, cu Ómplinirea pretenþiilor tot mai nocive pentru unitatea naþional„, vezi intenþiile de modificare a Constituþiei ∫i urm„rile tr„d„rilor guvernanþilor. Atenþie! Vine recens„m‚ntul populaþiei ∫i al manevrelor subterane.

Fiindu-i team„ de o criz„ guvernamental„ la finalul anului 2001, premierul, c„ut‚nd s„ Ói mulþumeasc„ pe udemeri∫ti, a admis c„, doar, Rom‚nia este propria lui mo∫ie, c„ legitimaþia de maghiar poate fi Ónlocuit„ cu legitimaþia de U.D.M.R., transform‚nd astfel organizaþia Ón ceea ce a devenit ∫i a fost de la facere, agent al Budapestei. Tot atunci, Adrian N„stase a propus ca cererile maghiarilor s„ fie Óncredinþate consulatelor ungare, oficializ‚nd dreptul Ungariei de a stabili diferenþieri Óntre cet„þenii acestei þ„ri.

Memorandumul fixeaz„ m„suri pentru constituirea unui sistem autonom de Ónv„þ„m‚nt Ón limba maghiar„, de parc„ ∫coala clujean„ de peste 50 de ani nu produce dec‚t mediocrit„þi ∫i plo∫niþe Ón cunoa∫tere la toate nivelurile.

Se stipuleaz„, totodat„, direcþionarea unor fonduri pentru construirea ∫i renovarea cl„dirilor ecleziastico-sociale,

se fac presiuni permanente ∫i pe multiple planuri pentru retrocedarea integral„ a propriet„þilor comunit„þilor, asociaþiilor, organizaþiilor ∫i bisericilor maghiare tradiþionale sau care au aparþinut unor familii reprezentative maghiare din Ardeal, uit‚ndu-se c„ acestea au fost f„cute pe spatele bietului rom‚n.

Nu este locul ∫i timpul Ónc„ de a face o analiz„ la s‚nge a acestui capitol de pretenþii, de∫i ar trebui s„ fie — suntem Senatul Rom‚niei —, dar vremurile bune ∫i limpezi se apropie ∫i au intrat Ón matc„.

Œn paralel cu aceasta, se obstrucþioneaz„ activitatea instituþiilor de Ónv„þ„m‚nt ∫i de cultur„ Ón limba rom‚n„ ∫i sunt Ónghesuite, limitate ∫i pulverizate drepturile Bisericii Ortodoxe Rom‚ne ∫i ale celorlalte culte Ón care neamul rom‚nilor se c‚nt„, Óncerc‚nd a intra Ón rug„ cu Cel de Sus.

Œnc„lc‚nd orice regul„ privind funcþionarea democratic„ a unui stat ∫i principiul separaþiei puterilor Ón stat, memorandumul d„ltuie∫te sarcini pentru Parlamentul Rom‚niei, care nu a fost solicitat conform art. 4 din Legea nr. 4 din 1991 ∫i legii bunului-simþ.

Prin prevederea: îSe vor actualiza normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001.“, sarcin„ ce revine Guvernului, se urm„re∫te eliminarea din lege Ón favoarea U.D.M.R. a ceea ce nu s-a putut Ónl„tura Ón Parlament. Astfel c„, dup„ at‚tea modific„ri, ca urmare a vizitelor lui Adrian N„stase Ón Israel ∫i S.U.A., Legea nr. 10/2001 va fi un act total diferit faþ„ de forma iniþial„, dezavantaj‚nd statul rom‚n.

Nerespect‚nd principiul egalit„þii ∫anselor pentru toþi cet„þenii Rom‚niei, prevederile memorandumului oblig„ la discriminarea rom‚nilor ardeleni, Ón special Ón judeþele Mure∫, Harghita ∫i Covasna. Art. 5 din memorandum spune: îCet„þenilor rom‚ni av‚nd identitate etnic„ nemaghiar„ nu li se va acorda nici un fel de certificat ∫i nu vor fi Óndrept„þiþi la nici un fel de beneficii prev„zute Ón Legea maghiarilor.“

Ce aveþi de spus aici, domnule Solcanu?

Nu ne mir„ acum de ce Comisia pentru politic„ extern„ a avizat negativ, aviz f„r„ valoare, aceast„ moþiune. ™i, pe urm„, s„ nu uit„m c„ neamul rom‚nilor ∫i rostul lor pe lume sunt generate de prezenþa crucii, deci aparþin sacrului. De aceea au fost Ón continuu mai mult dec‚t toleranþi faþ„ de cei ce le-au c„lcat ogorul ∫i au vrut a se a∫eza aici.

Istoria rom‚nilor este istoria st„p‚nilor, a domnilor ∫i voievozilor, care ∫i-au ap„rat cu demnitate avuþia dat„ de Dumnezeu.

Este bine ca Guvernul s„ þin„ seama de aceste coordonate ∫i tr„s„turi, pe care le deþine un popor z„mislit din p„m‚ntul acesta de chiar dreapta P„rintelui Luminii. V„ mulþumesc.

Dincolo de aceast„ Ómprejurare, care, subliniez, face obiectul art. 4 din Legea nr. 4/1991, dincolo de o serie de chestiuni care þin de limbajul politic ∫i dincolo de faptul c„ pentru noi sunt f„r„ relevanþ„ Ónþelegerile de guvernare, Ónþelegerile politice, doresc s„ subliniez anumite lucruri: aceast„ atitudine a Guvernului, de a nu supune memorandumul spre adoptare, spre ratificare Parlamentului este o atitudine fireasc„, dac„ analiz„m acest un an ∫i c‚teva luni de comportament parlamentar. Legifer„m prin ordonanþe de urgenþ„, context Ón care Parlamentul nu Ó∫i poate spune opiniile, Óncerc„m s„

limit„m dezbaterile parlamentare ∫i este normal ca o serie de chestiuni, care sunt delicate, s„ nu le supunem atenþiei faþ„ de Parlament.

Problema ridicat„ de aceast„ moþiune este sfidarea Parlamentului de c„tre Guvern ∫i cred c„ ne afl„m Ón prezenþa unei probleme cu o conotaþie politic„ foarte serioas„. Am considerat iniþial c„ aceast„ atitudine a Guvernului ∫i argumentaþia juridic„ relativ steril„ ∫i lipsit„ de obiect sunt o atitudine fireasc„ a acestui Guvern. A∫a cum spuneam, am legiferat, poate, f„r„ a avea posibilitatea, ca parlamentari, s„ reprezent„m interesele celor care ne-au trimis aici. ™i Ón acest context Memorandumul Óncheiat Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i al Ungariei nu constituia o chestiune de urgenþ„. Poate c„ aceasta a fost raþiunea pentru care nu ne-a fost trimis spre dezbatere.

Exist„, Óns„, un lucru care este foarte urgent pentru Rom‚nia, ∫i anume, din punctul nostru de vedere, abandonarea economiei rom‚ne∫ti. Nu exist„ o abandonare economic„ a nici unei provincii istorice, ci a Óntregii economii.

Salut„m orice Ónþelegere politic„ care nu are dec‚t un singur scop, s„ ridice Rom‚nia ∫i nivelul de trai al cet„þenilor s„i. Din p„cate, acest lucru nu Ól putem saluta Ón comportamentul actualului Guvern. Abandonarea economiei rom‚ne∫ti, nu numai Ón Transilvania, Ónseamn„ 40% din populaþie Ón stare de subzistenþ„, Ónseamn„ facturi de energie dificil de a fi pl„tite de peste jum„tate din populaþia þ„rii ∫i aceasta Ónseamn„ c„ trebuie s„ v„ asumaþi responsabilitatea pentru o moþiune pe care v-o va face poporul rom‚n, ∫i nu un partid politic.

Œn final, doresc s„ subliniez c„, dincolo de o serie de chestiuni de context, de comportament politic, pe care nu le comentez ast„zi, nu am fost Ón stare s„ implement„m principiile ∫i valorile europene spre care ne ducem, nu am fost Ón stare s„ implement„m principiul subsidiarit„þii, nu am fost Ón stare s„ construim instituþii viabile de dezvoltare regional„, nu am fost Ón stare s„ facem o construcþie economic„ viabil„. ™i, dincolo de votul dumneavoastr„, ast„zi, care este un vot de con∫tiinþ„, vom primi votul populaþiei Ón alegerile din 2004.

Vorbeam, tot puþin mai Ónainte, de avantajele pe care le reprezint„ acest memorandum, ∫i anume faptul c„ el va fi amendat Óntr-un interval de 6 luni de zile. Este acesta un avantaj Ón momentul prezent? ™i c„ se extind toate aceste prevederi asupra Óntregii forþe de munc„ din Rom‚nia, care poate s„ mearg„ Ón Ungaria. Aceasta le-aþi dorit Ón planul relaþiilor noastre cu Ungaria?

™i nu pot s„ nu mai pun c‚teva Óntreb„ri: exist„ un precedent internaþional Ón acest domeniu? Are Ungaria Óncheiat un alt memorandum de aceast„ natur„ cu una dintre þ„rile vecine? ™i dac„ da, voi fi fericit s„ primesc acest r„spuns.

Unul dintre colegii no∫tri pomenea de atingerea relaþiilor dintre Rom‚nia ∫i Ungaria. Dac„ Ól dezbatem Ón Parlament facem o atingere a acestor relaþii? Nu, tocmai Ói d„m acea importanþ„ pe care acest document trebuie s„ o aib„, dup„ p„rerea mea ∫i nu numai dup„ p„rerea mea.

Apropo de stabilitate politic„, domnule Solcanu... Mai sunteþi Ón sal„? Acela∫i partid U.D.M.R. asigura stabilitatea politic„, deci pe care dumneavoastr„ o puneþi la Óndoial„, ∫i Ón perioada 1996—2000.

™i un lucru pe care trebuie s„ Ól lu„m Ón considerare, doamna senator Maria Petre spunea la un moment dat: îNu rom‚nii din Transilvania sunt abandonaþi, din p„cate sunt abandonaþi rom‚nii ∫i din Ialomiþa, ∫i din alte zone datorit„ condiþiilor, datorit„ problemelor legate de Óntreþinere, datorit„ problemelor legate de Ónv„þ„m‚nt ∫i problemelor legate de s„n„tate.“

Œn dezbaterea acestei moþiuni n-am putut s„ nu fac comparaþie cu Moþiunea simpl„ care a fost introdus„ Ón Senat de c„tre opoziþie, îHarghita — Covasna“. Probabil, dac„ atunci am fi avut r„spunsurile la Óntreb„rile care s-au pus ast„zi, situaþia ar fi fost altfel. Dac„ Ón momentul acela Guvernul s-ar fi prezentat ∫i ne-ar fi spus exact care este situaþia ∫i nu am fi primit un format, cel puþin, dramatic, al situaþiei, probabil, Ón momentul acesta poziþiile noastre erau cu totul ∫i cu totul altele. Eu spun c„ ∫i acea moþiune a fost îiniþiat„“ tot de reprezentanþi ai partidului de guvern„m‚nt. S„ nu uit„m declaraþiile lui Ioan Rus, ale lui Radu Timofte, apropo de situaþia din Transilvania, ca ∫i acum. Faptul c„ nu aducem acest memorandum Ón dezbaterea Senatului nu face altceva dec‚t s„ creeze premisele pentru asemenea dezbatere.

Au fost ratate c‚teva momente extrem de importante pe plan internaþional. Le-aþi pomenit ∫i dumneavoastr„: Veneþia, apoi Raportul Comisiei Europene, poziþia deloc de neglijat a Slovaciei, care era cunoscut„ de noi de luni de zile. Sunt lucruri pe care ar fi trebuit s„ le avem Ón atenþia noastr„; sunt lucruri despre care eu cred c„ ar fi trebuit s„ fie aduse aici, dezb„tute, Óntoarse pe toate p„rþile ∫i s„ avem un vot, a∫a cum era firesc, un vot al Senatului.

Nu putem s„ nu spunem, apropo de moþiune, c„ Ón aceast„ moþiune se simte faptul m„rturisit s„pt„m‚na trecut„ de domnul senator Corneliu Vadim Tudor, c„ a debutat ca dramaturg la 18 ani. E normal, un efect teatral se simte ∫i Ón titlul moþiunii ∫i Ón textul acestei moþiuni. Logic, avem propria noastr„ interpretare; logic, avem propria noastr„ poziþie faþ„ de problemele exprimate la punctele 2, 3, 4, 5 ∫i 6, pe care nu le expun acum Ón faþa dumneavoastr„, Óns„ textele constituþionale invocate Ón debutul moþiunii, precum ∫i faptul c„ trebuie s„ ajungem s„ dezbatem acest memorandum Ón Parlament ∫i faptul c„ Rom‚nia, Guvernul Rom‚niei trebuie Ón mod obligatoriu s„ Ó∫i respecte Programul de guvernare mi se par lucruri indubitabile, pe care trebuie s„ le avem Ón atenþia noastr„.

Un coleg de la P.R.M., dac„ ar fi fost Ón locul meu, ar fi spus, probabil, referitor la comparaþia aceasta Óntre Rom‚nia ∫i Slovacia, c„, poate, acolo minoritatea maghiar„ este mai puþin bine reprezentat„ Ón Parlament sau are mai puþin„ influenþ„ asupra actului de guvernare ∫i, poate, tot un coleg de la P.R.M. ar fi spus faptul c„ Ón momentul acesta, prin atitudinea politic„ pe care a avut-o partidul de guvern„m‚nt, nu face altceva dec‚t s„ dea o m‚n„ de ajutor premierului Orban Ón b„t„lia politic„ pe care o va avea cu fraþii partidului de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/16.III.2002 guvern„m‚nt, cu at‚t de mult doriþii fraþi de politic„ internaþional„ ai partidului de guvern„m‚nt, sociali∫tii unguri. M„ rog, ar putea fi ∫i acestea ni∫te interpret„ri.

Pentru c„ am dep„∫it, se pare, timpul pe care l-am avut la dispoziþie, av‚nd Ón vedere c„ pe fondul ei aceast„ moþiune este corect„ din punct de vedere al textelor constituþionale ∫i al legilor invocate ∫i av‚nd Ón vedere c„ avem nevoie de o dezbatere parlamentar„ ∫i c„ nu trebuie s„ ne fie fric„ de o dezbatere parlamentar„ pe aceast„ tem„, Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota favorabil, pentru aceast„ moþiune. Mulþumesc.

Curajo∫ii sunt cei care ∫i-au asumat dialogul; curajo∫ii sunt cei care ∫i-au asumat Ón ace∫ti ani colaborarea ∫i modalitatea de a rezolva problema interetnic„ prin cooperare ∫i prin colaborare, iar la∫ii sunt cei care ∫i-au asumat ∫i Ó∫i asum„ Ón continuare o retoric„ ultranaþionalist„ ∫i o retoric„ de confruntare, ∫i m„ bucur c„ ni s-a dat ocazia prin aceast„ moþiune s„ clarific, pentru mine cel puþin, un principiu extrem de important: diferenþa Óntre confruntare ∫i dialog. Eu cred c„ atunci c‚nd discut„m problema Memorandumului Óncheiat Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Ungariei trebuie s„ recunoa∫tem f„r„ echivoc un lucru extrem de important: c„ prin acest memorandum cele dou„ þ„ri au ales calea cooper„rii, ∫i calea colabor„rii Óntr-o problem„ extrem de delicat„ ∫i care, Óntr-adev„r, dintr-un anumit punct de vedere a adus o noutate Ón zona noastr„ ∫i Ón relaþiile celor dou„ þ„ri, noutate care ar fi putut fi primit„ printr-o strategie de confruntare, dar nu s-a Ónt‚mplat acest lucru, ci cele dou„ Guverne, av‚nd, astfel, o atitudine, dup„ p„rerea mea, extrem de important„ pentru Óntreaga zon„ a Europei, care ar trebui, ∫i ar putea s„ aib„, ∫i sper foarte mult c„ va avea un impact pozitiv asupra evoluþiilor relaþiilor interetnice Ón aceste þ„ri ale Europei ∫i de aceea s-a reu∫it o strategie de colaborare ∫i cooperare Óntre cele dou„ þ„ri.

Permiteþi-mi s„ spun Ónc„ c‚teva fraze, domnule pre∫edinte, fiindc„ Ón aceast„ moþiune s-au f„cut referiri ∫i la persoana mea. Da, eu mi-am luat certificatul de maghiar, dar nu pentru a beneficia de anumite facilit„þi, nu am nevoie de astfel de facilit„þi, ∫i sunt convins c„ problema comunit„þii maghiare trebuie rezolvat„ aici, Ón Rom‚nia, trebuie rezolvat„ prin legile þ„rii noastre ∫i trebuie s„ colabor„m Ón interesul g„sirii acestor soluþii, acestor articole de lege. Pentru mine acest certificat de maghiar, care nu are nimic cu ideea dublei cet„þenii, este simbolul leg„turilor mele cu limba maghiar„, cu cultura maghiar„ ∫i cu naþiunea maghiar„. Nici vorb„ c„ acest certificat ar Ónlocui cet„þenia. Eu nu am nevoie de o alt„ cet„þenie, eu am nevoie s„ fiu cet„þean al Rom‚niei ∫i numai cet„þean al Rom‚niei, dar un cet„þean egal Ón drepturi cu toþi cet„þenii acestei þ„ri.

Œn schimb, eu a∫ vrea s„ subliniez o idee extrem de important„: eu sunt maghiar n„scut Ón Rom‚nia ∫i Ómi asum calitatea de naþionalitate maghiar„, Ómi asum limba maghiar„, Ómi asum cultura maghiar„, Ómi asum tradiþiile maghiare. ™i sunt convins c„ aceast„ þar„ are nevoie nu de renegaþi, dac„ Ómi permiteþi acest lucru, ci aceast„ þar„, pentru viitorul Ón care va trebui s„ facem eforturi extrem de importante de a ne integra Óntr-o Europ„ unit„, are nevoie de oameni care Ó∫i asum„ identitatea. Dac„ sunt rom‚ni Ó∫i asum„ identitatea de rom‚ni, limba rom‚n„, cultura rom‚n„ ∫i tradiþia rom‚n„, ∫i aceast„ þar„ are nevoie de maghiari care Ó∫i asum„ identitatea de maghiari, care nu Ó∫i neag„ identitatea, ci Ó∫i asum„ limba, Ó∫i asum„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/16.III.2002 cultura ∫i Ó∫i asum„ tradiþiile, ca ∫i Ón cazul ceang„ilor, dac„ sunt ceang„i care Ó∫i asum„ identitatea sau limba maghiar„, atunci avem nevoie de astfel de oameni care nu Ó∫i neag„ identitatea, ci Ó∫i asum„ identitatea, ∫i a∫ vrea s„ subliniez Ónc„ o dat„ acest lucru.

Œn concluzie, pentru a nu dep„∫i foarte mult timpul care ni s-a acordat, cu toate c„ a∫ mai fi avut foarte multe de spus, dac„ a∫ fi avut timpul, ∫i cu aceasta termin, dac„ a∫ fi avut timpul s„-mi scriu un discurs, i-a∫ fi dat urm„torul titlu, o Óntrebare, de fapt: îCum au disp„rut dinozaurii?“ Dup„ cum ∫tiþi, exist„ fel de fel de teorii ∫i fel de fel de speculaþii Ón acest sens. Una dintre teoriile cele mai verosimile ar fi c„ s-a schimbat clima, s-a schimbat vremea, cum se zice, ∫i dinozaurii n-au reu∫it s„ se acomodeze.

Domnilor dinozauri, semnatari ai acestei moþiuni

Hilbert spunea c„ fiecare dintre noi are un anumit orizont. Pe m„sur„ ce Óncerc„m s„ ∫tim c‚t mai multe dintr-un domeniu din ce Ón ce mai restr‚ns, orizontul se Óngusteaz„ din ce Ón ce mai mult, p‚n„ se poate reduce la un punct ∫i atunci spunem: îAcesta este punctul meu de vedere.“

Din moþiune, punctul de vedere este extrem de clar, dar problemele sunt prezentate confuz ∫i Óntr-o dev„lm„∫ie total„. De∫i este atacat memorandumul ∫i consecinþele pe care le are aplicarea lui, Ón text este incriminat„ Ónc„lcarea f„þi∫„ a prevederilor memorandumului referiri la situaþia institutelor de Ónv„þ„m‚nt ∫i cultur„, Biserica Ortodox„, Universitatea îSapienþia“, armata, radio ∫i televiziune, teatre, justiþie, p„duri, orfelinat, ceang„i etc, adic„ tot ceea ce prinde la populaþie ∫i ar avea ecou pozitiv.

Vreau s„ remarc pe cel care a fost marele prieten al rom‚nilor ∫i cel care a dat cea dint‚i ∫i p‚n„ azi singura enciclopedie a Rom‚niei Ón limba englez„: Charles Upson Clark. N„scut Ón 1875 Ón Springfield, Massachussetts, ∫i-a f„cut studiile la celebra Universitate Yale, pe care le-a continuat la München, Roma ∫i Paris. R„zboiul l-a adus Ón serviciul de informaþii al armatei americane. Accept‚nd o invitaþie a Guvernului rom‚n, a venit pentru prima dat„ Ón Rom‚nia Ón 1919, urm‚ndu-i alte opt vizite Óntre 1921 ∫i 1940. A avut contact nemijlocit cu realit„þile rom‚ne∫ti ∫i discuþii cu un ∫ir de personalit„þi ale vieþii publice din Rom‚nia, regele Ferdinand, regina Maria, Ion. I.C. Br„tianu, Take Ionescu, N. Titulescu, Grigore Antipa, Ion Bianu, Alexandru Rosetti ∫i mulþi alþii. S-a documentat Ón domeniul geografiei, istoriei, culturii ∫i artei rom‚ne∫ti, lucru u∫urat de faptul c„ a Ónv„þat Óntre timp limba rom‚n„. El este cel care prezint„ realist situaþia din Rom‚nia, ne ia ap„rarea Ón faþa str„in„t„þii, prezint„ cu lux de am„nunte istoria noastr„, istoricul ∫i situaþia din Transilvania ∫i problema minorit„þilor. Citez din capitolul referitor la minorit„þi: îUna dintre primele m„suri luate de profesorul Iorga, Ón calitate de prim-ministru, a fost s„-l numeasc„ pe Rudolf Brandsch, publicist german de renume, ca subsecretar pentru minorit„þi, pl‚ngerile justificate urm‚nd a primi o atenþie prompt„ ∫i inteligent„. Iorga a anunþat Ónfiinþarea unei catedre de limb„ ∫i literatur„ maghiar„ la Universitatea din Bucure∫ti. Œn 1930

ministrul Manoilescu a condus o delegaþie de oameni de afaceri rom‚ni la Budapesta, unde au purtat negocieri care Ón 1931 au dus la Ónfiinþarea Camerei de comerþ maghiare din Bucure∫ti ∫i a celei rom‚ne la Budapesta.“

îVizitele mele repetate prin Transilvania ∫i Basarabia“, spune Upson Clark, î∫i experienþa c‚∫tigat„ Ón urma cursurilor ∫i conferinþelor Ón peste 20 de instituþii din Chi∫in„u, Timi∫oara ∫i Cluj m-au determinat s„ fiu de acord cu lordul Hugh Cecil, pre∫edintele unui Comitet special al Consiliului Ligii Naþiunilor, care, Ón scrisoarea sa din 18 martie 1926, scria: «Œntr-o problem„ deosebit de dificil„, Guvernul Rom‚niei a dat dovad„ de o dorinþ„ real„ ∫i admirabil„ de a Óndeplini cererile pentru dreptate ∫i pe cele umanitare».“

Vreau s„ remarc, aceste m„suri erau primele care se luau de c„tre un Guvern rom‚n. Nu este lipsit de interes s„ citez, Ón urma Acordului de la Budapesta, declaraþia premierului Orban. Printre altele, spunea: îŒn ce prive∫te aspectul de neÓncredere, de suspiciune, din p„cate aici, Ón faþa dumneavoastr„, se afl„ doar doi bieþi prim-mini∫tri. Sigur, nici unul dintre ei nu poate s„ pretind„ faptul c„ forþeaz„ istoria, deoarece acolo locurile sunt ocupate. Noi putem s„ facem doar at‚t c‚t se poate face omene∫te. Sigur, nu putem prin deciziile noastre s„ realiz„m o Óntors„tur„, o schimbare istoric„. Nu dorim, de asemenea, nici s„ p„trundem Ón str„fundurile sufletului uman. Putem recomanda concet„þenilor no∫tri doar Ónþelepciunea þ„r„neasc„ str„veche. A∫ dori din nou s„ supun atenþiei at‚t rom‚nilor, c‚t ∫i maghiarilor acea Ónþelepciune str„veche: s„ g‚ndeasc„ unii despre ceilalþi dup„ cum g‚ndesc ∫i acþioneaz„ Óntr-o comunitate, Óntr-un sat, cei care locuiesc pe aceea∫i strad„ sau Ón aceea∫i localitate. Valoarea unei case a unui þ„ran nu este determinat„ numai de nivelul la care aceasta se situeaz„, c‚t de impun„toare este cl„direa sau din ce materiale scumpe este cl„dit„, ci ∫i de cine Ói sunt vecinii. Sigur, acest aspect influenþeaz„ puternic valoarea casei.“

Pornind de la toate aceste considerente, f„r„ a mai insista asupra punctelor moþiunii, care au fost corect dezb„tute ∫i justificate at‚t de doamna senator Rebreanu, c‚t ∫i de domnul ministru Geoan„, vreau s„ ar„t c„ ast„zi, c‚nd Guvernul N„stase este mai aproape ca oric‚nd de dezideratul integr„rii Ón NATO ∫i Ón U.E., v„ asigur c„ vom veghea ca Transilvania s„ fie un exemplu de convieþuire etnic„, iar aceast„ moþiune consider c„ nu Ó∫i g„se∫te locul ∫i momentul potrivit.

Mulþumesc.

Cele c‚teva informaþii certe pe care le-am prezentat dovedesc confuzia Ón care se g„se∫te partidul de guvern„m‚nt.

Liderul P.S.D., domnul Adrian N„stase, iniþial a amendat acþiunile Parlamentului de la Budapesta, iar ulterior a renunþat la aceast„ poziþie de teama de a nu pierde puterea politic„. Observ„m cu c‚t„ u∫urinþ„ Guvernul Rom‚niei a cedat Ón faþa impunerilor agresive ale Guvernului ungar, netezind calea minorit„þii maghiare din Rom‚nia s„ cear„ cu ostentaþie noi concesiuni.

Recent, U.D.M.R., merg‚nd pe aceea∫i linie intransigent„, stimulat„ ∫i de semnarea de c„tre Guvernul Rom‚niei a Memorandumului de Ónþelegere cu Guvernul Ungariei privind Legea maghiarilor din statele vecine Ungariei, a comandat ferm P.S.D., parlamentarilor s„i ∫i Guvernului, s„ produc„ ∫i s„ valideze legi care s„ favorizeze minoritatea maghiar„. De exemplu: Ónm‚narea titlurilor de proprietate pentru fondul funciar ∫i fondul forestier p‚n„ la 31 decembrie 2002; se va adopta de c„tre Camera Deputaþilor Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 102/2001 Ón forma votat„ de Senat p‚n„ la 28 februarie. Iat„ programul de lucru. Œn cazul imobilelor ∫i bunurilor mobile luate de stat de la biserici, asociaþii ∫i organizaþii, inclusiv ale minorit„þilor naþionale, Guvernul va Ónainta Parlamentului proiectul Legii de retrocedare p‚n„ la 30 aprilie 2002, iar Parlamentul va adopta legea p‚n„ la 30 septembrie; serviciile publice comunitare pentru situaþii de urgenþ„ vor trece Ón subordinea autorit„þilor locale, termen 30 septembrie 2002; se vor adopta m„suri pentru folosirea simbolurilor naþionale, precum ∫i a simbolurilor minorit„þilor etnice, termen 28 februarie 2002; se va introduce Ón Legea privind Statutul poliþistului prevederea ca Ón acele localit„þi unde exist„ o minoritate naþional„ cu procent mai mare de 20 s„ fie angajaþi ∫i poliþi∫ti care vorbesc limba minorit„þii respective; se va rezolva problema grupului statuar de la Arad, ridicat Ón memoria celor 13 generali unguri care au ucis peste 40.000 de rom‚ni Ón timpul Revoluþiei de la 1848—1849.

Aceste prevederi sunt Ón adendumul dintre P.S.D. ∫i U.D.M.R. ∫i nu vizeaz„ numai aranjamente Óntre dou„ partide, at‚ta vreme c‚t se vorbe∫te ∫i despre Guvern, ∫i despre Parlament.

Dac„ aceste pretenþii ∫i multe altele ale minorit„þii maghiare, asumate de P.S.D. ∫i Guvern vor fi respectate, U.D.M.R. se va abþine de la iniþierea sau susþinerea unor moþiuni sau moþiuni de cenzur„.

Zic: Jalnic ∫antaj!

Descifrarea evenimentelor politice din Rom‚nia privind expansiunea politicii maghiare Ón Transilvania pune Ón evidenþ„ c„ ∫i politicieni din partidul de guvern„m‚nt nu sunt de acord cu politica P.S.D. faþ„ de minoritatea maghiar„ ∫i U.D.M.R. ∫i nu accept„ Legea maghiarilor din statele vecine Ungariei pe teritoriul Rom‚niei.

Ministrul de interne din Guvernul Adrian N„stase, domnul Ioan Rus, a susþinut Ón Programul social-democrat pentru Transilvania, prezentat la Cluj, Ón cadrul conferinþei de fuziune a P.D.S.R. cu P.S.D.-ul c„ îs-a renunþat la contestarea f„þi∫„ a caracterului naþional al statului rom‚n ∫i se prefer„ obþinerea pas cu pas a unor drepturi care s„ satisfac„ obiectivele politicii U.D.M.R. ∫i ale Budapestei Ón privinþa maghiarilor din Rom‚nia“.

Pentru acest motiv, Ón mod practic ∫i constant legislaþia rom‚neasc„ a dat ∫i continu„ s„ dea expresie acestor valori, recept‚nd Óntr-un ritm crescut acquis-ul comunitar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/16.III.2002 Descentralizarea administrativ„, crearea unei pieþe economice funcþionale, a∫ezarea drepturilor cet„þeanului pe piedestalul standardelor europene, cultivarea limbilor comunit„þilor minoritare, asigurarea educaþiei Ón limba matern„ reprezint„ exemple sugestive ale preocup„rii statului rom‚n de a garanta participarea c‚t mai larg„ a cet„þenilor rom‚ni la viaþa politic„, economic„, social„, educaþional„ ∫i cultural„ a þ„rii.

Œn acest cadru de preocup„ri s-a Ónscris ∫i intervenþia hot„r‚t„ a Guvernului Adrian N„stase, personal a primului-ministru, Ón leg„tur„ cu Legea maghiarilor din þ„rile vecine Ungariei. Statul rom‚n, precum ∫i unele din autorit„þile sale fundamentale, Parlamentul ∫i Guvernul, au exprimat anumite rezerve legate de caracterul de extrateritorialitate a unor prevederi din cuprinsul legii ungare.

At‚t parlamentarii rom‚ni, Ón cadrul Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei, c‚t ∫i Guvernul rom‚n nu au asistat pasiv la aplicarea acestei legi, ci, dimpotriv„, au exprimat preocuparea lor constant„ Ón cadrul unor instituþii europene, supun‚nd atenþiei ∫i dezbaterii unor organisme recunoscute internaþional conþinutul legii maghiare.

Œn mod principial, s-a susþinut corect c„ protecþia minorit„þilor este Ón responsabilitatea ∫i puterea de decizie a statului al c„rui cet„þean este membrul comunit„þii minoritare. Urmare a acestui demers, dezbaterea legii maghiare a fost obiectul analizei Comisiei de la Veneþia, ale c„rei concluzii le voi prezenta pe scurt.

1. Potrivit raportului Óntocmit de aceast„ comisie, orice stat poate acorda drepturi unor cet„þeni str„ini sub condiþia ca valorificarea drepturilor s„ aib„ loc doar pe teritoriul statului Ón cauz„.

2. Dac„ drepturile acordate produc efecte ∫i pe teritoriul altui stat, Ón privinþa accesului la drept sau al valorific„rii lui, este necesar, Ón absenþa unui acord internaþional, consimþ„m‚ntul expres al statului al c„rui cet„þean este beneficiarul dreptului.

3. Actele de evidenþ„ necesare pentru solicitarea drepturilor ∫i valorificarea lor se acord„ de statul Ón cauz„ doar pe teritoriul s„u, dar ∫i de c„tre misiunile sale diplomatice din str„in„tate.

4. M„surile unilaterale privind acordarea unui regim preferenþial de c„tre un stat cet„þenilor altui stat pe considerente etnice nu pot fi acordate Ón domeniile Ón care exist„ deja asemenea facilit„þi prev„zute de un acord internaþional. Dac„ nu exist„ un asemenea acord internaþional, trebuie s„ existe acceptul expres al statului al c„rui cet„þean urmeaz„ s„ beneficieze de acele drepturi.

Œn fine, tratamentul preferenþial poate fi acordat pentru minoritari Ón domeniul educaþiei ∫i culturii ∫i, de regul„, numai Ón aceste domenii. Consecutiv acestei dezbateri, precum ∫i documentului elaborat de Comisia de la Veneþia a avut loc negocierea Memorandumului de Ónþelegere dintre Rom‚nia ∫i Ungaria Ón leg„tur„ cu modalit„þile de aplicare a Legii maghiarilor din statele vecine Ungariei ∫i chestiuni legate de cooperarea bilateral„.

Acest memorandum a avut Ón vedere concluziile susmenþionate, practica legislativ„ internaþional„ Ón domeniul

protecþiei minorit„þilor, standardele normative europene, precum ∫i valorile esenþiale ale Uniunii Europene.

Þin‚nd seama de toate aceste aspecte, documentul Óncheiat de Guvernele celor dou„ þ„ri a eliminat orice categorie de drepturi a c„ror valorificare reprezenta o extindere nepermis„ asupra suveranit„þii statului rom‚n. Œn plus, acordul Óncheiat, prin dispoziþiile sale, a eliminat discriminarea dintre cet„þenii rom‚ni pe considerente etnice privind angajarea Ón munc„. P„rþile semnatare au convenit Ón mod clar ∫i detaliat c„ îtoþi cet„þenii rom‚ni, indiferent de originea etnic„, se vor bucura de acelea∫i drepturi ∫i condiþii de angajare. De asemenea, toate drepturile de asigur„ri sociale se recunosc Ón mod nediscriminatoriu cet„þenilor rom‚ni care lucreaz„ Ón Ungaria“.

Œn acest context se precizeaz„ c„ dispoziþiile Acordului privind muncitorii sezonieri vor fi dezvoltate cu prevederile actualului memorandum. Amintesc c„ Acordul privind muncitorii sezonieri, Ón cele dou„ þ„ri, Rom‚nia ∫i Ungaria, a fost adoptat de Guvernul Rom‚niei ∫i aprobat printr-o hot„r‚re de Guvern Ón anul 2000.

Œn acest context se precizeaz„, de asemenea, din punct de vedere procedural, c„ p„rþile au convenit ca, pe de o parte, acordarea certificatului unguresc s„ se fac„ pe teritoriul Ungariei, cu prec„dere, sau la misiunile diplomatice maghiare, care oricum au un statut juridic de extrateritorialitate.

Este, a∫adar, evident c„, practic, memorandumul Óncheiat a eliminat orice echivoc Ón leg„tur„ cu caracterul de extrateritorialitate al efectelor legii maghiare, pe de o parte, iar pe de alt„ parte, a eliminat discriminarea forþei de munc„ rom‚ne∫ti, fapt ce venea, de altfel, Ón forma iniþial„ a legii, Ón coliziune cu acordurile Óncheiate de cele dou„ state Ón acest domeniu.

Se poate afirma c„, urmare a memorandumului Óncheiat, legea maghiar„ produce exclusiv efecte pe teritoriul statului maghiar ∫i c„, de asemenea, respect„ principiul nediscrimin„rii Ón materia sensibil„ a circulaþiei forþei de munc„ ∫i a beneficiilor de asigur„ri sociale.

Totodat„, facilit„þile de ordin educaþional ∫i cultural acordate pe teritoriul Ungariei minoritarilor maghiari se Ónscriu Ón practica multor state europene, fapt confirmat ∫i de raportul Comisiei de la Veneþia, iar acordarea lor Ón limitele domeniilor ar„tate nu implic„ acceptul statului ai c„rui resortisanþi sunt beneficiarii drepturilor Ón chestiune. A∫a fiind, Ón prezent legea maghiar„ nu interfereaz„, prin efectele sale asupra drepturilor cet„þenilor rom‚ni, privind stabilirea conþinutului... ∫i obligaþiilor cet„þeanului rom‚n.

Œn alt„ ordine de idei, se pune problema Ón cadrul moþiunii a faptului c„ acest document nu a fost supus ratific„rii prin lege. Prin examinarea prevederilor art. 4 din Legea nr. 4/1991 rezult„ foarte clar c„ memorandumul nu se Óncadreaz„ Ón categoria actelor juridice a c„ror intrare Ón vigoare este condiþionat„ de procedura ratific„rii prin lege ∫i acest lucru Óntruc‚t:

1. Nu este vorba de o Ónþelegere privind colaborarea politic„ ori militar„ Óntre cele dou„ state.

2. Nu afecteaz„ legi Ón vigoare Ón Rom‚nia.

3. Nu angajeaz„ financiar statul rom‚n ∫i nu aduce modific„ri Ón statutul cet„þeanului rom‚n pe teritoriul Rom‚niei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/16.III.2002 Œn plus, a∫a cum am subliniat, memorandumul a limitat efectele unei legi interne, legea maghiar„, elimin‚nd at‚t elementele de extrateritorialitate, c‚t ∫i Ónc„lcarea principiului nediscrimin„rii forþei de munc„ rom‚ne∫ti ∫i a circulaþiei libere a forþei de munc„.

Œn alþi termeni, prin memorandumul Óncheiat, legea maghiar„ s-a rea∫ezat Ón normativul standardelor europene, s-a pus de acord cu principiile recunoscute ale protej„rii minorit„þilor naþionale ∫i, cel mai important, s-a pus de acord cu prevederile Tratatului Óncheiat de Rom‚nia cu Ungaria Ón 1996.

Pentru a fi mai explicit, amintesc c„, potrivit acestui tratat Óncheiat Ón 1996, se recunoa∫te dreptul cet„þenilor aparþin‚nd minorit„þilor naþionale de a avea contacte cu cet„þenii altor state, de a participa la activit„þile organizaþiilor neguvernamentale, de a putea beneficia de diferite forme de sprijin Ón vederea preg„tirii profesionale, perfecþion„rii preg„tirii profesionale ∫i de a studia Ón limba matern„.

A∫a fiind, este evident c„ legea maghiar„ dezvolt„ Ón planul conþinutului ∫i al procedurilor dispoziþii existente Ón tratatul de prietenie, Ón spiritul ∫i litera acestuia, f„r„ a Ónfr‚nge suveranitatea naþional„ a Rom‚niei, ca atare memorandumul nu este un act juridic care s„ adauge la legislaþia rom‚neasc„, inclusiv Ón privinþa tratatului de prietenie. Unicul scop al s„u a fost, cum am subliniat, acela de a elimina efectele de extrateritorialitate ale legii maghiare, c‚t ∫i Ónc„lcarea evident„ a principiului nediscrimin„rii.

Se poate afirma, a∫adar, c„ ne afl„m Ón prezenþa unei legi interne a Ungariei, care nu afecteaz„ statutul cet„þeanului rom‚n, ci pune de acord practica internaþional„ cu legislaþia maghiar„.

A∫a fiind, nu se poate pune problema supunerii ratific„rii memorandumului, Óntruc‚t conþinutul s„u nu reprezint„ o reglementare Ón ordine juridic„, astfel Ónc‚t s„ modifice statutul cet„þeanului rom‚n, ci doar precizeaz„ condiþiile de aplicabilitate ale unei reglement„ri str„ine, cum este cazul Legii maghiarilor din afara graniþelor þ„rii.

Œntr-un cuv‚nt, referitor la punctul 2 din moþiune, legea maghiar„ nu produce efecte Ón Rom‚nia. Consecutiv acestui lucru, nu putem suspenda efecte care nu se produc, a∫a cum susþin iniþiatorii moþiunii. A suspenda nimicul este egal cu a nu face nimic.

Suntem convin∫i, a∫adar, c„ aceast„ dezbatere a fost util„. Drepturile cet„þeanului rom‚n, exercitarea ∫i garantarea lor sunt prima obligaþie ∫i eternul angajament al unui stat de drept. Orice dezbatere pe acest subiect, ∫i cu at‚t mai mult Ón Parlament, este necesar„ ∫i bine venit„. Dar, cum spunea cineva, îþara nu se ia pe t„lpile pantofilor“, sau, cum spunea altcineva, îinteresele Ónalte ale naþiunii ori monopolul unui partid nu sunt negociabile“, vom putea spune ∫i noi c„ îdrepturile cet„þeanului rom‚n sunt preocuparea ∫i responsabilitatea tuturor cet„þenilor rom‚ni ∫i, Ón primul r‚nd, a instituþiilor fundamentale ale statului“. Nu zgomotul politicianist al moþiunilor ap„r„ cet„þeanul rom‚n, ci calmul responsabilit„þii lucrului bine f„cut al autorit„þilor rom‚ne ∫i al fiec„rui cet„þean rom‚n Ón parte.

De aceea, am putea spune, f„r„ a fi o glum„, c„ aceast„ moþiune are ∫i lucruri bune, ∫i rele. Numai c„ lucrurile bune s-au f„cut deja prin memorandumul Óncheiat, iar lucrurile rele stau Ón lipsa ei de actualitate Ón ordine juridic„ ∫i legislativ„.

V„ mulþumesc.

A∫ vrea s„ mai spun o chestiune legat„ de ceea ce doamna senator P.N.L. a ridicat.

Eu am fost de c‚teva ori Ón Parlamentul Rom‚niei. Nu am Ónc„ privilegiul s„ fiu un ales, ∫i vom vedea ce se va Ónt‚mpla Ón continuare, dar a∫ vrea s„ v„ spun c„ noi am apreciat Ón mod deosebit contribuþia, Ón calitate personal„, a domnului pre∫edinte Stoica, ca membru al Comisiei de la Veneþia. Am colaborat cu d‚nsul, ca buni rom‚ni, am Óncercat s„ ne sprijinim ∫i s„ promov„m un punct de vedere la care, Ón cele din urm„, Comisia de la Veneþia a dat Ón mare m„sur„ dreptate punctului de vedere rom‚nesc.

Domnul pre∫edinte Stoica, pre∫edintele partidului dumneavoastr„, a apreciat rezultatele raportului de la Veneþia, inclusiv maniera Ón care d‚nsul, Ón calitate de eminent jurist, dar ∫i de lider politic rom‚n, a contribuit, al„turi de noi, la acest succes diplomatic.

Stau ∫i m„ Óntreb dac„ Óntre declaraþiile publice ale domnului Stoica, vizavi de acest memorandum, ∫i maniera Ón care am lucrat Ómpreun„ pentru ap„rarea interesului naþional rom‚nesc ∫i declaraþia dumneavoastr„ de vot cu Partidul Rom‚nia Mare, de ast„zi, nu exist„ cumva o contradicþie.

Eu v„ mulþumesc pentru atenþia acordat„ acestui subiect ∫i vreau s„ Ói asigur pe toþi distin∫ii senatori c„ ministerul nostru ∫i Guvernul nostru are, ca Biblie, ap„rarea interesului naþional ∫i asigurarea unei vieþi decente ∫i europene pentru toþi cet„þenii no∫tri.

Aceasta este politica noastr„, aceasta este politica Guvernului nostru, acesta va fi Ón continuare firul director al acþiunii noastre interne ∫i internaþionale.

V„ mulþumesc foarte mult.

— Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 33/2001 privind acordarea de rechizite ∫colare Ón anul ∫colar 2001—2002;

— Legea privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 72/2001 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern ∫i controlul financiar preventiv;

— Legea pentru instituirea indemnizaþiei de merit;

— Legea pentru ratificarea Statutului Curþii Penale Internaþionale, adoptat la Roma la 17 iulie 1998.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/16.III.2002 Fac cunoscute Senatului, pentru a fi supuse la vot, cererea de retragere a propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 72/1996 privind finanþele publice, av‚nd ca iniþiator pe domnul senator Iuliu P„curariu, precum ∫i cererea de retragere a propunerii legislative privind protecþia special„ a tinerilor defavorizaþi, av‚nd ca iniþiator pe doamna senator Rodica ™elaru.