Norica Nicolai

## **Doamna Norica Nicolai:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Scurta mea declaraþie politicã de astãzi este generatã de un fapt de presã. În România, sãrbãtorile de Paºte au adus câtã bucurie s-a putut în sufletul românilor. În Europa, ultima sãptãmânã a repus în atenþie valorile europene ºi condiþia cetãþenilor Europei în raport cu valorile comune ale Uniunii. Franþa a optat pentru democraþie conservatoare, Statele Unite au denunþat participarea la Curtea Internaþionalã de Justiþie. Evenimentele europene ºi cele americane sunt semnificative într-un context mondial de regândire a valorilor comune, dar semnificã ºi o lipsã de comunicare între liderii politici ºi populaþie. În acest context global, România are o problemã pe care _World Street Journal_ o semnala sãptãmâna trecutã ºi care se referea la solicitarea NATO ca þara noastrã sã examineze cu atenþie cazurile foºtilor securiºti.

Este firesc pentru Alianþã ca, în perspectiva aderãrii þãrii noastre la NATO, secretele ei sã nu încapã pe mâna unor persoane care timp de 50 de ani au fost considerate adversari ai democraþiei ºi capitalismului ºi susþinãtori eficienþi ai comunismului. Nu aº fi abordat aceastã problemã, dacã ea nu s-ar fi referit exclusiv la România, ºi nu la celelalte þãri foste comuniste care doresc aderarea. Se pare cã între cei ºapte care doresc sã fie membri ai Alianþei militaro-politice, alianþã care astãzi este singura garanþie a securitãþii colective, cele mai multe probleme le avem noi, românii. Dupã 12 ani de tranziþie democraticã, întrebarea fireascã este: ”De ce noi, românii avem probleme de diverse tipuri?Ò

Nu este locul sã încerc un rãspuns la aceastã întrebare, dar trebuie sã amintesc câteva aspecte ce pot constitui un suport pentru explicaþie. Lipsa de respect a unei pãrþi din clasa politicã faþã de principii poate fi o posibilã explicaþie. Guvernele, în aceºti 12 ani, au avut tendinþa sã-ºi subordoneze Legislativul ºi Justiþia, încercând sã le manipuleze în raport de interesele diverselor grupãri aflate vremelnic la putere. Parlamentul este fie lent, fie îºi permite sã spunã altceva decât spune Guvernul. Justiþia este lentã, este ineficientã ºi manipulatã politic. Apãrarea siguranþei cetãþeanului este ultimul lucru care conteazã. Nu în ultimul rând, economia este condusã, cu certitudine, în raport de interesele de grup. Toate acestea semnificã comportamentul unui partid, care doreºte, pentru a reaminti un clasic al vremii respective, sã fie în toate ”cele ce sunt ºi în cele ce mâine vor râde la soareÒ. Acel partid a condus România 50 de ani ºi acel partid a fost susþinut de securiºti.

Iatã de ce îngrijorarea Alianþei este legitimã ºi trebuie sã îngrijoreze întreaga clasã politicã româneascã. Dacã nu vom reuºi sã eliminãm din noi tentaþiile de tip comunisto-securist, vom îndepãrta perspectivele þãrii de a accede la democraþia globalã.