Maria Monica Iacob Ridzi

Doamna pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are ca tem„ necesitatea continu„rii reformei Ón minerit.

Œn calitatea mea de parlamentar din Valea Jiului, am participat recent la consf„tuirea de lucru interministerial„ organizat„ la Petro∫ani, din ini˛iativa sindicatelor miniere, pe tema îStrategia minier„ pentru perioada 2004—2010“. Aceast„ ac˛iune a ar„tat, o dat„ Ón plus, c„ actuala guvernare acord„ aten˛ie sporit„ acestei zone, at‚t de fr„m‚ntat„ social ∫i economic.

Reforma structural„ a mineritului, ini˛iat„ de for˛ele democratice Ón 1997, a dat roade. A sc„zut drastic num„rul de angaja˛i, au fost Ónchise capacit„˛ile cu pierderi foarte mari. Œn mod vizibil, mecanismele de pia˛„ au p„truns treptat ∫i Ón acest ultim bastion, aparent inexpugnabil, al economiei de tip socialist.

Din p„cate, costul social ridicat al restructur„rii s-a r„sfr‚nt direct asupra popula˛iei locale. ™omajul a atins cote alarmante; spectrul s„r„ciei ∫i subdezvolt„rii se vede cu ochiul liber. Marii investitori, care trebuiau s„ salveze economic aceast„ zon„, n-au ap„rut Ónc„! Turismul se dezvolt„ prea lent, iar solu˛iile alternativ„ la minerit continu„ s„ Ónt‚rzie. Aici credem noi c„ trebuie ac˛ionat mai mult de la centru, prin p‚rghii legislative ∫i fiscale, prin programe realiste, cu finan˛are cert„.

Un mare c‚∫tig s-a realizat, totu∫i, Ón plan mental. Nevoia de schimbare a fost Ón sf‚r∫it Ón˛eleas„ ∫i Ón Valea Jiului, c‚ndva focarul unor mi∫c„ri sociale de antologie. Lumea de aici a priceput c„ restructurarea mineritului este singura sa posibilitate de a supravie˛ui. A∫adar, reforma acestui domeniu trebuie s„ continue,

fiind o condi˛ie important„, atent monitorizat„, a ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.

Deoarece m-am n„scut ∫i locuiesc Ón Valea Jiului, simt nevoia s„ v„ reamintesc un adev„r, dovedit geologic: Ón subsolul acestei zone sunt cantonate cele mai mari rezerve de c„rbune superior din Rom‚nia! Valoarea lor, la pre˛ul pie˛ei, dep„∫e∫te frumoasa sum„ de 50 de miliarde de dolari. Aceste z„c„minte, aflate la ad‚ncimi considerabile, sunt deschise printr-un complicat sistem de lucr„ri, la realizarea c„rora s-a muncit din greu un secol ∫i jum„tate, cu mari sacrificii materiale ∫i umane. ™tim c„ pia˛a mondial„ a combustibililor fosili se schimb„ din zi Ón zi. Dinamica pre˛urilor este imprevizibil„. Rezervele de petrol ∫i gaze se vor epuiza Ón c‚teva decenii, iar c„rbunele, b„tr‚nul c„rbune, mai are Ónc„ multe de spus.

Eu cred c„ statul are datoria s„ ajute partea viabil„ a mineritului carbonifer, astfel Ónc‚t acesta s„ supravie˛uiasc„. Desigur, exploatarea la mare ad‚ncime, Ón condi˛iile grele ale V„i Jiului, necesit„ subven˛ii calculate judicios. Dar s„ nu uit„m c„ cele mai mari produc„toare de c„rbune din Uniunea European„, Germania ∫i Polonia, asemenea Spaniei, Ó∫i subven˛ioneaz„ masiv produc˛ia minier„.