Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·17 mai 2002
Senatul · MO 75/2002 · 2002-05-17
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Declaraþii politice rostite de senatorii Mihai Ungheanu, Adrian Pãunescu, Iuliu Pãcurariu, Norica Nicolai, Mihail Lupoi, Pãun-Ion Otiman, Gheorghe Buzatu
Notã pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 3/2002 privind unele mãsuri de ajutor pentru asigurarea condiþiilor minime de subzistenþã a echipajelor ambarcate la bordul unor nave maritime de transport ºi pentru menþinerea în siguranþã a unor nave aflate în patrimoniul Companiei de Navigaþie Maritimã ”RomlineÒ Ñ S.A. Constanþa, precum ºi alocarea unui fond special pentru ªantierul Naval Constanþa în vederea achiziþionãrii de echipamente individuale de protecþia muncii; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 8/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare pentru finanþarea Proiectului de dezvoltare a pieþelor financiare rurale, sem- nat la Washington D.C. la 30 aprilie 2001; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 30/2002 pentru modificarea unor anexe la Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, precum ºi a unor alte acte normative; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 21/2002 privind acordarea unor facilitãþi furnizorilor de îngrãºãminte chimice, pesticide, seminþe ºi material sãditor certificate; Ñ Legea pentru ratificarea Convenþiei dintre Guvernul român ºi Guvernul macedonian pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital, sem- natã la Bucureºti la 12 iunie 2000;
· procedural · respins
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
289 de discursuri
Doamnelor ºi domnilor senatori, este cazul sã începem. ªedinþa de astãzi va fi condusã de subsemnatul, asistat de domnul senator Constantin Nicolescu, care va veni imediat, ºi domnul senator Mihai Ungheanu.
Înainte de orice, se impune sã prezentãm felicitãri pentru sãrbãtori ºi sã ne dorim în continuare sãrbãtori fericite.
Prezenþa înregistratã: 104 senatori prezenþi. Deci absenteazã 36, din care 8 sunt motivaþi.
- Ordinea de zi o aveþi la dispoziþie.
- Dacã sunteþi de acord cu ordinea e zi? Poftiþi, vã rog. Ordinea de zi a fost aprobatã cu 78 de voturi. Vã mulþumesc.
- Programul de lucru, de asemenea, îl cunoaºteþi, cu
- cele trei secþiuni: declaraþii politice, dezbaterea proiectelor de lege, întrebãri ºi interpelãri.
- Dacã sunteþi de acord ºi cu gestionarea timpului? Vã rog sã votaþi. Poftiþi, vã rog!
- Programul de lucru a fost aprobat cu 77 de voturi. Vã mulþumesc.
- Intrând în ordinea de zi, la capitolul declaraþii politice...
- domnul senator Adrian Pãunescu nu este.
- Domnul senator Mihai Ungheanu, poftiþi, vã rog!
## **Domnul Mihai Ungheanu:**
Doamnelor ºi domnilor senatori,
Vreau sã evoc în faþa dumneavoastrã, mai ales cã suntem în a treia zi a Sfintelor Paºti, memoria unui mare om al societãþii româneºti moderne, a unei personalitãþi puternice, extraordinare, un scriitor ºi un om politic. Este vorba despre Octavian Goga, de la a cãrui moarte se împlinesc astãzi, pe 7 mai, 64 de ani.
Este cazul sã ne întoarcem gândul cãtre Octavian Goga ºi cãtre fapta lui, pentru cã el a reprezentat un mare eveniment în viaþa spiritualã ºi politicã a societãþii româneºti, a fost unul din pionierii ºi unul din factorii care au dus la unitatea naþionalã ºi la o reprezentare identitarã fericitã a societãþii noastre.
S-a nãscut la Rãºinari, a fãcut ºcoalã ungureascã ºi româneascã în Transilvania, a fãcut studii la Budapesta, a început sã scrie poezii în revista ”LuceafãrulÒ, poezii care ulterior au alcãtuit un volum devenit celebru în România. Este vorba de volumul de poezii din 1905 premiat de Academia Românã. Este mesajul unui poet extraordinar, al unui poet imprevizibil, al unui poet pe care nu îl anunþa aproape nimic din precedentele poezii româneºti. Aveam precedentul Coºbuc, îl aveam pe Iosif,
dar Octavian Goga a venit cu un suflu special, cu un suflu de rãzmeriþã, dar ºi de religiozitate. Era fiul popii din Rãºinari. A intrat în literaturã cu o lecturã extraordinarã a textului sfânt, a textului sacru, a _Evangheliei_ . Poezia lui este inspiratã însã din viaþa Transilvaniei, dintr-o Transilvanie transfiguratã. În poezia lui vom gãsi satul transilvan, dar vom gãsi ºi jalea acestui sat, _o jale metafizicã_ , cum spunea Cãlinescu. În poezia lui Octavian Goga vom întâlni chipurile reprezentative ale Ardealului, e vorba de un Ardeal de dinainte de Unire, e vorba de un Ardeal pe care toþi românii îl vedeau ca pe un teritoriu subjugat, un teritoriu în care românii nu aveau drepturi.
Ei bine, în numele acestora a vorbit Octavian Goga, în numele pãrinþilor sãi, care erau oameni ai bisericii, în numele unor predecesori care þineau ºi ei de bisericã, în numele figurilor reprezentative ale statului, ale dãscãliþei sau ale simplilor oameni din sat. Ei bine, poezia lui a venit cu un verb nou, cu o forþã nouã, vãzând tot timpul în aceºti reprezentanþi ai Transilvaniei o lume care era asupritã, o lume supusã de o jale extraordinarã, i s-a spus _jale de popor strãvechi._ ªi este bine sã ne aducem aminte cã poezia lui a însemnat extraordinar de mult pentru închegarea unei mentalitãþi noi integrate în cultura ºi în societatea româneascã.
A fost prieten cu Ady Endre, a fost un om deschis tuturor zãrilor culturale, a fost un om cu o viziune politicã superioarã, a intrat în viaþa politicã, i s-a reproºat acest lucru, i s-a reproºat pentru cã nu a mai fost poet, dar în activitatea lui politicã Octavian Goga a încercat, la nivelul timpului sãu, sã reprezinte un interes pe care îl considera înalt, un interes naþional, i-a fãcut faþã cu propriile puteri, a intrat în memoria presei române, în memoria vieþii politice româneºti.
Vã mulþumim, domnule senator.
Îmi daþi voie sã invit, în continuare, pe domnul senator Adrian Pãunescu.
Poftiþi, vã rog.
Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
Ar fi sã începem toate adresãrile noastre cu acel mistic ºi senin ”Hristos a înviat!Ò, dacã nu ar trebui sã ne gândim ºi la propria noastrã înviere, cu care suntem datori, dupã atâta mizerie ºi atâta moarte. Aºa cã, lângã tradiþionalul ºi oricând bine venitul ”Hristos a înviat!Ò, eu spun ºi ”Sã înviem!Ò, sã fim demni de apartenenþa noastrã creºtinã, dar ºi sã o transformãm în acþiune.
Am vãzut, cu surprindere, în aceste zile, cã încercarea unor ierarhi români, mai tineri ºi mai curajoºi, de a scoate altarele afarã din mãtcile lor tradiþionale s-a bucurat de replici, de mirãri, dar, mai mult decât atât, ºi de indignãri, ºi de ofense.
Eu cred cã Biserica Ortodoxã a fãcut, la acest Paºte, ceea ce trebuia sã facã de multã vreme, ºi anume a ieºit în întâmpinarea oamenilor setoºi de credinþã ºi mai ales a generaþiilor tinere.
Ceea ce s-a petrecut pe o plajã a Mãrii Negre în Noaptea de Înviere 2002 este un semn cã Biserica Ortodoxã înþelege sã se alãture celorlalte biserici creºtine în încercarea de a acþiona creºtineºte, nu doar de a contempla ºi de a rezuma în cuvinte inspirate, eventual inspirate, faptele care s-au petrecut ºi înþelesul faptelor care s-au petrecut la întemeierea creºtinismului.
De aceea, eu salut acest gest al Bisericii Ortodoxe, considerându-l semnificativ pentru viitoarea istorie a ortodoxiei româneºti. Aºa cum fraþii noºtri creºtini de alte culte dezamãgesc realitatea de mai multã vreme, aºa trebuie sã deschidem ºi noi ferestrele altarelor noastre cãtre vremea nouã. E surprinzãtoare ºi e jenantã, în acest context, furia unor publicaþii, care au atacat tocmai ceea ce era de lãudat: modernizarea ortodoxiei, pasul cãtre acþiune!
Dar acþiune ne trebuie ºi nouã, care nu suntem preoþi, nu suntem contemplativi, ci suntem Ñ prin angajamentul pe care ni l-am luat în perioada electoralã ºi pe care l-am confirmat prin jurãmântul nostru Ñ aleºii unui popor ºi mandatarii lui în bãtãlia pentru dreptate, unitate ºi demnitate, pentru existenþã ºi spiritualitate.
Aº vrea sã vã spun cã am primit de-a lungul vremii, cu umilinþã (ºi, uneori, înghiþindu-mi cuvintele), concesiile pe care partidul din care fac parte a înþeles sã le facã pentru politica României în faþa unor grupãri politice cum este Uniunea Democratã a Maghiarilor din România, concesii care fac parte din actul de guvernare, fac parte din ceea ce eu, personal, nu aº putea întreprinde: pasul înapoi, pentru suma paºilor înainte!
Din salã
#19079Mã rog!
## **Domnul Adrian Pãunescu:**
Nu, **”mã rogÒ!** Nu vã grãbiþi cu **”mã rogÒ,** domnule Cârciumaru, astea toate conteazã!
## **Domnul Ion Cârciumaru**
**:**
Nu conteazã!
## **Domnul Adrian Pãunescu:**
Domnule, eu aveam cuvântul ºi nu dumneavoastrã! Vã rog, domnule preºedinte, sã faceþi ordine în salã! Ecoul meu este altul, nu ce spune acest domn!
ªtiþi în ce situaþie sunt eu acum?! Exact în situaþia în care, cu o replicã absolut genialã, cea care va rãmâne, probabil, dupã ce noi vom trece, a ieºit în public, odatã, fostul prim-ministru Teodor Stolojan: **”Existã lucruri cu care nu se poate glumi!Ò** Splendid, tãiat în piatrã! ªi cu aceste cuvinte, cred eu, nu ar trebui sã glumim.
Iatã ce spun ziariºtii, în aceste ziare: **”Se poate constata cã sarcina Episcopiei Ortodoxe Române, înfiinþatã în inima secuimii, este întãrirea caracterului românesc în regiunile pe de-a întregul maghiare. De aceea sunt reconstruite bisericile realizate în anii Õ30 ºi distruse mai târziu** (evident cã nu se spune de cine!) **în mare parte din taxele plãtite de maghiari ºi prin munca voluntarã a acestora. Se poate observa cã statul român aplicã discriminarea faþã de celelalte biserici, Episcopia Ortodoxã din Miercurea-Ciuc administrând un fond special, angajeazã mai multe sute de oameni ºi construieºte** (Auziþi ce lucru oribil face Episcopia Ortodoxã din Miercurea-Ciuc!) **un mare numãr de clãdiri ºi cruci comemorative în centrul satelor ungureºti!Ò** Satele cu populaþie de naþionalitate maghiarã sunt sate româneºti, sate care aparþin de România, dacã problema se pune în aceºti termeni, care ar trebui, în general, evitaþi pentru a menaja toate susceptibilitãþile. Dar, dacã e vorba cum sunt acele sate, dacã ni se aruncã-n faþã cã sunt sate ungureºti, precizãm cã azi e România, iar acele sate aparþin României ºi nu sunt sate ungureºti decât sub aspectul apartenenþei unor cetãþeni români la o naþionalitate, cea maghiarã.
**O altã frazã, dupã pãrerea mea, injurioasã: ”Episcopul Sãlãjan ºi camarazii sãi** (atenþie!) **ar trebui sã ºtie cã, nu numai în secuime, în Ardeal, dar ºi în Moldova ºi în Muntenia, mai întâi au trãit maghiarii ºi dupã aceea** (probabil cã prima femeie se numea Evš!) **românii** (nu se spune care **aceea), iar strãmoºii secuilor nu i-au subjugat pe strãmoºii românilor dintr-un simplu motiv: cã aceºtia nu locuiau acolo!Ò** Ce neruºinare! Ce provocare! Vedeþi la ce tensiune nemeritatã ne supun aceste texte! Reacþia unui om care se descumpãneºte uºor ar fi sã treacã în partea cealaltã ºi sã nege egal pe cei pe care se prefac ai apãra, bãgându-i în jocuri urâte, aceºti ziariºti, fãrã scrupule. Eu nu rãspund în termeni drastici, pentru cã eu cred în fraternitate ºi cred în puterea de a se delimita a liderilor politici, care nu sunt autorii acestor agresiuni, dar pot deveni, dacã nu iau atitudine, coautori. Eu cred în puterea lor de a se disocia de asemenea grave jigniri la adresa poporului român. ªi continuãm lectura: ”Pe pãmântul secuiesc, românii au început sã pãtrundã destul de devreme, dar despre o amploare mai mare numai în secolul XVIII am putea vorbi. Aºa se creeazã în zonele limitrofe ale secuimii acele aºezãri care aparþin astãzi judeþelor Harghita ºi Covasna.Ò
Vã mulþumim, domnule senator.
În continuare, invit la microfon pe domnul senator Iuliu Pãcurariu.
Poftiþi, vã rog!
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/17.V.2002
## **Domnul Iuliu Pãcurariu:**
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
În urmã cu câteva sãptãmâni locuitorii judeþului Cluj au fost martorii unei tragedii mediatizate apoi atât de presa localã, cât ºi de cea centralã.
Primarul comunei Feleacul, Luca Emil, aflat la braconaj sub influenþa bãuturilor alcoolice, a împuºcat mortal un copil de 13 ani. Producerea tragediei este explicabilã probabil din perspectiva circumstanþelor în care s-a produs: lipsa vizibilitãþii datoritã înserãrii, starea de ebrietate a fãptuitorului. Tragedia este inexplicabilã însã, dacã avem în vedere cã fapta lui Emil Luca survine dupã un ºir întreg de ilegalitãþi comise, ilegalitãþi faþã de care organele abilitate nu au luat mãsurile cuvenite.
ªirul ilegalitãþilor comise de Luca Emil începe în 1999, când i s-a ridicat permisul de conducere pentru consum de bãuturi alcoolice.
Dupã alegerile din 2000, ajuns primar al comunei Feleacul, Emil Luca este prins conducând autoturismul fãrã permis. Dosarul penal întocmit de Poliþia Feleacul a rãmas fãrã rezultat din perspectiva tragerii la rãspundere penalã.
În anul 2001 Emil Luca trage cu arma de vânãtoare într-un loc populat al comunei Feleacul, satul Gheorghieni. Drept urmare i se confiscã arma, dar i se restituie dupã trei zile. La scurt timp, primarul recidiveazã, ameninþând locuitorii comunei cu arma de vânãtoare.
Rememorând ºirul acestor fapte, se poate ajunge la concluzia cã, dacã primarului Emil Luca i s-ar fi confiscat arma de vânãtoare, moartea copilului de 13 ani nu s-ar fi produs. Este de neînþeles faptul cã, în condiþiile în care lui Emil Luca i s-a întocmit ºi finalizat dosarul penal pentru infracþiunea de nerespectare a regimului armelor ºi muniþiilor, prevãzutã de art. 279, Cod penal, organul de cercetare penalã nu a dispus mãsura de siguranþã a confiscãrii speciale. În art. 118, Codul penal precizeazã cã: ”Sunt supuse confiscãrii speciale lucrurile care au servit sau au fost destinate sã serveascã la sãvârºirea unei infracþiuni, dacã sunt ale infractorului.Ò
Este de prisos sã mai precizez cã literatura juridicã considerã mãsurile de siguranþã, între care ºi confiscarea specialã, ca mãsuri procesuale luate în cursul procesului penal atât în faza urmãrii penale, cât ºi de judecatã faþã de individ sau inculpat pentru a înlãtura starea de pericol generatã de natura cauzei ºi pentru preîntâmpinarea sãvârºirii unor fapte prevãzute de legea penalã.
Vã mulþumim, domnule senator.
În continuare, daþi-mi voie sã invit la microfon pe doamna senator Norica Nicolai.
Poftiþi, vã rog, doamnã!
## **Doamna Norica Nicolai:**
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Scurta mea declaraþie politicã de astãzi este generatã de un fapt de presã. În România, sãrbãtorile de Paºte au adus câtã bucurie s-a putut în sufletul românilor. În Europa, ultima sãptãmânã a repus în atenþie valorile europene ºi condiþia cetãþenilor Europei în raport cu valorile comune ale Uniunii. Franþa a optat pentru democraþie conservatoare, Statele Unite au denunþat participarea la Curtea Internaþionalã de Justiþie. Evenimentele europene ºi cele americane sunt semnificative într-un context mondial de regândire a valorilor comune, dar semnificã ºi o lipsã de comunicare între liderii politici ºi populaþie. În acest context global, România are o problemã pe care _World Street Journal_ o semnala sãptãmâna trecutã ºi care se referea la solicitarea NATO ca þara noastrã sã examineze cu atenþie cazurile foºtilor securiºti.
Este firesc pentru Alianþã ca, în perspectiva aderãrii þãrii noastre la NATO, secretele ei sã nu încapã pe mâna unor persoane care timp de 50 de ani au fost considerate adversari ai democraþiei ºi capitalismului ºi susþinãtori eficienþi ai comunismului. Nu aº fi abordat aceastã problemã, dacã ea nu s-ar fi referit exclusiv la România, ºi nu la celelalte þãri foste comuniste care doresc aderarea. Se pare cã între cei ºapte care doresc sã fie membri ai Alianþei militaro-politice, alianþã care astãzi este singura garanþie a securitãþii colective, cele mai multe probleme le avem noi, românii. Dupã 12 ani de tranziþie democraticã, întrebarea fireascã este: ”De ce noi, românii avem probleme de diverse tipuri?Ò
Nu este locul sã încerc un rãspuns la aceastã întrebare, dar trebuie sã amintesc câteva aspecte ce pot constitui un suport pentru explicaþie. Lipsa de respect a unei pãrþi din clasa politicã faþã de principii poate fi o posibilã explicaþie. Guvernele, în aceºti 12 ani, au avut tendinþa sã-ºi subordoneze Legislativul ºi Justiþia, încercând sã le manipuleze în raport de interesele diverselor grupãri aflate vremelnic la putere. Parlamentul este fie lent, fie îºi permite sã spunã altceva decât spune Guvernul. Justiþia este lentã, este ineficientã ºi manipulatã politic. Apãrarea siguranþei cetãþeanului este ultimul lucru care conteazã. Nu în ultimul rând, economia este condusã, cu certitudine, în raport de interesele de grup. Toate acestea semnificã comportamentul unui partid, care doreºte, pentru a reaminti un clasic al vremii respective, sã fie în toate ”cele ce sunt ºi în cele ce mâine vor râde la soareÒ. Acel partid a condus România 50 de ani ºi acel partid a fost susþinut de securiºti.
Vã mulþumim, doamna senator. În continuare, domnul senator Mihai Lupoi. Poftiþi, vã rog.
## **Domnul Mihail Lupoi:**
## Doamnelor ºi domnilor senator,
Înainte de a-mi începe declaraþia politicã, vreau sã-i mulþumesc domnului senator Adrian Pãunescu pentru verticalitatea sa ºi sã-mi exprim nedumerirea pentru faptul cã, dacã gândeºte aºa, a votat împotriva unor moþiuni simple pe care noi le-am depus de-a lungul timpului. Oricum, îi mulþumesc ºi problema pe care dânsul a adus-o astãzi în atenþia dumneavoastrã noi încercãm sã o aducem de mai multã vreme ºi este deosebit de gravã.
## Domnilor senatori,
Permiteþi-mi sã-mi încep alocuþiunea cu tradiþionalul ”Hristos a înviat!Ò. Dupã sãrbãtorile de Paºte, ne întoarcem în arena politicã, unde, în postura de gladiatori trimiºi de popor, ne continuãm lupta cu umbrele reale sau închipuite.
Iatã însã cã realitatea crudã ne aduce cu picioarele pe pãmânt. În Franþa, mesajul dreptei naþionaliste s-a fãcut puternic auzit. Ignorarea a aproape 6 milioane de cetãþeni în Franþa ºi aproximativ 3 milioane în România nu va face decât sã ne întãreascã poziþia. Coaliþia tuturor celor care se autodefinesc ca democraþi pentru a alege în fruntea marii Franþe un personaj acuzat de corupþie va culege mai curând decât se aºteaptã roadele. Consecinþele acestei asmuþiri a opiniei publice asupra opoziþiei de dreapta duce, în final, la manifestãri extremiste de o violenþã de neimaginat. Aflãm cu stupoare din presã cã în urmã cu o zi a fost ucis cu focuri de revolver liderul naþionalist olandez Pim Fortuyn, tocmai când ieºea de la o emisiune de radio. Paranoia antinaþionalistã face, deci, deja victime. Iatã cine sunt adevãraþii extremiºti, cãci cum altfel pot fi numiþi cei care-ºi ucid cu sânge rece adversarii politici? Departe de noi gândul de a ne pronunþa pro sau contra într-o problemã care priveºte în primul rând Olanda, dar nu putem sta pasivi la campania mass-media prin care suntem diabolizaþi.
În aceste condiþii, este de neînþeles acum dacã nu se va da curs cererii preºedintelui P.R.M., senatorul Corneliu Vadim Tudor, de a i se asigura protecþia, lui ºi a familiei, cu atât mai mult cu cât în seara de Înviere juniorul familiei Nãstase era pãzit de 4 bodyguarzi, iar domnul Adrian Severin, un deputat oarecare, beneficiazã de protecþie S.P.P.
Mulþumim, domnule senator. În continuare, domnul academician Otiman. Poftiþi, domnule senator!
## **Domnul Pãun-Ion Otiman:**
## Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,
Subiectul declaraþiei mele politice de astãzi mi-a fost sugerat, pe de o parte de sfintele sãrbãtori ale Paºtelui, aceste zile ale împãcãrii, ale înþelegerii cu noi înºine ºi cu semenii noºtri, ºi, pe de altã parte, de un eveniment care a apãrut recent la Timiºoara, într-unul din liceele de elitã ale oraºului. Este vorba de Liceul de artã ”Ion ViduÒ, unde directoarea liceului, o remarcabilã profesoarã, este supusã unui tir continuu, din partea unor nesemnificativi profesori din liceu, datoritã unui singur fapt, cã ea este baptistã, cel care vã vorbeºte fiind ortodox. Cred cã nu este nevoie ca în Timiºoara, oraºul armoniei interetnice ºi interlingvistice, acest oraº multicultural, sã aparã o stare de tensiune.
## Doamnelor ºi domnilor,
Ideea Uniunii Europene, lansatã de fostul ministru de externe al Franþei, Robert Schuman, cu mai bine de jumãtate de secol în urmã, la scurtã vreme dupã terminarea celei de a doua mari conflagraþii mondiale, care a divizat Europa în douã pãrþi antagoniste, a început sã prindã contur atât în fapt, prin extinderea Uniunii Europene spre est, cât ºi în spirit, în mentalitatea noastrã. Cred cã aceastã idee a uniunii spirituale a Europei, a armoniei sociale, interetnice ºi interconfesionale, a toleranþei ºi a acceptanþei, constituie cel mai mare câºtig al cãderii fizice a zidului Berlinului ºi al dãrâmãrii multor obstacole virtuale din mentalitatea noastrã, din capul nostru.
În a doua jumãtate a secolului al XX-lea, acest secol atât de zbuciumat, caracterizat de atâtea deznãdejdi pentru locuitorii din jumãtatea esticã a Europei, s-au pus temeliile instituþionale, politice, juridice, economice, sociale, culturale ºi morale ale Uniunii Europene.
Din anul 1990 am început ºi noi, românii, sã învãþãm, e adevãrat, greu, chiar foarte greu, ce înseamnã sã fii liber, sã gândeºti liber, sã te exprimi liber, sã mergi liber, într-un cuvânt, sã fii în pas cu lumea liberã. Desigur, deprinderea, învãþarea libertãþii, nu este o lecþie atât de simplã precum li s-a pãrut multora dintre noi la începuturile libertãþii noastre. De aceea, cred cã ºi în cazul învãþãrii lecþiei libertãþii, cuvântul cel mai greu de spus trebuie sã-l aibã tot ºcoala. ªcoala, ca instituþie democraticã, într-o societate democraticã, are ca primã obligaþie faþã de elevii sãi, faþã de studenþii sãi, indiferent de vârstã, sã-i înveþe corecta lecþie a libertãþii. Dar pentru a reuºi în acest demers atât de necesar, în primul rând ºcoala trebuie sã fie un spaþiu al libertãþii, al exprimãrii libere a ideilor, un spaþiu al dezbaterilor libere a opiniilor, un spaþiu al pluralismului, un spaþiu fãrã graniþe, fãrã îngrãdiri, neinclavizat ºi neinsularizat din nici un punct de vedere.
## **Domnul Gheorghe Buzatu:**
Vã mulþumim, domnule senator.
Vã rog sã-mi daþi voie sã prezint ºi eu o declaraþie politicã.
Doamnelor ºi domnilor senatori,
Ordonanþa nr. 31 din 13 martie a.c. s-a voit de urgenþã, dar a sfârºit prin a deveni, ceea ce era uºor de prevãzut, una de clemenþã. Întocmitã în grabã, cu prea multe neajunsuri ºi la recomandãri ºi insistenþe de aiurea, în contradicþie flagrantã cu înseºi realitãþile social-politice ºi culturale ale României contemporane, aflatã pe undeva în faza evoluþiei postcomuniste, dar nicidecum postfasciste, ordonanþa de urgenþã se rãzboieºte nu cu comunismul, ci cu predecesorul ºi creaþia lui directã, cu fascismul, cu însemnele ºi organizaþiile de aceeaºi facturã, care ne-ar fi invadat þara ”câtã frunzã, câtã iarbãÒ, cu criminalii de rãzboi inventaþi ori declaraþi de tribunalele Kremlinului ºi slugile lor, în urma conflagraþiei din 1939Ñ 1945.
Dar de ce Ordonanþa de urgenþã nr. 31/2002 a devenit una de clemenþã? Pur ºi simplu pentru cã, iatã, în cazul mareºanului Ion Antonescu, cel incriminat în text ºi subtext, în privinþa cãruia noi, stahanoviºti ai muncii socialiste, am trecut deja la fapte, invadând parcurile, cimitirele ºi bisericile pentru a-i demola cu râvnã bolºevicã busturile, se pare cã de douã-trei sãptãmâni n-a mai rãmas atât de singur, el, Antonescu, precum se dorea ori se pãrea.
Mai precis, o carte apãrutã de curând la Paris sub semnãtura Alexandrei Laignel-Lavastine, o am acolo ºi o sã v-o prezint, rânduieºte în breasla fascistã a mareºalului Antonescu pe nimeni altul decât pe Emil Cioran, Mircea Eliade ºi Eugen Ionesco, în vreme ce un istoric american, Robert Levy, o sustrage pe Ana Pauker însãºi dintre figurile odioase ale comunismului mondial ºi dâmboviþean, pentru a o proclama un fel de sfântã a sfintelor.
Rolurile fiind, aºadar, complet inversate, ce ar mai rãmâne decât ca aceiaºi activiºti care au agresat cu sãlbãticie busturile mareºalului Antonescu sã pãtrundã deacum prin ºcoli ºi cimitire, instalând în loc busturile Anei Pauker, ori sã cenzureze manualele sau sã purifice bibliotecile publice ºi particulare de cãrþile fasciºtilor Eliade, Cioran, Ionesco? Acesta ar fi doar începutul, pentru cã, dupã o judecatã profundã, prin prisma aceleiaºi
Din salã
#46265Bravooo!
În continuare, daþi-mi voie sã prezint Nota pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.
În conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 47/1992, s-au depus la secretarul general al Senatului urmãtoarele legi:
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 3/2002 privind unele mãsuri de ajutor pentru asigurarea condiþiilor minime de subzistenþã a echipajelor ambarcate la bordul unor nave maritime de transport ºi pentru menþinerea în siguranþã a unor nave aflate în patrimoniul Companiei de Navigaþie Maritimã ”RomlineÒ Ñ S.A. Constanþa, precum ºi alocarea unui fond special pentru ªantierul Naval Constanþa în vederea achiziþionãrii de echipamente individuale de protecþia muncii;
Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 8/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare pentru finanþarea Proiectului de dezvoltare a pieþelor financiare rurale, semnat la Washington la 30 aprilie 2001;
Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 30/2002 pentru modificarea unor anexe la Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, precum ºi a unor alte acte normative;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 21/2002 privind acordarea unor facilitãþi furnizorilor de îngrãºãminte chimice, pesticide, seminþe ºi material sãditor certificate;
Ñ Legea pentru ratificarea Convenþiei dintre Guvernul român ºi Guvernul macedonian pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital, semnatã la Bucureºti la 12 iunie 2000;
Ñ Legea pentru aprobarea contului general anual de execuþie a bugetului asigurãrilor sociale de stat aferent anului 1998;
Ñ Legea pentru aprobarea contului general anual de execuþie a bugetului asigurãrilor sociale de stat aferent anului 1999;
Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 31/1995 privind reglementarea regimului de producere, circulaþie ºi comercializare a produselor farmaceutice;
Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 80/1999 privind constituirea Fondului special pentru executarea lucrãrilor de consolidare la Palatul de Justiþie din Bucureºti;
Comisia de mediere s-a întrunit în ziua de 24 aprilie 2000 la Senat, la ora 14,00, la Salonul verde, având 7 membri din partea Senatului ºi 7 din partea Camerei Deputaþilor.
ªedinþa a fost condusã alternativ de domnul senator Ioan Pop de Popa ºi domnul deputat Ionel Cornei.
În urma examinãrii divergenþelor apãrute la unele texte ale proiectului de lege în formulãrile celor douã Camere, comisia a hotãrât sã propunã adoptarea textelor prevãzute în anexã la prezentul raport.
Vã mulþumesc, domnule senator. Discuþii generale? Nu sunt.
Atunci, dumneavoastrã aveþi textele în faþã ºi, dupã cum vedeþi, la nr. crt. 1É
Textul Senatului. La nr. crt. 2 tot textul Senatului. La nr. crt. 3É
## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus** _(din salã):_
La nr. crt. 2 b) este textul Camerei Deputaþilor.
La nr. crt. 3 d) este text Camera Deputaþilor. Poftiþi, vã rog.
## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus** _(din salã):_
La nr. crt. 2 b) este textul Camerei Deputaþilor.
Aveþi dreptate. La 2 b) este textul Camerei Deputaþilor.
Vã rog sã votãm, dacã sunteþi de acord. Text adoptat cu 85 de voturi pentru, 4 împotrivã ºi 3 abþineri.
Vã mulþumesc.
La nr. crt. 4, text Senat.
La nr. crt. 3 d) este tot textul Camerei Deputaþilor.
Da. 3 d), Camera Deputaþilor.
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/17.V.2002
Poftiþi, vã rog. Vã rog, votul dumneavoastrã. Text adoptat cu 82 de voturi pentru, 6 împotrivã ºi douã abþineri. Vã mulþumesc.
La nr. crt. 4, text Senat; La nr. crt. 5, text Senat; La nr. crt. 6, text Senat; La nr. crt. 7, text comun, în unanimitate.
Da. Poftiþi, vã rog. Vã rog sã votaþi. Text adoptat cu 80 de voturi pentru, 5 împotrivã ºi 4 abþineri.
La nr. crt. 8, text Senat, unanimitate. ªi cu asta am terminat.
Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra raportului, în ansamblu. Poftiþi, vã rog.
Raportul a fost adoptat cu 83 de voturi pentru, douã împotrivã ºi 3 abþineri.
Vã mulþumesc.
În continuare tot dumneavoastrã, domnule senator.
În aceeaºi ºedinþã s-a mai dezbãtut raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 108/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor la Normele legale de igienã ºi sãnãtate publicã.
Prezentaþi tot dumneavoastrã.
La nr. crt. 1 avem text comun, în unanimitate.
Nu. În primul rând, discuþii generale. Nu sunt. Poftiþi, vã rog, trecem la texte.
La nr. crt. 1 lit. b), textul Camerei Deputaþilor, în unanimitate.
Trebuie sã-l votãm ºi pe acesta. Poftiþi, vã rog. Vã rog sã votaþi!
Adoptat cu 78 de voturi pentru, 5 împotrivã ºi 3 abþineri.
Vã mulþumesc.
La nr. crt. 2, textul Senatului.
Nu este cazul.
La nr. crt. 3, textul Senatului. La nr. crt. 3 f) avem textul Camerei Deputaþilor.
Poftiþi, vã rog. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Adoptat cu 80 de voturi pentru, 5 împotrivã ºi 6 abþineri.
Vã mulþumesc.
La nr. crt. 3 i), textul Camerei Deputaþilor.
Da. Este cazul sã-l votãm. Vã rog sã votaþi. Text adoptat cu 85 de voturi pentru, 5 împotrivã ºi 4 abþineri.
La pct. 4, textul Camerei Deputaþilor.
Da. Poftiþi, vã rog. Vã rog sã votaþi. Adoptat cu 78 de voturi pentru, 5 împotrivã ºi 8 abþineri.
Vã mulþumesc.
La pct. 5, textul Senatului. La pct. 6 lit. f), textul Camerei Deputaþilor.
Da. Poftiþi, vã rog. Vã rog sã votaþi. Adoptat cu 71 de voturi pentru, 6 împotrivã ºi 5 abþineri.
Vã mulþumesc.
În primul rând, la nr. crt. 1 avem text comun. Vã rog sã-l adoptãm.
La pct. a).
Text adoptat cu 74 de voturi, 6 împotrivã ºi douã abþineri.
La lit. b), textul Camerei Deputaþilor.
La pct. 7, text Senat. La pct. 8, text Senat. La pct. 9 litera e), text comun.
Da. Poftiþi, vã rog.
Text adoptat cu 80 de voturi pentru, 5 împotrivã ºi 3 abþineri.
Mulþumesc.
La pct. 10, text Senat. La pct. 11, text Camera Deputaþilor.
Da. Poftiþi, vã rog.
Text adoptat cu 80 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.
Mulþumesc.
La pct. 12, text Camera Deputaþilor.
Da. Poftiþi, vã rog.
- Text adoptat cu 80 de voturi pentru, 7 împotrivã ºi
- 4 abþineri.
Mulþumesc.
ªi ultimul punct, la poziþia 13, text Camera Deputaþilor.
Da. Poftiþi, vã rog.
- Text adoptat cu 77 de voturi pentru, 8 împotrivã ºi
- 4 abþineri.
Mulþumesc.
Sã votãm raportul, în ansamblu. Poftiþi, vã rog.
- Raportul a fost adoptat cu 84 de voturi pentru,
- 3 împotrivã ºi 6 abþineri.
Mulþumesc.
Mai aveþi ceva, domnule senator? Nu.
În continuare, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii bibliotecilor.
Poftiþi, domnule senator. Vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Comisia de mediere a aprobat urmãtoarele texte care s-au mediat: la pct. 1, art. 1, textÉ
Poftiþi, vã rog.
Text adoptat cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere. Mulþumesc.
La art. 2, pct. 3, text Camera Deputaþilor, în unanimitate.
Da. Poftiþi, vã rog.
Text adoptat cu 87 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi o abþinere. Vã mulþumesc.
La art. 4, pct. 2, text comun, în unanimitate.
Poftiþi, vã rog.
Text adoptat cu 80 de voturi pentru, 3 împotrivã, nici o abþinere. Vã mulþumesc.
La art. 9, pct. 7, modificat, în ordinea renumerotãrii, pct. 9, text comun, în unanimitate.
Poftiþi, vã rog.
Text adoptat cu 83 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri. Mulþumesc.
La art. 9, devenit 12É
Numãrul curent 9, da, text comun.
Domnule senator, dacã-mi daþi voie, înainte de orice, îi consult pe domnii senatori dacã sunt intervenþii la dezbateri generale. Nu.
Poftiþi, vã rog.
De la pct. 1, texte în varianta Senatului pânã la art. 2 alin. 3, unde este text Camera Deputaþilor, adoptat în unanimitate.
Din salã
#58135Text comun!
Un text comun, da. Scuzaþi-mã!
La pct. 1, da?
La pct. 1 b). Este text comun, adoptat în unanimitate.
Text comun, în unanimitate.
Da. Poftiþi, vã rog. Text adoptat cu 77 de voturi pentru ºi 3 abþineri. Mulþumesc.
La litera c), text comun, în unanimitate.
Da. Poftiþi, vã rog. Text adoptat cu 76 de voturi pentru ºi 3 abþineri. Mulþumesc.
La litera d), text Camera Deputaþilor.
Da. Poftiþi, vã rog.
Text adoptat cu 80 de voturi pentru, douã împotrivã ºi 3 abþineri.
Vã mulþumesc.
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/17.V.2002
La litera e), text comun, în unanimitate.
Adoptat cu 79 de voturi pentru ºi 4 abþineri. Mulþumesc.
La litera f), text comun, în unanimitate.
Poftiþi, vã rog. Text adoptat cu 77 de voturi pentru ºi 4 abþineri. Mulþumesc.
La litera g), text comun, o abþinere ºi 9 voturi pentru.
Poftiþi, vã rog. Text adoptat cu 73 de voturi pentru ºi 4 abþineri. Mulþumesc.
La litera h), text comun, în unanimitate.
Da. Poftiþi!
Text adoptat cu 76 de voturi pentru ºi 3 abþineri.
În continuare, text Senat pânã la art. 18, dupã noua renumerotare, respectiv la numãrul de ordine 12, litera a) este text Senat, iar la litera b) text comun, în unanimitate.
Poftiþi, vã rog.
Text adoptat cu 79 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi o abþinere.
Vã mulþumesc. În continuare?
La art. 26, în noua numerotare, text Camera Deputaþilor, în unanimitate.
Da. De la nr. crt. 20, pentru a se înregistra în stenogramã. Poftiþi!
Text adoptat cu 83 de voturi pentru ºi douã abþineri.
La nr. crt. 21, text Camera Deputaþilor.
Da. Poftiþi! Text adoptat cu 86 de voturi pentru ºi douã voturi împotrivã. Mulþumesc.
La litera a) de la acelaºi numãr, text comun, în unanimitate.
Da. Poftiþi, vã rog.
Text adoptat cu 78 de voturi pentru ºi douã abþineri. Vã mulþumesc.
La nr. crt. 22, art. 29, text comun, în unanimitate.
Mulþumesc. Poftiþi!
Text adoptat cu 85 de voturi pentru ºi douã abþineri. Vã mulþumesc.
La nr. crt. 24, art. 32, în noua numerotare, text Camera Deputaþilor.
Da. Poftiþi, vã rog.
Pânã la numãrul de ordine 19, art. 25, în noua numerotare, text comun, în unanimitate, laÉ
Art. 25, nr. crt. 19, da? Poftiþi, vã rog.
La litera a).
Da. Text adoptat cu 80 de voturi pentru ºi douã abþineri.
La litera b), varianta Camerei Deputaþilor, în unanimitate.
## Da. Poftiþi!
Text adoptat cu 91 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere.
Mulþumesc.
Text adoptat cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri. Vã mulþumesc.
La nr. 27, art. 35, text comun.
Da. Poftiþi! Text adoptat cu 78 de voturi pentru ºi douã abþineri. Vã mulþumesc.
În continuare, texte în varianta Senatului pânã la nr. crt. 31.3, unde este un text comun, în unanimitate, la 11 ºi, respectiv, 12.
## Da. Poftiþi!
Text adoptat cu 76 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi douã abþineri.
Mulþumesc.
La nr. crt. 34, text comun, cu 9 voturi pentru ºi un vot împotrivã.
Da. Poftiþi, vã rog. Text adoptat cu 82 de voturi pentru, douã împotrivã ºi 4 abþineri. Mulþumesc.
La nr. crt. 38, art. 45, text comun, în unanimitate.
Da. Poftiþi!
Deci primele douã alineate.
Text adoptat cu 81 de voturi pentru ºi 5 abþineri.
Alin. 1 ºi 2.
Aºa.
Urmeazã text Senat pânã laÉ
Nr. crt. 49, articolul nou nr. 56.
Da.
Poftiþi, vã rog. Text adoptat cu 80 de voturi pentru ºi 3 abþineri. Vã mulþumesc.
În continuare, text Senat, pânã la nr. crt. 53, pct. 5, text comun.
Da. Poftiþi, vã rog. Adoptat cu 79 de voturi pentru, douã împotrivã ºi 6 abþineri.
La acelaºi numãr curent, pct. 8, text comun.
Text comun.
Poftiþi, vã rog. Adoptat cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 7 abþineri.
Vã mulþumesc.
La nr. crt. 54, pct. 2, text comun.
Da. Poftiþi, vã rog. Text adoptat cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 6 abþineri.
Vã mulþumesc.
La nr. crt. 55, litera e), text comun.
Poftiþi, vã rog.
Text adoptat cu 65 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 6 abþineri.
Vã mulþumesc.
La nr. crt. 57, respectiv art. 64, text Camera Deputaþilor.
Poftiþi!
Text adoptat cu 74 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi o abþinere.
Vã mulþumesc.
La nr. crt. 60, art. 68 literele d) ºi e), text comun.
## **Domnul Gheorghe Buzatu:**
Da. Vã rog sã votãm.
Numai la a).
Adoptat cu 75 de voturi pentru, 5 împotrivã ºi o abþinere.
Vã mulþumesc.
La nr. 62, respectiv art. 70 alin. 2[1] , text comun.
Da. Poftiþi, vã rog.
Text adoptat cu 74 de voturi pentru, douã împotrivã ºi 3 abþineri.
Vã mulþumesc.
La nr. crt. 65, respectiv art. 73, varianta Camerei Deputaþilor.
Da. Poftiþi, vã rog.
Text adoptat cu 76 de voturi pentru ºi 4 voturi împotrivã.
Vã mulþumesc.
În rest, varianta Senatului.
În final, trebuie sã votãm raportul, în ansamblu. Vã rog.
Raportul a fost adoptat cu 91 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere. Vã mulþumesc.
Mulþumesc.
Mai aveþi ceva? Nu. Vã mulþumesc, domnule senator.
Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/1999 privind constituirea fondurilor de garantare.
Dacã doreºte cineva? Da, poftiþi, vã rog!
Domnule preºedinte, permiteþi-mi sã intervin pe procedurã pentru cã, în opinia noastrã, cel puþin, a Grupului parlamentar P.N.L., se produce o încãlcare grosolanã a regulamentului ºi a procedurilor parlamentare, întrucât se supune medierii o respingere ºi o aprobare a aceluiaºi proiect de lege.
Procedura mi se pare destul de periculoasã. Nu s-a inventat, din pãcate, la aceastã ordonanþã. Se pare cã este a doua încãlcare de acest gen dupã cea de luna trecutã.
Credem însã cã trebuie sã se revinã la procedurile normale, aceea ca, în Camera în care s-a respins un proiect de lege, acesta sã fie retrimis ºi abia ulterior sã fie rezolvatã problema.
Vã mulþumesc.
Dacã sunt alte puncte de vedere? În aceastã situaþie, este cazul sã supunem aprobãrii propunerea domnului senator.
Dacã sunteþi de acord cuÉ? Poftiþi, vã rog, domnule senator!
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Sigur cã, astãzi, în plenul Senatului, domnul senator Constantinescu a ridicat o chestiune, care poate fi interpretatã, de procedurã. Bãnuiesc cã Domnia sa ori a absentat, ori a uitat cã plenul Senatului a aprobat constituirea comisiei de mediere din partea Senatului, iar colegii pe care noi i-am mandatat ca sã prezinte articolele finale la acest proiect de lege au înaintat lucrarea pentru ceea ce noi avem în faþã astãzi, un raport comun.
Deci, astãzi, plenul Senatului nu se poate dezice de la votul pe care l-a dat în urmã cu puþin timp, în momentul în care a aprobat constituirea comisiei de mediere, pentru cã, într-adevãr, cele douã Camere adoptaserã textul de lege în variante diferite: Camera Deputaþilor într-o variantã de aprobare a proiectului de lege în Senat, într-o altã variantã, de respingere a proiectului de lege.
De altfel, acest raport nu este singular. Practica parlamentarã din ultimii 12 ani, ºi nu de sãptãmâna trecutã, este în acest sens, în momentul în care una din Camere adoptã, iar cealaltã respinge un proiect de lege, soluþia de divergenþã este a comisiei de mediere.
Motiv pentru care vã rugãm sã nu puneþi la vot, pentru cã este neregulamentar, este neregulamentarã solicitarea dânsului, ci dimpotrivã, Senatul trebuie sã se exprime prin vot asupra raportului înaintat. Sigur, dacã Senatul constatã cã acest raport nu este bun, îl respinge.
Vã mulþumesc. Domnul senator Eckstein, poftiþi, vã rogÉ
Renunþ la intervenþie, pentru cã am solicitat ca prezidiul ºedinþei sã se completeze, sã nu fie numai reprezentanþii unui partid la prezidiu. S-a rezolvat treaba.
Domnul senator Constantinescu, dacã vã menþineþi punctul de vedere?
Domnule preºedinte, sigur cã se poate forþa orice procedurã cu votul majoritar, exact cum se poate forþa aceastã procedurã printr-un artificiu, spun eu, întrucât se mediazã, de fapt, un aºa-zis singur amendament, ºi anume un cuvânt care într-un loc înseamnã ”aprobareÒ ºi în alt loc înseamnã ”respingereÒ.
Sã fim însã serioºi. Când este vorba de o lege respinsã de cãtre o Camerã, e vorba de Camera Deputaþilor care a respins-o, sigur cã Senatul ºi-a pus problema unei medieri a diferenþelor. Diferenþa însã este esenþialã, nu de articole, nu de formulãri, nu de texte diferite, ci este un vot în favoarea legii dat în Senat ºi un vot împotriva legii dat în Camera Deputaþilor.
În asemenea circumstanþe, procedura, din pãcate, chiar dacã domnul Tãrãcilã are mai multã experienþã la conducerea Camerei, din câte cunosc eu, prevede ca în Camera în care a fost respins proiectul de lege sã fie retrimis pentru a fi din nou analizat.
Da, vã mulþumim.
Cine doreºte sã prezinte raportul în numele comisiei? Da, poftiþi, domnule senator.
Regret cã domnul senator mã obligã sã revin la microfon. Dar, dacã Domnia sa doreºte explicaþii suplimentare, sigur cã trebuie sã le prezentãm în plenul Senatului.
Este o diferenþã fundamentalã de aprobare a unui proiect de lege ºi a unui proiect de lege care are în spate o ordonanþã, fie cã este datã pe Legea de abilitare, fie ordonanþã de urgenþã.
În aceastã situaþie, textul constituþional este foarte clar. În momentul în care, pe un proiect de lege, una dintre Camere a adoptat o soluþie de respingere, în textul constituþional este stabilitã procedura de urmat. Atunci când discutãm însã de proiecte de lege de aprobare a ordonanþelor sau ordonanþelor de urgenþã, acestea sunt în vigoare, sunt în fiinþã, iar divergenþele apãrute între cele douã Camere nu se pot rezolva decât printr-o singurã modalitate, aceea a comisiilor de mediere.
Da, vã mulþumim, domnule senator.
Cine doreºte sã prezinte raportul? Domnul senator Horga, cã aþi semnat raportulÉ
Comisia de mediere, întrunitã în ºedinþa din 30 aprilie 2002, a hotãrât, în unanimitate, textul în divergenþã privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 23/1999 privind constituirea fondurilor de garantare, în sensul cã aprobã în unanimitate Ordonanþa nr. 23 în formularea Camerei Deputaþilor.
Deci la nr. crt. 1 este textul propus de Camera Deputaþilor.
Vã rog sã votãm.
Text adoptat cu 72 de voturi pentru, 21 voturi împotrivã ºi 5 abþineri.
La nr. crt. 2, tot text Camera Deputaþilor, care respinge ordonanþa.
Vã rog sã votaþi.
Text adoptat cu 73 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivã ºi douã abþineri.
Vã mulþumesc.
Vã propun sã votãm raportul în ansamblu. Vã rog sã votaþi.
Raportul a fost adoptat cu 63 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivã ºi douã abþineri.
Vã mulþumesc.
În continuare, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea ºi evidenþa paºapoartelor.
Poftiþi, domnule senator.
În urma examinãrii divergenþelor apãrute la unele texte ale proiectului de lege, comisia a hotãrât sã propunã adoptarea urmãtoarelor variante.
La articolul 1, textul Senatului.
La nr. crt. 1É
La nr. crt. 1.
Nr. crt. 2É
La nr. crt. 2, text Camera Deputaþilor.
Da. Poftiþi, vã rog, sã votaþi.
Text adoptat cu 71 de voturi, 9 voturi împotrivã ºi 5 abþineri.
Vã mulþumesc.
La nr. crt. 3, text Camera Deputaþilor.
Da. E cazul sã votãm. Vã rog sã votaþi.
77 de voturi pentru, 11 voturi împotrivã ºi douã abþineri.
Nr. crt. 4, text Camera Deputaþilor.
Da. Poftiþi, vã rog, votaþi. Text adoptat cu 75 de voturi, 9 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.
Nr. crt. 5, text Camera Deputaþilor.
Vã rog sã votaþi.
Adoptat cu 71 de voturi, 7 voturi împotrivã ºi nici o abþinere.
Nr. crt. 6, text Camera Deputaþilor.
Poftiþi, vã rog, votaþi.
Text adoptat cu 71 de voturi, 7 voturi împotrivã ºi o abþinere.
Vã mulþumesc.
Nr. crt. 7, text Senat. Nr. crt. 8, text Camera Deputaþilor.
Da. Vã rog sã votaþi.
Text adoptat cu 71 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi o abþinere.
Vã mulþumesc.
Raportul, în ansamblu. Vã rog sã votaþi.
- Raportul a fost adoptat cu 80 de voturi pentru ºi
- 8 voturi împotrivã.
Vã mulþumesc.
Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea serviciilor publice comunitare pentru situaþii de urgenþã.
Poftiþi, domnule senator.
La Ordonanþa Guvernului nr. 88/2001, comisia a hotãrât sã propunã adoptarea textelor prevãzute în anexã, dupã cum urmeazã:
La nr. crt. 1, text Senat.
Poftiþi, vã rog.
Nu, nu, nu 1, e vorba de Senat, la 2É eram la 2É nr. crt. 2, varianta Camerei Deputaþilor.
Nr. crt. 1, nuÉ
Nr. crt. 2, varianta Camerei DeputaþilorÉ
Nr. crt. 2, varianta Camerei Deputaþilor.
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/17.V.2002
La nr. crt. 2, text aprobat cu 71 de voturi, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere.
Nr. crt. 3, text Camera Deputaþilor.
Poftiþi, vã rog.
Text adoptat cu 76 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi douã abþineri.
Nr. crt. 4, text Camera Deputaþilor.
Vã rog sã votaþi.
72 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi o abþinere. Vã mulþumesc.
Numãr curent 5, text Camera Deputaþilor.
Vã rog sã votaþi.
73 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi o abþinere. Vã mulþumesc.
La nr. crt. 6, s-a adoptat un text comun, cu unanimitate de voturi.
Vã rog sã votaþi.
Text adoptat cu 73 de voturi, 3 contra ºi 5 abþineri. Vã mulþumesc.
Raportul, în ansamblu. Vã rog sã votaþi.
A fost adoptat cu 79 de voturi, un vot împotrivã ºi 5 abþineri.
Vã mulþumesc.
În continuare, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 187/2001 privind creºterile salariale ce se vor acorda în anul 2002 personalului din sectorul bugetar. Cine prezintã? Domnul Bichineþ? Poftiþi, vã rog, domnule senator Bãlãlãu.
În urma examinãrii divergenþelor apãrute la unele din textele proiectului, comisia de mediere a aprobat, în unanimitate, textul Senatului.
În cazul acesta se voteazã raportul în ansamblu. Vã rog sã votaþi.
Adoptat cu 76 de voturi pentru ºi o abþinere. Vã mulþumesc. Mulþumesc, domnule senator.
Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligaþii bãneºti.
Poftiþi, vã rog.
La aceastã ordonanþã au fost în discuþie ºase articole, dupã cum urmeazãÉ
Numai puþin, domnule senator. Dacã sunt discuþii generale? Nu sunt. Aveþi cuvântul.
La nr. crt. 1 s-a adoptat, în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor.
Vã rog sã votãm.
La nr. crt. 1 a fost adoptat textul cu 73 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri. Vã mulþumesc.
La nr. crt. 2, tot textul Camerei Deputaþilor.
Da, vã rog sã votãm.
Text adoptat la nr. crt. 2 cu 81 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 4 abþineri. Vã mulþumesc.
La nr. crt. 3, text Camera Deputaþilor.
La nr. crt. 3, la fel. Poftiþi, vã rog. Vã rog sã votaþi. Text adoptat cu 72 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 4 abþineri. Mulþumesc.
La nr. crt. 4, text Camera Deputaþilor.
Vã rog sã votaþi. La nr. crt. 4, text adoptat cu 74 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.
La nr. crt. 5, text comun, în unanimitate.
Poftiþi, vã rog. Vã rog sã votaþi.
La nr. crt. 5, text adoptat cu 72 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 5 abþineri. Vã mulþumesc.
La ultimul nr. crt. text Senat.
Raportul, în ansamblu.
Vã rog sã votaþi.
Raportul a fost adoptat cu 79 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 5 abþineri.
Vã mulþumesc.
Tot dumneavoastrã prezentaþi?
Nu.
Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 10/2002 pentru modificarea Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului.
Poftiþi, vã rog, domnule senator!
Nu a fost decât un singur punct în divergenþã ºi, din pãcate pentru Senat, a fost adoptat textul Camerei Deputaþilor.
Poftiþi, este cazul sã-l votãm.
Text adoptat, la nr. crt. 1, cu 65 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.
- Vã mulþumesc.
Raportul, în ansamblu.
- Raport adoptat cu 70 de voturi pentru, 7 voturi împo-
- trivã ºi 7 abþineri.
- Vã mulþumesc.
- În continuare, avem proiectul Legii audiovizualului. Dezbaterile generale au început.
- Poftiþi, vã rog, domnule senator.
Dacã mai sunt diverse puncte de vedere de exprimat
- în cadrul dezbaterilor generale?
- Poftiþi, vã rog.
## **Domnul Rãzvan Theodorescu Ñ** _ministrul culturii ºi cul-_
## _telor_ **:**
Se fãcuserã, domnule preºedinte, dacã-mi îngãduiþi, câteva observaþii de cãtre colegii noºtri.
Vreau sã amintesc cã este o lege extrem de aºteptatã.
În momentul de faþã, îndrãznesc sã spun cã seriozitatea României, în ce priveºte acquis-ul comunitar, depinde foarte mult de adoptarea cel puþin în una din Camerele Parlamentului a acestei legi.
Suntem într-o oarecare mare întârziere.
La Bruxelles, sãptãmâna trecutã, am fost întrebat încã o datã, ºi eu, ºi colegii mei, doamna Puwak ºi domnul Pusk‡s.
Oarecum situaþia Ñ o spusesem ºi data trecutã Ñ este în mâinile dumneavoastrã.
Colegii noºtri de la P.R.M., domnul senator Ungheanu, mi se pare, ºi domnul senator Constantinescu, au ridicat câteva obiecþii.
Sigur, vom rãspunde la ele, dacã ele sunt dezvoltate. Repet, este o lege care angajeazã seriozitatea, nu numai a Parlamentului, dar a tuturor instituþiilor noastre în momentul de faþã, faþã de Uniunea Europeanã.
Domnule senator, sunteþi de acord cu amendamentele comisiei? Cu textele propuse.
Toate textele, evident, au fost discutate, au fost aprobate. Sunt douã amendamente, din câte am înþeles. La unul din ele vreau sã rãspund imediat ºi o fac, poate, ºi cu experienþa celui care a fost printre iniþiatorii Legii audiovizualului din 1992, cu experienþa din Consiliul Naþional al
Audiovizualului ºi cu cea de acum, de ministru care rãspunde ºi de o zonã a audiovizualului.
În ceea ce priveºte votul Parlamentului în legãturã cu membrii numiþi de Guvern ºi de Preºedinþie ºi membrii aleºi de Parlament Ñ vorbesc de Consiliul Naþional al Audiovizualului Ñ, chiar prin sublinierea caracterului unora de numiþi ºi a altora de aleºi, implicã o imposibilitate a unei acþiuni comune, în cazul Parlamentului, asupra a douã categorii Ñ ca sã mã exprim foarte popular Ñ a perelor ºi merelor.
Asta este situaþia. Nu putem sã adoptãm o aceeaºi mãsurã.
Trebuie sã respectãm, cu experienþa pe care o avem de 11 ani a felului în care s-a acþionat pânã acum în materie de atitudine a forului legislativ faþã de membrii Consiliului Naþional al Audiovizualului.
Vã mulþumim, domnule senator.
Eu propun, ºi cred cã este cazul, sã încheiem dezbaterile generale.
- Dacã sunteþi de acord, poftiþi, vã rog.
- Cu 78 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi
- 5 abþineri, s-a hotãrât sistarea dezbaterilor generale. Trecem la amendamente.
- În primul rând, luãm amendamentele respinse. Domnul senator Sergiu Nicolaescu.
Dacã-mi îngãduiþi, domnul senator Sergiu Nicolaescu a renunþat la amendament ºi m-a rugat sã comunic aceasta.
Este situaþia clarã.
Domnii senatori Eugen Marius Constantinescu, Mihai Ungheanu ºi Radu Alexandru Feldman, dacã vã susþineþi amendamentele?
Poftiþi, vã rog, domnule senator.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Este vorba de un amendament, de fapt, cu douã alineate, la articolul 10.
În noua numerotare, articolul se referã la modul în care se determinã componenþa Consiliului Naþional al Audiovizualului.
În susþinerea amendamentelor, am sã plec de la un articol de mai înainte, este vorba de articolul 9, care, în modul pe care l-a acceptat comisia, spune aºa Ñ articolul 9 alineatul 1[1] : ”Consiliul Naþional al Audiovizualului este autoritate publicã, autonomã, sub control parlamentar ºi garantul interesului public în domeniul comunicãrii audiovizuale.Ò
La articolul 10, imediat dupã alineatul 1, propun introducerea unui alineat 1[1] , cu urmãtorul conþinut: ”Toþi candidaþii propuºi sunt audiaþi de cãtre comisiile de culturã ale celor douã Camere; în cazul respingerii unui candidat, autoritatea care l-a desemnat înainteazã altã propunere.Ò
Dupã acest alineat, propun introducerea unui alt alineat 1[2] cu urmãtorul conþinut: ”Dupã audiere, candidaþii validaþi sunt supuºi votului plenului Camerelor reunite. În cazul respingerii unei candidaturi de cãtre plenul Camerelor reunite, se reia procedura.Ò
Este singura modalitate prin care se poate exercita controlul parlamentar asupra acestui Consiliu Naþional al Audiovizualului. Cãutaþi în toatã legea, nu mai existã nici o altã prevedere referitoare la modul în care se poate exercita controlul parlamentar.
Vã mulþumim. Poftiþi, domnule senator.
Domnule preºedinte,
Comisia ºi, respectiv, punctul de vedere formulat în final rãmâne la poziþia pe care ºi-a exprimat-o ºi prin vot, întrucât este vorba de un consiliu de reglementare asupra cãruia s-a insistat accentuat ºi în confruntãrile de la Bruxelles, sã nu existe forme de imixtiune care sã vulnereze libertatea de acþiune a acestui consiliu.
De aceea, rugãmintea este sã rãmânem pe formularea pe care a adoptat-o, în ansamblul ei, comisia.
Sprijinim întru totul punctul de vedere.
Vã mulþumesc. Alte puncte de vedere, dacã sunt? Domnule Constantinescu, aveþi ceva de obiectat?
Este uºor de observat cã nu existã nici o legãturã între ceea ce am spus ºi ceea ce am formulat ºi observaþia fãcutã aici.
Nu este vorba despre nici un fel de ingerinþã, este vorba, pur ºi simplu, de exercitarea controlului parlamentar. Este singurul loc, singurul mod ºi singura datã când se poate exercita controlul parlamentar asupra Consiliului Naþional al Audiovizualului prin audierea de cãtre comisii ºi, dupã aceea, cu raportul comisiilor, întrunite în plen, prezentat spre vot Camerelor reunite.
Este singura modalitate, nu existã nici un fel de amestec între cele douã aspecte care au fost invocate.
## **Domnul Gheorghe Buzatu:**
Vã mulþumesc, domnule ministru. Vã propun sã
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
La articolul 12, domnule Constantinescu, aveþi un alt amendament.
## **Domnul Ion Solcanu**
**:**
Doresc o listã.
Da. Poftiþi, vã rog.
În situaþia aceasta, domnule preºedinte, amendamentul de la articolul 12 nu mai are rost, pentru cã era strict legat de acceptarea amendamentului anterior, adicã se referea la faptul cã în situaþia în care exista acest control amendamentul era revocat de cãtre Parlament, în condiþiile respective, iar Consiliul Naþional al Audiovizualului trebuia sã sesizeze Parlamentul.
În aceastã situaþie, amendamentul de la articolul 12 nu mai are rost sã-l mai discutãm. Pe celelalte le voi susþine.
Îl retrageþi sau îl supunem la vot, totuºi?
Din salã
#85758Îl retrage.
Nu se mai justificã, ca atare nu îl mai susþin.
Îl considerãm retras.
Mai aveþi un amendament, domnule senator, tot dumneavoastrã, la articolul 29.
Poftiþi, vã rog, domnule senator.
Da, la articolul 20.
Dacã-mi îngãduiþi, domnule coleg, existã nenumãrate Ñ asta v-o spun ºi în numele unei experienþe personale de opt ani ca membru al Consiliului Naþional al Audiovizualului Ñ lucruri, aºa se întâmplã pretutindeni. În comisii sunt chemaþi oriºicând este nevoie. Toþi membrii sau grupurile de membri care au ceva de spus sunt invitaþi la comisie.
Eu aº spune cã existã Ñ cu experienþa pe care o am, ºi vã rog sã-mi faceþi creditul Ñ un control aproape sãptãmânal, apoi o datã pe an, este controlul plenului Parlamentului.
Eu aº spune cã este una din instituþiile cele mai controlate Ñ ºi în chip firesc Ñ de cãtre Parlament.
Formula aceasta pe care o propuneþi dumneavoastrã sigur are ºi ea interesul sãu, dar eu zic cã este bine, ºi de aceea am fost de acord cu opinia comisiei, sã mergem pe linia unei tradiþii de acum înstãpânite.
Controlul existã nu numai în aceste situaþii pe care le sugeraþi dumneavoastrã, domnule coleg.
ªi nouã.
Nu, la articolul 20 întâi.
Este vorba despre analizarea raportului ºi dupã alineatul 2[2] propun introducerea unui nou alineat: ”În cazul în care Camerele reunite resping raportul anual al Consiliului Naþional al Audiovizualului, preºedintele Consiliului Naþional al Audiovizualului este demis; pânã la numirea unui nou preºedinte, activitatea consiliului este coordonatã de vicepreºedinte.Ò
Este o modalitate de aplicare a unei sancþiuni pentru o activitate necorespunzãtoare în situaþia în care raportul este respins de cãtre Parlament.
Vã mulþumesc. Poftiþi, domnule senator.
Da, ºi în acest caz am þinut seama de sugestiile fãcute de Consiliul Europei, de Comisia Europeanã în acest sens, de experþii care au fost aici ºi cu care eu mãrturisesc cã am avut discuþii ºi confruntãri deschise, dar, automat, în raport de autonomia revendicatã întregului consiliu, o sancþiune care ar fi aplicatã preºedintelui sau oricãrui membru de cãtre Parlament se considerã ca o imixtiune ºi ca o presiune a majoritãþii parlamentare ºi din acest punct de vedere ei o considerã ca o intervenþie a politicului ºi o restrângere a autonomiei consiliului.
Ca urmare, analizând la modul serios ºi formele prin care pot fi chemaþi în faþa comisiei, ori de câte ori e nevoie, pentru a ne pune de acord asupra mãsurilor care trebuie luate în domeniul audiovizualului, am considerat cã este inoportunã o asemenea formulã de sancþionare. Mulþumesc.
Da, vã mulþumesc. Poftiþi, domnule ministru!
Eu aº vrea sã ºi explicitez, domnule coleg, puþin, aceastã chestiune. Preºedintele Consiliului Naþional al Audiovizualului nu este altceva decât un _primus inter pares_ . El nu are nici un fel de altã autoritate decât aceea de a organiza interior niºte lucruri. Aºadar alegerea lui sau a oricãrui alt membru, cum spunea colegul Zanc, nu-ºi gãseºte rostul.
Existã practica europeanã Ñ pentru cã nu numai la noi se întâmplã aceste lucruri Ñ în care, dacã este respins un asemenea raport al unui corp colectiv, se stabileºte de cãtre Parlament o listã de mãsuri care trebuie luate de urgenþã, se voteazã acest lucru ºi cei care sunt în culpã, sã zicem, trebuie sã punã în practicã ceea ce Parlamentul a decis. Este, deci, încã o nouã formã de control al Parlamentului. Într-adevãr, ar pãrea o coerciþie care nu este de recomandat nicãieri.
Vã mulþumesc. Alte puncte de vedere? Poftiþi, vã rog, domnule senator!
## Domnule preºedinte, Stimat Senat,
Înainte de toate, sigur cã aici este o problemã, pânã la urmã, de principiu. Este o chestiune, indiferent cum votãm astãzi, însã trebuie, undeva, sã ne punem o carte de-o parte ºi, poate, cândva, fie ºi atunci când vom face reforma Constituþiei, sã avem curajul sã mergem pânã la capãt, indiferent ce argumente aducem pentru ideea de a respinge acest amendament. De altfel, amendamentul nu face altceva decât sã reia o soluþie care a fost, într-un text iniþial, promovatã chiar de Guvern. O soluþie mai radicalã, îndrãznesc sã spun.
Problema de principiu este aceea de a ºti. Dar când o autoritate a administraþiei publiceÉ pentru cã orice s-ar spune, consiliul acesta nu este, ca naturã juridicã, decât o autoritate a administraþiei publice, care este supusã controlului parlamentar. ªi dupã ce controlul parlamentar se finalizeazã printr-un raport negativ respectiva structurã rãmâne la fel, în aceeaºi posturã? Rãspunsul meu ca om, ºi cer ºi eu credit în acest sens, care mai ºtie ceva
carte în zonã este _nu_ . Deci, categoric, nu! Rãmâne pânã la urmã la voinþa legiuitorului, fie ºi a legiuitorului constituant, ca sã gãsim un text corespunzãtor, ºi atunci când Parlamentul dã un vot negativ, dupã pãrerea mea, nimic nu împiedicã sã spunem cã respectiva structurã îºi înceteazã de drept mandatul. Dar, sigur, vine Consiliul Europei, deocamdatã, care spune cã noi am greºi, deºi eu pot sã vã dau soluþie din dreptul comparat, întotdeauna la noi este ceva ”mai catolic decât PapaÒ, dar îmi place sã cred cã mai devreme sau mai târziu vom depãºi acest stadiu de lume a treia ºi vom putea ºi noi sã ne aºezãm instituþiile într-o matcã a firescului.
Mulþumesc.
## **Domnul Gheorghe Buzatu:**
Vã mulþumesc, domnule senator.
Este cazul sã
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Din salã
#91595Pentru ce votãm?
Pentru amendamentul expus de domnul senator Constantinescu. Poftiþi, vã rog!
Amendament respins cu 41 de voturi pentru ºi 75 voturi împotrivã.
Vã mulþumesc.
Domnule senator Constantinescu, mai aveþi un amendament la art. 29, dacã are legãturã cu celãlaltÉ
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
De data aceasta ne aflãm întru cu totul alt plan. Este vorba despre reglementarea modului ºi modalitãþilor în care se poate face publicitate la televiziunea publicã. Este o chestiune care a ridicat numeroase discuþii care s-au purtat ºi în comisie. Este o chestiune asupra cãreia am discutat foarte mult ºi cu reprezentanþii Comisiei Europene ºi vreau sã menþionez cã au fost trei întâlniri cu reprezentanþii Comisiei Europene, la care am participat personal.
De asemenea, vreau sã precizez cã existã numeroase materiale în care se dezbate aceastã problemã, inclusiv pe Internet pot fi studiate aceste materiale, ºi existã cel puþin 5 þãri europene în care nu se difuzeazã deloc publicitate la posturile publice de televiziune. Anglia, Danemarca, Suedia, Norvegia ºi Finlanda sunt în aceastã situaþie. Existã alte state în care publicitatea la posturile publice este acceptatã cu o restricþionare a duratei, fie procentualã, fie în minute, din structura programelor care se difuzeazã.
În acest context, având în vedere cã televiziunea publicã este finanþatã din trei surse: de la bugetul de stat, din abonamentele plãtite de beneficiari ºi numai în al treilea rând, ºi într-o proporþie în care în cea mai bunã situaþie a adus o contribuþie de 13,6% la bugetul televiziunii... eu am propus ºi susþin ca în intervalul 19,00Ð22,00 la televiziunea publicã sã nu se difuzeze publicitate comercialã. ªi am formulat, în acest sens, un amendament. La art. 29 dupã alin. 2, sã se introducã un alineat 2[1] cu urmãtorul conþinut: ”În intervalul dintre orele 19,00 ºi 22,00 televiziunile publice nu pot difuza spoturi de publicitate comercialã, cu excepþia publicitãþii cu caracter cultural ºi umanitar.Ò
Vã mulþumesc, domnule senator.
Asupra acestui amendament am discutat destul de mult. A existat ºi un alt amendament, care era mai restrictiv: ”nici un fel de publicitate între orele 19,00 ºi 23,00Ò.
Am ajuns la aceastã formulã pentru ca sã putem, totuºi, accepta publicitatea cu caracter cultural ºi umanitar. Mulþumesc.
Da. Vã mulþumesc ºi eu. Poftiþi, domnule senator!
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Asupra acestui aspect al publicitãþii cunoaºteþi cã au avut loc dezbateri ºi publice, ºi în cadrul unor colocvii. Am ajuns la a restrânge, a propune o formulã pe care ºi sondajele de opinie au scos-o în evidenþã ca fiind cea mai adecvatã ºi cea mai normalã în contextul actual. Respectiv, restrângerea publicitãþii la televiziunea publicã faþã de celelalte la numai 8 minute în raport cu 12, cât au televiziunile comerciale, publicitatea sã aibã loc exclusiv între emisiuni, ºi nu întrerupând emisiunile Ñ asta înseamnã deja o restricþie care îi afecteazã ºi pe ei.
Am þinut seama, pe de altã parte, de faptul cã subvenþia de la buget care se face pentru televiziunea publicã este exclusiv pentru investiþii, cã abonamentele sau taxa pentru televizor este aceea care acoperã celelalte costuri, din care nu voi nega cã se adunã sume frumoase, dar ar fi nedrept cã privãm televiziunea publicã ºi de relaþia proprie cu agenþii economici ºi, pe de altã parte, de aceastã sursã care, în ansamblu, Ñ spunea ºi domnul coleg Constantinescu Ñ nu reprezintã cine ºtie cât, dar am face ca scoþând publicitatea de tot sã îi îndepãrtãm, chiar ºi sub acest aspect, care, repet, în cuantumul cheltuielilor este foarte puþin.
Noi putem discuta despre cât de bine ºi-a gestionat fondurile Televiziunea, cã n-a fãcut-o cu cele mai bune mijloace ºi întotdeauna cu cele mai bune efecte, dar este o altã chestiune. În acest caz am analizat foarte mult. Într-adevãr, am discutat ºi cu reprezentanþii C.N.A., ºi cu membrii Asociaþiei cabliºtilor, ºi cu A.G.A., ºi cu oameni din domeniul publicitãþii din alte zone ºi concluzia la care am ajuns este aceea pe care am formulat-o ºi am adoptat-o, cu majoritate de voturi ºi la acest capitol, în comisie.
V-aº ruga sã acceptãm aceastã formulã, þinând seama, mai cu seamã, de obligaþiile care revin Televiziunii ºi de nevoia ca aceastã televiziune publicã sã rãspundã, într-adevãr, interesului public ºi sã gãsim forme prin care sã-i cerem sã facã acest lucru. Mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule senator. Domnule ministru?
În trei cuvinte, ceea ce colegul Constantinescu arãta (televiziunile publice din Europa unde nu se face publicitate) este perfect corect. Toate au trecut prin experienþe economice ºi vreau sã adaug un lucru care la niºte
oameni ca dumneavoastrã, de culturã, ºtiu cã are o adresã directã Ñ, toate sunt þãri protestante. Fenomenul acesta este un fenomen al spaþiului protestant. Spaþiile mediteraneene, þãrile latine care au fãcut aceastã experienþã la un moment dat, Spania ºi Franþa, au avut un eºec ºi au trebuit sã revinã la publicitate. Spania este una din þãrile care au, din acest punct de vedere, o ratã foarte înaltã.
Au fãcut experienþa ºi Statele Unite.
Bun, Statele Unite sunt o situaþie aparte. Au fãcut-o ºi au revenit. Pe plaje din acestea atât de largi, nouã ni se pare, pe hârtie, cã este uºor. Nu e deloc uºor, vã rog sã mã credeþi. ªi, cu experienþa pe care o am de la radioteleviziunea publicã, propunerea pe care a fãcut-o comisia este mai logicã ºi, pânã la urmã, se ajunge la o satisfacþie a publicului, la o satisfacþie a investitorilor ºi la o satisfacþie, pânã la urmã, a publicului.
Mi se pare cã este mult mai firesc sã facem acest lucru decât sã creãm o plajã care aparent ar fi foarte îngãduitoare cu publicul, dar s-ar transforma într-un deºert teribil. Sã ºtiþi cã în þãrile citate de dumneavoastrã, îndeobºte, dupã orele 22,00 televiziunea nu mai este atât de privitã din motive de habitudini naþionale.
Vã mulþumesc, domnule ministru. Dacã mai sunt alte intervenþii?
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Mã vãd nevoit sã invoc alte douã argumente, ºi anume: În primul rând este argumentul beneficiarului, al aceluia care plãteºte abonamentul ºi care, trebuie sã mãrturisesc, în nenumãrate situaþii, nenumãrate însemnând mii de cazuri, în care am fost întrebat douã lucruri. Unde sunt, de la televiziunea publicã, emisiunile de culturã, emisiunile de turism cultural, emisiunile cu caracter istorico-documentar? Unde sunt emisiunile de prezentare a marilor personalitãþi ale culturii, artei, ºtiinþei, creaþiei româneºti? ªi a doua întrebare, care a fost strâng legatã de asta: De ce se întrerup toate emisiunile atunci când se uitã omul? ªi vreau sã vã spun cã aceste intervenþii vin nu din zona urbanã. Mediul urban are un alt comportament. Asta este clar pentru oricine doreºte sã aibã în vedere aspectul social al unei asemenea dezbateri, iar aceste intervenþii vin din mediul rural. În acest interval are beneficiarul emisiunilor respective timp sã se uite la televizor Ñ când încep ºtirile ºi pânã spre ora 22,00 Ð 23,00. Am fost întrebat direct: De ce se întrerup toate emisiunile ºi ni se bagã publicitate pe gât? Pentru care motiv?
Vreau sã invoc un al doilea aspect al problemei, este o chestiune care nu s-a discutat ºi care nu se discutã, dar este o chestiune foarte realã, foarte palpabilã de la un moment dat, când este pusã în discuþie, ºi anume faptul cã se creeazã programe, de cãtre televiziune, care sã fie apropiate de publicitatea care se face. În felul acesta, în mod mascat se anuleazã ceea ce spunem Ñ independenþa de creaþie, independenþa concepþiei ºi aºa mai departe. Se adapteazã, deci, programele televiziunii la publicitatea care se face ºi se prezintã cea mai mare parte a publicitãþii în acest interval, dintr-un motiv normal: se rãspunde, în felul acesta, unei comenzi plãtite, dar nu plãtite de beneficiarul programelor, plãtite de cel care beneficiazã de publicitate. În felul acesta, cea mai mare parte din venituri, peste 86% este dirijatã spre a satisface nevoile acestui calup foarte restrâns, care vine cu 13,6% în bugetul televiziunii, ºi nu mi se pare corect sã acceptãm o asemenea dirijare ºi o asemenea folosire a bugetului, în care cea mai mare parte revine celor douã constituente Ñ bugetul ºi abonamentul.
În ordinea în care s-au anunþat intervenþiile, domnul senator Ciocârlie. Poftiþi, vã rog!
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Dezbaterea acestui amendament porneºte, dupã pãrerea mea, de la câteva premise fundamental greºite.
În primul rând, interzicând difuzarea de publicitate în orele de maximã audienþã, pentru cã asta înseamnã ”prime timeÒ, în prezenþa ministrului culturii ºi cultelor aº prefera sã folosim limba românã, practic vom elimina posibilitãþile ca televiziunea publicã sã devinã odatã ºi odatã lipsitã de subvenþii din partea bugetului ºi, poate, ºi din partea abonaþilor, ceea ce cred cã este dorinþa noastrã, a tuturor.
În al doilea rând, se neglijeazã faptul cã publicitatea, în afarã de a fi un vehicul care transmite informaþii comerciale ºi o sursã de venituri pentru companiile care presteazã publicitate ºi, în final, pentru cele care o plãtesc, are ºi un pronunþat caracter de informare a populaþiei, a publicului atins cu privire la evoluþia pieþei.
Piaþa publicitãþii de aceea a ajuns o piaþã comercialã în plinã efervescenþã, iar la noi, în România, din pãcate, cheltuielile pentru publicitate se cifreazã la cel mult un sfert din cât cheltuiesc þãrile din jurul nostru, care ne-au luat-o mult înainte pe calea integrãrii spre structurile europene.
Pe lângã acest lucru, interzicerea publicitãþii la televiziunea publicã în timpul orelor de maximã audienþã ar însemna, în mod automat, dirijarea unui volum însemnat, practic, a întregului volum de publicitate cãtre televiziunile private, comerciale, cu caracter comercial declarat, ceea ce nu ar fi un lucru rãu în esenþã, pentru cã acesta este drumul pe care trebuie sã mergem în România ºi spre care evoluãm destul de lent, din pãcate, de 12 ani, spre preponderenþa sectorului privat în toate domeniile de activitate.
Ar fi un lucru foarte bun, repet, dacã aceste televiziuni private ar fi, la rândul lor, absolut curate din punct de vedere al relaþiilor pe care le au cu bugetul statului ºi cu alte bugete de mare interes comunitar, dar, precum bine ºtiþi fiecare dintre dumneavoastrã, existã zvonuri conform cãrora un puternic grup media constituit în jurul unei televiziuni private a ajuns la datorii impresionante faþã de bugetul de stat, cifrate la ordinul zecilor, poate chiar de o sutã de milioane de dolari, situaþie care a ajuns sã fie investigatã de Comisia de valori mobiliare din Statele Unite ale Americii, înainte de a fi investigatã foarte serios de organele noastre de specialitate.
Domnul senator Adrian Pãunescu. Vã rog.
## **Domnul Adrian Pãunescu:**
Mãrturisesc a fi fost un adept al acestei limitãri ºi numai doza de realism pe care ne-o impune situaþia momentanã mã determinã sã cred cã este o mãsurã intermediarã, în perspectiva unei renunþãri de cãtre Parlament la publicitate pentru televiziunea publicã.
Deocamdatã însã toate datele converg în direcþia nevoii de fonduri pentru televiziunea publicã ºi eu cred cã lucrurile pe care le-au spus aici colegii Constantinescu ºi Ciocârlie sunt mai degrabã particulare ºi punctuale. Aºa stau lucrurile în privinþa televiziunii publice. Ea n-ar trebui lãsatã, în continuare, în situaþia de a risipi prin publicitate banii pe care faptul cã este televiziune oficialã îi aduce, dar asta cred cã este mai degrabã o mãsurã concretã, care se impune o datã cu schimbarea consiliului televiziunii la momentul sorocit.
Nu pot sã ascund, este cunoscutã poziþia mea în aceastã privinþã, nu pot sã ascund faptul cã ar trebui rezolvatã aceastã ”ranã publicãÒ, printr-o conducere de for public, responsabilã ºi neutralã. Acum însã este ºi prea devreme, ºi prea târziu ca sã acceptãm acest amendament care este, dupã pãrerea mea, raþional, dar este sosit la nevreme.
Însã m-a surprins ºi, sigur, mã despart de colegul Ciocârlie în atacul sãu mascat dintr-o perspectivã a unei televiziuni particulare la adresa alteia. Cred cã mai degrabã ar trebui sã fim grijulii cu toate televiziunile particulare, care reprezintã un mod al înfloririi spiritualitãþii naþionale. De fapt, toate au aceleaºi probleme. Sã nu le încãierãm!
Ce anume, domnule Iorgovan?! Mã iertaþi cã v-am întrerupt! De fapt, mã iertaþi cã m- aþi întrerupt.
Însã ce m-a fãcut sã cer cu entuziasm cuvântul a fost ceea ce ne-a spus aici colegul nostru, Rãzvan Theodorescu, care este extraordinar. Nu mi-am închipuit cã va fi capabil sã aducã asemenea argumente, cum a fost acela cu þãrile mediteraneene. Pãi, domnule, de ce nu þineþi seama ºi de þãrile galbenoide?! Ce se întâmplã cu televiziunea din þãrile azoviene?!
Ce facem cu caspicoidele, care pot protesta? Dar cu oceanindianoidele? Situaþia multor mãri ar trebui sã ne priveascã ºi poate ne ocupãm ºi de televiziunile fluviilor!
Domnule coleg,
Iertaþi-mã, vreau sã vã spun cã la UNESCO a fost acum cinci ani...
Se zice ”PãunescoÒ!
...a fost o dezbatere care s-a numit aºa, ”Geopoliticã ºi televiziuneÒ, ºi tot ce aþi spus dumneavoastrã este cuprins, este o lume imensã, mentalitatea...
Da, dar nu ca argument la...
Este!
Deci de aia facem noi televiziune, cã suntem o þarã mediteraneanã! ªi Maramureºul este þarã mediteraneanã?
Noi suntem o þarã latinã, domnule Pãunescu! Latinã. Latinã, domnule Pãunescu! Latinã, domnule.
Da, zise Decebal!
Traian se uita la televiziunea aceea, nu Decebal!
Eu vreau sã vã precizez cã în acþiunea noastrã ar trebui sã ne preocupãm, dacã este vorba de educaþie ºi de culturã, sã ne ocupãm ºi de faptul cã, iatã, statul s-ar putea implica prin televiziunile particulare în crearea de programe educaþionale ºi de culturã, pe care sã le liciteze, pentru cã nu este vorba de un moft care apare o datã ºi trece mai departe la scandalul puiului cu trei sexe. Nu. Este vorba de o obligaþie faþã de naþiunea care ne-a ales, de a crea condiþii prin care cetãþeanul de rând sã fie în faþa culturii pe toate fronturile de televiziune.
Eu aº insista în momentul de faþã asupra nevoii de a reglementa, dar ºi de a opera. La televiziunea publicã este, desigur, urgentã ºi operaþia. Nu este urgentã numai reglementarea la care ne-am oprit astãzi, aici.
Domnule coleg,
Cu permisiunea preºedintelui de ºedinþã, vã voi rãspunde imediat. România a fãcut un pas uriaº creând
canalul public TVRÑCultural, nu este decât în mâna acelui consiliu, pe care dumneavoastrã l-aþi menþionat, posibilitatea ca, aplicând un principiu internaþional bine ºtiut, acel ”must-carryÒ, acea obligaþie de a da publicului canalele naþionale, sã adauge lui 1 ºi 2 ºi Televiziunea România Cultural ºi, în acel moment, cabliºtii care iau acum 25% televiziunea cultural sã ia obligatoriu aceastã televiziune. Este în mâna celor care vor reglementa acest lucru ºi noi suntem una din puþinele þãri care avem acum un canal public de culturã.
Vã mulþumim. Domnul senator Sergiu Nicolaescu.
Vã mãrturisesc cã, dacã n-ar fi vorbit domnul senator Ciocârlie, rãmâneam la locul meu.
Domnule ministru,
O spun aici, în faþa tuturor colegilor, ºi în faþa dumneavoastrã, în mod deosebit. Nu va merge niciodatã canalul cultural separat. Cultura trebuie sã o facem prin canalele care s-au ridicat la un anumit nivel, nu sã ridicãm unul de jos în sus, pentru cã nu va pune nimeni, chiar dacã-l introduceþi pe cablu, chiar dacã-l introduceþi pe satelit, îl introduceþi pe fereastrã, tot cetãþeanul este cel care hotãrãºte unde pune butonul. Este o greºealã, menþin acest punct de vedere, sã faci un canal special pentru culturã, în felul acesta scutind televiziunea principalã, adicã TVR 1, sã facã ea culturã. Dar nu aceasta era problema.
Vorbeam despre intervenþia domnului senator Ciocârlie. Este foarte ciudat ca, din poziþia unui post privat, sã sprijini televiziunea naþionalã împotriva unui alt post privat. Este foarte ciudat, de aceea a fost ºi confuz, domnule senator. N-am înþeles nimic, n-am înþeles pe cine susþineþi, în ultimã instanþã.
Eu vreau sã spun din capul locului cã, în ceea ce mã priveºte, voi vota hotãrârea luatã de comisie, dar... Acest ”darÒ rãmâne. Criza în care se aflã Televiziunea Românã, TVR 1, este aceeaºi crizã pe care o are ºi Antena 1 ºi o are ºi Pro TV ºi toate televiziunile private.
Domnilor, este simplu de observat cã toate televiziunile private intrã într-o crizã puternicã care pe multe, poate, le va duce la faliment. Acest lucru, în interesul nostru, al culturii ºi al democraþiei la noi în þarã, nu trebuie sã se întâmple.
Punctul meu de vedere este sã votãm ceea ce a hotãrât, minimum, sã spunem, ceea ce a putut sã facã comisia, dar existã un lucru care depinde de noi, ºi anume sã scutim televiziunile private, televiziunile de la noi din þarã de aceastã taxã localã care merge, fãrã nici un fel de justificare, merge în niºte depozite care nu folosesc nimãnui sau, în orice caz, sunt cheltuite altfel.
Sã încercãm sã sprijinim posturile private prin scutirea de taxe locale. Nu este cazul, în momentul de faþã, dar este o chestiune de viitor.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Vom stopa aici discuþiile, dar nu înainte ca domnul senator Ciocârlie, care solicitase o intervenþie, sã ia cuvântul.
Poftiþi, domnule senator, scurt.
## **Domnul Alin Theodor Ciocârlie:**
Îmi cer scuze cã trebuie sã intervin din nou, nici nu m-am aºteptat ca intervenþia mea sã fie atât de bãgatã în seamã de doi corifei ai culturii române ºi, din pãcate, m-a umplut de mâhnire, pentru cã nu am ºi nici nu voi avea niciodatã calitãþile sã fiu solicitat de televiziuni pentru a deveni realizator. Sunt mâhnit ºi pentru cã sunt un actor prost, am fost ºi voi rãmâne întotdeauna, deci întotdeauna voi umple de indignare pe marii regizori.
Eu am vrut doar sã discut de pe poziþii strict economice ºi sã scot aceastã problemã a publicitãþii la televiziune într-un context strict economic, al legilor pieþei, al legii esenþiale privind cererea ºi oferta.
Mã bucur, totuºi, am constatat, colegii din jurul meu care fac parte din Comisia economicã m-au înþeles mai bine.
Nu am lucrat ºi nu cred cã voi lucra vreodatã, lucru cert este cã nu am lucrat absolut niciodatã în vreo televiziune, deci n-am interesele cãrei televiziuni sã o reprezint. E adevãrat cã sufleteºte sunt legat în principal de televiziunea publicã, pentru cã atunci când aveam 10 ani am jucat în serialul ”Cãpitanul Val VârtejÒ ºi este una din amintirile mele cele mai frumoase.
Nu mã feresc sã recunosc acest lucru. Iar exemplul acela punctual, care vãd cã a stârnit atâta indignare, vreau sã spun cã este doar unul preluat din Cartea albã a preluãrii guvernãrii, fãcutã de acest Guvern. Vã rog sã mã scuzaþi pentru repetiþia ”l-am preluat din Cartea albã a preluãrii guvernãriiÒ, dar vreau sã subliniez acest lucru.
Deci este un exemplu dat de Guvernul pe care îl susþine grupul parlamentar din care fac parte. Dupã pãrerea mea, este un exemplu foarte serios ºi nu pot sã trec peste el.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Ion Solcanu
#114036## Stimaþi colegi,
Ne-am abãtut foarte mult de la dezbaterea amendamentului ºi am navigat în alte spaþii.
Din multitudinea de probleme, douã sunt esenþiale: prima, acuzaþia pe care o aduc televiziunile particulare, ºi anume de concurenþã neloialã pe care ar face-o televiziunea publicã în condiþiile în care s-ar bucura în continuare de publicitate; ºi a doua, aspectul economic al televiziunii publice, ºi anume de unde se acoperã acele procente de 13,6 pe care televiziunea publicã le preia din publicitate.
La prima problemã, amendamentul pe care l-a adus comisia rãspunde, fireºte, mulþumitor, nu pe deplin, pentru cã instituie un regim de publicitate la anumite ore ºi numai între programe, lãsând televiziunilor particulare alte drepturi în privinþa publicitãþii.
Cea de a doua chestiune, ºi anume a fondurilor pe care trebuie sã le aducã televiziunea publicã în procente de 13% minim din publicitate. Dacã eliminãm posibilitatea publicitãþii, nu ne rãmân decât douã variante: 1 Ñ sã mãrim abonamentul ºi iatã o altã taxã pe care o punem pe umerii cetãþenilor; a doua, subvenþii de la bugetul de stat. Nici una, nici alta nu este posibilã în acest moment ºi atunci singura viabilã care rãmâne este sã lãsãm televiziunea publicã pe piaþa de publicitate sã absoarbã aceastã sumã de 13% din bugetul anual al ei.
De aceea, cred cã este judicios amendamentul pe care l-a adus Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã ºi, fireºte, grupul nostru parlamentar susþine amendamentul comisiei.
## **Domnul Gheorghe Buzatu:**
Vã mulþumesc, domnule senator.
Aici trebuie sã se opreascã discuþiile.
Existã amendamentul domnului senator Constantinescu la art. 29. Îl
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Revenim la amendamentele comisiei. În raportul pe care ni l-a prezentat, anexa nr. 1 cu amendamente conþine nu mai puþin de 151 puncte. Întrucât în comisie aceste amendamente au fost adoptate cu 7 voturi pentru ºi unul împotrivã, cel mai normal este ca acum sã votãm toate amendamentele împreunã ºi raportul, bineînþeles.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Din salã
#116633Avem cvorum.
## **Domnul Gheorghe Buzatu:**
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Vã mulþumesc.
Aº dori sã mulþumesc tuturor celor care au participat la adoptarea acestei legi.
Vã mulþumesc, domnul senator.
Îmi îngãduiþi sã adaug mulþumirile noastre, ale iniþiatorilor.
Vã mulþumesc, domnule ministru.
Ultimul punct al ordinii de zi: interpelãri.
Domnul senator Pop Dumitru Petru are o interpelare adresatã domnului Adrian Nãstase, primul-ministru al Guvernului României. Poftiþi aici, la tribunã. Pentru stenogramã, se va consemna aceastã interpelare. Poftiþi, vã rog.
Interpelare adresatã Guvernului României, domnului prim-ministru Adrian Nãstase
Domnule prim-ministru, în calitatea pe care o aveþi în Executiv, în viaþa politicã, dar ºi ca cetãþean al României, sunteþi obligat de prevederile Constituþiei, pe care aþi jurat la învestiturã, sã respectaþi toate prevederile Legii fundamentale.
24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/17.V.2002
Prin mãsurile pe care le-aþi iniþiat în ultima perioadã demonstraþi nu numai o crasã lipsã de bun-simþ ºi de apucãturi totalitare, dictatoriale, dar ºi de o vãditã urã faþã de principiile oricãrui stat de drept, faþã de drepturile omului ºi faþã de tradiþia, demnitatea ºi istoria acestei þãri, pe care ar fi normal sã o iubiþi ºi sã o slujiþi cu onoare ºi credinþã.
În încercarea dumneavoastrã de a demonstra opiniei publice atitudinea dumneavoastrã discreþionarã, abuzivã, aþi elaborat ºi aþi dispus sã fie publicat în Monitorul Oficial al României nr. 214 din 28 martie 2002 un document ce ar fi fãcut invidioºi nu numai pe Lenin, Stalin, Hitler, Mao, dar ºi pe Ceauºescu, ºi anume Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 31 din 13 martie 2002, ce ne aminteºte de vremurile de tristã amintire pe care le credeam de mult apuse.
Prin publicarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 31 din 13 martie 2002 în Monitorul Oficial al României, contribuiþi decisiv la deteriorarea iremediabilã a imaginii României în lume, grav afectatã de mineriadele pe care colegii dumneavoastrã le-au patronat, deoarece acum nu mai sunt puºi sã bage frica în oasele românilor, niºte români rãtãciþi acum. Samavolnicia împinsã la paroxism afecteazã demnitatea poporului român suveran, prin drepturile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 31/2002 în care cereþi demolarea unuia dintre simbolurile naþionale, mareºalul Ioan Antonescu, întregitor de neam ºi þarã, apãrãtor al demnitãþii ºi unitãþii poporului român, apãrãtor al tradiþiilor ºi credinþelor noastre strãmoºeºti, salvatorul evreilor din acest colþ de Europã, un adevãrat zid în calea expansiunii ideologiei bolºevice, primul revoluþionar al României, întâiul luptãtor împotriva comunismului. Mai ales, sã þinem cont cã în 6 august 1919 a fost alãturi de Armata românã sau în fruntea Armatei române, care a distrus comunismul, care era sã invadeze chiar centrul Europei, respectiv, pe Bela Kun.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Dacã mai sunt alte întrebãri?
Nefiind prezent aici reprezentantul nici unui minister sã rãspundã la vreo întrebare, pentru a se consemna în procesul-verbal, declar ºedinþa închisã.
Este ora 18,05.
Vã mulþumim pentru prezenþã.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#122766Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 75/17.V.2002 conþine 24 de pagini.**
Preþul 22.296 lei
A fost un parlamentar, este încã un motiv sã ne oprim asupra lui ºi vã propun ca în legãturã cu aceastã teribilã personalitate, cu acest uimitor poet care a vãzut în poporul român un popor chinuit, un popor rob, un popor venit într-o þarã faraonicã ºi ieºit din ea pentru a se elibera, vã propun deci sã ne gândim cu toatã atenþia, cu tot respectul cuvenit, ca la una din marile personalitãþi pe care le-a produs cultura românã, poezia româneascã, deci literatura românã ºi viaþa politicã româneascã.
Indiferent de imputãrile care i s-au adus ulterior, Octavian Goga a fãcut politica timpului sãu, aºa cum se înþelegea atunci. Trebuie sã înþelegem cã viaþa politicã depinde de conjuncturi. ªi nu spun asta pentru a-l justifica, pentru cã a fost una din marile inteligenþe ale vremii sale, atât în literaturã, cât ºi în acþiunea politicã.
Verbul meu este prea sãrac pentru a-l ridica pe Octavian Goga acolo unde s-ar cuveni aºezat, au fãcut-o alþii, a fãcut-o Cãlinescu, au fãcut-o nenumãraþi alþi scriitori. Eu nu fac decât un modest omagiu, un necesar omagiu în Parlamentul României, pentru unul din marii poeþi ai literaturii române, pentru un poet care a fost reeditat în plinã epocã comunistã de un papã al literaturii bolºevice Ñ Beniuc, care a înþeles cã este cazul sã îl reediteze pe Octavian Gova, cã acest spirit ºi acest suflu naþional sufletesc, artistic, sã fie reprezentat în literatura postbelicã.
Deci numele asupra cãruia m-am oprit, pe care vi-l propun atenþiei, este poetul Octavian Goga, poetul dezrobirii românilor din Ardeal.
Vã mulþumesc.
P.S.D. a fãcut sacrificii unilaterale pentru bunul mers al treburilor þãrii. Sacrificii cu care eu nici nu sunt neapãrat de acord.
Tocmai de aceea, aº vrea sã semnalez Domniilor voastre Ñ ºi, cu toatã fraternitatea, colegilor de la U.D.M.R. Ñ cã în aceastã perioadã, în care ar fi fost firesc ca din toate pãrþile sã se facã paºi de întâmpinare pentru binele acestei þãri, se petrec în presa maghiarã din România fapte incalificabile.
Nu e dreptul meu, deºi apartenenþa la un partid de orientarea P.S.D. mi l-ar da, de a apãra Partidul Socialist Ungar de unele atacuri inunde la adresa sa, venite din partea unor ziariºti maghiari din România. Semnalez ºi acest fapt, pentru cã el face parte dintr-o anumitã strategie negativã, care nu poate Ñ dupã opinia mea Ñ deveni fapt constructiv.
Nu poþi sã spui despre Kov‡cs L‡szl—, care e liderul Partidului Socialist Ungar, de exemplu: ”Un potop de cuvinte pentru care chiar ºi un candidat-elev ar fi penalizat pe ultima treaptã din învãþãmântul ºcolar elementar. Te cuprinde groaza (zice ziaristul maghiar din România) dacã Ñ Doamne, fereºte! Ñ ar pune mâna pe portofoliul Ministerului de Externe.Ò Ziaristul face aceste afirmaþii, lipsite, între altele, ºi de talent gazetãresc, în publicaþia ”HaromszekÒ din Sfântu Gheorghe.
Mã rog, sã zicem cã este conflictul lui din Sfântu Gheorghe. Mã rog, sã zicem cã este conflictul lui cu orientarea socialistã a partidului care a câºtigat alegerile, în urma unui proces electoral extrem de interesant, în Ungaria.
Dar, când ziare din România, ziare de limbã maghiarã, dar din România, vin ºi spun lucruri care jignesc minima demnitate a cetãþenilor români care suntem, eu cred cã liderii U.D.M.R., aceia, mai ales, care nu s-au bucurat de favoruri tainice din partea fostei guvernãri de la Budapesta (dupã cum sunt mãrturisirile din aceste zile ale Partidului Socialist Ungar), liderii maghiari raþionali ar trebui sã ia atitudine. Toþi oamenii raþionali ar trebui sã ia atitudine! E drept, e de douã ori imoral, o datã faþã de þarã, care este a noastrã, a tuturor, ºi altã datã, a doua oarã, faþã de Partidul Social Democrat care a primit multe critici din partea adversarilor politici pentru alianþa Ñ atâta câtã e Ñ, pentru înþelegerea cu U.D.M.R., e de douã ori imoral ca U.D.M.R. sã nu se delimiteze de aceste atacuri iresponsabile la adresa României, a românilor.
Cãci iatã ce se poate scrie în presa maghiarã din România, ce lucruri, dupã pãrerea mea, huliganice! Ele nu mai þin nici de pãreri politice, nici de idei naþionale, ci sunt atacuri la Constituþia României, la integritatea României ºi la ultimul nostru liman de demnitate!
Menþionez cã voi cita din ziarele **”HaromszekÒ, ”Europai IdoÒ** ºiÉ **”Tšrtenelmi MagazinÒ.**
Ce se urmãreºte, în fapt, cu toate aceste asalturi de cavalerie congestionatã? Ideea europeanã? Ia sã vedem! ”Lipsa locurilor de cult amintite, precum ºi creºtinismul ºi liturghia slavã, ca ºi scrierea cu litere chirilice dovedesc originea balcanicã a românilor din Ardeal, faptul cã ei nu sunt ºi nu pot fi autohtonii Ardealului!Ò Observaþi lipsa de ruºine ºi de respect faþã de România!
Ce trebuie sã înþelegem noi din aceastã nenorocitã provocare?! Românii nu sunt ºi nu pot fi autohtonii Ardealului?! Cã ”teoria continuitãþii daco-romanilor nu este altceva decât o legendã, o poveste fãrã nici o bazã ºtiinþificã, care însã, realmente, a devenit o doctrinã a autoritãþilor supreme de stat!Ò
Vã spun, cu sinceritate, cã sunt cuprins de o crescândã indignare în faþa abuzului acestor oameni liberi
de a transforma libertatea presei în act huliganic la adresa Constituþiei ºi a Þãrii Româneºti. Putem îngãdui aºa ceva? Putem rãmâne pasivi când cineva ne scuipã murdar în ochi ºi în sufletul mamei?
Ca sã fim mai clari, pentru cã poate nu s-a înþeles ce se doreºte: din pãcate toate acestea trebuie asociate cu încercãrile unor extremiºti de a-i separa pe români ºi pe unguri, cu încercãrile care se bucurã, dupã pãrerea mea, în mod nemeritat de concesii Ñ aici nu ar trebui fãcute concesii! Ñ, de a rupe viaþa românilor de viaþa ungurilor din Ardeal, acele încercãri de a da limbii maghiare un statut de limbã vorbitã într-o altã þarã, de a-i învãþa pe copiii maghiari din Mureº sã trãiascã separat de copiii români (eventual, chiar împotriva lor!), spre a putea sã se obiºnuiascã sã trãiascã într-o comunitate numai maghiarã. Aºa ceva este intolerabil! Dacã asociem aceste atacuri cu altele mai vechi, împotriva Trianonului, dacã le asociem ºi cu soluþia care vine aici, nu putem sã nu protestãm ºi nu putem sã nu cerem Ñ repet, cu toatã cãldura ºi fraternitatea Ñ liderilor politici U.D.M.R.-iºti sã se disocieze de asemenea periculoase provocãri.
Iatã în ”Europai IdoÒ (”Timp EuropeanÒ), de la Sfântu Gheorghe: ”Document trecut sub tãcere: O.N.U. revizuieºte Trianonul?Ò Sub acest titlu, ziarul publicã pe un spaþiu amplu o ”PetiþieÒ, acesta este termenul, cerând reanexarea la Ungaria a acelor teritorii care au fost redate în mod ilegitim românilor, prin Tratatele de la Trianon ºi Paris; documentul a fost trimis de Institutum Prohominis Iuribus din Roma doamnei Carla del Ponte, procurorul general al Tribunalului Internaþional; o petiþie echivalentã cu învrãjbirea, dupã pãrerea noastrã, o petiþie care pune moþ acestei lungi serii de provocãri pe care cred cã nu mai este cazul sã le suportãm.
Spun încã o datã: fac parte dintr-un partid care a înþeles sã întreprindã paºi Ñ dupã pãrerea mea, mulþi, prea mulþi Ñ în direcþia armoniei, înþelegând ºi acceptând unele dintre pretenþiile, dupã pãrerea mea, mult exagerate, ale unor lideri minoritari. Dar poate cã nu e un înþeles în acest fapt! Când însã ne amintim cã nici un lider U.D.M.R. nu a exprimat un dezacord public faþã de acea frazã care rãmâne dupã fostul preºedinte al Ungariei, çrp‡d Gšncz, ºi anume cã ”Ungaria nu poate fi conceputã fãrã Transilvania!Ò, când nici un lider nu s-a delimitat de aceastã frazã, când atâtea fapte vin sã ne provoace, noi rãspundem cu energie, dar calm: vom continua sã fim deschiºi cãtre colaborarea cu toate forþele raþionale din aceastã þarã, dar, în ce mã priveºte, nu voi accepta sã mã cufund în imoralitatea, în smârcul acþiunilor împotriva þãrii mele.
Este, repet, ultimul nostru liman, nu mai avem nici vârsta ºi nici situaþia de a face greºeli. Nu avem prea mult timp în faþã, pentru a le repara.
În aceastã idee, îi rog pe liderii U.D.M.R., care considerã cã e necesar sã facã lucrul acesta, sã se delimiteze public de aceste mizerii ºi sã îºi þinã jurãmântul faþã de România. Putem cutreiera numeroase þãri, avem o singurã patrie ºi ei îi suntem datori cu nedezminþitã, nenegociatã ºi necondiþionatã credinþã!
Având în vedere cele prezentate, consider cã în cazul primarului Emil Luca din Feleacul legea nu a fost respectatã, iar organele Ministerului de Interne nu ºi-au fãcut datoria.
Din cursul evenimentelor rezultã cu claritate faptul cã, dacã Emil Luca nu ar fi fost în posesia armei de vânãtoare, ca urmare a aplicãrii legii, tragedia nu s-ar fi întâmplat.
Întrebarea fireascã pe care o ridic este: De ce trebuie sã se întâmple tragedii pentru ca legea sã fie respectatã? Cred cã aceastã întrebare se cuvine adresatã în primul rând ministrului de interne Ioan Rus, ai cãrui subalterni ar fi trebuit sã aplice legea în cazul de faþã, ministru care, poate nu întâmplãtor, este ºi ºeful de filialã al partidului din care a fãcut parte ºi primarul Emil Luca.
Nu aº vrea sã cred cã organele abilitate ale statului nu au aplicat rigorile legii faþã de Emil Luca tocmai pentru cã acesta era primar al Partidului Social Democrat.
Faþã de cele prezentate mai sus, solicit ministrului de interne Ioan Rus sã precizeze cum a fost posibilã neluarea de cãtre organele de cercetare penalã ale Poliþiei
Cluj a mãsurii de siguranþã a confiscãrii speciale a armei de vânãtoare în cazul dosarului penal întocmit ºi finalizat, privind pe Emil Luca, pentru infracþiunea de nerespectare a regimului armelor ºi muniþiilor.
Vã mulþumesc
Iatã de ce îngrijorarea Alianþei este legitimã ºi trebuie sã îngrijoreze întreaga clasã politicã româneascã. Dacã nu vom reuºi sã eliminãm din noi tentaþiile de tip comunisto-securist, vom îndepãrta perspectivele þãrii de a accede la democraþia globalã.
Facem, de la aceastã tribunã, rãspunzãtori pe toþi membrii C.S.A.T., în frunte cu preºedintele Iliescu, pentru orice incident cu urmãri imprevizibile care ar putea avea loc.
Cerem celor în cauzã sã înceteze campania massmedia îndreptatã susþinut împotriva P.R.M., al doilea partid din România ºi cel mai important partid de opoziþie, cu atât mai mult cu cât avem semnale din teritoriu cã au avut loc agresiuni asupra unor membri ai P.R.M.
Atragem atenþia tuturor organismelor internaþionale asupra înãbuºirii opoziþiei parlamentare, asupra reinstaurãrii treptate a dictaturii în România, în primul rând prin guvernarea prin ordonanþe de urgenþã. Cerem Senatului sã punã imediat în discuþie abolirea sistemului ordonanþelor de urgenþã, concomitent cu modificarea Regulamentului de funcþionare a Senatului, care trebuie sã permitã dezbaterea aprofundatã a proiectelor de lege ºi prezentarea de amendamente ºi în ºedinþele plenare. Dacã ”somnul raþiunii naºte monºtriÒ, atunci diabolizarea
adversarilor politici incomozi duce la crimã ºi rãzboi civil. ªi pentru cã tot este Franþa pe prima paginã, voi încheia cu franþuzescul: ”ç bon entendeur salut!Ò Vã mulþumesc.
Spiritul universalitãþii ºcolii, al educaþiei, trebuie sã primeze. Armonia universalã, atât de caracteristicã epocii globalizãrii, prin care oamenii, ideile, produsele ºi capitalul circulã fãrã restricþii, fãrã frontiere ºi fãrã vame, poate fi edificatã numai într-o ºcoalã în care se îmbinã benefic educaþia naþionalã cu cea universalã, multiculturalã, plurilingvisticã, cu toleranþã religioasã. Ideea cosmopolitismului agresiv, atât de mult clamat în comunism, ca motivaþie a izolãrii noastre, ideea naþionalismului primitiv, atât de puternic susþinut de extremiºti ca doctrinã, ideea închistãrii, insularizãrii ºi enclavizãrii, ideea intoleranþei religioase, generatoare, nu de puþine ori, de crime, de asasinate, terorism ºi durere, contravin acum, la început de nou secol ºi mileniu, ideii europene.
Iatã de ce ideea ºcolii multiculturale, plurilingvistice, interetnice, îndreptatã spre universalitate, toleranþã ºi respect faþã de aproapele nostru, indiferent în ce crede ºi în ce limbã maternã se exprimã, este ideea-simbol a contemporaneitãþii ºi a viitorului, este ideea fundamentalã a libertãþii.
Iatã de ce, acum, doamnelor ºi domnilor senatori, cu prilejul marii sãrbãtori a Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, doresc tuturor elevilor ºi studenþilor, tuturor slujitorilor ºcolii, dumneavoastrã tuturor, sfintele Paºti sã vã aducã liniºte ºi pace, sãrbãtori fericite. Hristos a înviat!
Ordonanþe de urgenþã nr. 31/2002 ori în sensul noilor indicaþii cominterniste, practic, lansate necontenit de la New York sau de la Paris, nici Eminescu, Cãlinescu ori Blaga n-ar mai avea vreo ºansã, dupã cum, cu atât mai puþin, nici Nicolae Iorga, Gheorghe Brãtianu, Octavian Goga, Constantin C. Giurescu, Radu Rosetti, Nichifor Crainic, Ion Petrovici, Constantin Rãdulescu-Motru, cu toþii foºti membri ai Academiei Române, dar unii dintre ei foºti membri ai Cabinetului antonescian.
Dupã cum se observã, într-o þarã care a avut avantajul net de a nu fi beneficiat de nici un regim fascist, cultura este pe cale de a fi fascizatã post-factum. Într-un asemenea context, Ordonanþa de urgenþã nr. 31/2002 este incontestabil deschizãtoare de orizonturi. În primul rând, întrucât atestã cã la Bucureºti, cu puþin efort, orice lucru devine posibil.
Consider cã apoteoza acestei ordonanþe va surveni însã în momentul în care Nicolae Iorga, istoricul nostru numãrul unu ºi unul dintre cei mai mari ai lumii, va fi plasat Ñ ca în anii Õ40ÐÕ60, în privinþa cãrora am devenit amnezici Ñ în rândurile bãdãranilor fasciºti ºi naþionaliºti scoºi din cultura românã prin clasicele liste de publicaþii interzise din 1945 ºi 1948.
Dar de ce Nicolae Iorga? Pentru cã, tot în lumina ordonanþei de urgenþã, oricine ar putea descoperi afinitãþile fasciste ale neîntrecutului istoric care a publicat cândva sub titlul ”Doi bãieþi viteji; Moþa ºi MarinÒ, în ziarul _Neamul românesc_ din 19 ianuarie 1937 ºi, la instalarea regimului Antonescu, a mai publicat, tot în ziarul _Neamul românesc_ , din 7 septembrie 1940, sub titlul ”Un minister AntonescuÒ, din care citez: ”Regele a numit preºedinte de consiliu pe generalul Antonescu. Acest nume aminteºte rezistenþa mândriei româneºti din timpul marelui rãzboi 1916Ñ1919, sfaturile pe care tânãrul colonel de atunci le-a dat neînfricoºatului general Prezan, apoi severului director al ªcoalei de Rãzboi, formând ofiþeri de luptã etc. etc. Acesta este generalul Antonescu pentru noi, afarã de speranþele pe care le trezeºte marea sa valoare militarã.Ò
Este inutil sã evidenþiez, în încheiere, semnificaþiile ºi consecinþele multiple ale ordonanþei.
Elaboratã din raþiuni strãine de ea însãºi, ordonanþa dezvoltã, în esenþã, principiul stalinist în domeniul istoriei, ºi anume: capitolul cel mai dificil previzibil în evoluþia societãþii omeneºti îl reprezintã nu viitorul, ci trecutul. Spun aceasta cu gândul la avertismentul lui Iosif Vissarionovici Stalin, de prin anii Õ30, în sensul cã, dacã Nadejda Krupskaia nu ar fi urmat întocmai linia Partidului Comunist Bolºevic al U.R.S.S., de îndatã popoarele mãreþei U.R.S.S. ar fi aflat cum cã tovarãºa nici mãcar nu a fost soþia lui Vladimir Ilici Lenin.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 75/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale;
Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern ºi controlul financiar preventiv;
Ð Legea pentru aprobarea contului general anual de execuþie a bugetului asigurãrilor sociale de stat aferent anului 2000;
Ð Legea pentru ratificarea Convenþiei europene privind televiziunea transfrontierã a Consiliului Europei, adoptatã la Strasbourg la 5 mai 1989, ºi acceptarea Protocolului de amendare a Convenþiei europene privind Televiziunea Transfrontierã a Consiliului Europei, adoptatã la Strasbourg la 1 octombrie 1998;
Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 61/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii contabilitãþii nr. 82/1991;
Ð Legea privind recunoaºterea ºi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcþiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950Ð1961;
Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 98/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 45/1997 privind înfiinþarea Societãþii Comerciale ”Compania naþionalã de transporturi aeriene române Ñ TAROMÒ Ñ S.A.;
Ð Legea pentru ratificarea Convenþiei europene pentru protecþia juridicã a serviciilor bazate pe acces condiþionat
ºi a serviciilor de acces condiþionat, adoptatã la Strasbourg la 24 ianuarie 2001.
Prezenta notã se aduce la cunoºtinþa senatorilor în ºedinþa în plen din data de 7 mai 2002, ceea ce am fãcut.
Vã rog sã-mi daþi voie, în continuare, sã trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, dezbaterea unor proiecte de legi ºi rapoarte.
Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 109/2000 privind staþiunile balneare, climatice, balneoclimatice ºi asistenþa medicalã balnearã ºi de recuperare.
Vine cineva sã susþinã proiectul de lege?
Vã rog, domnule senator. Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive, domnule senator.
Cred cã este un motiv pentru a reflecta mai serios asupra acestui amendament.
În al treilea rând, amendamentul nu eliminã publicitatea. Amendamentul permite publicitate cu caracter cultural ºi cu caracter umanitar. Deci tot ce se înscrie în acest domeniu poate fi prezentat. Nici nu am pretenþia, nici nu sunt absurd sã eliminãm total aceastã publicitate, dar sã o facem sã fie ºi folositoare. Dincolo de acest lucru, întreaga publicitate a televiziunii, a Televiziunii Române, a postului public, se aflã într-un mare impas din punct de vedere al conþinutului educativ, din punct de vedere al formelor în care se exprimã, din punctul de vedere al costurilor ºi alte lucruri care pot fi luate în discuþie.
Se cheltuiesc sume enorme pentru ca o parte din banii abonaþilor sã intre în buzunarul unor intermediari. Televiziunea nu-ºi mai selecteazã singurã publicitatea, televiziunea nu mai lucreazã direct cu ofertanþii în domeniul publicitãþii, ci intervine un intermediar ”ArcomediaÒ sau cam aºa ceva, care-ºi însuºeºte, fãrã nici un fel de contribuþie, un procent însemnat din banii care se cheltuiesc pe publicitate la televiziunea publicã.
Cred cã este cazul sã ne gândim mai serios asupra acestor probleme când votãm.
Iatã cã, sub aceastã formã, dacã situaþia este realã, existã o televiziune privatã care este puternic subvenþionatã de cãtre statul român, deci de fiecare dintre noi, iar acest lucru, la rândul sãu, este un factor foarte puternic de concurenþã neloialã pe piaþa publicitãþii prin intermediul televiziunilor.
Sunt convins cã principalul obiectiv pe care trebuie sã ni-l asumãm în calitate de for legislativ care este chemat sã supravegheze acest domeniu ºi mai ales sã numeascã consiliile de administraþie ºi din televiziune, dar ºi din radio, este acela de a avea acolo manageri competenþi ºi puternic înarmaþi cu uneltele contemporane, astfel încât televiziunea publicã sã ajungã odatã ºi odatã sã fie un competitor deplin, din toate punctele de vedere, cu televiziunile private ºi sã nu mai depindã nici de subvenþiile de la bugetul de stat, nici de la abonaþi.
De aceea, consider cã varianta la care a ajuns Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã este, de departe, cea mai nimeritã în acest moment pentru situaþia televiziunii publice din România. Vã mulþumesc.
Pentru cã ne-aþi demonstrat cât dispreþ manifestaþi faþã de principiile democraþiei ºi ale statului de drept, vã rugãm, domnule Adrian Nãstase, sã ne rãspundeþi de ce încãlcaþi flagrant prevederile Constituþiei României, care, la art. 2, susþine cã suveranitatea aparþine poporului, nici un grup ºi nici o persoanã nu poate exercita suveranitatea în nume propriu, iar prin demolarea statuilor pe care aþi dispus-o vã comportaþi ca un stãpân al României ºi al poporului sãu, ºi nu ca un servitor ce sunteþi în aceastã funcþie executivã.
Prin elaborarea ºi publicarea în Monitorul Oficial al României a ruºinoasei, aberantei ºi anacronicei ordonanþe, încãlcaþi ºi prevederile art. 1 alin. 3, art. 8 alin. 1,
art. 15, 16, 20, art. 21 alin. 1, art. 30 alin. 1 ºi 2, art. 31, 49, 58, 93, 107, art. 114 alin. 4 ºi art. 150 din Constituþia României.
Prevederile ordonanþei aºa-zise de urgenþã încalcã ºi principiul separaþiei puterilor în stat deoarece, amestecându-vã abuziv ºi în treburile interne ale unor asociaþii, uniuni ºi ligi, înfiinþate prin sentinþã judecãtoreascã definitivã ºi irevocabilã, una din aceste organizaþii, ce a luat fiinþã cu respectarea art. 37 alin. (1) din Legea fundamentalã, fiind chiar ”Liga Mareºal Ioan AntonescuÒ, cãreia nu numai cã nu îi respectaþi statutul aprobat prin sentinþã judecãtoreascã, dar ºi dreptul sãu de proprietate, încãlcând astfel art. 41 alin. (1) ºi art. 135 alin. (6) din Constituþia României.
Întrucât îmi este greu sã vã consider o persoanã iresponsabilã, vã întreb, domnule prim-ministru, care este semnificaþia realã ºi cum pot fi catalogate manifestãrile acþiunii ºi încercãrile dumneavoastrã de a impune din nou la rang de cinste minciuna ºi falsul istoric în România mileniului 3 Ñ ce angajamente v-aþi luat în numele Guvernului pe care îl conduceþi, faþã de cine? Ñ, în urma cãruia încercaþi sã demonstraþi cã în aceastã þarã, în timpul celui de Al Doilea Rãzboi Mondial, a fost înfãptuit un holocaust în urma cãruia ar fi murit mii de evrei, elaborând, semnând ºi transmiþând Parlamentului acest neconstituþional, nedemocratic, nelegal, anacronic ºi ruºinos act, prin care doriþi sã uitaþi cã Parlamentul este unica autoritate legiuitoare în þarã, iar dumneavoastrã, în calitate de cetãþean ºi prim-ministru al Guvernului, aveþi datoria sã respectaþi cu stricteþe prevederile Constituþiei României, obligatorii ºi supreme ºi pentru membrii Guvernului României, conform art. 51.
Având în vedere cele de mai sus, vã rog, domnule prim-ministru, sã îmi comunicaþi care este, în opinia dumneavoastrã, înþelesul proverbului: ”A fi domn e o întâmplare, a fi om e lucru mareÒ? Vã mulþumesc.