Stenogramă plen

Stenogramă plen · · 3 mai 2005 · monitorul.ai

Doamn„ pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Evenimentele din ultimele s„pt„m‚ni ne demonstreaz„ c‚t de fragil„ e democra˛ia Ón Rom‚nia, c‚t de amatori suntem Ón politic„ ∫i c„ Ón continuare reac˛ion„m sub imperiul emo˛iilor, ∫i nu al ra˛ionalului. Totul, pe fondul unor evenimente nefericite care s-au produs Ón urm„ cu trei, patru s„pt„m‚ni. M„ refer la r„pirea Ón Irak a trei jurnali∫ti, oameni ajun∫i acolo numai ei ∫tiu cum. De la zeflemeaua ∫i mi∫toc„reala de tip d‚mbovi˛ean din primele zile ale r„pirii la scenariile legate de mafia ar„beasc„ din Rom‚nia, la c„derea patriei ∫i Óndemnuri la revolta popular„ la cererea terori∫tilor din ultima vreme.

Este clar ∫i de net„g„duit c„ NATO este o organiza˛ie militar„ care ne asigur„ nou„, rom‚nilor, lini∫tea, c„ aceast„ garan˛ie, at‚t de puternic„, Rom‚nia nu a mai avut-o niciodat„. Dar aceasta Ónseamn„ ∫i obliga˛ii, cu at‚t mai mult cu c‚t am fost printre ultimii ∫i primirea noastr„ s-a f„cut cu sprijinul necondi˛ionat al S.U.A. Drept urmare, Rom‚nia este prezent„ cu trupe ∫i poli˛ie militar„, cu personal militar medical Ón Balcani, Ón Afganistan ∫i acum ∫i Ón Irak. Chiar la primirea Ón Uniunea European„ a contat ∫i conteaz„ foarte mult aceast„ pozi˛ie a Rom‚niei. Faptul c„ suntem membri NATO a c‚nt„rit mult Ón decizia statelor europene ∫i chiar lobby-ul pe care S.U.A. l-a f„cut pentru noi vizavi de unele puteri europene.

Toate aceste ra˛ionamente au disp„rut c‚nd suntem pu∫i Ón fa˛a unei drame, de care, p‚n„ la urm„, Pre∫edin˛ia ∫i Guvernul Rom‚niei nu se fac vinova˛i cu nimic.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005 Œn˛eleg drama familiilor ai c„ror fii ∫i fiice sunt Ón aceast„ situa˛ie. Au toat„ compasiunea mea. Cred c„ autorit„˛ile au datoria s„ fac„ tot ce e omene∫te posibil pentru rezolvarea crizei ∫i aducerea acas„ a acestor oameni. Manifesta˛iile de solidaritate ale jurnali∫tilor ∫i ale altor cet„˛eni Ón sprijinul acestora sunt pe deplin justificate pentru c„ ele pot ar„ta ∫i acelor terori∫ti f„r„ de Dumnezeu c„ rom‚nii sunt solidari ∫i Ó∫i ap„r„ ∫i iubesc compatrio˛ii. Ace∫ti terori∫ti trebuie s„ priceap„ c„ cei trei ziari∫ti nu s-au dus Ón Irak s„ atace popula˛ia de acolo, ci s„ ia interviuri noilor autorit„˛i. Chiar ∫i ei trebuie s„ Ón˛eleag„ c„ este Ón interesul irakienilor ca pacea s„ se instaleze acolo, pentru ca numai a∫a trupele str„ine vor p„r„si aceast„ ˛ar„.

Dar aceea∫i solidaritate trebuie s„ o avem ∫i fa˛„ de Rom‚nia, fa˛„ de pozi˛ia noastr„ ca stat Ón aceast„ lume. Dac„ vom ceda ∫antajului politic, orice cet„˛ean rom‚n va fi expus posibilit„˛ii de a fi r„pit. Rom‚nia, institu˛iile reprezentative ale statului nu trebuie s„ cedeze Ón fa˛a ∫antajului!

Ce s-ar fi Ónt‚mplat cu Italia dac„ ceda Ón fa˛a Brig„zilor Ro∫ii? Cum ar ar„ta Spania dac„ ar ceda Ón fa˛a terorismului basc? Dar Irlanda de Nord? Aduce˛i-v„ aminte de anii ’70—’80 Ón Europa!

Terorismul nu are mil„ ∫i nici cod al onoarei. Aduce˛i-v„ aminte de zecile de oameni mor˛i ∫i sutele de r„ni˛i din Spania! Ce vin„ au avut ei? Ced‚nd Ón fa˛a terorismului, nici acas„ rom‚nii nu vor mai fi siguri pe via˛a lor.

C‚nd Guvernul Adrian N„stase a trimis trupe Ón Irak, am fost de acord ∫i opozi˛ia de la acea vreme a salutat ac˛iunea Guvernului. Iat„ c„ la prima ac˛iune grea la care actualul Guvern trebuie s„ r„spund„ P.S.D. d„ Ónapoi! Membrii din acest partid cer retragerea trupelor, iar proasp„tul pre∫edinte ales, domnul Mircea Geoan„, spune Óntr-o emisiune televizat„ c„ nu ar fi trebuit arestat un oarecare cet„˛ean rom‚n de origin„ arab„ care a comis delicte pe teritoriul Rom‚niei. Aceast„ atitudine Ómi aduce aminte de pozi˛ia pe care P.S.D. a avut-o vizavi de Iugoslavia.

Œn leg„tur„ cu pozi˛ia noastr„ vizavi de cet„˛enii rom‚ni de origine arab„ sau de arabii prezen˛i Ón Rom‚nia, cred c„ trebuie s„ facem o net„ distinc˛ie Óntre cei one∫ti ∫i care se comport„ normal ∫i cei care au f„cut afaceri dubioase sub umbrela P.S.D. Nu putem generaliza ∫i condamna o Óntreag„ etnie pentru comportamentul antisocial al c‚torva elemente. P.S.D. ∫i serviciile noastre secrete vor trebuie Óns„ s„ clarifice leg„turile pe care le-au avut cu ace∫ti cet„˛eni.

Œn Óncheiere, vreau s„ spun c„ popoarele Ó∫i arat„ solidaritatea Ón momente de criz„ ∫i c„ va trebui s„ ac˛ion„m Ón mod ra˛ional ∫i s„ nu mai punem Ón cump„n„ interesele Rom‚niei. Da, trebuie s„ facem tot ce este posibil pentru a salva vie˛ile concet„˛enilor no∫tri, dar f„r„ a periclita credibilitatea ∫i seriozitatea angajamentelor interna˛ionale ale Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

Lauren˛iu Mironescu

#21979

V„ mul˛umesc. Doamna pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Una dintre primele declara˛ii politice ale tripletei Geoan„-N„stase-Mitrea, aflate postiliescian ∫i ciclistic la conducerea Partidului Social Democrat, a fost nestr„mutata inten˛ie de a monitoriza ac˛iunile arcului guvernamental P.N.L.-P.D.-U.D.M.R.-P.U.R. ∫i de a constitui o ofert„ guvernamental„ de rezerv„, alc„tuit„ din speciali∫ti ai P.S.D., deci un adev„rat cabinet din umbr„. Involuntar, m-am cutremurat, g‚ndindu-m„ la îspeciali∫tii“ P.S.D. din domeniul transporturilor, care ∫i-au ar„tat adev„ratele performan˛e Ón a jongla banul public Ón diverse moduri, dar Óntotdeauna cu aceea∫i finalitate: spre propriul beneficiu.

Œn aceast„ interven˛ie m„ voi referi numai la dou„ dintre aceste cazuri, ambele mediatizate intens la momentul istoric al apari˛iei ∫i trecerii prin Camera Deputa˛ilor Ón diverse ipostaze, fie mo˛iune sau subiect de ordonan˛„ de urgen˛„.

Primul caz se refer„ la deturnarea de fonduri de la Televiziunea public„ MTC Constan˛a, unitate aflat„ Ón subordinea Ministerului Transporturilor, ∫i a fost prezentat pe larg, Ón data de 13 mai 2002, Ón mo˛iunea de cenzur„ îCorup˛ia generalizat„“, depus„ de parlamentarii P.N.L.-P.D. MTC TV Constan˛a a beneficiat, Ón perioada 2001—2005, de aproximativ 175 de miliarde de lei (6 milioane de dolari), extra∫i de la companii ∫i societ„˛i na˛ionale din subordinea Ministerului Transporturilor. Incidental, dou„ dintre aceste societ„˛i datoreaz„ mii de miliarde de lei bugetului statului. Toat„ aceast„ inginerie financiar„ s-a desf„∫urat sub obl„duirea domnului Miron Mitrea, care, de altfel, ∫i-a asumat r„spunderea Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor cu ocazia discut„rii mo˛iunii amintite.

Al doilea caz se refer„ la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 132/2004, care se dore∫te, de fapt, un fundament al investi˛iei îPasarel„ ∫i port de agrement Ón zona Cazino Mamaia“, obiectiv de joac„ ∫i sporturi nautice, finan˛at de resursele proprii ale Portului Constan˛a, care nu are nici o leg„tur„ cu astfel de activit„˛i turistice, proiect izvor‚t din ambi˛iile megalomanice ale primarului P.S.D. Radu Maz„re, amic de tain„ al fostului ministru Miron Mitrea.

Ambele cazuri au ca numitor comun traseul banului public, deturnat pe motiva˛ii profund ilegale, Ón scopuri animate de interese personale sau de grup ale oligarhiei P.S.D.-iste.

Astfel de cazuri, Ónt‚lnite la tot pasul Ón omniprezentul Minister al Transporturilor, Construc˛iilor, Lucr„rilor Publice, Locuin˛ei, Turismului ∫i a tot ce a mai putut genera surse de bani publici pentru buzunare P.S.D.-iste, ilustreaz„ Óntr-un mod foarte elocvent cam ce poate realiza cabinetul din umbr„ al noului P.S.D., uit‚nd poate c„ zona european„ Ón care Rom‚nia dore∫te s„ intre Ón 2007 nu recomand„ investi˛ii nefundamentate legal sau netransparente, av‚nd ca unic scop generarea de fonduri pentru milionari politici sau, poate, generarea de milionari prin fonduri politice.

V„ mul˛umesc.

™tefan Baban

#25222

Doamna pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Agricultura rom‚neasc„ fa˛„ Ón fa˛„ cu cerin˛ele U.E. Agricultura rom‚neasc„ se caracterizeaz„ printr-o fragmentare excesiv„ a propriet„˛ii agricole, printr-o popula˛ie agricol„ mult prea numeroas„ ∫i Ómb„tr‚nit„, printr-o eficien˛„ sc„zut„ a exploat„rii terenurilor ∫i printr-un sistem slab de control al calit„˛ii produselor. Capacul la toate aceste probleme esen˛iale cu care se confrunt„ acest sector al economiei rom‚ne∫ti Ól reprezint„ politica na˛ional„ ezitant„ ∫i deseori deficitar„, care a fost promovat„ de mai toate Guvernele la putere din ’90 p‚n„ Ón prezent. Toate aceste deficien˛e nu sunt deloc atuuri Ón competi˛ia cu ˛„rile membre ale U.E. sau chiar ∫i cu cele nou-primite Ón aceast„ familie european„.

Agricultura cu care Rom‚nia dore∫te s„ intre Ón Europa este divizat„ Ón mii de parcele. Nu poate exista o raportare pertinent„ fa˛„ de ˛„rile Uniunii Europene, nu se poate cunoa∫te fenomenul pauperiz„rii agrare, nu se pot stabili m„surile care s„ ajute la dezvoltarea acesteia, pe o perioad„ de unu sau mai mul˛i ani.

Datele statistice, a∫a cum exist„ ele, demonstreaz„ c„ din 1993 ∫i p‚n„ Ón 2000 fermele agricole Ón loc s„ se fortifice, s„ creasc„ ca num„r ∫i suprafa˛„ au cunoscut fenomenul invers, num„rul lor a sc„zut, s-au divizat suprafe˛ele agricole, Ón timp ce num„rul agricultorilor ∫i fermierilor a Ónregistrat o cre∫tere semnificativ„. S„ nu mai vorbim de agricultura rudimentar„ prestat„ Ón aceste ferme, pu˛ine dintre ele fiind Ón stare s„ practice o agricultur„ c‚t de c‚t modern„ ∫i eficient„ cu ma∫ini, tehnic„ ∫i instrumente care s„ corespund„ c‚t de c‚t cerin˛elor Uniunii Europene.

Lucrul acesta este u∫or de explicat: cei care au riscat ∫i au Ómprumutat din b„nci sau au apelat la fonduri PHARE ∫i SAPARD, au achizi˛ionat ma∫ini agricole moderne, semin˛e, Óngr„∫„minte, linii tehnologice moderne de prelucrare a materiilor prime ∫i care Ón acela∫i timp au apelat la for˛„ de munc„ calificat„, existent„ ∫i cu experien˛„ vast„ au reu∫it Óntr-un timp nu prea scurt ∫i cu destule sacrificii s„ realizeze ferme moderne, ale c„ror rezultate economice ∫i financiare acoper„ at‚t investi˛iile f„cute, c‚t ∫i condi˛iile de calitate cerute de partenerii interni ∫i externi. Œn schimb, cei care au crezut c„ agricultura eficient„ ∫i modern„ se face cu un tractor, combin„, sem„n„toare etc., Ómb„tr‚nite de mult de utilizarea lor Ón fostele C.A.P.-uri ∫i I.A.S.-uri, ∫i cu îspeciali∫ti“ ap„ru˛i peste noapte au ajuns Ón cel mult doi, trei ani la faliment, unii dintre ei pl„tind ∫i acum datoriile contractate pe vremea c‚nd au Óncercat s„ devin„ agricultori.

La toate aceste probleme se adaug„ ∫i faptul c„ fa˛„ de anii ’90 ponderea popula˛iei agricole Ón totalul popula˛iei ocupate a crescut cu peste 45%. Cre∫terea nu este datorat„ vreunei explozii demografice, ci unei mi∫c„ri inverse fa˛„ de cea din anii ’70—’80, de Óntoarcere Ón mediul rural a muncitorilor disponibiliza˛i, care lucreaz„ miile de parcele generate din restituirea terenurilor agricole. O mare parte din ace∫ti agricultori sunt trecu˛i de v‚rsta de 60 de ani, au doar pensiile mici de fo∫ti cooperatori ∫i, ca urmare, nu au nici posibilitatea fizic„, nici pe cea material„ de a face agricultur„ de

performan˛„, la standardele ∫i regulile impuse de Uniunea European„. Despre motiva˛ie nici nu poate fi vorba, cele c‚teva milioane c‚∫tigate pe cap de animal sau pe tona de gr‚u, porumb etc. nu acoper„ nici pe departe truda acestor p„m‚nteni.

Singura ∫ans„ de redresare a acestui sector economic ar putea fi reprezentat„ de aderarea Rom‚niei la Uniunea European„. Exemplul Spaniei, al Greciei ∫i al Portugaliei, a c„ror agricultur„ a cunoscut un impuls puternic dup„ ce au devenit membre ale Comunit„˛ii Europene, este edificator, dar ∫i mobilizator Ón acela∫i timp. Dar, pentru a ob˛ine toate aceste beneficii, trebuie s„ respect„m regulile Uniunii Europene referitoare la agricultur„: stimularea agricultorilor de a reduce suprafe˛ele cultivate, pentru a se evita o criz„ a supraproduc˛iei, cre∫terea num„rului exploata˛ilor agricole cu o suprafa˛„ de peste 50 hectare, rentabilizarea fermelor de subzisten˛„, stimularea ∫i cre∫terea nivelului educa˛ional al popula˛iei agricole din Rom‚nia etc.

Pentru respectarea acestor reguli este nevoie Ón primul r‚nd de cunoa∫terea lor, cunoa∫tere care nu poate fi realizat„ dec‚t prin intermediul speciali∫tilor din aparatul Ministerului Agriculturii ∫i printr-o publicitate explicit„. Punerea lor Ón aplicare ∫i reu∫ita respect„rii lor va aduce Rom‚niei un bonus at‚t la capitolul de imagine, c‚t ∫i la capitolul îAgricultur„“ care se negociaz„ cu Uniunea European„.

Aceste plusuri pot face, pe l‚ng„ o via˛„ mai u∫oar„ pentru poporul rom‚n, ∫i un serviciu, ar„t‚nd Óntregii Europe c„ Rom‚nia este o ˛ar„ dispus„ s„ Ónve˛e ∫i s„ aplice ceea ce este modern ∫i eficient, Ón toate domeniile economico-sociale. Œn caz contrar, vom avea marea surpriz„ s„ sim˛im pe propria piele c„, de∫i suntem considera˛i o ˛ar„ agrar-industrial„, am devenit mari importatori de produse alimentare, cereale, fructe, animale etc. Œn aceste condi˛ii, s„ fim cu to˛ii siguri c„ nu vom putea face parte din marea familie european„!

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Becsek-Garda Dezso˝ Kálmán

#30713

Doamna pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Mafia lemnului a fost sus˛inut„ ∫i protejat„ timp de un deceniu de c„tre organele abilitate ale statului.

Procurorii din jude˛ul Harghita, Óntre anii 2001—2004, au reu∫it s„ blocheze punerea Ón aplicare a hot„r‚rii Camerei Deputa˛ilor din anul 2000 care prevedea pedepsirea penal„ ∫i judiciar„ a acelor infractori care au prejudiciat fondul forestier na˛ional ∫i economia forestier„ din Rom‚nia.

Din p„cate, nu se dore∫te efectuarea unor cercet„ri obiective, pentru a nu se atinge de proteja˛ii prefecturii pe plan local ∫i jude˛ean. Faptul c„ procuratura folose∫te dou„ m„suri se dovede∫te prin faptul c„ Ón dosarele penale care se refer„ la mafia lemnului din jude˛ul Harghita, pentru acelea∫i infrac˛iuni, unii sunt trimi∫i Ón judecat„, iar al˛ii sunt sco∫i de sub urm„rire penal„. De

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005 exemplu, Ón Dosarul nr. 74/2004 al Parchetului de pe l‚ng„ Curtea de Apel T‚rgu-Mure∫, prin rechizitoriul din 30 iunie 2004, inculpatul Szakács István a fost trimis Ón judecat„ pentru s„v‚r∫irea infrac˛iunii de fals Ón declara˛ii, prev„zut„ de art. 292 din Codul penal, iar pe de alt„ parte, inginer Laczkó Teréz, Melles Elo˝d, Szabó Maria, Csibi Tiberiu, Ilie Livia, Marton Tihamer, Feren˛ Gheorghe, Gyo˝rfi Dines, Incze Iozsef, Mateiu Mariana, Stoian Sabina au fost sco∫i de sub urm„rire penal„, de∫i dup„ nota de control a Regiei Na˛ionale a P„durilor îRomsilva“ cu nr. 23.578 din 18 decembrie 2003 ∫i aceste persoane trebuiau s„ fie trimise Ón judecat„ pentru s„v‚r∫irea de fals Ón declara˛ii, prev„zut„ de acela∫i articol din Codul penal. Consider c„ Dosarul nr. 80/2004, din aceste motive, nu este cercetat de c„tre organele abilitate ale statului.

Nu Ón˛eleg ca un specialist Ón problemele fondului forestier, cum este domnul director Constantin Corduneanu, s„ scrie Ón raportul trimis Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii, pagina 6, faptul: îMarcarea partizii 1506 suprapus„ peste 1505 s-a f„cut cu acela∫i ciocan silvic, Ón afara perioadei pentru care a fost emis„ delega˛ia de marcare. Pentru aceast„ fapt„ a fost sanc˛ionat ∫eful de district Ón cauz„.“ Domnul director cu probleme de fond forestier oare nu cunoa∫te Ordinul ministrului nr. 225 din 1997 cu referire la folosirea ciocanelor silvice de marcat? Domnul director nu-∫i d„ seama de gravitatea infrac˛iunii, pentru care nu se pot lua m„suri administrative, fiind nevoie de declan∫area urm„ririi penale Ómpotriva ∫efului de district Incze Iozsef pentru folosirea ilegal„ a ciocanului de marcat? De ce nu s-a specificat faptul c„ fostul ∫ef de ocol nu a urm„rit folosirea ciocanului silvic Ón afara delega˛iei de marcare? Domnul director nu ∫i-a dat seama c„ tehniciana Ilie Livia, cu ocazia calcul„rii actelor de punere Ón valoare, nu ar fi trebuit s„ sesizeze acest lucru?

Dac„ compar„m rapoartele Óntocmite de c„tre Garda Na˛ional„ de Mediu, Garda Financiar„ cu raportul Regiei Na˛ionale a P„durilor se poate constata favorizarea infractorilor, sus˛inerea mafiei lemnului care a p„gubit fondul forestier na˛ional cu zeci de mii de miliarde.

Reforma justi˛iei reprezint„ principala cerin˛„ din partea Uniunii Europene. Œns„ lupta conjunctural„ ∫i selectiv„ Ómpotriva mafiei nu va contribui la o reform„ eficient„ a justi˛iei din Rom‚nia.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Nicolae Popa

#34359

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Cu c‚teva zile Ónainte de Sfintele S„rb„tori de Pa∫te, natura dezl„n˛uit„ a lovit cu furie zona Banatului. Ceea ce s-a Ónt‚mplat s„pt„m‚na trecut„, o dat„ cu rev„rsarea apelor, a˛i putut vedea ∫i dumneavoastr„ la televizor: localnicii care se zbat Ón agonie, evacua˛i cu elicoptere, sute de case ∫i mii de hectare de terenuri inundate. Scenele de groaz„ din Timi∫, Mehedin˛i ∫i Cara∫-Severin

ne-au Óngrozit ∫i ne-au adus aminte de tragediile care au lovit Indonezia ∫i Malaiezia c‚nd tsunami a lovit necru˛„tor ∫i a dus la pierderea unui mare num„r de vie˛i omene∫ti. La momentul respectiv, am constatat c„ numeroase institu˛ii ale statului, dar ∫i mass-media au f„cut front comun Ón vederea atragerii de fonduri ∫i ajutoare umanitare pentru sinistra˛ii din Asia. Œn cadrul televotingurilor din ˛ara noastr„ s-au str‚ns sume extrem de importante care au ajuns la sinistra˛ii din Asia ∫i este bine c„ am dat dovad„ de spirit civic.

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Am venit ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru c„ doresc s„ sensibilizez clasa politic„ ∫i popula˛ia Ón leg„tur„ cu drama oamenilor din Banat, care risc„ s„-∫i petreac„ s„rb„torile pascale sub cerul liber. Poate c„ alte dou„ evenimente recente, semnarea Tratatului de aderare ∫i criza jurnali∫tilor rom‚ni din Irak, care trebuie adu∫i acas„ vii ∫i nev„t„ma˛i, au atras aten˛ia mai mult de la drama b„n„˛enilor, dar ei nu trebuie uita˛i ∫i ignora˛i, ci, dimpotriv„, trebuie ajuta˛i. Fac apel la dumneavoastr„ ∫i la to˛i rom‚nii de bun„-credin˛„ s„ dea dovad„ de unitate ∫i solidaritate cu semenii no∫tri afla˛i Ón dificultate. Ei au nevoie acum mai mult ca oric‚nd de sprijinul nostru, de sus˛inerea fiec„rui rom‚n, care poate dona din pu˛inul s„u pentru sinistra˛i. Œn S„pt„m‚na Mare, cu to˛ii trebuie s„ fim mai buni, mai umani ∫i mai solidari cu suferin˛a b„n„˛enilor.

™i pentru c„ vreau s„ trec de la vorbe la fapte, v„ informez c„ Ón Vinerea Mare, Ón calitate de deputat, dar ∫i de rom‚n, m„ voi deplasa Ón cea mai afectat„ localitate din jude˛ul Timi∫ unde voi dona suma de 25 de milioane lei, dar ∫i bunuri ∫i alimente pentru sinistra˛i, din partea Partidului Umanist, Filiala Jude˛ean„ Alba. Sigur c„ acest gest este unul simbolic, dar cred c„ nu poate fi interpretat electoral dec‚t de cei de rea-credin˛„, pentru c„ eu sunt deputat Ón circumscrip˛ia Alba. Iar, dac„ totu∫i se vor mai trezi unii s„ spun„ altceva, Ói rog m„car s„ fac„ ∫i ei acela∫i lucru, adic„ s„ ajute cu ce pot ni∫te oameni afla˛i Ón mare suferin˛„. Dac„ fiecare parlamentar s-ar al„tura acestui demers, cu siguran˛„ c„ s„rb„torile de Pa∫te vor fi mai bune, mai pline de speran˛„ ∫i pentru semenii no∫tri afecta˛i de inunda˛ii din zona Banatului.

Dragi colegi,

Œn Óncheierea acestei declara˛ii, fac apel la bun„voin˛a dumneavoastr„ s„ d„m dovad„ c„ ne pas„ de oameni ∫i, Ómpreun„ cu cele 22 de milioane de rom‚ni, cu agen˛i economici ∫i institu˛ii ale statului, s„ contribuim cu dona˛ii Ón bani ∫i bunuri la un fond de solidaritate ce va fi constituit pentru sus˛inerea sinistra˛ilor din Banat.

V„ mul˛umesc.

Varujan Pambuccian

#37745

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Cu 90 de ani Ón urm„, Ón teritoriile Imperiului Otoman, Óncepea un tragic, lung ∫ir de masacre ∫i deport„ri ale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005 c„ror victime au fost armenii. Prin amploarea, tragismul ∫i meticulozitatea cu care au fost efectuate, ele fac obiectul unor termeni consacra˛i Ón dreptul interna˛ional: genocid ∫i crim„ Ómpotriva umanit„˛ii.

Genocidul armenilor a fost ordonat ∫i realizat de c„tre Guvernul junilor turci, prefigur‚nd prin metod„ ∫i ira˛ionalism toate genocidurile secolului al XX-lea. A fost efectuat ca un act de voin˛„ al Guvernului Ómpotriva voin˛ei majorit„˛ii poporului turc ∫i armatei turce. Stau m„rturie documente emise de Guvernul junilor turci Ón care musulmanii care ajut„ sau ad„postesc armeni sunt pasibili de pedeapsa capital„. De asemenea, faptul c„ pentru executarea sa au fost utilizate deta∫amente formate din de˛inu˛i elibera˛i Ón acest scop reprezint„ o dovad„ c„ vina apar˛ine Óntr-o propor˛ie cov‚r∫itoare respectivului Guvern ∫i prefigureaz„ metoda pus„ diabolic la punct de c„tre Hitler.

Œn anul 1919, autorii morali ai genocidului, printre care mul˛i dintre mini∫trii junilor turci, au fost g„si˛i vinova˛i de c„tre Curtea Mar˛ial„ Otoman„, Ón baza art. 45, 170 ∫i 171 din Codul penal otoman, cei mai mul˛i fiind condamna˛i la pedeapsa capital„.

Genocidul din 1915—1917 a dus la neantizarea armenilor, Ón special Ón teritoriile r„s„ritului Turciei. Œn absen˛a unor cifre oficiale, estim„rile merg de la 300.000 de armeni masacra˛i la 1.500.000. O dat„ cu prezen˛a fizic„, a fost distrus ∫i tezaurul cultural, iar Óntregul edificiu economic, construit de armeni Ón sute de ani, a fost pr„dat ∫i distrus definitiv. Din acest punct de vedere, consider c„ genocidul armenilor a fost ∫i un act de subminare a economiei Turciei, Óndreptat direct Ómpotriva poporului turc.

Pu˛inii armeni care au reu∫it s„ se salveze au luat calea exilului, unul dintre primele state care a decis, printr-un act de voin˛„ al Guvernului Br„tianu, s„ acorde ad„post supravie˛uitorilor, d‚nd dovad„ de ata∫ament la valorile fundamentale umane, fiind Rom‚nia. Pentru aceast„ excep˛ional„ omenie dovedit„ atunci de statul ∫i poporul rom‚n, doresc s„-mi manifest ast„zi Óntreaga recuno∫tin˛„ a mea ∫i a cona˛ionalilor mei. Bunicii mei au g„sit aici ad„post ∫i consider c„ datorez Rom‚niei faptul c„ exist.

Œn mod surprinz„tor, procesul din anul 1919 a fost urmat de o perioad„ Ón care Guvernele care s-au succedat la conducerea Turciei au negat neÓntrerupt existen˛a genocidului. Negarea unei tragedii spore∫te ∫i prelunge∫te tragedia. Uitarea unei tragedii devine parte a tragediei Ónse∫i ∫i, ceea ce este poate cel mai r„u, uitarea unei tragedii justific„ acte similare ulterioare. Astfel, Ón momentul invad„rii Poloniei, Hitler afirma Ón fa˛a conduc„torilor armatei germane: îAm pus deta∫amentele mor˛ii Ón alert„ cu ordinul s„ ucid„ f„r„ mil„ ∫i compasiune orice b„rbat, femeie sau copil de origine sau limb„ polonez„. Numai a∫a vom cuceri spa˛iul vital. Œn definitiv, cine mai vorbe∫te azi de anihilarea armenilor?“

Acesta este motivul pentru care ce s-a Ónt‚mplat Óntr-un trecut care pare Óndep„rtat trebuie cunoscut, recunoscut ∫i rememorat.

Genocidul armenilor a fost recunoscut prin rezolu˛ii ale corpurilor legislative sau prin legi na˛ionale, unele consacr‚nd ziua de 24 aprilie ca zi na˛ional„ de comemorare a victimelor, Ón urm„toarele state: Argentina, Australia, Belgia, Canada, Cipru, Elve˛ia, Fran˛a, Grecia, Italia, Liban, Polonia, Rusia, Suedia, Statele Unite ale Americii, Uruguay, Vatican, precum ∫i de c„tre

urm„toarele state americane: Alaska, Arizona, Arkansas, California, Colorado, Connecticut, Delaware, Florida, Georgia, Idaho, Illinois, Louisiana, Maine, Maryland, Massachusetts, Michigan, Minnesota, Missouri, Montana, Nebraska, Nevada, New Hampshire, New Jersey, New York, North Carolina, Oklahoma, Oregon, Pensylvania, Rhode Island, South Carolina, Tennessee, Utah, Vermont, Virginia, Washington, Wisconsin.

Parlamentul European, prin Rezolu˛ia A.2.33 din 1987, caracterizeaz„ evenimentele din anii 1915—1917 privind armenii din teritoriile Imperiului Otoman ca fiind un act de genocid, Ón sensul Conven˛iei O.N.U. privind prevenirea ∫i pedepsirea actelor de genocid, adoptat„ de Adunarea Na˛ional„ a Na˛iunilor Unite la 9 decembrie 1948, ∫i solicit„ Turciei recunoa∫terea acestuia. Aceea∫i cerere este adresat„ cu ocazia cererii de aderare a Turciei la Uniunea European„, prin Rezolu˛ia A.5.297 din anul 2000.

™tiu c„ nu mai e mult ∫i Óntreaga comunitate interna˛ional„ va a∫eza evenimentele tragice din 1915—1917 al„turi de celelalte crime de genocid ale secolului al XX-lea. P‚n„ atunci, cuvintele rostite Ón anul 2001 de c„tre Papa Ioan Paul al II-lea vor veghea ca un far Ón noaptea uit„rii. îAscult„, Doamne, pl‚ngerea care se Ónal˛„ din locul acesta, chemarea celor c„zu˛i Ón abisul marelui genocid, strig„tul s‚ngelui nevinovat care te cheam„ precum s‚ngele lui Abel, precum Rachela care-∫i pl‚nge copiii care nu mai sunt. Ascult„, Doamne, glasul episcopului Romei c‚nd prelunge∫te c„tre tine rug„ciunea predecesorului s„u, Papa Benedict al XV-lea, cel ce ∫i-a Ón„l˛at glasul Ón anul Domnului 1915, Ón ap„rarea poporului armean, amarnic lovit ∫i adus Ón pragul anihil„rii.“

V„ mul˛umesc.

Emil Radu Moldovan

#43331

Doamna pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îC‚t de departe suntem de discursul lui Liviu Rebreanu!“.

Doresc, Ón r‚ndurile ce urmeaz„, s„ v„ aduc Ón aten˛ie, domnule prim-ministru, dou„ probleme care au dovedit Ónc„ o dat„ c„ Ón echipa pe care o conduce˛i se dovede∫te mult„ lips„ de profesionalism, ca s„ nu fiu mali˛ios ∫i s„ spun direct c„ Ón jurul Domniei voastre s-au adunat mul˛i neaveni˛i care n-au nici Ón clin, nici Ón m‚nec„ cu agricultura sau cu via˛a rural„.

Eu sunt convins c„ Ón acela∫i mod g‚nde∫te ∫i consilierul ministrului Flutur atunci c‚nd se a∫az„ la sfat cu ∫eful s„u ∫i nu m„ Óndoiesc c„ dac„ este un om cinstit Ói spune ministrului c„ ∫i-a Óntors fa˛a de la agricultur„, de la via˛a celor ce tr„iesc Ón lumea satului.

O simpl„ analiz„ a ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón aceast„ prim„var„ Ómi d„ dreptate. A f„cut ce a f„cut ministrul Flutur ∫i a revenit la cuponiada de trist„ amintire, din guvernarea 1997—2000. ™i dac„ ar fi f„cut-o c‚t de c‚t mai g‚ndit„ Ónclinam s„-i dau dreptate. Dar s-a str„duit

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005 cel care p‚n„ mai ieri m„sura lemnul cu ˛„rc„lanul prin codrii Bucovinei s„ ne demonstreze c‚t de mare agricultor este Ónc‚t a reu∫it s„ blocheze activitatea Direc˛iilor jude˛ene pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„ pentru o lung„ perioad„ de timp ∫i s„ oblige speciali∫tii s„ aplice ∫tampile pe bonurile valorice de 25.000, de 50.000, de 500.000, 1.000.000 lei ∫i s„ semneze aceste documente. Œn acela∫i mod s-a blocat activitatea ∫i Ón prim„rii, unde speciali∫tii de la centrele agricole, Ón loc s„ se ocupe de problemele ce-l fr„m‚nt„ pe ˛„ran Ón fiecare prim„var„, au fost bloca˛i la mantinel„ ∫tampil‚nd ∫i semn‚nd aceste bonuri valorice.

Toat„ aceast„ tevatur„ creat„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/2005 care a modificat Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2004 a condus la apari˛ia unei nemul˛umiri generale Ón lumea satelor, mai ales Ón unele zone ale ˛„rii, Óntre acestea situ‚ndu-se ∫i jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud, Ón care se ∫tie — e drept, de c„tre noi, cei care tr„im al„turi de oameni, de aleg„tori — c„ peste 60% din culturile agricole pe care ˛„ranul le pune sub brazd„ sunt exceptate de la cuponiad„. Doar o politic„ Óndreptat„ v„dit contra ˛„ranului din Bistri˛aN„s„ud poate g‚ndi exceptarea de la subven˛ionare a culturii porumbului, a plantelor furajere, a ov„zului, ca s„ nu mai vorbim de faptul c„ prin actul normativ mai sus nominalizat a fost redus„ subven˛ia valoric„ de la 2,5 milioane lei/hectar cultivat la 1,5 milioane lei/hectar cultivat.

Modul cum a fost g‚ndit„ subven˛ionarea gospod„riei ˛„r„ne∫ti a nemul˛umit nu numai ˛„ranul, ci ∫i furnizorul de inputuri, pentru c„, dac„ la direc˛iile agricole sau prim„rii a fost necesar un volum de munc„ enorm, la furnizorul de produse ∫i servicii apare o perioad„ lung„ de a∫teptare p‚n„ la decontarea bonurilor valorice.

A doua problem„ asupra c„reia doresc s„ v„ atrag aten˛ia, domnule prim-ministru, c„ s-a gre∫it, poate Ón mod voit, este cea care prive∫te procurarea de tractoare ∫i utilaje subven˛ionate Ón propor˛ie de 45% de c„tre stat.

Crede˛i, cumva, domnule prim-ministru, c„ acest praf aruncat Ón ochii produc„torilor agricoli v„ va aduce capital electoral? V„ Ón∫ela˛i. ™i aceasta pentru c„ ˛„ranul rom‚n al Ónceputului de mileniu trei este ∫i un economist priceput. El va face un calcul simplu, pe care Domnia voastr„ fie c„ nu l-a˛i f„cut ∫i v-a˛i l„sat convins de cei din sistem, fie, dac„ l-a˛i f„cut, a˛i crezut c„ nu va proceda Ón acela∫i mod ∫i ˛„ranul. ™ti˛i c‚te tractoare ∫i utilaje se pot procura cu subven˛ia pe care a˛i aruncat-o Ón fa˛a gospodarilor de la sate? Exact c‚t le este necesar ˛„ranilor din dou„, trei jude˛e ale ˛„rii. Cam at‚t poate fi acoperit cu cele 600 tractoare ∫i 18 combine, c‚te pot fi cump„rate din subven˛ia la nivel na˛ional pe care a˛i aruncat-o pe pia˛„, crez‚nd c„ lua˛i fa˛a ˛„ranului.

A∫ dori s„ v„ aduc Ón aten˛ie Óns„ ∫i o problem„ care preocup„ ˛„ranul din jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud ∫i pe care guvernarea actual„ se pare c„ o trece pe planul al doilea: subven˛ionarea activit„˛ii de cre∫tere a animalelor, de creare a unor miniferme zootehnice.

fi„ranul din jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud este mare cresc„tor de taurine, cu deosebire vaci de lapte. El se g‚nde∫te la ziua de m‚ine, dar actualii guvernan˛i Ói vorbesc mereu despre ce se va Ónt‚mpla cu gospod„ria ˛„r„neasc„ Ón perspectiva integr„rii europene ∫i mai pu˛in de cum vrea statul s„-l ajute pe ˛„ranul de pe Valea Ilvei, a B‚rg„ului, din C‚mpia Transilv„nean„ sau de pe Valea Z„grii s„-∫i

procure o instala˛ie de muls, tanc de r„cire, utilaje specifice produc˛iei de lapte realizate Ón microferma ˛„r„neasc„, Ón condi˛iile Ón care cota de 3,3 miliarde litri lapte va trebui produs„ cu sprijinul ˛„ranului rom‚n despre care vorbea Liviu Rebreanu Ón discursul de intrare Ón Academia Rom‚n„. Dac„ Ón urm„ cu peste 65 de ani p„rintele romanului rom‚nesc modern se g‚ndea la ˛„ranul rom‚n, desigur, pe alte coordonate, se pune Óntrebarea dac„ actuala guvernare se g‚nde∫te cu adev„rat la cel care trude∫te zi de zi pentru a asigura nu doar p‚inea lui cea de toate zilele, ci ∫i a acestui neam.

Cred c„ se impune, domnule prim-ministru, s„ g‚ndi˛i mai bine politica Ón domeniul agriculturii. Dac„ o l„sa˛i Ón seama celor pe care i-a˛i Ónvestit cu acest atribut s-ar putea ca m‚ine, c‚nd ve˛i preda guvernarea, s„ l„sa˛i o mo∫tenire grea.

Mul˛umesc.

Mihai Sandu-Capr„

#49044

Doamn„ pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn jude˛ul Suceava, neregulile din domeniul fiscal ∫i mai ales interesele politicienilor care au de˛inut p‚n„ Ón toamna anului trecut at‚t controlul politic, c‚t ∫i economic Ón aceast„ zon„, concretizate Ón acoperirea activit„˛ilor ilicite ale multor firme ce-∫i desf„∫oar„ activitatea Ón jude˛, sunt la final de drum.

Atribuirea contractelor de execu˛ie f„r„ licita˛ie sau c‚∫tigarea acestora prin licita˛ii trucate, lipsa constituirii garan˛iilor de participare ∫i de bun„ execu˛ie sunt chestiuni Ónt‚lnite foarte des Ón partea de nord-est a ˛„rii, acolo unde sunt vesti˛ii baroni locali ai P.S.D.-ului. Œns„, m„car Ón Suceava, perioada acestor evenimente lipsite de orice urm„ de normalitate a apus. Astfel, Societ„˛ii îNordconstruct“ — S.A. Suceava, una dintre cele mai mari firme de construc˛ii din jude˛, i-au fost descoperite o serie de nereguli Ón activitatea desf„∫urat„ Ón perioada anilor 2000—2004. Direc˛ia General„ a Finan˛elor Publice Suceava a efectuat un control asupra modului Ón care a fost c‚∫tigat„ licita˛ia de execu˛ie a sediului Administra˛iei Finan˛elor a Ora∫ului Siret, iar, Ón acela∫i timp, raportul prezint„ realitatea cu privire la decontarea de c„tre Direc˛ia General„ a Finan˛elor Publice Suceava a cheltuielilor ocazionate de aceast„ lucrare.

Pe aceast„ cale doresc s„ salut ini˛iativa domnului Liviu Ostafi, ∫eful Direc˛iei Generale a Finan˛elor Publice Suceava, care a dispus reverificarea Óntregii documenta˛ii cu privire la calculul ∫i la plata taxei pe valoarea ad„ugat„ datorat„ statului de aceast„ societate, precum ∫i reverificarea fiscal„ a acesteia pentru activit„˛ile desf„∫urate Ón perioada 2000—2004. Acest demers era absolut necesar, Ón condi˛iile Ón care raportul serviciului de audit din cadrul Direc˛iei Generale a Finan˛elor Publice Suceava subliniaz„ faptul c„ Societatea Comercial„ îNordconstruct“ — S.A. nu a eviden˛iat taxa

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005 pe valoarea ad„ugat„ aferent„ sumelor Óncasate pentru execu˛ia unor lucr„ri de construc˛ii.

Pentru construc˛ia de locuin˛e, firma sucevean„ nu trebuia s„ pl„teasc„ T.V.A. pentru sumele Óncasate, Óns„, Ón condi˛iile Ón care se schimba destina˛ia spa˛iilor, aceast„ tax„ trebuia eviden˛iat„ Ón mod clar. Œn aceast„ situa˛ie se afl„ parterul unui bloc din ora∫ul Siret, acolo unde Direc˛ia General„ a Finan˛elor Publice a devenit proprietar ∫i unde trebuia s„ se mute Administra˛ia Finan˛elor Publice a Ora∫ului Siret. Societatea îNordconstruct“ — S.A. avea datoria s„ eviden˛ieze, Ón cazul de fa˛„, T.V.A.-ul aferent sumelor Óncasate pentru lucr„rile de execu˛ie a spa˛iului ce urma s„ devin„ proprietatea Direc˛iei finan˛elor publice.

Echipa de control a Direc˛iei finan˛elor publice a constatat c„ firma a Óncasat peste 3 miliarde de lei pentru lucr„ri care nu au fost executate p‚n„ Ón prezent, reu∫indu-se p‚n„ Ón momentul de fa˛„ recuperarea a 1,9 miliarde de lei. Dar acesta este doar Ónceputul, o mic„ parte din seria de nereguli scoase la iveal„.

Sper„m c„ Direc˛ia General„ a Finan˛elor Publice din Suceava nu se va opri aici ∫i va Óntocmi ∫i Ónainta Cur˛ii de Conturi documenta˛ia necesar„ pentru ca aceast„ institu˛ie s„ continue cercet„rile Ón acest caz. Mul˛umesc.

Maria Monica Iacob Ridzi

#52459

Doamna pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are ca tem„ necesitatea continu„rii reformei Ón minerit.

Œn calitatea mea de parlamentar din Valea Jiului, am participat recent la consf„tuirea de lucru interministerial„ organizat„ la Petro∫ani, din ini˛iativa sindicatelor miniere, pe tema îStrategia minier„ pentru perioada 2004—2010“. Aceast„ ac˛iune a ar„tat, o dat„ Ón plus, c„ actuala guvernare acord„ aten˛ie sporit„ acestei zone, at‚t de fr„m‚ntat„ social ∫i economic.

Reforma structural„ a mineritului, ini˛iat„ de for˛ele democratice Ón 1997, a dat roade. A sc„zut drastic num„rul de angaja˛i, au fost Ónchise capacit„˛ile cu pierderi foarte mari. Œn mod vizibil, mecanismele de pia˛„ au p„truns treptat ∫i Ón acest ultim bastion, aparent inexpugnabil, al economiei de tip socialist.

Din p„cate, costul social ridicat al restructur„rii s-a r„sfr‚nt direct asupra popula˛iei locale. ™omajul a atins cote alarmante; spectrul s„r„ciei ∫i subdezvolt„rii se vede cu ochiul liber. Marii investitori, care trebuiau s„ salveze economic aceast„ zon„, n-au ap„rut Ónc„! Turismul se dezvolt„ prea lent, iar solu˛iile alternativ„ la minerit continu„ s„ Ónt‚rzie. Aici credem noi c„ trebuie ac˛ionat mai mult de la centru, prin p‚rghii legislative ∫i fiscale, prin programe realiste, cu finan˛are cert„.

Un mare c‚∫tig s-a realizat, totu∫i, Ón plan mental. Nevoia de schimbare a fost Ón sf‚r∫it Ón˛eleas„ ∫i Ón Valea Jiului, c‚ndva focarul unor mi∫c„ri sociale de antologie. Lumea de aici a priceput c„ restructurarea mineritului este singura sa posibilitate de a supravie˛ui. A∫adar, reforma acestui domeniu trebuie s„ continue,

fiind o condi˛ie important„, atent monitorizat„, a ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.

Deoarece m-am n„scut ∫i locuiesc Ón Valea Jiului, simt nevoia s„ v„ reamintesc un adev„r, dovedit geologic: Ón subsolul acestei zone sunt cantonate cele mai mari rezerve de c„rbune superior din Rom‚nia! Valoarea lor, la pre˛ul pie˛ei, dep„∫e∫te frumoasa sum„ de 50 de miliarde de dolari. Aceste z„c„minte, aflate la ad‚ncimi considerabile, sunt deschise printr-un complicat sistem de lucr„ri, la realizarea c„rora s-a muncit din greu un secol ∫i jum„tate, cu mari sacrificii materiale ∫i umane. ™tim c„ pia˛a mondial„ a combustibililor fosili se schimb„ din zi Ón zi. Dinamica pre˛urilor este imprevizibil„. Rezervele de petrol ∫i gaze se vor epuiza Ón c‚teva decenii, iar c„rbunele, b„tr‚nul c„rbune, mai are Ónc„ multe de spus.

Eu cred c„ statul are datoria s„ ajute partea viabil„ a mineritului carbonifer, astfel Ónc‚t acesta s„ supravie˛uiasc„. Desigur, exploatarea la mare ad‚ncime, Ón condi˛iile grele ale V„i Jiului, necesit„ subven˛ii calculate judicios. Dar s„ nu uit„m c„ cele mai mari produc„toare de c„rbune din Uniunea European„, Germania ∫i Polonia, asemenea Spaniei, Ó∫i subven˛ioneaz„ masiv produc˛ia minier„.

Œn minerit, subven˛ia pe unitatea de produs, fie ea ton„ sau gigacalorie, este un adev„r matematic insurmontabil. Ea reprezint„, Ón mare, diferen˛a dintre pre˛ul de cost ∫i pre˛ul de desfacere. Reducerea subven˛iei pe unitatea de produs duce inevitabil la pierderi, concretizate de obicei Ón neplata obliga˛iilor fa˛„ de bugetul de stat ∫i bugetul asigur„rilor sociale.

Urm‚nd exemplul ilustru ∫i de necontestat al Germaniei, Rom‚nia trebuie s„ reduc„ efortul bugetar afectat mineritului, dar nu prin diminuarea subven˛iei, ci mai degrab„ prin sc„derea produc˛iei subven˛ionate. Germania nu-∫i neglijeaz„ industria extractiv„ ∫i continu„ s„ exploateze c„rbunele indigen, chiar dac„, Ón actuala conjunctur„, importul ar fi net avantajos.

Am luat exemplu Germania, consider‚nd c„ restructurarea mineritului carbonifer rom‚nesc trebuie s„ continue Ón cel mai profund spirit european. V„ mul˛umesc.

Costache Mircea

#56410

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Ieri, pentru ˛ara noastr„, s-a ad„ugat pe agenda manifest„rilor de mare interes na˛ional semnarea Tratatului de aderare la Uniunea European„.

A∫teptat cu interes, cu emo˛ie de cei care ∫tiu ∫i chiar ∫i de cei care nu ∫tiu despre ce este vorba, evenimentul va fi studiat Ón ∫coli, va fi amintit ca o dat„ important„, pentru care cei 15 ani de tranzi˛ie incert„ au Ónceput s„ capete un sens. R„m‚ne de v„zut dac„ eforturile ∫i dac„ sacrificiile f„cute vor r„spunde marilor ∫i multelor a∫tept„ri acumulate Ón ace∫ti ani de marea mas„ de rom‚ni.

La acest important eveniment, popor latin, sentimental prin excelen˛„, am fost ca de obicei reprezenta˛i de un grup cu mult mai numeros dec‚t partenerii no∫tri bulgari,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005 l‚ng„ care am semnat tratatul Ón tandem. Din partea rom‚n„ au fost prezen˛i vreo 57 de participan˛i, iar din partea Bulgariei, numai 7. S-ar Ón˛elege c„ vecinii no∫tri Ó∫i pun ceva mai multe semne de Óntrebare sau percep Ón mod cumva diferit importan˛a ∫i Ónc„rc„tura de sensuri ∫i de semnifica˛ii a evenimentului.

Partea rom‚n„ a semnat, iar noi urmeaz„ s„ vedem Ón ce m„sur„ putem fi mesagerii unui tonus optimist c„tre cei pe care-i reprezent„m Ón forul legislativ al ˛„rii. Unii dintre cei cu experien˛„ cunosc perioada c‚nd lumina venea de la r„s„rit ∫i a∫teapt„ s„ vad„ ce fel de lumin„ ne vine de la apus, f„r„ s„ Ónsemne c„ noi a∫tept„m s„ ne lumineze crepusculul ∫i c„ am fi Óncrez„tori Ón declin.

Al„turarea statelor lumii civilizate d„ un ton de Óncredere pentru foarte mul˛i, dar cu at‚t mai mult„ voio∫ie, veselie, satisfac˛ie ∫i Óncredere au aceia care nu ∫tiu despre ce est vorba. Nu ∫tiu pentru c„ nici nu li s-a spus ∫i nu li s-a spus pentru c„ a∫a au vrut unii s„ se desf„∫oare lucrurile.

S-au Óncheiat capitole de aderare Ón care nu ∫tim cu precizie ce se prevede, s-au semnat acorduri pe care chiar noi, Ón acest for legislativ, nu le-am aprofundat Óntotdeauna, s„ ∫tim la ce ne angaj„m ∫i ce urm„reau. De asemenea, s-au sem„nat adesea iluzii.

Semnarea Tratatului de aderare Ón sine este Óntr-adev„r un fapt istoric. Dar ceea ce va urma s-ar putea s„ nu Ónsemne chiar at‚t de mult„ argumenta˛ie pentru un optimism pe care noi l-am acreditat.

Eurooptimism sau euroignoran˛„? Este o Óntrebare la care pot s„-∫i r„spund„ numai aceia care au avut curiozitatea s„ parcurg„ site-ul Ministerul Integr„rii Europene, mie.ro. pe care, cu o s„pt„m‚n„ Ón urm„, a ap„rut ∫i Tratatul de aderare, de 914 pagini.

La ce ne angaj„m ∫tiu foarte pu˛ini, dar s„ dea Dumnezeu s„ ∫tie cei care trebuie s„ ∫tie Ón primul r‚nd. Pentru c„, dac„ vor ∫ti to˛i a∫a cum ∫tiu doamnele Elena Udrea, ∫tiu eu, Cristina P‚rvulescu ∫i alte gra˛ii, v„ da˛i seama Ón ce situa˛ie ne vom afla la un moment dat.

™i s„ mai dea Dumnezeu ca agenda integr„rii s„ curg„ f„r„ poticneli, f„r„ activarea clauzei de salvgardare, care ar Ónt‚rzia integrarea real„ Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007.

Despre con˛inutul tratatului nu este loc aici. Am vrut s„ trag numai un semnal de alarm„ pentru exageratul eurooptimism al unora ∫i pentru exagerata euroindiferen˛„ a altora.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Antal Árpád András

#59867

Mul˛umesc. Stima˛i colegi, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Aveam 14 ani ∫i eram elev Ón clasa a IX-a c‚nd Ion Iliescu a devenit reprezentantul comunismului cu fa˛„ uman„ ∫i, totodat„, ∫i al schimb„rii Ón Rom‚nia. Manifesta˛iile studen˛e∫ti, evenimentele tragice din T‚rgu-Mure∫, Pia˛a Universit„˛ii, mineriadele le-am tr„it Ón

direct, astfel Ónc‚t aversiunea fa˛„ de comunism a venit natural„.

M-am format exact Ón perioada Ón care dispre˛ul fa˛„ de aceast„ or‚nduire era un stindard. E drept, pentru unii. Adic„ pentru cei care au trecut prin toate chinurile pe care comunismul le-a reprezentat: teroare, Securitate, promovarea nonvalorilor ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, ceea ce am sim˛it ∫i eu: Óntuneric, asimilare etnic„, foame, îC‚ntarea Rom‚niei“.

Ajung‚nd student, am aflat c„ acela∫i Iliescu a participat la desfiin˛area Universit„˛ii îBabe∫-Bolyai“ din Cluj, a∫a c„ am Ónceput s„ ur„sc tot ceea ce Ónsemna comunism, fie c„ era vorba de cel de sorginte stalinist„, fie c„ era de unul de filia˛ie gorbaciovian„. Iar Iliescu devenise reprezentantul cel mai pur al unui comunism special, unul nenumit, dar practicat.

Anii, modific„rile de nume, alegerile, oamenii tineri ap„ru˛i prin preajma lui nu au schimbat nimic. I-am b„gat pe to˛i Ón aceea∫i oal„. S„ lucrezi, s„ ascul˛i sau s„ votezi cu Iliescu mi se p„rea a fi deja o chestiune de atitudine fa˛„ de Ónsu∫i comunismul, practic, cu acceptarea acestuia, cu Ónv„˛„turile, valorile ∫i metodele sale.

Cu toate c„ nu aveam nici un c‚∫tig direct, anun˛ul debarc„rii lui Iliescu m-a f„cut fericit. Joi noaptea, t‚rziu, am sim˛it sincer c„ am sc„pat de o povar„, o cocoa∫„ pe care o c„ram de 15 ani f„r„ s„-mi dau seama. Pentru c„ dup„ ce a trecut euforia anilor ’90, am devenit mai blazat, am Ónceput s„ accept faptul c„ acestui cuv‚nt, revolu˛ie, Ói st„ bine Óntre ghilimele ∫i c„ este firesc ca ˛ara s„ fie condus„ tot de aceia∫i comuni∫ti ∫i securi∫ti.

M-am obi∫nuit ∫i cu faptul c„ Iliescu devenise omniprezent ∫i c„ Óntreaga scen„ politic„ rom‚neasc„ se raporta la el. Privindu-l ca un dat al istoriei ∫i al sor˛ii acestui col˛ de Europ„, am reu∫it s„ spun de c‚teva ori, Ón situa˛ii punctuale, chiar c„ mi-e simpatic. Ajunsesem ∫i eu la Ón˛elepciunea popular„ care zice: îD„-mi, Doamne, putere s„ Óndur ceea ce nu pot schimba!“

M-am trezit Óns„ Óntr-o sear„ cu ecranele pline de adev„ratul Iliescu. Omul educat Óntr-un sistem a dat m„sura capacit„˛ii sale. Am analizat, ca sociolog, ceea ce a f„cut Iliescu Ón anii de dup„ revolu˛ie. Toate campaniile de comunicare, toate Ónv‚rtelile politice, toate manipul„rile cu Miron Cozma, toate extrase sau rezumate ale manualelor de propagand„ leninist„ ∫i stalinist„.

Reprimat timp de 15 ani, comunistul, activistul a irupt cu toat„ for˛a cu care explodeaz„ un abces. Cred c„ f„r„ Iliescu Rom‚nia intr„ Ón Europa un pic mai curat„. Era o obliga˛ie moral„, un capitol moral de negociere Óncheiat Ón ceasul al doisprezecelea fa˛„ de valorile comunit„˛ii europene, cu doar c‚teva zile Ónaintea semn„rii Tratatului de aderare, iar eu, ca ∫i mul˛i al˛ii, de v‚rste apropiate de mine, am sc„pat de o povar„, de o povar„ a unui trecut pe care abia acum Ól consider Óncheiat.

M-a∫ bucura ca domnul senator Iliescu s„-∫i fac„ un partid propriu, nu pentru c„ vreau s„ se rup„ P.S.D.-ul, ci pentru a vedea, a∫a cum spuneam, cine mai voteaz„ azi Ion Iliescu, cine mai crede Ón Ónv„˛„turile, valorile ∫i metodele acestuia. Ar fi o ultim„ mare satisfac˛ie, cea a relev„rii tuturor care au crezut cu adev„rat Ón comunism, dup„ care voi putea recunoa∫te cu m‚ndrie c„ Ón ’90 am murd„rit ∫i un perete scriind îJos Iliescu!“

Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005

Ioan fiundrea

#63704

Bun„ diminea˛a! Doamn„ pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia politic„ este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu ∫i este intitulat„ îInunda˛iile, autorit„˛ile locale ∫i Óntreprinz„torii priva˛i“.

Œn urm„ cu o s„pt„m‚n„ v-am adresat un apel dumneavoastr„ ∫i distin∫ilor domni mini∫tri ai Guvernului, Ón calitatea mea de parlamentar din jude˛ul Cara∫Severin, inform‚ndu-v„ atunci c„ apele au distrus 500 de case ∫i 5.000 de hectare. Dup„ exact o s„pt„m‚n„, tristul bilan˛ al inunda˛iilor din Cara∫-Severin se prezint„ astfel: 11.305 case distruse ∫i 11.800 hectare afectate, pagubele evaluate fiind de aproximativ 550 miliarde lei.

La finele s„pt„m‚nii trecute, am str„b„tut jude˛ul Cara∫-Severin Ón îrabla deputatului“ (conform unui articol ap„rut Ón îEvenimentul zilei“) ∫i am constatat cu surprindere c„, Ón urma vizitelor efectuate cu elicoptere ∫i ma∫ini luxoase de c„tre autorit„˛ile locale ∫i ministeriale, situa˛ia dramatic„ a locuitorilor afecta˛i de inunda˛ii nu s-a schimbat prea mult. Este evident ∫i acum, ca ∫i Ón alte situa˛ii, c„ autorit„˛ile locale declan∫eaz„ un prea mare efect mediatic, Ón loc s„ intervin„ cu decen˛„ ∫i eficien˛„ pentru solu˛ionarea rapid„ a calamit„˛ilor.

™i tot de aceast„ dat„ a fost evident c„ micile societ„˛i private au fost primele care au acordat ajutoare substan˛iale, cele mai multe dintre aceste I.M.M.-uri r„m‚n‚nd Ón anonimat. Œmi permit s„ le adresez reprezentan˛ilor acestor firme care au ajutat sinistra˛ii din primele momente ale declan∫„rii calamit„˛ilor calde mul˛umiri ∫i Óntreaga mea considera˛ie pentru modul Ón care s-au mobilizat.

Consider c„ aceste nefericite momente pot constitui un motiv Ón plus pentru ca, Ón viitor, aceste mici societ„˛i private s„ fie ajutate, iar modalitatea acestora de a ac˛iona Ón situa˛ii extreme s„ constituie un exemplu pentru autorit„˛ile locale.

V„ adresez rug„mintea ca Hot„r‚rea Guvernului nr. 324/2005 s„ fie suplimentat„ ∫i pus„ Ón practic„ c‚t mai urgent, astfel Ónc‚t de Pa∫ti s„ red„m locuitorilor din Banat afecta˛i de inunda˛ii speran˛a Ón viitor.

V„ mul˛umesc.

Aledin Amet

#66157

Interven˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ îS„ judec„m istoria a∫a cum este“. Œn ultimele zile, o parte a presei scrise ∫i anumite posturi de televiziune au reflectat evenimente istorice

petrecute la Ónceputul secolului al XX-lea. Reprezentan˛i ai comunit„˛ii armene din Rom‚nia ∫i din lume au dorit s„ reliefeze faptele petrecute cu comunitatea armean„ din fostul Imperiu Otoman, fapte datate Ón perioada anilor 1915—1917.

Sunt, ca specialist, un sus˛in„tor al adev„rului istoric. Respect fiecare persoan„ ∫i respect trecutul fiec„rui neam. Consider, Óns„, c„ evenimentele petrecute Ón acea perioad„ trebuie reanalizate din toate perspectivele, pentru a putea avea o c‚t mai curat„ viziune asupra lor. Drama a fost una general„, popula˛ia turc„ av‚nd de suferit, Ón contextul r„zboiului, Ón egal„ m„sur„. Istoricii nu trebuie s„ fie p„rtinitori ∫i trebuie s„ scrie istoria pe baza documentelor existente.

Œn luna mai a anului 1915, Guvernul otoman ordon„ str„mutarea popula˛iei armene din estul imperiului, ca r„spuns la gestul similar f„cut de Rusia ˛arist„. De altfel, un an mai t‚rziu, Guvernul junilor turci Ó∫i justific„ decizia. Œn studiile îThe Ottoman Archives“, publicate la Ankara Ón anul 1988, este explicat faptul c„ îNecesitatea primordial„ de a asigura lini∫tea intern„ ∫i ap„rarea extern„ a Imperiului a f„cut indispensabil„ Óndep„rtarea armenilor din locurile Ón care prezen˛a lor era d„un„toare. S-a impus, astfel, str„mutarea lor Ón locuri mai sigure, Ón afara influen˛elor str„ine, pentru a deveni buni cet„˛eni otomani.“ Opera˛iunea i-a vizat pe armenii din Cilicia ∫i pe cei din Anatolia de Vest. Istoricul turc Ataov Turkaya, Ón lucrarea îDeath caused by diseases in relation to the Armenian question“, ap„rut„ la Ankara Ón anul 1985, pune pe seama epidemiilor sc„derea num„rului de str„muta˛i.

Istoriografia turc„, bazat„ pe documente ce nu pot fi contestate, demonstreaz„ c„ Ón nici un caz nu s-a dorit distrugerea na˛iunii armene. Cu siguran˛„, incidentele petrecute nu pot fi negate. Mul˛i armeni au murit pe drum. La fel de adev„rat este, Óns„, c„ Ón aceast„ perioad„ aproape 3 milioane de turci au murit datorit„ vicisitudinilor r„zboiului. Este un pre˛ mult prea scump pl„tit ∫i de o parte, ∫i de cealalt„, Ón contextul unor ani teribili, marca˛i de un r„zboi lung ∫i s‚ngeros.

Istoria lumii a Ónsemnat ∫i Ónseamn„, de multe ori, pagini deprimante. îA muri“ este, Ón acest sens, un verb mult prea utilizat. Culpabilizarea unui regim trebuie, Óns„, precedat„ de o analiz„ serioas„, bazat„, dup„ cum s-a afirmat, deja, pe documente originale ∫i credibile. Guvernul junilor turci a fost nevoit s„ ia hot„r‚ri Ón timpul unui r„zboi dureros. Au murit turci. Au murit armeni. Au murit oameni. R„zboiul nu iart„ pe nimeni.

Mul˛umesc frumos.

Ioan Munteanu

#69061

Doamna pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Tema declara˛iei mele politice se intituleaz„ îS„ tr„i˛i bine ∫i Ón agricultur„!“.

Faptul c„ Guvernul T„riceanu a anulat Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2004 privind sprijinul b„nesc

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005 de 2,5 milioane lei acordat de˛in„torilor de teren de p‚n„ la 5 hectare arabil are consecin˛e foarte grave pentru produc˛ia agricol„, pentru agricultur„ Ón ansamblul ei.

Œn jude˛ul Neam˛, dar ∫i Ón toat„ ˛ara, nesubven˛ionarea culturilor de porumb, ov„z ∫i plante furajere se va reg„si cu repercusiuni negative Ón produc˛ia animalier„, dar ∫i Ón via˛a oamenilor. Este vorba, mai precis, de faptul c„ ˛„ranii vor fi nevoi˛i s„ se Óntoarc„ la vechile tehnologii, s„ lucreze p„m‚ntul cu animalele, s„ foloseasc„ s„m‚n˛„ din produc˛ie proprie, toate acestea reg„sindu-se Ón recoltele diminuate pe care le vor ob˛ine. Iar Ón aceste condi˛ii cu siguran˛„ se va ajunge la importuri substan˛iale, lucru care va conveni unor proteja˛i ai Alian˛ei.

Dac„ Ón anul 2004 Guvernul N„stase a dirijat pentru produc˛ia vegetal„ din jude˛ul Neam˛ suma de 272 miliarde lei, Ón anul 2005 suma repartizat„ de c„tre Guvernul T„riceanu este de 85 miliarde lei, din care 50 miliarde lei pentru culturile Ónfiin˛ate Ón anul 2004.

Pentru tip„rirea celor peste 70 milioane bonuri valorice Imprimeria Na˛ional„ a cheltuit 63,5 miliarde lei, la care se adaug„ comisioanele de rigoare, sume care, dup„ p„rerea noastr„, ar fi fost mult mai bune pentru a fi investite direct Ón agricultur„. Se spune c„ Ón aceast„ situa˛ie, de fapt, comisioanele sunt cele mai s„n„toase. Dintre acestea, 1.992.779 bonuri valorice vor ajunge Ón Neam˛, acoperind Óns„ subven˛ia doar pentru 25—30% din culturile ce vor fi Ónfiin˛ate Ón acest an.

Dincolo de suma total„ insuficient„ pe care o reprezint„ subven˛ia, dificultatea cea mai mare o reprezint„ birocra˛ia pentru a intra Ón posesia bonurilor, apoi, procurarea de c„tre ˛„rani a semin˛elor, Óngr„∫„mintelor, pesticidelor ∫i motorinei. Ast„zi, c‚nd discut„m, Ón Neam˛ s-au distribuit bonuri valorice Ón valoare total„ de 61,1 miliarde lei, sum„ foarte mic„ fa˛„ de anul 2004.

Grav este c„, de∫i calendaristic culturile ar fi trebuit Ónfiin˛ate Ón procent de 85—90% Ón acest moment, Ón Neam˛ s-au consumat doar 8,2 miliarde lei, ceea ce prezint„ 12,1% din suma total„. C‚nd se vor consuma ∫i celelalte bonuri valorice? Am putea spune de acum c„ niciodat„. De fapt, aceasta este ∫i dorin˛a actualului Guvern.

™i astfel, cupoanele vor r„m‚ne Ón fi∫etele metalice. A∫a cum ne spunea Gheorghe Flutur aici, au r„mas tiparele pentru motorin„, tip„rite Ón guvernarea precedent„, dar a uitat s„ spun„ Domnia sa c„ tip„rirea acelora a costat 800.000.000 lei, iar cele despre care discut„m ast„zi au costat 66,5 miliarde lei.

Analiz‚nd aceast„ situa˛ie, nu po˛i s„ nu te Óntrebi: cine ∫i-a b„tut capul s„ inventeze asemenea legi ciudate? Cu siguran˛„, ni∫te oameni rup˛i de realitate, care nici nu ∫tiu cum se trude∫te Ón agricultur„ ∫i c‚te Ói trebuie p„m‚ntului ca s„ dea roadele at‚t de a∫teptate de c„tre ˛„rani. ™i nu-i de mirare aceast„ neÓn˛elegere a lucrurilor at‚t timp c‚t Ón fruntea ministerului se afl„ un ministru silvicultor, bine consiliat de c„tre un ˛„ran din D‚mbovi˛a ∫i de domnul Vasile Lupu, care, o spun cu toat„ r„spunderea, este paralel cu agricultura — este vorba de Vasile Lupu, cel cu Legea nr. 1/2000, ∫i nicidecum de secretarul de stat —, care ast„zi trude∫te, transpir‚nd, la viitorul pachet de legi privind retrocedarea total„, care, a∫a cum spuneam Óntr-o alt„ interven˛ie, cu siguran˛„ va produce cele mai mari nemul˛umiri Ón Rom‚nia de dup„ 1989.

Concluzia? Din h„˛i∫urile acestei legi — este vorba de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/2005 — agricultorii vor vinde cu 30—40% din valoare aceste cupoane, care Ón final vor ajunge Ón buzunarele celor care de˛in exploata˛ii mari, iar diferen˛a aceasta, de 60—70%, va crea, f„r„ Óndoial„, ruptura ∫i distan˛a care Ói separ„ pe cei pu˛ini, dar boga˛i, de cei mul˛i, dar s„raci.

Am s„ Ónchei spun‚nd c„ a fost o mare gre∫eal„ Ónlocuirea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2004, care a dat rezultate bune, doar numai pentru c„ a apar˛inut Guvernului N„stase. V„ mul˛umesc.

Emil Strung„

#73644

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Prezenta declara˛ie politic„ referitoare la schimb„rile de marc„ din conducerea P.S.D. nu se vrea o imixtiune Ón treburile interne ale altor partide. ™i probabil c„ renun˛am la aceast„ interven˛ie dac„ nu ar fi fost unele comentarii mali˛ioase din partea colegilor din opozi˛ie dup„ Congresul P.N.L. din februarie 2005. Simetria ∫i reciprocitatea sunt reguli congruente Óntre putere ∫i opozi˛ie. A∫a c„ nu m-am sup„rat atunci, dar Ómi permit s„ r„spund acum.

Œn alt„ ordine de idei, trebuie s„ admit c„ noi, liberalii, suntem obiectiv interesa˛i ca Ón societatea rom‚neasc„ ∫i Ón cadrul clasei ei politice s„ fiin˛eze un partid de st‚nga, mai mult sau mai pu˛in social-democrat, puternic, modern ∫i luminat. Recentul Congres al P.S.D., un fel de noapte a cu˛itelor lungi, cu rezultate ∫i scoruri greu de anticipat, ar putea constitui Ónceputul pentru o nou„ construc˛ie partinic„, foarte solicitat„ pe pia˛a politic„ rom‚neasc„. Blocarea revenirii lui Ion Iliescu ∫i abolirea lui îtovar„∫e“ sunt doar o premis„ pe calea moderniz„rii ∫i restructur„rii P.S.D. Ón formarea unui alt fel de comportament politic ∫i a unui nou mesaj.

De∫i a avut ∫ansa unei retrageri onorabile din via˛a politic„, fostul lider îs„rac ∫i cinstit“, dar prim-responsabil pentru 10 din cei 15 ani de evolu˛ie anevoioas„ ∫i ambigu„ a ˛„rii, a ales s„ dea o ultim„ b„t„lie Ón care s-a implicat cu toate reflexele lui comuniste, cu toate ranchiunele sale ∫i, mai ales, cu setea neostoit„ de putere. Dar istoria se r„zbun„: cel care era considerat de c„tre unii drept cel mai important lider politic al momentului nu a Ón˛eles un lucru esen˛ial, ∫i anume c„ lipsa de m„sur„ duce la pierzanie.

™i cum pentru a ajunge la o concluzie sunt necesare cel pu˛in dou„ premise, apreciez c„ a doua premis„ pentru viitorul P.S.D. este legat„ de calitatea managementului politic de care va fi capabil noul pre∫edinte al P.S.D. Din primele sale declara˛ii am Ón˛eles c„ dore∫te s„ secrete mai mult„ fiere. Probabil c„ are unele probleme cu colecistul, rezultate din clinciul Ón care a intrat, prins ca Óntr-o menghin„ Óntre ramura iliescian„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005 Ónc„ puternic„, ∫i actualele probleme ale P.S.D., Ónc„ nerezolvate.

Œntre aceste limite, domnul Geoan„ trebuie s„ fie un lider puternic, f„r„ a fi dictator, ∫i un conduc„tor flexibil, f„r„ a fi ∫ov„ielnic, Ón lupt„ cu criptocomunismul ∫i corup˛ia din partidul Domniei sale. Noul pre∫edinte are nevoie de for˛„ de decizie ∫i de carism„, calit„˛i care, din p„cate, lipsesc domnului Geoan„. Œn plus, exist„ temeri c„ acesta ar putea r„m‚ne prizonierul cabalei care a f„cut posibil„ stoparea lui Ion Iliescu, cabal„ care dore∫te doar puterea Ón partid, ∫i nu reala lui reformare.

Apreciez c„ al doilea mare perdant al acestui congres este domnul Adrian N„stase, Ón ciuda adjudec„rii postului secund, de pre∫edinte executiv, care a ratat func˛ia suprem„ de teama de a se al„tura orient„rii reformiste ∫i din prea Óndelungata deprindere a tacticii, nu Óntotdeauna benefice, a compromisului, care l-a determinat la acorduri p„guboase cu Ion Iliescu p‚n„ Ón ultima clip„. Este ∫ocant„ la fostul pre∫edinte al P.S.D. necunoa∫terea pulsului organiza˛iilor jude˛ene, care prin delega˛ii la congres ∫i-au dorit, totu∫i, o schimbare.

Œn Óncheiere, Ól felicit pe colegul meu de circumscrip˛ie electoral„, domnul Dan Nica, pentru succesul repurtat. De asemenea, felicit ∫i urez succes Óntregii noi conduceri a P.S.D. Œn fond, nu suntem adversari, ci parteneri de competi˛ie Ón politic„, cu acela∫i scop declarat: binele acestei ˛„ri.

V„ mul˛umesc.

Valeriu Tab„r„

#77454

## Doamn„ pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Am considerat c„ prezentarea unei declara˛ii politice intitulate îUn pericol permanent: inunda˛iile“ se impune a fi f„cut„ Ón Camera Deputa˛ilor.

La prima vedere, situa˛ia grav„ Ón care se g„sesc locuitorii din vestul Banatului se datoreaz„ doar calamit„˛ilor, cantit„˛ilor mari de precipita˛ii c„zute Óntr-un timp relativ scurt, de circa 100—200 milimetri Ón 48 de ore, c„rora albiile r‚urilor Timi∫, Bega, B‚rzava ∫.a., precum ∫i canalele de desecare nu le-au putut face fa˛„. Aceasta este cauza principal„ adus„ Ón prim-planul situa˛iei create Ón acest an Ón vest, dar ∫i Ón al˛i ani, Ón alte zone ale ˛„rii.

Œn realitate, cauzele acestor adev„rate catastrofe naturale care se repet„ an de an pe teritoriul Rom‚niei este Ón cea mai mare parte de natur„ antropic„. Œn acest context de criz„ se distinge clar gestionarea, de mult timp, sub orice critic„ a lucr„rilor de Ómbun„t„˛iri funciare, a amenaj„rilor antiviitur„ din bazinele hidrografice ale unor r‚uri sau p‚raie, precum ∫i a re˛elelor de colectare ∫i evacuare a surplusului de ap„ din interiorul localit„˛ilor. Trebuie ∫tiut c„, Ón prezent, aproape 70% din re˛eaua de desecare a Rom‚niei este colmatat„ sau obturat„ cu vegeta˛ie ierboas„ ∫i arboricol„, care limiteaz„ capacitatea de curgere ∫i evacuare a apei din excesul de precipita˛ii.

Aceast„ situa˛ie este dat„ ∫i de lipsa unui cadru organizatoric adecvat, care s„ creeze structuri de gestionare ∫i bun„ func˛ionare a sistemelor de desecare

∫i eliminare rapid„ a apei Ón exces. Dac„ capacitatea canalelor de evacuare a apei este redus„, ca urmare a neÓntre˛inerii lor, mai grav este faptul c„ cea mai mare parte a sta˛iilor de pompare nu func˛ioneaz„ sau func˛ioneaz„ la o capacitate redus„, circa 25% din aceasta, ceea ce face aproape imposibil de gestionat excesul de ap„.

Aceast„ situa˛ie este una dintre principalele cauze ale dezastrului actual din partea de vest a Banatului, unde capacitatea de pompare a apei Ón cadrul sistemelor de desecare este elementul esen˛ial pentru prevenirea inunda˛iilor ∫i a excesului de ap„. Gestionarea sub orice critic„ a lucr„rilor de Ómbun„t„˛iri funciare nu este singura cauz„ a catastrofei create de ap„ Ón vestul ˛„rii. Acest lucru se completeaz„ cu modul defectuos de Óntre˛inere a lucr„rilor de Óndiguire, al amenaj„rilor antiinunda˛ii ∫i de cur„˛are a albiilor diverselor r‚uri ∫i p‚raie.

De aceste lucr„ri factorii de r„spundere Ó∫i amintesc doar Ón momentele de criz„, cum este cel actual. Toate aceste momente catastrofale se uit„ imediat dup„ consumarea lor, revenind Óntr-o crunt„ realitate doar la apari˛ia altor asemenea evenimente de acest fel, care produc la intervale din ce Ón ce mai scurte de timp catastrofe cu consecin˛e deosebite. Aceste momente de criz„ scot Ón eviden˛„ efectul insuficien˛ei surselor financiare alocate domeniului, precum ∫i proasta gestionare a acestor surse, alocate de cele mai multe ori Ón lucr„ri cu eficien˛„ mic„.

Acestea sunt doar o parte dintre motivele pentru care cer Guvernului actual s„ fac„ o analiz„ urgent„ a situa˛iei din sistemul de Ómbun„t„˛iri funciare ∫i la Regia îApele Rom‚ne“.

Se impune un control sever al modului cum au fost gestionate sursele financiare Ón aceste sectoare. Cine sunt vinova˛ii de situa˛ia dezastruoas„ prezent„, din cauza c„reia pe teritoriul Rom‚niei aproape an de an au loc adev„rate dezastre?

F„r„ o analiz„ clar„ a situa˛iei ∫i f„r„ o strategie elaborat„ pe termen lung, cu o finan˛are ∫i structuri de management bine a∫ezate, an de an, Óntr-o zon„ sau alta a ˛„rii ne vom confrunta cu adev„rate catastrofe cu consecin˛e dramatice pentru cet„˛eni, care Ó∫i pierd agoniseala de-o via˛„, f„r„ ca ace∫tia s„ poat„ fi compensa˛i prin sprijin de la stat.

Inunda˛iile catastrofale din Banat scot Ón eviden˛„ ∫i un alt fapt dezastruos: calitatea locuin˛elor din mediul rural, care este sub orice critic„ sub aspectul materialelor folosite la construirea lor.

™i Ónc„ o propunere: ce-ar fi dac„ Ón zonele afectate de inunda˛ii s-ar duce ∫i reprezentan˛ii, exper˛ii, dac„ vre˛i, ai B„ncii Mondiale, care s-au implicat ∫i au impus strategiile de Ómbun„t„˛iri funciare rom‚ne∫ti?! Ar vedea ∫i ei consecin˛ele acestor strategii pe care, din p„cate, nu le-au a∫ezat pe o realitate crunt„, pe care o avem noi.

Mul˛umesc.

Ilie Merce

#82224

Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Distinsul nostru prim-ministru, domnul C„lin PopescuT„riceanu, r„spunz‚ndu-mi la o interpelare cu privire la tablourile cu care a plecat din ˛ar„ regele Mihai, a dat dovad„ fie de necunoa∫terea problemei, fie de inten˛ia de a Ón∫ela Parlamentul. Cum Guvernul are foarte mul˛i exper˛i care puteau s„-l informeze corect asupra problemei, r„m‚ne doar a doua variant„. Consider c„ Ón∫elarea cu bun„ ∫tiin˛„ a Parlamentului de c„tre primul-ministru este un act de o gravitate extrem„.

Domnul prim-ministru afirm„:

1. autorit„˛ile nu dispun de dovezi care s„ ateste furtul a 42 de tablouri de c„tre regele Mihai;

2. autorit„˛ile comuniste nu au Óntreprins nici un demers pentru recuperarea lor;

3. afirma˛iile privind Ónsu∫irea f„r„ drept de c„tre regele Mihai a celor 42 de tablouri îsunt mai mult dec‚t Óndoielnice“, afirm„ domnul prim-ministru.

Œmi pare r„u, dar domnul prim-ministru, nu ∫tiu din ce motive, refuz„ s„ spun„ adev„rul.

Iat„ faptele care Óndrept„˛esc aceast„ afirma˛ie:

— P.C.R. a sperat ca ini˛iativa plec„rii de la tron s„-i apar˛in„ chiar regelui Mihai. De aceea, a acceptat imediat s„ se r„spund„ invita˛iei primite de acesta de la Guvernul Marii Britanii de a participa la c„s„toria principesei Elisabeta, mo∫tenitoarea tronului britanic, Ón ideea c„ regele Mihai, o dat„ plecat, nu va mai reveni. Regele a p„r„sit ˛ara pe 12 octombrie 1947, Ómpreun„ cu mama sa. Sper‚nd c„ va fi ultima dat„ c‚nd Ól vedeau, to˛i mini∫trii l-au condus la Gara B„neasa. Regele Ónsu∫i, Ón acel moment, nu mai dorea s„ revin„. De aceea, a Óncercat s„-∫i asigure traiul Ón str„in„tate. Tacit, Guvernul l-a l„sat s„ ia cu el tot ce a vrut, pentru a fi mul˛umit ∫i a nu se mai Óntoarce. Astfel, de∫i se ducea doar la o nunt„, regele a luat cu el bagaje care nu aveau nimic de-a face cu scopul declarat al c„l„toriei. Œn Elve˛ia au fost deplasate dou„ vagoane numai cu bagaje, cuprinz‚nd, printre altele: dou„ automobile achizi˛ionate recent (se cuno∫tea pasiunea regelui pentru automobile), multe covoare, lucr„ri de art„, mai multe cufere ∫i valize sigilate. Printre cei care au Ónso˛it vagoanele Ón Elve˛ia s-au aflat: colonelul Emilian Ionescu, fost adjutant regal, care a consemnat transportul lucr„rilor de art„ Ón volumul s„u îContemporan cu veacul al XX-lea“, pagina 207; Jacques Vergotti, care va depune m„rturie, atest‚nd transportul tablourilor, Ón 1983, Ón fa˛a Tribunalului american din districtul sudic al New York-ului;

— 42 de tablouri din colec˛ia l„sat„ de Carol I Coroanei Rom‚niei au fost depuse Óntr-o banc„ din Zürich. Ulterior, unele tablouri au fost v‚ndute;

— statul rom‚n comunist a intentat un proces fostului rege, la New York, Ón 1983. A∫adar, cuno∫tea furtul. Aducea probe imbatabile, Óntre care cea mai important„ este o chitan˛„ din 31 ianuarie 1949, emis„ de Union Bank din Zürich, Elve˛ia, care indic„ ∫i descrie 10 dintre amintitele tablouri luate din Rom‚nia, depuse Ón contul Maiest„˛ii sale regele Mihai I. La procesul de la New York au fost aduse alte 20 de probe indiscutabile. Regimul comunist, Óns„, c‚nd era pe punctul de a c‚∫tiga procesul, l-a sistat. Nu se cunosc ra˛iunile;

— multe dintre dovezile furtului tablourilor au fost de mult publicate. Stau la dispozi˛ia domnului prim-ministru cu xeroxurile acestor materiale publicate.

Œn concluzie, domnul prim-ministru T„riceanu, pref„c‚ndu-se a nu ∫ti adev„rul, comite dou„ lucruri foarte grave:

1. Contribuie la spolierea poporului rom‚n. Coroana Rom‚niei era o institu˛ie a Rom‚niei ∫i nu se confund„ cu familia regal„. Propriet„˛ile ei nu erau ∫i ale familiei regale, iar Carol I a precizat c„ las„ tablourile Coroanei, nu familiei.

2. Induce Ón eroare, Ón mod voit, prima institu˛ie a ˛„rii, Parlamentul Rom‚niei.

Av‚nd Ón vedere maxima gravitate a faptelor domnului prim-ministru, singura repara˛ie moral„ pe care o putem cere este demisia. Un prim-ministru care denatureaz„ at‚t de flagrant adev„rul nu are ce c„uta Ón fruntea Rom‚niei! V„ mul˛umesc.

Iusein Ibram

#86421

Doamn„ pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Am ascultat cu surprindere interven˛ia reprezentantului minorit„˛ii armene din Rom‚nia. Domnia sa s-a referit de la aceast„ Ónalt„ tribun„ la o problem„ care Ói consider„ drept victime pe str„mo∫ii s„i din Anatolia de acum 80 de ani.

Dup„ opinia noastr„, acest gest reprezint„ o Óncercare de a crea disensiuni Óntre minorit„˛ile na˛ionale, inclusiv Óntre cea turc„ ∫i armean„ din Rom‚nia, ceea ce poate conduce la daune Ón imaginea intereselor generale ale ˛„rii, tocmai Ón ajunul intr„rii sale Ón Europa. De altfel, Ón primii ani ai democra˛iei noastre, dup„ anul 1989, un Ónalt membru al comunit„˛ii armene se adresase tot de la aceast„ tribun„ Ón acest scop, dar primise r„spunsul cuvenit.

Dac„ astfel se tot repet„ un astfel de demers, consider„m c„ ∫i la noi, la r‚ndul nostru, ca membri ai minorit„˛ii turce din Rom‚nia, precum ∫i Ón calitatea noastr„ de urma∫i naturali ai turcilor otomani, suntem obliga˛i s„ lu„m atitudine Ómpotriva oric„rei acuza˛ii, pentru lini∫tea ∫i odihna str„mo∫ilor no∫tri, tot din Anatolia ∫i tot din acele timpuri.

Œn realitate, a∫a-numitul genocid armean istoric nu a existat, de∫i armenii de pretutindeni l-au transformat Óntr-o adev„rat„ obsesie, merg‚nd p‚n„ la fanatism. Pentru a-∫i dovedi adev„rul lor, comunit„˛ile armene s-au oprit Ón timp asupra unei date, din 24 aprilie 1915, care de fapt se refer„ la cu totul altceva dec‚t fenomenul presupus de armeni.

Œntr-adev„r, de 90 de ani Óncoace, armenii din toat„ lumea nu au putut demonstra existen˛a unui genocid armean, pentru simplul fapt c„ Ón istoria Imperiului Otoman ∫i Ón arhivele turce∫ti nu s-a g„sit nici un document oficial care s„ incrimineze o astfel de masacrare din Turcia acelor timpuri. A∫a se explic„ ∫i din documentele unor frunta∫i dintre cei mai fanatici ai acestei comunit„˛i, de exemplu domnul profesor Richard Hovanesian, de la Universitatea din Los Angeles, Denis Papazian, Leo Sarkisian ∫i al˛ii. Mai mult, la Congresul Mondial privind Problemele Armenilor, ˛inut la München Ón 1982, profesorul Hovanesian declara: îGenocidul armean nu a putut fi dovedit juridic. Acest genocid nu este

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005 valabil.“ De fapt, ∫i termenul lui a expirat. Observa˛iile profesorului Hovanesian se sus˛in prin faptul c„ cercet„rile de p‚n„ acum nu au scos la iveal„ gropile comune ale popula˛iilor musulmane din nordul ∫i estul Anatoliei Ón Primul R„zboi Mondial ca urmare a masacrelor s„v‚r∫ite de armeni Ónrola˛i Ón armata ˛arist„, cu care Ónaintase Ón centrul Anatoliei. A∫a rezult„ ∫i din rapoarte militare ale generalilor ru∫i de atunci.

F„r„ s„ d„m cifre, care dep„∫esc un milion de turci disp„ru˛i, men˛ion„m faptul c„ exist„ volume Óntregi de documente ∫i fotografii cu gropi comune, tocmai Ón regiunile respective ∫i din anii men˛iona˛i. Œn acest context, to˛i anali∫tii ∫i-au pus Óntreb„ri legitime: unde sunt gropile comune ale armenilor de care se spune c„ au fost uci∫i?

Nu este cazul s„ mai amintim aici privilegiile de care s-au bucurat armenii de-a lungul Imperiului Otoman, fa˛„ de alte comunit„˛i cre∫tine, ocup‚nd chiar func˛ii de ambasadori, parlamentari, mini∫tri, cu o patriarhie armean„ Ónfiin˛at„ de sultanul Mohamed al II-lea, imediat dup„ cucerirea Constantinopolului, de la 1453, care de sute de ani func˛ioneaz„ ∫i ast„zi. De asemenea, c‚nd milioane de turci mureau pe c‚mpurile de lupt„ pentru ap„rarea teritoriului lor, inclusiv al fi„rilor Rom‚ne atacate de state europene, membrii comunit„˛ilor armene erau scuti˛i de serviciul militar ∫i-∫i vedeau Ón continuare numai de comer˛ul ∫i afacerilor lor.

Œn aceast„ problem„, un singur lucru este adev„rat: dup„ declan∫area Primului R„zboi Mondial, armatele ˛ariste, Ómpreun„ cu armenii trecu˛i de partea Rusiei, au ocupat o mare parte a Anatoliei de Nord. Astfel, trupele otomane au fost nevoite s„ lupte nu numai cu adversarii din fa˛a lor, dar ∫i cu grupurile armene din spatele frontului, care au creat dificult„˛i. Atunci, Guvernul otoman a fost obligat la str„mutarea unor p„r˛i din popula˛ia armean„ din spatele frontului spre zonele mai Óndep„rtate din sud-estul Anatoliei, care atunci se Óntindeau Ón tot Orientul Apropiat. Desigur c„ Ón acest demers s-au ivit neajunsuri, dar Ón nici un caz nu poate fi tratat ca un genocid, dup„ interpret„rile de ast„zi ale acestor fenomene.

De altfel, statisticile de dinainte ∫i dup„ Primul R„zboi Mondial demonstreaz„ f„r„ putin˛„ de t„gad„ c„ cei mai mul˛i dintre armenii considera˛i disp„ru˛i apar Ón Siria, Liban sau alte p„r˛i din Orientul Apropiat, iar popula˛ia armean„ din nord-estul Anatoliei, zon„ Ón care mul˛i s-au retras Ómpreun„ cu trupele ˛ariste, au crescut p‚n„ la dublare.

Œn Óncheiere, ne exprim„m convingerea c„ membrii Parlamentului Rom‚niei nu se vor l„sa antrena˛i Ón declara˛ii retorice la care a f„cut apel onoratul reprezentant armean, dar f„r„ un suport documentar. Opinia noastr„ este c„ Ón Parlamentul Rom‚niei, ca fiind cea mai Ónalt„ institu˛ie de Óncredere a poporului rom‚n ∫i a minorit„˛ilor na˛ionale din cadrul s„u, printre care ∫i comunit„˛ile turc„ ∫i armean„, Óncerc„rile de dezbinare a acestor rela˛ii din partea unor interven˛ii nu pot altera buna convie˛uire a tuturor membrilor care alc„tuiesc Rom‚nia de azi, liber„, democrat„ ∫i tolerant„.

V„ mul˛umesc.

Mircia Giurgiu

#91976

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Stima˛i colegi, titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este îS„pt„m‚na nemul˛umirilor sindicale“.

Dup„ cum se ∫tie, s„pt„m‚na trecut„ a fost marcat„ de trei mi∫c„ri sindicale: a salaria˛ilor din Compania Na˛ional„ îPo∫ta Rom‚n„“, luni, 18 aprilie 2005, cea a angaja˛ilor de la C.F.R., vineri, 22 aprilie 2005. Œn plus, joi, 21 aprilie a.c., Federa˛ia Na˛ional„ a Sindicatelor din Agricultur„, Alimenta˛ie, Tutun ∫i Servicii Conexe îAgrostar“, afiliat„ la B.N.S., a pichetat Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

Protestele declan∫ate s„pt„m‚na trecut„ au la baz„ o serie de nemul˛umiri. Principala revendicare se refer„ la majorarea salariilor, Ón condi˛iile Ón care toate pre˛urile cresc Ón fiecare lun„ ∫i se aliniaz„ la cele europene, Ón timp ce salariile r„m‚n la acela∫i nivel, adic„ foarte sc„zut. Mai mult dec‚t at‚t, alte nemul˛umiri ale membrilor Federa˛iei Na˛ionale a Sindicatelor din Agricultur„, Alimenta˛ie, Tutun ∫i Servicii Conexe îAgrostar“, afiliat„ la B.N.S., vizeaz„ distrugerea serelor, dintre care le amintim pe cele de la Oradea, Bra∫ov, Codlea, C‚mpia Turzii etc., ceea ce a condus la pierderea locurilor de munc„, precum ∫i problemele ap„rute la Societatea Comercial„ îTrei Brazi“ — S.R.L. Ón Insula Mare a Br„ilei.

Protestatarii din cadrul Companiei Na˛ionale îPo∫ta Rom‚n„“ au solicitat o cre∫tere salarial„ de 16%, iar cei din cadrul C.F.R. au intrat Ón grev„ de avertisment, pentru dou„ ore, Ón vederea ob˛inerii unei cre∫teri de 10% la salariu, a 20 de tichete de mas„ lunar ∫i a Ómbun„t„˛irii condi˛iilor de munc„.

Trebuie subliniat faptul c„ greva salaria˛ilor de la Compania Na˛ional„ îPo∫ta Rom‚n„“ a paralizat distribuirea coresponden˛ei, a pensiilor ∫i a aloca˛iilor, precum ∫i Óncasarea facturilor pentru utilit„˛i. Œn condi˛iile Ón care angaja˛ii C.F.R. vor intra Ón grev„ general„ nu vor mai fi asigurate o serie de servicii mai mult dec‚t necesare. Dat„ fiind importan˛a acestor ramuri ale economiei, este nevoie ca solicit„rile sindicali∫tilor s„ fie onorate pentru a preÓnt‚mpina alte mi∫c„ri de protest.

A∫adar, sunt probleme foarte serioase cu care se confrunt„ salaria˛ii din Rom‚nia, iar nerezolvarea acestora poate s„ duc„ la ac˛iuni de protest, din nou, dup„ Pa∫ti.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ se apropie expirarea ultimatumului adresat autorit„˛ilor rom‚ne pentru eliberarea ziari∫tilor din Irak, Ómi exprim speran˛a c„ ziari∫tii rom‚ni se vor Óntoarce Ón via˛„, teferi ∫i s„n„to∫i acas„.

Ion Mocioalc„

#94831

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se nume∫te îGuvernul arunc„ firimituri sinistra˛ilor“.

Reac˛ia Cabinetului T„riceanu fa˛„ de evenimentele dramatice provocate de inunda˛iile din vestul ˛„rii este

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005 una evident inert„. Fa˛„ de gravitatea celor Ónt‚mplate, mini∫trii acestui Guvern, mai ales cei implica˛i direct, dau dovad„ de un _dolce far niente_ cel pu˛in ciudat.

Œn condi˛iile Ón care Guvernul Adrian N„stase a alocat pentru jude˛ul Cara∫-Severin sume consistente, iar la capitolul îAjutoare de urgen˛„“, aproape 200 de miliarde de lei Ón patru ani, acum, Executivul actual, Ón aceste condi˛ii dramatice, a aprobat pu˛in peste dou„ miliarde de lei. Dou„ miliarde pentru cele mai grave inunda˛ii din istoria Cara∫-Severinului!

Avem Ón acest jude˛ din sud-vestul ˛„rii pagube estimate p‚n„ Ón prezent la cel pu˛in 780 de miliarde lei, ceea ce este de departe o sum„ foarte mare. Cum vor rezolva timizii, ca s„ ne exprim„m a∫a, mini∫tri ai Cabinetului T„riceanu aceast„ situa˛ie?

Ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale Gheorghe Flutur a survolat ieri din elicopter Cara∫Severinul, Ón mare fug„, venind din Timi∫ ∫i pogor‚nd c‚teva minute Ón dou„, trei localit„˛i afectate. Le-a promis oamenilor care nu mai au case c‚˛iva metri cubi de lemn, dar numai celor care nu mai au nimic din agoniseala de o via˛„, dup„ care a plecat.

Ministrul mediului, doamna Sulfina Barbu, se afl„ plecat„ ∫i dumneaei la o expozi˛ie Ón Germania, c‚nd sud-vestul ˛„rii este sub ape, iar premierul T„riceanu este pe pist„, c‚nd la carting, c‚nd pe motociclet„.

Este greu s„ cuantifici astfel de atitudini, s„ Óncerci s„ le dai vreun sens. Ceea ce este cert, Óns„, este c„ Guvernul actual este complet dep„∫it de situa˛ie. Luat de valul semn„rii Tratatului de aderare, Executivul uit„ c„ Ón Rom‚nia, care vrea s„ devin„ european„, mii de oameni nu mai au case, nu mai au culturi, au r„mas sub cerul liber.

Deci, domnilor guvernan˛i, ave˛i grij„ de Rom‚nia, de rom‚nii care v-au adus la putere, dac„ vre˛i s„ mai ave˛i pe cine integra Ón Europa.

Mul˛umesc.

Tiberiu B„rbule˛iu

#97485

## Mul˛umesc.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Semnarea Tratatului de aderare la Uniunea European„ de c„tre Rom‚nia, ieri, la Luxemburg, reprezint„ un pas istoric ∫i uria∫ al ˛„rii noastre Ón drumul s„u c„tre civiliza˛ia ∫i valorile occidentale. Acest moment este ∫i o recunoa∫tere a m„surilor structurale adoptate Ón cele patru luni de Guvernul T„riceanu pentru Óndeplinirea angajamentelor europene asumate de ˛ara noastr„.

Dup„ consumarea momentului istoric de ieri, iat„ c„ ini˛iativele guvernamentale de reform„ economic„ ∫i integrare european„ sunt recunoscute ∫i de Fondul Monetar Interna˛ional. Rela˛iile cu aceast„ institu˛ie revin

pe un f„ga∫ normal, promi˛„tor, Ón sensul finaliz„rii unui nou acord, dup„ ce dezechilibrele economice ∫i situa˛ia l„sat„ de P.S.D au Óngreunat negocierile la Ónceputul acestui an. Cred c„ opinia public„ trebuie s„ ∫tie de ce s-a ajuns aici.

Acordul cu F.M.I. a fost negociat de fostul Executiv condus de P.S.D, iar actualul Guvern a depus ∫i depune toate eforturile pentru respectarea ˛intelor macroeconomice stabilite, ca o garan˛ie Ón vederea ader„rii ∫i dezvolt„rii unei economii s„n„toase. Numai c„ Ón 2004, an electoral, Guvernul N„stase a Ónc„lcat o serie de prevederi din acord ∫i a determinat dezechilibre economice, cu efecte negative asupra bugetului din anul 2005, care au for˛at actualul Guvern s„ ia m„suri de ajustare economic„.

Œn timpul guvern„rii trecute, a fost Óncurajat consumul, dep„∫indu-se limitele pe care le putea suporta economia rom‚neasc„ ∫i care fuseser„ convenite cu F.M.I. O parte dintre cre∫terile salariale acordate de fostul Guvern dup„ luna octombrie a anului trecut nu au fost incluse Ón bugetul pentru 2005, Ón ultimul trimestru din 2004 fiind efectuate cheltuieli din bugetul acestui an. Fostul Cabinet condus de Adrian N„stase nu a pus Ón practic„ 27 de m„suri asumate prin acordul cu F.M.I. ™apte dintre acestea reprezint„ criterii de performan˛„, care pot pune Ón pericol desf„∫urarea Acordului deoarece vizeaz„ p„strarea echilibrului macroeconomic, ˛inta deficitului bugetar ∫i a deficitului cvasifiscal.

Aceste m„suri cruciale pentru reforma economic„, dar nepopulare, nu au fost adoptate Ón 2004 pentru c„ promovarea lor ar fi stricat imaginea ∫i capitalul fostului partid de guvern„m‚nt Ón an electoral.

Ca atare, la Ónceputul anului, Guvernul T„riceanu a fost practic obligat s„ corecteze derapajele economice ale fostului Executiv, astfel Ónc‚t s„ fie asigurate condi˛iile pentru dezvoltarea economic„ ulterioar„. Guvernul nu a uitat nici de angajamentele asumate prin Programul de guvernare, promov‚nd reforma fiscal„, recalcularea pensiilor ∫i legile propriet„˛ii.

Doamnelor ∫i domnilor,

Dovada angajamentelor Guvernului ∫i a m„surilor de reform„ economic„ a fost dat„ ieri prin semnarea Tratatului de aderare. Am convingerea c„ aceste m„suri vor contribui la reconstruc˛ia economiei rom‚ne∫ti ∫i la asigurarea macrostabilit„˛ii economice, situa˛ie care va corespunde at‚t intereselor Rom‚niei, c‚t ∫i finaliz„rii Acordului cu F.M.I.

V„ mul˛umesc.

Aurel Vainer

#100741

Doamn„ pre∫edinte,

Stimate colege ∫i stima˛i colegi deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îO hot„r‚re guvernamental„ care a perturbat lumea afacerilor“.

Œn Monitorul Oficial nr. 136 din 14 februarie 2005, Partea I, s-a publicat, cu nr. 95, Hot„r‚rea Guvernului Rom‚niei pentru modificarea ∫i completarea Hot„r‚rii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005 Guvernului nr. 799/1990 privind recunoa∫terea Ónfiin˛„rii unor camere de comer˛ ∫i industrie teritoriale jude˛ene.

Apari˛ia acestei hot„r‚ri a Guvernului a st‚rnit Ón r‚ndul membrilor Camerei de Comer˛ ∫i Industrie a Rom‚niei ∫i a Municipiului Bucure∫ti, comercian˛i, respectiv persoane fizice ∫i juridice care au aderat la statutul Camerei, precum ∫i camere de comer˛ ∫i industrie teritoriale, a∫a cum se prevede Ón Decretul-lege nr. 139/1990, nedumeriri ∫i proteste, din urm„toarele motive:

1. Camera de Comer˛ ∫i Industrie a Rom‚niei ∫i a Municipiului Bucure∫ti a func˛ionat ∫i func˛ioneaz„ pe baza statutului adoptat Ón unanimitate Ón adunarea general„ a membrilor s„i din 18 iulie 2002, cu participan˛i din toate categoriile mai sus men˛ionate.

Œn consecin˛„, Camera de Comer˛ ∫i Industrie a Rom‚niei nu poate func˛iona Ón temeiul hot„r‚rilor ∫i al statutului aprobat Ón adunarea general„ a camerelor de comer˛ ∫i industrie teritoriale din 23 septembrie 2002. A∫a prevede Hot„r‚rea Guvernului nr. 95/2005. Cu alte cuvinte, hot„r‚rile ∫i statutul adoptate Óntr-o asemenea reuniune, nelegal convocat„ ∫i cu participarea doar a componentei camere teritoriale, nu poate fi considerat„ ca fundament juridic pentru desf„∫urarea activit„˛ii Camerei de Comer˛ ∫i Industrie a Rom‚niei, invocat Ón alin. 1(2) din Hot„r‚rea Guvernului nr. 95/2005.

De altfel, ilegalitatea adun„rii generale la care m-am referit a fost confirmat„ ∫i de hot„r‚ri succesive ale instan˛elor judec„tore∫ti.

2. Caracterul Camerei de Comer˛ ∫i Industrie a Rom‚niei este clar definit Ón Decretul-lege nr. 139/1990, ca îorganiza˛ie neguvernamental„, autonom„ ∫i de utilitate public„“.

Œn aceste condi˛ii apare cel pu˛in de neÓn˛eles faptul c„, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 95/2005, Guvernul Rom‚niei dispune func˛ionarea Camerei de Comer˛ ∫i Industrie a Rom‚niei pe baza statutului aprobat Ón adunarea general„ a camerelor teritoriale din 23 septembrie 2002, cu un v„dit caracter nelegal.

3. Œn ceea ce prive∫te prevederea art. 2 din Hot„r‚rea Guvernului nr. 95/1995, potrivit c„reia anexa la Hot„r‚rea Guvernului nr. 799/1990 se completeaz„ cu o nou„ pozi˛ie, îCamera de Comer˛ ∫i Industrie a Municipiului Bucure∫ti“, a ap„rut Óntrebarea fireasc„ cine a solicitat aceast„ recunoa∫tere, ∫tiut fiind faptul c„ Ón Decretul-lege nr. 139/1990 exist„ prevederea potrivit c„reia îcamerele de comer˛ ∫i industrie teritoriale se Ónfiin˛eaz„ din ini˛iativa comercian˛ilor“. Or, Ón acest caz, dup„ cuno∫tin˛ele noastre, p‚n„ la data emiterii Hot„r‚rii Guvernului nr. 95/2005 nu a existat o astfel de ini˛iativ„ a comercian˛ilor din municipiul Bucure∫ti care s„ fi cerut Ónfiin˛area unei camere de comer˛ ∫i industrie autonome, distinct„ de structura de camer„ f„r„ personalitate juridic„, existent„ Ón prezent la Camera de Comer˛ ∫i Industrie a Rom‚niei ∫i a Municipiului Bucure∫ti.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Mi-am permis s„ v„ re˛in aten˛ia cu aceast„ declara˛ie prin faptul c„ m„ simt direct implicat Ón activitatea Camerei de Comer˛ ∫i Industrie a Rom‚niei Ónc„ de la prima sa adunare general„ din luna iulie 1990, astfel Ónc‚t orice perturbare Ón lumea camerelor de comer˛ ∫i industrie, poate chiar mai clar, orice imixtiune Ón via˛a acestor organiza˛ii neguvernamentale, autonome m„ Óngrijoreaz„.

Cred Ón mod sincer c„ exist„ reale posibilit„˛i ca via˛a camerelor de comer˛ ∫i industrie din Rom‚nia s„ reintre Ón normalitate, respect‚ndu-se reglement„rile existente, Ón spiritul ∫i litera lor.

Guvernul Rom‚niei poate acorda un sprijin real Ómbun„t„˛irii ∫i dezvolt„rii activit„˛ii camerelor de comer˛ ∫i industrie prin cel pu˛in dou„ genuri de ac˛iuni:

1. ac˛iuni de mediere Óntre diferitele componente ale sistemului cameral;

2. delegarea de misiuni ∫i atribu˛ii care s„ faciliteze ∫i s„ amplifice, Ón mod real, punerea Ón valoare a resurselor de competen˛„ profesional„ ∫i de logistic„, de recunoa∫tere pe plan interna˛ional, de care se bucur„ camerele de comer˛ ∫i industrie din Rom‚nia, cu at‚t mai mult cu c‚t Ón procesul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, cu momentul de v‚rf 1 ianuarie 2007, camerele de comer˛ ∫i industrie pot ∫i trebuie s„ aduc„ contribu˛ii importante.

Œn acest cadru de referin˛„, m„ g‚ndesc ∫i la nevoia unei repara˛ii morale, dar ∫i materiale, prin modificarea legii de preluare a Registrului Comer˛ului la Ministerul Justi˛iei ∫i redarea acestuia la camerele de comer˛ ∫i industrie, a∫a cum, de altfel, se prevede la art. 5 din Decretul-lege nr. 139/1990.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Gabriela Cre˛u

#105805

Bun„ diminea˛a! Doamn„ pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Ast„zi v„ voi spune c‚teva cuvinte despre ra˛iunea cinic„.

îA fost cea mai mare manipulare de la Revolu˛ie Óncoace“, a afirmat pre∫edintele Traian B„sescu despre felul Ón care a fost redat„ Ón mass-media tragedia din 28 martie, r„pirea Ón Irak a celor trei jurnali∫ti ∫i a cet„˛eanului de origine arab„ care-i Ónso˛ea. Ast„zi n-am s„-l contrazic pe domnul pre∫edinte. Avea dreptate. Nu vrem s„ facem procese de inten˛ie, pentru c„, dac„ manipularea a fost organizat„, nu avem dovezi pentru cine a organizat-o. Putem cu u∫urin˛„, Óns„, s„ vedem cui i-a servit ∫i cui nu.

Am aflat din media, cu participarea, cel pu˛in tacit„, a autorit„˛ilor implicate Ón solu˛ionarea crizei, c„ nu este nici o leg„tur„ Óntre vizita pre∫edintelui Ón Irak ∫i r„pire. Coinciden˛a momentului este pur Ónt‚mpl„toare. Ni s-a vorbit de Ónscen„ri d‚mbovi˛ene, prin care victimele erau culpabilizate, iar toat„ povestea trecut„ Ón derizoriu.

Cu surle ∫i tr‚mbi˛e, o persoan„ acuzat„ de infrac˛iuni economice, posibil vinovat„, este arestat„ ∫i ni se spune c„ arestarea are leg„tur„ cu r„pirea. ™i, Óntruc‚t respectivul era membru al unui partid, se face aducerea vorbei despre acest partid ∫i abaterea aten˛iei este gata.

Efectele acestei manipul„ri sunt catastrofale, pentru c„ s„m‚n˛a Óndoielii strecurat„ Ón suflete a afectat ∫i bruma de solidaritate care ne face s„ fim uni˛i Ón momentele de cump„n„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005 Era nevoie s„ sprijinim public eliberarea celor r„pi˛i, s„ le protej„m ∫i Óncuraj„m familiile, pentru c„ era vorba de un moment de cump„n„.

A doua zi dup„ Congresul P.S.D. — sper„m din tot sufletul c„ aceast„ coinciden˛„ este pur Ónt‚mpl„toare — acest lucru a devenit clar. Am aflat c„ via˛a acestor oameni are un pre˛ ∫i c„ el este un pre˛ politic: retragerea trupelor rom‚ne din Irak. Un pre˛ care ar trebui pl„tit ast„zi. El nu mai poate fi separat acum de anumite accente din politica extern„ a pre∫edintelui B„sescu.

Despre aceasta Parlamentul nu a discutat Ónc„. Dar acum este t‚rziu, timpul ne preseaz„, iar unii corbi c‚nt„. Am auzit noi to˛i o mul˛ime de anali∫ti politici plini de morg„ ∫i politicieni plini de siguran˛„ care ne vorbesc de faptul c„ vie˛ile nu conteaz„, ci sunt un pre˛ pe care salvarea onoarei ∫i demnit„˛ii Ól cere. Erau, cei mai mul˛i, b„rba˛i, care au scuza de a nu fi dat niciodat„ via˛„, dar printre ei era ∫i o femeie. Nu ∫tiu, Óns„, dac„ Alina Mungiu este mam„.

Pe vremea Ón care onoarea era o valoare, era mai important„ Óntr-adev„r dec‚t via˛a, dar era o valoare individual„. Pentru a-∫i sp„la onoarea sau a o salva, oamenii se duelau ∫i unii mureau, ca urmare a unei decizii perfect ra˛ionale. Œn lumea noastr„, Ón care totul se vinde ∫i se cump„r„, onoarea este prea pu˛in o valoare individual„. A devenit, Óns„, o valoare colectiv„, a statului, care-∫i ia angajamente Ón numele unei entit„˛i abstracte, poporul. Ap„rarea onoarei este proclamat„ de unii cu o singur„ condi˛ie: s„ fie ap„rat„ cu vie˛ile altora.

Ca urmare tot a unei decizii, Óns„, perfect ra˛ionale, lumea Ón care tr„im a declarat via˛a primul dintre drepturile fundamentale ∫i lucrul cel mai de pre˛.

Ieri, cei care ne guverneaz„ ∫i-au asumat simbolic Óntregul merit al semn„rii Tratatului de aderare. Nu dorim nici Óntr-un fel s„-∫i asume ∫i Óntreaga responsabilitate a unui sf‚r∫it nedorit al acestei crize. Vrem, pur ∫i simplu, ca vie˛ile celor r„pi˛i s„ fie salvate. Cei ce pot decide trebuie s„ decid„! Solu˛ia bun„ este cea care-i va aduce vii pe cei patru oameni acas„.

Dac„ am abolit Ón aceast„ lume pedeapsa cu moartea pentru cele mai abominabile crime, nu trebuie s„ condamn„m la moarte oameni nevinova˛i, Ón numele unei ra˛iuni care se vrea de˛in„toarea adev„rului, dar nu este dec‚t o ra˛iune cinic„.

Oameni politici,

Cel mai mare dintre cinici, Diogene, spunea odat„ celui mai mare dintre Ómp„ra˛i, Alexandru Macedon: îNu lua˛i ce nu pute˛i da!“

Œn cazul nostru ar trebui s„-i urm„m exemplul. Este vorba de ni∫te vie˛i!

Ioan Ghi∫e

#110014

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„. Stimate doamne ∫i stima˛i domni deputa˛i,

Declara˛ia politic„ poart„ titlul îNecesitatea votului uninominal. Argumente pentru“.

Conform sistemului constitu˛ional ∫i legisla˛iei din Rom‚nia, dintre toate autorit„˛ile publice alese, doar pre∫edintele ˛„rii ∫i primarii sunt ale∫i prin vot uninominal.

To˛i ceilal˛i demnitari ale∫i, parlamentarii, consilierii jude˛eni ∫i cei locali, se aleg prin vot direct pe liste de partid, dar nu uninominal. Autorit„˛ile executive jude˛ene (pre∫edin˛i ∫i vicepre∫edin˛i de consilii jude˛ene), precum ∫i viceprimarii nu sunt selecta˛i uninominal de c„tre cet„˛eni, ci ei rezult„ ca urmare a negocierii dintre partide ∫i consilieri, iar Ón acest proces cet„˛enii r„m‚n spectatori.

Rezultatul este c„ jude˛ele ∫i prim„riile sunt conduse de cele mai multe ori de persoane pentru care cet„˛enii nu au dat mandat pentru a conduce executiv ∫i pentru a-i reprezenta.

Orice sondaj de opinie efectuat dup„ 1990 demonstreaz„ c„ mai pu˛in de 10% dintre cet„˛eni au Óncredere Ón partide ∫i Ón politicieni. Majoritatea cet„˛enilor sunt de p„rere c„ demnitarii ale∫i nu reprezint„ cum trebuie interesele comunit„˛ilor jude˛ene ∫i locale, iar sistemul nu prezint„ alternative.

Simpatia cet„˛enilor pentru un lider na˛ional de partid sau pentru dou„, trei idei vagi ale unei ideologii Ói face pe aleg„tori s„ opteze Óntre partide la votul pentru Parlament, pentru consiliile jude˛ene sau locale. A∫a se trezesc cet„˛enii aleg„tori c„, f„r„ s„ vrea, au promovat prin votul lor, pe lista de partid preferat, o serie de persoane incompetente sau corupte, care au reu∫it Ón interiorul partidului s„-∫i c‚∫tige prin diferite mijloace, chiar ∫i mai pu˛in oneste, un loc eligibil pe list„.

Esen˛a este c„ cet„˛enii aleg„tori, cei care pl„tesc ∫i suport„ efectele sistemului politic, tocmai ei nu decid cine s„ fie cei care s„ Ói conduc„ ∫i s„ Ói reprezinte. Practic, la fel ca ∫i Ón comunism, partidul decide cine dintre membrii s„i va ob˛ine un loc eligibil ∫i nu decid cet„˛enii.

Sistemul de selec˛ie a demnitarilor na˛ionali, jude˛eni ∫i locali sufer„ de o lips„ major„! Principii fundamentale, precum cel al r„spunderii individuale ∫i cel al reprezentativit„˛ii directe, lipsesc de la baza sistemului de selec˛ie ∫i alegere a parlamentarilor, a consilierilor jude˛eni ∫i a consilierilor locali.

De fapt, Ón Rom‚nia, persoanele care exercit„ func˛ii publice Ón cadrul autorit„˛ilor deliberative la orice nivel, na˛ional, jude˛ean sau local, sunt impuse cet„˛enilor de c„tre partide. O dat„ ale∫i, principala grij„ a acestor demnitari este s„ serveasc„ Ónt‚i partidul care i-a pus pe list„ pe un loc eligibil ∫i abia apoi mai conteaz„ ∫i cet„˛enii aleg„tori ∫i problemele lor.

Oric‚t de slab ar presta un demnitar ales Óntr-un for deliberativ ∫i oric‚t ar dezam„gi el cet„˛enii aleg„tori de-a lungul mandatului, dac„ ∫i data viitoare partidul Ól pune pe un loc eligibil pe list„, respectivul demnitar este reales, spre dezam„girea cet„˛enilor, dar Ón interesul partidului care l-a promovat ∫i Ón interesul personal al celui ales.

Acest vot pe liste de partid constituie una dintre cauzele principale ale corup˛iei perpetuate Ón cadrul clasei politice. Solu˛ia este ca toate persoanele care se aleg Ón func˛ii publice, pentru Parlament, consilii jude˛ene, consilii locale, s„ fie alese uninominal, chiar dac„ pe list„ de partid.

Œn acest fel, cet„˛enii Ó∫i vor alege ei, direct din lista partidului, doar persoanele preferate. Aceste persoane, o dat„ alese, vor ∫ti c„ au ajuns Ón func˛ie ∫i Ón demnit„˛i publice doar prin votul cet„˛enilor, ∫i nu doar prin voin˛a partidului. Œn acest fel, r„spunderea ale∫ilor va fi Ónt‚i fa˛„ de cet„˛eni ∫i abia apoi fa˛„ de partidul care i-a pus pe lista de candida˛i. Astfel se vor consolida democra˛ia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005 direct„ ∫i reprezentativ„, precum ∫i Óncrederea cet„˛enilor fa˛„ de partide.

Ale∫ii vor fi mai responsabili ∫i mai motiva˛i s„ serveasc„ Ónt‚i interesele generale ale cet„˛enilor, ale comunit„˛ilor jude˛ene ∫i locale ∫i abia apoi interesele partidului ∫i ale lor personale. Partidele vor fi interesate s„ selecteze ∫i s„ promoveze pe liste persoane valoroase ∫i care se bucur„ de Óncrederea cet„˛enilor, pentru c„ doar a∫a aleg„torii vor vota persoane de pe lista partidului. Mai multe voturi uninominale exprimate pentru candida˛ii de pe lista unui partid vor consfin˛i Ón mod direct o putere mai mare pentru partidul respectiv. Acest sistem de alegere uninominal„ va face partidul ∫i pe ale∫ii s„i mai responsabili fa˛„ de aleg„tori.

R„spunderea individual„ ∫i reprezentativitatea direct„ sunt principii fundamentale care consolideaz„ democra˛ia ∫i statul de drept. Aceste principii, dac„ sunt aplicate, leag„ mai direct pe cei ale∫i de aleg„tori lor.

Trebuie ca Ón Rom‚nia s„ Ónceteze ascunderea politicienilor la umbra votului pe list„, f„r„ r„spundere individual„ ∫i direct„ fa˛„ de aleg„tori. Trebuie ca sistemul de alegeri al demnitarilor la orice nivel s„ dea satisfac˛ie Ónt‚i de toate cet„˛enilor aleg„tori ∫i contribuabili la sistemul structurii puterii de stat ∫i abia apoi s„ mul˛umeasc„ pe prestatorii de servicii politice, adic„ partidele ∫i politicienii lor.

Doar cre∫terea r„spunderii individuale a ale∫ilor fa˛„ de cet„˛eni va contribui la cre∫terea Óncrederii cet„˛enilor Ón partide, Ón politicieni ∫i va contribui la reducerea corup˛iei. Acest scop are o singur„ ∫i bun„ solu˛ie: votul uninominal pentru toate func˛iile ∫i demnit„˛ile publice alese (parlamentari, consilieri jude˛eni, pre∫edin˛i ∫i vicepre∫edin˛i de consilii jude˛ene, consilieri locali, primari ∫i viceprimari).

Cine respinge votul uninominal Ónseamn„ c„ simte c„ nu are valoare politic„ pentru reprezentarea direct„ a cet„˛enilor ∫i fuge de r„spunderea personal„.

Dac„ o persoan„ este valoroas„ profesional, ea Ó∫i va putea g„si loc Óntr-o func˛ie public„ Ón cadrul structurilor de stat numite de c„tre puterea politic„.

O dat„ cu integrarea european„ este timpul ca partidele ∫i politicienii s„ serveasc„ Ónt‚i cet„˛enii aleg„tori ∫i abia apoi s„-∫i vad„ ∫i de alte interese.

Este timpul r„spunderii individuale, este timpul sistemului de alegere al demnitarilor prin vot uninominal! Mul˛umesc.

Vasile Pu∫ca∫

#116469

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,

Œn interven˛ia mea de ast„zi m„ voi referi la semnarea Tratatului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, prin care, ieri, practic, s-a finalizat o etap„ foarte important„, institu˛ional„, ∫i sper„m foarte cur‚nd s„ fie ∫i legal„, a ader„rii.

Suntem la un pas de a deveni membri deplini ai Uniunii Europene ∫i aceasta trebuie salutat de c„tre to˛i, pentru c„ este un succes al Rom‚niei ∫i nu este

succesul, neap„rat, al unui Guvern. Dac„ negocierile au Ónceput Ón timpul Guvernului Is„rescu, ele s-au derulat ∫i s-au finalizat de c„tre Guvernul N„stase ∫i a avut onoarea s„ semneze Guvernul T„riceanu.

Dar, dincolo de aceasta, a∫ vrea s„ aten˛ionez chiar de acum, diminea˛a, la c‚teva ore dup„ ce s-a semnat tratatul, c„ ieri deja au fost primite de noi semnale foarte importante ∫i foarte dure la ceea ce ne a∫teapt„ de acum.

Dac„ lu„m Ón considerare numai mesajul Stoiber Ón leg„tur„ cu Tratatul de aderare, cu con˛inutul lui, dar mai ales Ón leg„tur„ cu credibilitatea pe care o are Rom‚nia Ón capacitatea de a se preg„ti pentru aderare pentru momentul 2007, doamnelor ∫i domnilor colegi, mi-am permis tocmai de aceea s„ atrag aten˛ia tuturor institu˛iilor c„ nu s-a terminat procesul de preg„tire pentru aderare, c„ nu suntem Ón Uniunea European„ ∫i c„ Ón toamn„ vom vedea realitatea pe care o a∫tept„m cu to˛ii ∫i sper„m s„ fie bun„.

Dar, pentru aceasta, pentru ca raportul de monitorizare din toamn„ s„ fie acceptabil de c„tre institu˛iile comunitare, este nevoie ca noi s„ ne concentr„m pe politici interne, ∫i nu pe politici externe. Faptul c„ aproape Óntreg Guvernul ieri s-a dus la Luxemburg denot„ c„ se concepe Ónc„ aceast„ preg„tire pentru aderare ca o ac˛iune de politic„ extern„. Or, vom vedea c„ una este procesul de ratificare care ne a∫teapt„ ∫i alta este preg„tirea pentru aderare pe care trebuie s„ o facem noi Ón∫ine aici, la noi acas„.

Nu a∫ vrea s„ insist asupra temelor pe care trebuie s„ le continu„m Ón preg„tire, dar ridic c‚teva probleme. Nu am v„zut Ónc„ o Strategie a dezvolt„rii rurale, a∫a cum se a∫teapt„ ∫i cum deja este Ónt‚rziat, pentru c„ ea a Ónceput s„ se lucreze de anul trecut, iar tema aceasta a agriculturii ∫i dezvolt„rii rurale este stringent„.

Nu am v„zut Ónc„ ni∫te evalu„ri, n-a∫ zice optimiste, dar realiste, la consecin˛ele modific„rii Codului fiscal, a∫a cum s-au petrecut la Ónceputul acestui an. Nu citez aici Fondul Monetar Interna˛ional, ci oamenii de afaceri, care ne sanc˛ioneaz„ pentru aceast„ conduit„.

Sper ca Óntre institu˛iile de administrare ∫i institu˛iile de execu˛ie ale justi˛iei s„ existe o cooperare, pentru ca reforma s„ se Ónt‚mple de-adev„ratelea Ón domeniul justi˛iei, pentru c„ altminteri vor fi doar strategii pe h‚rtie, pe care nu le vom putea deconta Ón toamn„, atunci c‚nd, a∫a cum am spus, raportul de monitorizare ne va bate la u∫„.

™i, de aceea, mai ridic o problem„ ∫i v„ atrag aten˛ia, doamnelor ∫i domnilor colegi. Se discut„ de viitoarea rectificare a bugetului, sper ca ∫i Guvernul s„ vin„ cu o propunere, iar, Ón ceea ce ne prive∫te, Partidul Social Democrat, vom urm„ri ca aceast„ rectificare s„ nu urm„reasc„ absolut numai himere ∫i proiecte demagogice ∫i doctrinare, ci, Ón primul r‚nd, s„ aib„ Ón vedere priorit„˛ile preg„tirii pentru aderare a Rom‚niei la Uniunea European„. Acest proiect de rectificare a bugetului va fi unul dintre semnalele cele mai clare de modul Ón care noi Ón˛elegem s„ pornim imediat dup„ semnarea Tratatului de aderare la munc„, pe care trebuie s„ o continu„m.

Nu cred c„ este pentru nimeni o del„sare, nu cred c„ este pentru nimeni o invita˛ie la euforie, ci semnarea Tratatului de aderare, ieri, trebuie s„ fie pentru noi, a∫a cum v„ spuneam, Ónc„ un semnal foarte important c„ avem foarte mult de lucru ∫i c„, pentru a fi Ón 1 ianuarie 2007

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005 Ón Uniunea European„ ∫i pentru ca cet„˛enii s„ beneficieze ca membri ai Uniunii Europene, trebuie s„ muncim foarte mult acum, la anul ∫i Ón anii care vin. V„ mul˛umesc.

Cristian Silviu Bu∫oi

#120797

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Evenimentul semn„rii Tratatului de aderare este ∫i subiectul scurtei mele declara˛ii politice.

Stima˛i colegi, Stima˛i reprezentan˛i ai mass-media,

Semnarea Tratatului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ reprezint„ cu adev„rat un eveniment istoric pentru ˛ara noastr„, integrarea european„ fiind, f„r„ s„ folosesc vorbe mari, unul dintre momentele cele mai importante ale istoriei noastre. Sigur c„ acest eveniment este nu numai un motiv de bucurie ∫i Óncredere pentru destinul european al ˛„rii noastre, dar ∫i o Óncurajare ferm„ pentru continuarea reformelor, care trebuie Ón final s„ transforme societatea rom‚neasc„ Ón una cu adev„rat democratic„, statul rom‚n Óntr-un stat de drept, ∫i economia rom‚neasc„ Óntr-o economie de pia˛„ concuren˛ial„ ∫i prosper„.

Fac aceast„ declara˛ie politic„ nu numai pentru a marca, Ón mod simbolic, ca ∫i t‚n„r politician care are onoarea de a face parte din Parlamentul ˛„rii sale, acest moment istoric, ci ∫i pentru a sublinia r„spunderea imens„ pe care o avem p‚n„ la 1 ianuarie 2007, data la care Rom‚nia ar trebui s„ devin„ membr„ a Uniunii Europene. Din acest moment nu ne mai putem permite nici un derapaj, nici o Ónt‚rziere de la punerea Ón aplicare a reformelor necesare integr„rii noastre.

Parlamentul are datoria de a sus˛ine politic toate acele m„suri ale Guvernului necesare Óndeplinirii condi˛iilor calendarului integr„rii. Guvernul are datoria de a pune Ón aplicare toate angajamentele luate Ón fa˛a oficialilor europeni, iar societatea rom‚neasc„ trebuie s„ Ón˛eleag„ c„ reformele impuse de integrarea ˛„rii noastre Ón Uniunea European„ vor fi Ón final Ón beneficiul nostru, al tuturor cet„˛enilor acestei ˛„ri.

Integrarea european„ este f„r„ doar ∫i poate meritul rom‚nilor care au Ón˛eles c„ Rom‚nia trebuie s„ aib„ un destin european, al politicienilor responsabili din toate for˛ele politice care au militat sincer Ón to˛i ace∫ti ani pentru integrarea european„, f„r„ a putea fi revendicat„ de una sau de alta dintre for˛ele politice.

f n Óns„ s„ subliniez faptul c„ percep˛ia oficialilor din Parlamentul European sau din Comisia European„ fa˛„ de Rom‚nia s-a Ómbun„t„˛it sensibil Ón ultimele luni. Am fost martor Ón Parlamentul European la dezbaterile dinaintea votului pentru aderarea Rom‚niei ∫i Bulgariei ∫i am ascultat aprecierile pozitive ale parlamentarilor europeni fa˛„ de hot„r‚rea Guvernului Rom‚niei de a pune Ón aplicare programele de reform„ a administra˛iei ∫i a justi˛iei, c‚t ∫i fa˛„ de m„surile luate de Guvern Ón lupta anticorup˛ie.

Reformele economice ini˛iate de Guvernul condus de domnul C„lin Popescu-T„riceanu se bucur„, de asemenea, de aprecierea oficialilor europeni.

Stima˛i colegi,

Integrarea european„ este o dorin˛„ puternic„ a majorit„˛ii cov‚r∫itoare a rom‚nilor ∫i va schimba via˛a noastr„, a tuturor. Depinde acum doar de noi ∫i de voin˛a noastr„ ferm„ de reformare, pentru ca acest vis s„ devin„ realitate la 1 ianuarie 2007.

V„ mul˛umesc.

Gheorghe Chiper

#124667

Doresc, prin aceast„ declara˛ie, s„ semnalez indiferen˛a ∫i nep„sarea guvernan˛ilor fa˛„ de problemele reale, deosebit de grave, cu care se confrunt„ zeci de mii de oameni, ca urmare a calamit„˛ilor naturale manifestate de aproximativ dou„ s„pt„m‚ni Ón sud-vestul ˛„rii. Concret, este vorba de precipita˛iile deosebit de abundente c„zute Ón ultima perioad„ care, concomitent cu topirea z„pezilor, au determinat Ón zona amintit„ debite istorice pe cursurile r‚urilor, neÓnregistrate p‚n„ Ón prezent, care au provocat inunda˛ii catastrofale, dar ∫i b„ltiri pe zeci de mii de hectare, distrugeri de gospod„rii, pierderi de animale ∫i imense pagube materiale.

Œn jude˛ul Arad, inunda˛iile provocate de Mure∫, Cri∫ul Alb ∫i, Ón foarte mare m„sur„, de afluen˛ii acestora, au afectat peste 8.000 hectare terenuri arabile, ocupate cu culturi sau ogoare, la care se adaug„ zeci de mii de hectare cu b„ltiri, f„r„ posibilit„˛i de evacuare, ceea ce a afectat culturile de cereale p„ioase ∫i face imposibil„ Ónc„ mult timp Óns„m‚n˛area culturilor, afect‚nd decisiv produc˛ia agricol„ a acestui an.

Au fost afectate drumuri na˛ionale ∫i jude˛ene Ón zona localit„˛ilor Alma∫, Behei, Cesus„u, Milova, B‚rzava ∫i altele. Mijloacele de transport public nu au mai circulat, afect‚nd Óntreaga popula˛ie din zon„ ∫i, Ón mod deosebit, elevii naveti∫ti, care au fost nevoi˛i s„ parcurg„ pe c„i ocolite, pe jos, mul˛i kilometri zilnic, pentru a frecventa cursurile ∫colilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005 Surprinz„tor, una dintre cele mai afectate localit„˛i ca urmare a calamit„˛ilor este chiar municipiul Arad, ∫i nu din cauza rev„rs„rii Mure∫ului, cum ar fi tentat s„ cread„ oricine, ci a imposibilit„˛ii evacu„rii apelor pluviale acumulate ca urmare a lipsei sistemului de canalizare. Œn acest mod, au fost afectate peste 150 de locuin˛e Ón cartierele Bujac, ™ega ∫i Gr„di∫te, Ón care canalizarea lipse∫te sau este nefunc˛ional„, rezolvarea c„reia a constituit moned„ electoral„ pentru c‚∫tigarea Prim„riei Municipiului Arad de c„tre P.D.

Œn aceste condi˛ii, este cu totul de neÓn˛eles lipsa de interes, de preocupare sau chiar ∫i numai de participare afectiv„ fa˛„ de necazurile oamenilor din partea reprezentan˛ilor Guvernului, Ón sensul de a se deplasa imediat Ón zonele afectate, ∫i nu dup„ 10 zile, s„ constate problemele ∫i s„ stabileasc„ ce este de f„cut pentru a nu mai avea de suferit din astfel de fenomene.

Cum se poate caracteriza atitudinea ministrului mediului ∫i apelor care, ∫tiind situa˛ia din ˛ar„, a preferat s„ plece Ón voiaj Ón vestul Europei, f„r„ griji ∫i probleme? Cum poate fi caracterizat„ pozi˛ia primului-ministru care a aprobat o asemenea plecare, c‚nd Ón ˛ar„ sunt astfel de probleme? Ca s„ nu mai spunem c„ delega˛ia Rom‚niei la manifest„rile de semnare a Tratatului de aderare la Uniunea European„, conform mass-media, este format„ din circa 60 de persoane, Ón timp ce Bulgaria s-a limitat la 7 persoane! Din banii cheltui˛i puteau fi ajuta˛i sinistra˛ii.

Am convingerea c„ electoratul va Ón˛elege foarte cur‚nd c„ nu a votat ce trebuia s„ voteze ∫i va reac˛iona Ón consecin˛„.

Dan Hora˛iu Buzatu

#127834

îSemnarea Tratatului de aderare la Uniunea European„, o zi istoric„ pentru Rom‚nia“

Documentul semnat ieri, 25 aprilie 2005, de c„tre pre∫edintele Rom‚niei, Traian B„sescu, Ómpreun„ cu primul-ministru C„lin Popescu-T„riceanu, ministrul de externe Mihai R„zvan Ungureanu ∫i negociatorul-∫ef al Rom‚niei cu Uniunea European„, Leonard Orban, va influen˛a decisiv ∫i ireversibil istoria ˛„rii noastre. Deschiderea por˛ilor Uniunii Europene este meritul poporului rom‚n. Œn acela∫i timp, este un rezultat al asum„rii eforturilor ∫i sacrificiilor necesare pentru Ómplinirea unui vis de decenii. Din p„cate, lipsa voin˛ei politice ∫i indecizia ne-au f„cut s„ pierdem timp, s„ r„t„cim Ón tranzi˛ie.

De data aceasta, nu am mai ratat ∫ansa istoric„ oferit„. Votul acordat Ón favoarea ader„rii Rom‚niei de c„tre Parlamentul European la data de 13 aprilie 2005 a reprezentat un cec Ón alb pe care actuala administra˛ie de la Bucure∫ti l-a primit pentru realiz„rile de p‚n„ Ón prezent, dar mai ales pentru asumarea responsabilit„˛ii de a repara erorile s„v‚r∫ite Ón anii fostei guvern„ri. Este adev„rat, urm„torii pa∫i pe care trebuie s„-i facem p‚n„ la ob˛inerea statutului de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene sunt extrem de importan˛i. Justi˛ia, nivelul corup˛iei ∫i modernizarea administra˛iei r„m‚n probleme la care, Ómpreun„, va trebui s„ g„sim solu˛ii.

Reforma sistemului judiciar este o prioritate. Cet„˛enii Rom‚niei sunt primii care resimt tarele unui sistem viciat de influen˛a politicului, cei mai mul˛i dintre ace∫tia av‚nd sentimentul c„ tr„iesc Óntr-o ˛ar„ Ón care actul de justi˛ie este dirijat Ón beneficiul unor adev„rate clanuri politice, dominate de interese obscure. Amintesc aici

îstenogramele ru∫inii“ de la ∫edin˛ele P.S.D., penibile ∫i chiar penale, a∫ putea spune, unde dosarele adversarilor politici erau înegociate“. Doamna senator Rodica St„noiu are suficiente motive pentru a privi cu jen„ la perioada Ón care a fost ministru al justi˛iei.

Guvernul N„stase nu a f„cut altceva dec‚t s„ ridice fenomenul corup˛iei la rag de etalon Ón Europa, acest lucru fiind men˛ionat Ón rapoartele de ˛ar„. Gravele cazuri de corup˛ie din administra˛ie, semnalate cu insisten˛„ de mass-media, au fost ignorate, trec‚ndu-se cu vederea repetatele Ónc„lc„ri ale legii de c„tre clientela de partid. Aceste lucruri s-au Ónt‚mplat Ón timp ce structurile administrative erau supuse unei politiz„ri furibunde Ónc„ de la Ónceputul guvern„rii P.S.D. ∫i p‚n„ Ón ultimele zile, c‚nd fosta putere a fost m„turat„ de c„tre Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Culmea, Ón ciuda acestui adev„r dureros, reprezentan˛ii fostului partid de guvern„m‚nt au mai avut tupeul de a striga îHo˛ii!“ Óntr-o mo˛iune e∫uat„. A fost spre binele Rom‚niei c„ electoratul a decis c„ o schimbare politic„ radical„ poate elimina riscul bloc„rii drumului c„tre U.E.

Sunt convins c„ angajamentele asumate vor fi respectate, iar data de 1 ianuarie 2007 va Ónsemna o Ómplinire a eforturilor de p‚n„ acum ∫i, mai ales, a celor din perioada care ne mai desparte de acea dat„.

Dac„ la 11 februarie 1945 am fost v‚ndu˛i la Ialta, acum, dup„ semnarea Ón Luxemburg a Tratatului de aderare, Rom‚nia a fost r„scump„rat„ de c„tre Europa. Istoria ne-a f„cut dreptate.

Dan Mihai Marian

#131113

Declara˛ie politic„: îAderarea Rom‚niei la Uniunea European„ ∫i c‚inii f„r„ st„p‚n“.

Stima˛i colegi deputa˛i, probabil, majoritatea dintre dumneavoastr„ vor sus˛ine declara˛ii politice care s„ marcheze semnifica˛ia deosebit„ a semn„rii Tratatului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„. Acest lucru reprezint„ o ini˛iativ„ politic„ demn„ de toat„ lauda. Œns„ eu a∫ dori s„ v„ aduc Ón aten˛ie c‚teva aspecte privind modul Ón care unii primari din jude˛ul Vaslui Ón˛eleg s„ se comporte cu cet„˛enii care nu Ómp„rt„∫esc opiniile lor privind administrarea treburilor locale.

Œn legislatura trecut„, c‚t s-a aflat la putere, P.S.D. a demarat o ampl„ campanie de racolare a primarilor opozi˛iei, prin intimid„ri ∫i amenin˛„ri de tot felul, constr‚ngeri financiare ∫i presiuni politice. P.S.D. a reu∫it s„ racoleze Óntr-un singur an 534 de primari din municipii, ora∫e ∫i comune. Dac„ Ón 2000 P.S.D. avea 35,5% din num„rul total al primarilor, Ón iunie 2001 ponderea acestora a ajuns la 53,6%, iar Ón anul 2003, la 64,4%. P.S.D. a c‚∫tigat Ón 2000 alegerile pentru func˛ia de primar Ón 1.050 de localit„˛i ∫i a ajuns Ón 2003 s„ conduc„ 1.947, dublu fa˛„ de 2000.

Œn legislatura prezent„, nemaiav‚nd p‚rghiile politice ∫i administrative de amenin˛are ∫i ∫antaj, unii baroni locali ai P.S.D., cum sunt ∫i cei din jude˛ul Vaslui, Ó∫i Óncurajeaz„ ale∫ii locali s„ ac˛ioneze represiv Ómpotriva cet„˛enilor care Óndr„znesc s„ le conteste modul de administrare a comunei sau, pur ∫i simplu, au p„reri diferite. Œn comuna Hoceni, primarul P.S.D. a dep„∫it de mult limitele bunului-sim˛. Œn loc s„-∫i pun„ probleme de genul cum va afecta aderarea Rom‚niei la U.E. situa˛ia gospod„riilor individuale bazate pe produc˛ie de subzisten˛„, acesta fug„re∫te opozan˛ii politici cu ma∫ina, mut„ st‚lpii de electricitate din fa˛a caselor celor care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005 simpatizeaz„ cu Alian˛a D.A. P.N.L.-P.D., trimite bile˛ele anonime Ón care Ói amenin˛„ pe cei pe care Ói b„nuie∫te c„ au votat cu adversarii s„i politici la alegerile din 2004. Acest primar care se manifest„ de parc„ ar fi un c‚ine f„r„ st„p‚n a instituit de capul lui ∫i o tax„ de salubritate pe care o folose∫te pentru a-∫i intimida adversarii. Celor care Ó∫i transport„ gunoiul menajer cu atelajele proprii le deverseaz„ gunoi Ón fa˛a por˛ii, dup„ care Ói amendeaz„.

C‚nd nu se afl„ Ón comunele pe care le conduc, ace∫ti primari ai P.S.D., Ón c‚rd„∫ie cu cei ai P.P.R.M., toac„ banii contribuabililor pe tot felul de deplas„ri Ón str„in„tate sub obl„duirea pre∫edintelui Consiliului Jude˛ean Vaslui, Corneliu Bichine˛, ∫i a vicepre∫edintelui, Dumitru Buzatu, chipurile pentru a se instrui Ón materie de administra˛ie public„ local„. Œn tot acest timp, la biroul meu parlamentar sosesc tot felul de sesiz„ri, pl‚ngeri ∫i peti˛ii ale cet„˛enilor nemul˛umi˛i de atitudinea acestor primari.

Sper ca noua conducere a P.S.D., care nu mai pridide∫te Ón a-∫i afirma ata∫amentul fa˛„ de valorile europene, s„ ia atitudine fa˛„ de astfel de abuzuri ∫i s„-i sanc˛ioneze pe to˛i cei care fac parte din propriul partid ∫i care se comport„ precum c‚inii f„r„ st„p‚n. Sunt sigur c„ pute˛i face acest lucru. Sunte˛i un partid de mase ∫i care, ca orice astfel de partid, ave˛i o ierarhie de fier care controleaz„ foarte eficient structurile locale. Prin urmare, v„ rog s„ utiliza˛i posibilit„˛ile coercitive oferite de propria ierarhie de partid Ón direc˛ia civiliz„rii ∫i democratiz„rii comportamentului politic ∫i a practicilor administrative aberante ale propriilor ale∫i, care nu pricep c„ suntem Ón anul de gra˛ie 2005, an Ón care Rom‚nia face un pas decisiv spre aderarea sa la Uniunea European„.

Gheorghe Dragomir

#134837

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

S„pt„m‚na trecut„, dou„ evenimente majore privind societatea rom‚neasc„ mi-au st‚rnit interesul ∫i totodat„ indignarea.

Primul se referea la felul cum suntem noi, rom‚nii, privi˛i de o parte a opiniei publice occidentale din momentul accept„rii de c„tre Parlamentul European a procedurilor de aderare a ˛„rii noastre la Uniunea European„. Manifest„ri xenofobe sau critici dure reflectate Ón cotidiene europene au trezit un resentiment la adresa imigran˛ilor ∫i a na˛iunii rom‚ne.

Pentru a v„ l„muri asupra acestei chestiuni, doresc s„ v„ amintesc faptul c„ Ón ultima vreme a ap„rut un site antirom‚nesc care promoveaz„ injurii la adresa modului de navigare pe Internet a cet„˛enilor rom‚ni. De asemenea, Ón discotecile din Spania se ascult„ melodii cu caracter rasist, Óndreptate at‚t asupra cet„˛enilor rom‚ni care lucreaz„ Ón aceast„ ˛ar„, c‚t ∫i asupra na˛iunii rom‚ne, ca principal„ vinovat„ pentru existen˛a acestor imigran˛i.

Œn mass-media, capul de afi∫ l-a de˛inut cotidianul german îDer Spiegel“, care a criticat Ón termeni destul de p„rtinitori ∫i nedrep˛i aderarea Rom‚niei la structurile europene, specific‚nd c„ ˛ara noastr„ nu este suficient de preg„tit„ pentru integrare. Modul de abordare al cotidianului german privind Rom‚nia ne inoculeaz„ imaginea unei ˛„ri din lumea a treia, corupt„ ∫i s„rac„, ceea ce nu corespunde realit„˛ilor rom‚ne∫ti.

Œn acest sens, propun s„ lu„m Ón considerare at‚t comentariile care apar la adresa cet„˛enilor rom‚ni, c‚t ∫i

a Rom‚niei, ca stat european, ∫i s„ suger„m forurilor europene s„ ia atitudine fa˛„ de reac˛iile denigratoare ap„rute Ón presa din unele ˛„ri occidentale (îDer Spiegel“ sau comentariile din site-ul web www.antiromanian.org).

Al doilea eveniment se refer„ la alegerile din Partidul Social Democrat. Delega˛ii la congresul acestui partid l-au desemnat pe domnul Mircea Geoan„ Ón func˛ia de pre∫edinte. Œn acest sens, s-a f„cut un prim pas spre reformarea imaginii fostului partid de guvern„m‚nt. Sper„m ca aceast„ schimbare s„ nu fie o minune care s„ ˛in„ doar trei zile. S„ nu uit„m c„ celelalte dou„ func˛ii de conducere sunt de˛inute de persoane controversate ale istoriei social-democra˛ilor. Œn fruntea P.S.D. se afl„ totu∫i ∫i persoane care au fost ∫i Ón vechea conducere, cum ar fi Adrian N„stase sau Miron Mitrea, ceea ce pune un mare semn de Óntrebare asupra reform„rii principalului partid de opozi˛ie.

Cred, Óns„, c„ Ón noua formul„ de conducere P.S.D. ar trebui s„ dovedeasc„ faptul c„ este un partid socialdemocrat european nu doar Ón form„, ci ∫i Ón fond ∫i s„ Ónve˛e s„ aib„ o atitudine pozitiv„ la adresa actualei puteri. Sper ca Ómpreun„ cu noul pre∫edinte P.S.D. s„ fac„ Ón Parlamentul Rom‚niei o opozi˛ie constructiv„, necesar„ at‚t aplic„rii reformelor ini˛iate de Guvernul T„riceanu, c‚t ∫i respect„rii cerin˛elor de integrare european„.

Dorinel Urs„rescu

#137740

Din p„cate, nu putem s„ nu observ„m faptul c„ Ón Rom‚nia mai exist„ Ónc„ mult de lucru Ón sistemul judiciar. Exist„ Ónc„ magistra˛i ∫i procurori instrui˛i Ón purul stil comunist, obedien˛i, capete plecate, microbi ai acestui sistem, persoane care nu sunt deloc oarbe precum justi˛ia ∫i au capacitatea de a Ónclina balan˛a Ón partea corup˛iei. Tribunalele ∫i judec„toriile din ˛ar„ func˛ioneaz„ precum ni∫te S.R.L.-uri din care libertatea ∫i dreptatea se cump„r„ ca la pia˛„.

Din p„cate are de pierdut dreptatea ∫i cred c„, Ón cea mai mare m„sur„, au de pierdut oamenii, cet„˛enii, cei care se lovesc de interesele unora care Ómpart dreptatea cu telefonul Óntr-o m‚n„ ∫i cu cealalt„ Óndreptat„ Ón mod subtil c„tre buzunare.

Reforma din sistemul judiciar ne-a pus cele mai mari probleme ∫i Ón cazul ader„rii ˛„rii noastre la Uniunea European„, clauza de salvgardare put‚nd fi activ„ Ón cazul nerespect„rii obliga˛iilor asumate Ón procesul de negociere la acest capitol.

Astfel, trebuie salutat„ ini˛iativa Ministerului Justi˛iei de a nu face nici un pas Ónapoi Ón lupta pentru cur„˛area sistemului justi˛iei, pentru o justi˛ie eficient„ ∫i, implicit, pentru reducerea nivelului corup˛iei, Ón special cel de la nivel Ónalt, corup˛ie ce a afectat din plin sistemul justi˛iei rom‚ne∫ti ∫i a Óngreunat reforma sa.

Strategia de reform„ Ón justi˛ie conceput„ de actualul Guvern urm„re∫te realizarea unui sistem judiciar independent, impar˛ial, credibil ∫i eficient. Aceasta implic„ restructurarea institu˛ional„, reformarea mentalit„˛ilor care stau la baza func˛ion„rii sistemului actual, precum ∫i eforturi financiare care trebuie asumate.

Fiecare ac˛iune cuprins„ Ón prezenta strategie urm„re∫te consolidarea statului de drept ∫i a suprema˛iei legii, ob˛inerea independen˛ei puterii judec„tore∫ti, adoptarea celor mai bune practici europene legate de func˛ionarea sistemului judiciar, crearea premiselor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005 cooper„rii judiciare pentru integrarea Ón spa˛iul european de libertate, securitate ∫i justi˛ie.

Putem afirma cu t„rie c„ adev„rata reform„ a sistemului judiciar a Ónceput ∫i va continua mai ales Ón condi˛iile semn„rii Tratatului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ ∫i ale pericolului activ„rii clauzei de salvgardare, ce st„ precum sabia lui Zamolxis deasupra capului Rom‚niei. Modific„rile propuse de doamna ministru Monica Macovei pot asigura independen˛a real„ a judec„torilor ∫i procurorilor, consolid‚nd statutul ∫i rolul acestora. Se vor crea astfel condi˛ii pentru promovarea judec„torilor ∫i a procurorilor tineri ca v‚rst„ ∫i spirit ∫i numirea lor Ón func˛ii de conducere prin concurs.

Sper„m ca, m„car Ón ceasul al doisprezecelea, s„ se con∫tientizeze faptul c„ orice pas gre∫it Ón domeniul justi˛iei ∫i afacerilor interne ar putea afecta integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„. Œn acela∫i timp, o singur„ persoan„ nu poate r„zbate ∫i reforma un sistem caracterizat de corup˛ie. Pe l‚ng„ sprijinul necondi˛ionat acordat de c„tre Guvern, doamna Monica Macovei are nevoie ∫i de sprijin parlamentar.

Petre Popeang„

#142635

## Domnilor colegi,

A vorbi Ón Parlamentul Rom‚niei pe tema s„r„ciei Ón care se zbate majoritatea popula˛iei ˛„rii este unul dintre cele mai triste demersuri pe care le pot face, dar, din p„cate, nu am solu˛ii alternative.

Pretutindeni Ón lume, grija pentru ocrotirea v‚rstnicilor, de a le asigura o existen˛„ lini∫tit„ ∫i un trai decent, a dep„∫it dimensiunile vie˛ii politice ∫i a intrat Ón con∫tiin˛a na˛ional„. Guvernele tuturor ˛„rilor dezvoltate acord„ prioritate problemelor cu care se confrunt„ persoanele de v‚rsta a treia Ón scopul Ómbun„t„˛irii continue, sub toate aspectele, a condi˛iilor de via˛„ a acestora.

Din p„cate, Ón Rom‚nia, Ón ciuda multitudinii problemelor cu care se confrunt„ ast„zi v‚rstnicii, a faptului c„ prin complexitatea ∫i gravitatea lor toate aceste probleme r„m‚n Ón continuare cu statut de perenitate, forurile decizionale, Ón special structurile guvernamentale, manifest„ o inadmisibil„ ∫i condamnabil„ indiferen˛„ fa˛„ de o abordare constructiv„ a fenomenului de s„r„cie a acestei categorii sociale.

Œn una dintre s„pt„m‚nile trecute, reprezentan˛i ai Comitetului consiliului v‚rstnicilor Gorj au prezentat parlamentarilor gorjeni unele dintre gravele probleme cu care se confrunt„, insist‚nd, Ón special, pe lipsa surselor minime necesare unui trai decent, lipsa din farmacii a medicamentelor gratuite ∫i compensate, modul selectiv de recalculare a pensiilor ∫i altele.

Pensionarii gorjeni au solicitat parlamentarilor sprijin pentru amendarea unor articole din Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor, care s„ permit„ men˛inerea nomenclatorului medicamentelor de uz uman existent Ón luna decembrie 2004 ∫i compensarea medicamentelor cu 90%, a∫a cum a fost stabilit prin Decizia Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate nr. 391 din 4 august 2004. S-a mai solicitat, de asemenea, descentralizarea unor servicii sociomedicale pentru v‚rstnici, suplimentarea locurilor Ón institu˛iile ∫i c„minele de asisten˛„ social„ ∫i de b„tr‚ni ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, indexarea pensiilor cu 7% pe anul 2005, conform prevederilor art. 81 din Legea nr. 19/2000.

Dac„ situa˛ia social„ a pensionarilor nu se va schimba, vom asista, Ón premier„ dup„ 1989, la mitinguri ∫i mar∫uri de protest ale acestora, adev„rate manifest„ri ale umilin˛ei, ale disper„rii ∫i neputin˛ei umane. Ce poate fi mai trist dec‚t s„-˛i vezi p„rin˛ii, fo∫tii dasc„li, conduc„torii de structuri economice sau militare m‚hni˛i ∫i umili˛i c„ nimeni nu le ascult„ p„surile, nevoi˛i s„ organizeze ac˛iuni de protest pentru a supravie˛ui? P‚n„ mai ieri f„uritori de bunuri materiale sau creatori de valori spirituale, pensionarii reprezint„, Ón prezent, categoria social„ cea mai grav afectat„, victime ale politicii pronun˛ate de toate structurile aflate la putere. Pentru ei, pensionarii, nu numai via˛a, dar ∫i moartea a devenit un lux mult prea costisitor. Pensia medie reprezint„, ast„zi, doar 35% din venitul mediu salarial, adic„ mult mai pu˛in dec‚t un minimum necesar. Pensionarii, care renun˛aser„ de mai mult„ vreme la achizi˛ionarea de bunuri de folosin˛„ Óndelungat„, ∫i-au diminuat treptat, p‚n„ la eliminare, cheltuielile pentru nevoile spirituale, spectacole, filme, ziare ∫i c„r˛i, limit‚nd la strictul necesar cheltuielile pentru nevoile zilnice: alimente, medicamente, Ómbr„c„minte ∫i Ónc„l˛„minte. Œn fa˛a umilin˛ei ∫i mizeriei Ón care Ó∫i duc via˛a milioane de astfel de cet„˛eni din Rom‚nia am obliga˛ia moral„ s„ adresez tuturor parlamentarilor rug„mintea de a ne uni eforturile, g‚ndurile ∫i sentimentele pentru salvarea acestui segment al popula˛iei de spectrul s„r„ciei.

Sunt necesare m„suri care s„ amelioreze via˛a tuturor categoriilor de pensionari de stat sau a celor din r‚ndurile ˛„r„nimii, militari ∫i alte categorii, oameni care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005 au crezut ∫i poate mai cred Ónc„ Ón promisiunile f„cute at‚t Ón campania electoral„, c‚t ∫i dup„ fiecare schimbare de Guverne. Lipsa unei strategii economice g‚ndite pe termen lung, bazat„ pe un suport tehnic real ∫i o analiz„ temeinic„, a avut ca finalitate apari˛ia nonperforman˛elor economice Ón toate domeniile, cu efecte negative ∫i asupra nivelului de trai al pensionarilor.

Declara˛ia politic„ de ast„zi se dore∫te a fi un semnal de alarm„ fa˛„ de o situa˛ie extrem de grav„ ∫i trebuie Ón˛eleas„ ca un demers adresat guvernan˛ilor, pentru a le reaminti obliga˛ia respect„rii promisiunilor preelectorale pe baza c„rora au ajuns la putere ∫i necesitatea punerii Ón practic„ a acestora.

Dumitru Avram

#147208

Din 1978, c‚nd a fost pus„ Ón func˛iune, Uzina de Valorificare a Cenu∫ilor de Pirit„ din Turnu-M„gurele, unitate recunoscut„ pentru performan˛ele realizate Ón ceea ce prive∫te concentratele de aur, argint ∫i cupru provenite din aceste de∫euri, singura de acest fel din Europa, a salvat ora∫ul de prezen˛a sufocant„ a aproape 3 milioane tone cenu∫i de pirit„ produse Ón cele 4 linii de acid sulfuric ale combinatului chimic din localitate. Aceste cantit„˛i ar fi sufocat pur ∫i simplu malul st‚ng al Dun„rii ∫i ar fi secat p„m‚ntul, sco˛‚nd din circuitul productiv toate suprafe˛ele de teren acoperite de asemenea de∫euri deosebit de periculoase. Prin prelucrarea lor au fost produse 2,1 milioane tone minereu de fier sub form„ de pelete, 4.800 tone de cupru, 1.800 tone zinc, 1.400 kilograme aur ∫i 145.000 kilograme argint.

Acum, c‚nd Ón imediata vecin„tate se fac preg„tiri pentru noua linie de feribot ce va lega peste 16 luni Turnu-M„gurele de localitatea bulgar„ Nicopole, merit„ reamintit c„ aceast„ uzin„ se afl„ la un moment de r„scruce, cu personalul disponibilizat Ón propor˛ie de 80% — din cei aproape 500 de angaja˛i au mai r„mas vreo 80 —, nemaiput‚ndu-se bucura de subven˛iile acordate de la bugetul de stat. Cele 83 de miliarde prev„zute au fost blocate de Consiliul Concuren˛ei, aduc‚ndu-se drept argument anumite prevederi ale U.E., care Ón nici un caz nu credem c„ Óncurajeaz„ poluarea.

Œn situa˛ii similare se afl„ localitatea Valea C„lug„reasc„, cu o îbomb„“ de 3.000.000 tone cenu∫i de pirit„, Ómpr„∫tiate pe vreo 20 de hectare, ∫i N„vodari, Constan˛a, cu 2.000.000 tone, c„rora li se adaug„ cele 600.000 de tone r„mase Ón uzina de la Turnu-M„gurele. Ca s„ nu mai vorbim de faptul c„ o parte dintre fabricile din ˛ar„ folosesc cenu∫i de pirit„ Ón re˛eta prepar„rii cimentului, de∫i acestea con˛in Ón ele arseniu.

La Turnu-M„gurele se aplic„ cea mai eficient„ tehnologie, KOWA-SEIKO, pentru prelucrarea cenu∫ilor de pirit„. Uzina se afl„ la cea de-a treia tentativ„ de privatizare, dar n-a reu∫it s„ trezeasc„ dec‚t interesul celor care i-au Ónlocuit pe geamba∫ii de cai de alt„dat„ de prin Vla∫ca.

Dac„ nu vor fi rezolvate astfel de probleme, iar autorit„˛ile locale ∫i ministrul de resort se vor situa la distan˛„ de ghemurile birocra˛iei ∫i adierea prafului de pirit„, risc„m s„ compromitem frumosul g‚nd despre colaborarea rom‚n„-bulgar„, exprimat de premierul Simeon de Saxa-Coburg-Gotha, cu ocazia inaugur„rii lucr„rilor pentru noua linie de feribot care va lega cele dou„ maluri ale Dun„rii.

A∫tept„m un r„spuns urgent Ón acest sens de la doamna Sulfina Barbu, ministrul mediului ∫i gospod„ririi apelor.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Ioan Aurel Rus

#149905

îUn punct de vedere“ Domnule pre∫edinte, Doamnelor si domnilor colegi,

De∫i abia ajuns la putere, îpatrulaterul negru“ nu se dezminte. Ofensiva Ómpotriva muncitorilor, concretizat„ prin schimbarea Codului muncii, Ói transform„ pe cei care muncesc Ón simple unelte cuv‚nt„toare, cu drepturi restr‚nse, la discre˛ia patronilor.

Drepturile ∫i libert„˛ile democratice, Ón acceptul reglement„rilor interna˛ionale, sunt ca ∫i inexistente, av‚nd Ón vedere faptul c„ ac˛iunile sindicatelor nu favorizeaz„ sau Ómbun„t„˛esc situa˛ia muncitorilor.

Aici ne izbim de o mare dilem„: cine Ói ap„r„ pe ace∫ti oropsi˛i ai soartei? Liberalii? Œn nici un caz! P.D.-i∫tii, care dup„ firm„ apar˛in st‚ngii, dar Ón fond nu au nimic comun cu aceast„ parte a societ„˛ii? P.U.R.-i∫tii? U.D.M.R-i∫tii? A∫!

Pentru a putea demonstra ipocrizia ∫i fariseismul celor de la putere, manifestate prin sloganuri despre drepturile ∫i libert„˛ile democratice, facem apel la ceea ce se nume∫te Declara˛ia universal„ a drepturilor omului.

Œn con˛inutul acesteia, la art. 23 se stipuleaz„ dreptul la munc„ al oric„rei persoane, la alegerea muncii sale, condi˛ii echitabile ∫i satisf„c„toare de munc„, c‚t ∫i ocrotirea Ómpotriva ∫omajului, precum ∫i salariu egal la munc„ egal„.

O importan˛„ deosebit„ o are punctul 3, care Ónt„re∫te ideea c„ îOrice om care munce∫te are dreptul la o retribu˛ie echitabil„ ∫i satisf„c„toare care s„-i asigure at‚t lui, c‚t ∫i familiei sale o existen˛„ conform„ cu demnitatea uman„ ∫i completat„, la nevoie, prin alte mijloace de protec˛ie social„“.

Un aspect deosebit de important Ól constituie dreptul muncitorului de a-∫i ap„ra interesele prin intermediul sindicatelor, a c„ror menire nu este aceea de a se transforma Ón anexe ale unor partide politice sau ale patronilor.

De∫i generoasa declara˛ie este mai mereu pe buzele tuturor, este at‚t de departe de realitatea din ˛ara noastr„! Œn acest sens, putem aduce ca argument con˛inutul alin. 1 al art. 25: îOrice om are dreptul la un nivel de trai care s„-i asigure s„n„tatea ∫i bun„starea lui ∫i a familiei sale, cuprinz‚nd hrana, Ómbr„c„mintea, locuin˛a, Óngrijirea medical„, precum ∫i serviciile sociale necesare...“ etc.

Iat„ o scurt„ incursiune asupra a ceea ce au reprezentat unele partide Ón istoria Rom‚niei, a raporturilor sale cu cei ce muncesc, a drepturilor democratice despre care vorbesc. Œn 1924, Ón spiritul unei false democra˛ii existente Ón perioada interbelic„, este interzis P.C.R. printr-o ordonan˛„ militar„. Dar ce ne facem cu a∫a zisa Lege M‚rzescu din luna decembrie a aceluia∫i an? Sub falsa aparen˛„ a reprim„rii unor infrac˛iuni ce vizau ordinea public„, aceasta califica delictele politice ca fiind de drept comun, ajung‚ndu-se astfel la un feti∫ al democra˛iei. O situa˛ie similar„ s-a Ónt‚mplat Ón perioada guvern„rii C.D.R. din 1996—2000, dar ∫i Ón toate guvern„rile postdecembriste.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005 Cu certitudine, beneficiarii a∫a-numitei Revolu˛ii din Decembrie 1989 nu sunt altceva dec‚t o mafie politic„ comunist„, Ón simbioz„ perfect„ cu alta ˛ig„neasc„, subordon‚nd statul rom‚n din toate punctele de vedere: politic, economic, administrativ etc.

Declara˛ia universal„ a drepturilor omului ar trebui s„ stea permanent Ón aten˛ia celor care conduc destinele statelor ∫i ale oamenilor. Legile pe care le adopt„ un stat cu preten˛ii democratice de respectare a drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛ene∫ti trebuie s„ respecte normele prev„zute, Ón caz contrar pot ap„rea fenomene sociale haotice sau organizate Ómpotriva patronilor, a legisla˛iei statale, a Ónse∫i ordinii instituite Ón stat, a Guvernelor. Œn acest context, cel de-al doilea considerent principal dintre cele 7 stipulate Ón motivarea Declara˛iei face apel la f„urirea unei lumi Ón care fiin˛ele umane s„ fie eliberate de team„ ∫i de mizerie, proclamat„ drept cea mai mare aspira˛ie a oamenilor.

Un al treilea considerent prev„zut Ón acest document adoptat de O.N.U Ón 1948 dispune exact ceea ce calc„ Ón picioare P.N.L., dar ∫i P.D.: î...este esen˛ial ca drepturile omului s„ fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul s„ nu fie silit s„ recurg„ la revolt„, ca solu˛ie extrem„, Ómpotriva tiraniei ∫i asupririi“.

F„r„ nici o inten˛ie de rea-credin˛„, f„r„ o interpretare altfel dec‚t Ón spiritul ∫i litera Declara˛iei, din enun˛ul celui de-al treilea considerent se Ón˛elege c„ are dreptul la revolt„ cel supus asupririi sau tiraniei.

Faptul c„ at‚t liberalii, c‚t ∫i pedi∫tii rom‚ni au Ónclina˛ii spre asuprire ∫i represiune ne-o dovedesc cele Ónt‚mplate la Stoene∫ti Ón perioada guvern„rii C.D.R., din care f„ceau parte acelea∫i partide politice, cu diferen˛a c„ P.N.fi.C.D. a fost Ónlocuit cu P.U.R.

Un lucru este cert: pentru a putea supravie˛ui perioadei actuale, cu sindicate f„r„ nici o relevan˛„, cu legi care Óngreuneaz„ via˛a pe zi ce trece, ceea ce a mai r„mas din fosta clas„ muncitoare va trebui s„ se organizeze, va trebui s„ opteze, Ón mod legal, pentru o forma˛iune politic„ care s„-i apere interesele. Cu siguran˛„, spre un partid muncitoresc din care s„ fac„ parte at‚t intelectualii, c‚t ∫i ˛„r„nimea, mai clar spus, cei care Ó∫i c‚∫tig„ existen˛a prin munc„. Acesta se nume∫te P.P.R.M. ∫i ac˛ioneaz„ ca o form„ de ap„rare a dreptului la via˛„, la un trai demn, a∫a cum prevede Declara˛ia.

Art. 15 alin. 1 din Carta drepturilor omului, elaborat„ de Uniunea European„, precizeaz„: îToat„ lumea are dreptul la munc„ ∫i de a urma o ocupa˛ie aleas„ de bun„voie ∫i acceptat„.“ De∫i Carta cuprinde numeroase prevederi referitoare la om ∫i demnitatea lui, ne punem Óntrebarea c‚te dintre aceste drepturi vor fi cu adev„rat respectate. Un lucru este cert: respectarea acestora va conduce la o societate armonizat„.

Œns„ Ón situa˛ia Ón care majoritatea popula˛iei ˛„rii tr„ie∫te Ón s„r„cie, iar tinerii p„r„sesc ˛ara pentru un c‚∫tig consistent care s„ le asigure o via˛„ mai bun„, nu este greu de prev„zut viitorul Rom‚niei.

Cum va putea Rom‚nia s„ se integreze Ón Uniunea European„, cu un grad de corup˛ie alarmant, cu o popula˛ie Ónfometat„, cu cer∫etori de toate soiurile?

Mircea Ciopraga

#156040

Obiectul declara˛iei: îSus˛inerea pachetului de legi care reglementeaz„ proprietatea“.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor si domnilor deputa˛i,

Rom‚nia nu poate deveni cu adev„rat o ˛ar„ european„ f„r„ a rezolva integral un capitol extrem de

important ∫i, totodat„, sensibil pentru societatea rom‚neasc„, reprezentat de rezolvarea problemei propriet„˛ii.

Pe rolul instan˛elor din Rom‚nia exist„ peste un milion de litigii Ón materie funciar„ ∫i alte sute de mii de litigii Ón materie imobiliar„. Aceste situa˛ii se datoreaz„, Ón mod evident, reglementarilor legislative, ambigue sau neclare, adoptate pe parcursul perioadei de tranzi˛ie, unele f„c‚ndu-se Ón dezacord chiar cu bunul-sim˛ Ón materie de proprietate.

Reperul absolut Ón rezolvarea problemei propriet„˛ii ar fi trebuit s„-l constituie standardele europene Ón materie de proprietate, care pun proprietatea la baza sistemelor de valori.

A face referire la cine este vinovat pentru nerezolvarea timp de 15 ani a propriet„˛ii devine superfluu. Este motivul pentru care doresc ast„zi s„ sus˛in Ón fa˛a dumneavoastr„ ac˛iunea Guvernului T„riceanu, care s-a angajat, printr-un pachet de legi, s„ solu˛ioneze problema propriet„˛ii ∫i s„ restituie proprietarilor de drept imobilele ∫i terenurile preluate Ón mod abuziv de statul comunist.

Aceast„ ac˛iune are o dubl„ conota˛ie: una material„ ∫i una de repara˛ie moral„ fa˛„ de cet„˛enii c„rora li s-a Ónc„lcat dreptul fundamental la proprietate. Œn pachet sunt incluse proiecte referitoare la legile fondului funciar, restituirea propriet„˛ilor imobiliare, cadastrul general, simplificarea procedurilor privind procesele funciare ∫i la dinamizarea circula˛iei juridice a terenurilor.

Principiile care stau la baza pachetului de legi privind modificarea regimului propriet„˛ii sunt:

— regula restituirii Ón natur„ a tuturor imobilelor aflate Ón proprietatea statului la momentul adopt„rii legii;

- acordarea de desp„gubiri juste ∫i echitabile;

— desp„gubirile nu vor fi plafonate;

— interesele chiria∫ilor nu vor fi afectate, cadrul legislativ privind protec˛ia chiria∫ilor men˛in‚ndu-se integral.

Obiectivul-pilon Ón privin˛a propriet„˛ii funciare este retrocedarea integral„, Ón natur„, pe vechile amplasamente. Regula va fi retrocedarea Ón natur„ ∫i excep˛ia va fi desp„gubirea Ón bani.

Proiectul privitor la accelerarea proceselor are Ón vedere rezolvarea diferendelor existente pe rolul instan˛elor de judecat„, la ora actual„ exist‚nd peste un milion de astfel de litigii.

Principiile care stau la baza acestui pachet legislativ sunt de a face dreptate proprietarilor ∫i de a da valoare propriet„˛ii.

V„ mul˛umesc.

Ovidiu Ioan Silaghi

#161293

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

De vineri diminea˛a, din momentul Ón care rezultatul scrutinului pentru alegerea pre∫edintelui P.S.D. a consfin˛it ie∫irea din scen„ a domnului Ion Iliescu, automat, conducerea aleas„ a fostului partid de guvern„m‚nt a proclamat victoria reformei Ón partid. O parte din mass-media a ˛inut isonul acestor declara˛ii. Da˛i-mi voie s„ consider c„ nu se poate vorbi de reform„. Dac„ privim lista celor ale∫i Ón conducerea P.S.D., nu observ„m dec‚t un singur nume nou: cel al prim„ri˛ei din Sighet, Eugenia Godja, intrat„ pe cel de-al treilea loc rezervat pentru femei la nivelul vicepre∫edin˛ilor.

Œn rest, pe cine Ónt‚lnim? Opt fo∫ti mini∫tri ∫i premierul unui Guvern care, numai Ón 2004, a sacrificat, din ra˛iuni electorale, problemele legate de integrarea Ón Uniunea European„ ∫i au contribuit din plin la decizia U.E. de a introduce clauza de salvgardare, cei doi fo∫ti pre∫edin˛i ai celor dou„ Camere ale Parlamentului, care au acceptat cu senin„tate ca forul legiuitor al ˛„rii s„ devin„ o anex„ a Guvernului P.S.D., un fost secretar de stat care nu a

reu∫it s„ salubrizeze serviciile c„tre popula˛ie ∫i un fost consilier preziden˛ial.

Defil‚nd la nivelul conducerii tot cu vechea ∫i mult criticata gard„, orice tentativ„ de reform„ Ón P.S.D. devine o no˛iune pur teoretic„. Sigur, s-ar putea ca o serie de oponen˛i ai mei s„-mi repro∫eze faptul c„ nu iau Ón calcul c„ eminen˛a cenu∫ie, Viorel Hrebenciuc, un îgreu“ ca Dan Ioan Popescu nu se reg„sesc Ón echipa de conducere. Este adev„rat. Dar absen˛a lor se datoreaz„ sc„derii num„rului de vicepre∫edin˛i ∫i a jocurilor de culise din timpul congresului. Mai mult, privind pe scara ierarhic„ Ón jos, g„sim Ón propor˛ie de 95% aceea∫i garnitur„ de baroni ∫i de satrapi locali despre care nici nu mai este rost s„ coment„m ceva.

S-ar putea s„ fiu Óntrebat de ce sunt eu Óngrijorat de cine conduce ∫i cum s-au desf„∫urat alegerile din P.S.D. Am s„ explic care sunt motivele Óngrijor„rii: pentru c„ suntem acum Ón postura unei ˛„ri care trece pragul Europei ∫i nim„nui nu-i este indiferent modul Ón care se comport„ principalul partid de opozi˛ie. Pentru c„ nu doar cei de la putere trebuie s„ se alinieze cerin˛elor europene, ci ∫i reprezentan˛ii opozi˛iei.

™i mai am un motiv de mare Óngrijorare. Este vorba de o afirma˛ie din prima declara˛ie a ex-ministrului de externe, a Ónvinsului din primul tur pentru prim„ria Capitalei, Mircea Geoan„, adic„ a celui care scriptic a devenit pre∫edintele P.S.D., f„cut„ la pu˛ine minute dup„ scrutin: î...vom face multe necazuri actualei puteri“.

Ce Ónseamn„ acest lucru? Un prim semnal al reformei P.S.D.? Nu! Este un semnal clar c„ ∫i Ón continuare P.S.D. va pune Ón fa˛„ interesele de partid Ón detrimentul interesului na˛ional. Puterii nu i se pot face necazuri. Necazuri i se pot face doar Rom‚niei ∫i, mai departe, totul se va r„sfr‚nge asupra cet„˛eanului. Pentru c„, din dorin˛a de a reveni la putere, P.S.D. este gata s„ sacrifice totul ∫i s„ fac„ orice necaz, repet, nu puterii, ci Rom‚niei. ™i o astfel de declara˛ie fostul ∫ef al diploma˛iei rom‚ne o face doar cu patru zile Ónainte de semnarea Tratatului de aderare. Orice comentariu este de prisos.

Iar Ón loc de post-scriptum, tot liderii P.S.D. au declarat c„ la ultimul congres au avut loc alegeri democrate, deci concluzion„m c„ 10 ani la guvernare s-a aflat un partid nedemocratic.

V„ mul˛umesc.

Cornel Popa

#164746

A venit momentul Ón care nu ne mai putem juca cu angajamentele Ón competi˛ia european„. Pe l‚ng„ respectarea cotelor negociate de fo∫tii guvernan˛i, a calendarului de aderare, principalul pas f„cut pe drumul integr„rii este trecerea de la pomenile electorale la investi˛ii. Acestea sunt m„suri mai mult dec‚t necesare Ón vederea evit„rii perspectivei negre pentru mul˛i dintre Óntreprinz„torii agricoli, a Ónchiderii por˛ilor dup„ 1 ianuarie 2007.

Situa˛ia celor peste 4 milioane de mici gospod„rii ˛„r„ne∫ti aflate Ón pragul subzisten˛ei, respectiv transformarea gospod„riei ˛„r„ne∫ti Ón ferm„, este la momentul actual problema de fond a reformei agricole, fundamentul agriculturii de tip european fiind unul reprezentat prin exploata˛iile familiale, ∫i nu prin fermele mari sau marile exploata˛ii promovate de P.S.D., care Ón final s-au dovedit a nu fi rezistente.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005 Œn acest sens, vineri, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale a f„cut public faptul c„ Legea creditului agricol pentru investi˛ii ar putea deveni opera˛ional„ Ón aproximativ dou„ luni, ceea ce va constitui un puternic stimul Ón investi˛iile agricole. Dup„ adoptarea actului normativ va urma organizarea unei licita˛ii Ón vederea stabilirii institu˛iei financiare care va gestiona fondurile respective, valoarea total„ a sumelor care vor fi alocate produc„torilor agricoli din bugetul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, pentru acest an, fiind de circa 1.000 miliarde de lei.

Plafonul maxim pentru fiecare solicitant este de 50.000 euro, Ómprumuturile put‚nd fi acordate pe o perioad„ de p‚n„ la 10 ani, iar beneficiarii av‚nd o serie de facilit„˛i, Ón care este inclus„ ∫i o perioad„ de gra˛ie. Principalele sectoare pentru care se pot ob˛ine credite sunt viticultura, cre∫terea animalelor ∫i cultivarea plantelor, cu condi˛ia ca solicitan˛ii s„ fie Ónregistra˛i Ón registrul exploata˛iilor agricole.

Diminuarea importurilor, exploatarea poten˛ialului agricol Ón vederea rec‚∫tig„rii propriei pie˛e constituie efectele dorite ale acestor m„suri Óntreprinse ∫i, totodat„, o problem„ de maxim„ importan˛„ a guvern„rii.

Raluca Turcan

#168769

îCe avem de ascuns?“

Rom‚nia a semnat, ieri, la Luxemburg Tratatul de aderare la Uniunea European„. Este un moment important, pe care Óntreaga clas„ politic„ Ól salut„ ∫i care deschide Rom‚niei un nou orizont. Din p„cate Óns„, nu Óntotdeauna ac˛iunile politice ale unora dintre membrii Legislativului Rom‚niei sunt Ón concordan˛„ cu entuziasmul lor declarat fa˛„ de integrarea european„.

Am asistat s„pt„m‚na trecut„ la cea mai trist„ reprezenta˛ie parlamentar„ din acest mandat: amputarea Legii privind controlul averii demnitarilor de c„tre Camera superioar„ a Legislativului Rom‚niei. Prin votul exprimat, Senatul a reu∫it s„ dea o grav„ lovitur„ credibilit„˛ii Rom‚niei Ón fa˛a Uniunii Europene, Ón cel mai important moment al parcursului nostru european. Integrarea nu este un angajament al primului-ministru, al ministrului justi˛iei, al Guvernului, al unui partid politic sau al unui grup parlamentar. Este un obiectiv al Rom‚niei, care ar fi trebuit s„ uneasc„ Óntreaga clas„ politic„. Legea privind controlul averilor a creat, Óntr-adev„r, solidaritate Ón Camera superioar„ a Parlamentului. A fost Óns„ o solidaritate Ómpotriva interesului Rom‚niei, Ómpotriva transparen˛ei ∫i Ómpotriva elimin„rii premiselor corup˛iei. C‚t„ îresponsabilitate“ politic„ st„ Ón acest gest?

Corup˛ia nu se va autoeradica! Ea nu va disp„rea prin simple discursuri politice, ci prin m„suri precise, chiar dac„ noi, demnitarii, suntem primii viza˛i. Actul normativ aprobat de Guvern pentru controlul averilor este o lege bun„. Este o lege care ne face responsabili Ón fa˛a celor care ne-au votat, lucru c‚t se poate de firesc Óntr-o democra˛ie.

Œn scurt timp, vom fi chema˛i s„ ne pronun˛„m asupra acestui proiect de act normativ. Vom avea de ales Óntre a men˛ine legea la un nivel pur formal ∫i a o face cu adev„rat eficient„. Dac„ vrem s„ fim Ón Uniunea European„ Ón 2007 ∫i dac„ ne pas„ cu adev„rat de cei care ne-au trimis Ón Parlament, nu avem dec‚t o singur„ op˛iune: proiectul adoptat de Guvern, adic„ formulare mult mai extinse ale declara˛iilor de avere, care s„ pun„ la vedere at‚t patrimoniul demnitarilor, c‚t ∫i modul Ón care acesta a fost dob‚ndit. Mai mult, legea trebuie s„ men˛in„ r„spunderea penal„ fa˛„ de inexactitatea sau caracterul incomplet al declara˛iilor, pentru c„ lipsa acestei prevederi las„ loc exact acelor porti˛e de sc„pare pe care dorim s„ le elimin„m.

Fac apel la to˛i colegii mei deputa˛i, indiferent de partidul din care fac parte, s„ fac„ dovada c„ lupta Ómpotriva corup˛iei este mai mult dec‚t un angajament verbal! Avem ocazia s„ ar„t„m acel tip de solidaritate pe care Óntreaga opinie public„ Ól a∫teapt„ de la clasa politic„. S„ d„m un vot pentru responsabilitate ∫i transparen˛„, pentru c„ Rom‚nia are nevoie de aceast„ lege!

Œn momentul Ón care am decis s„ ne asum„m o func˛ie public„ am ∫tiut foarte bine c„ vom avea de dat seam„ Ón fa˛a celor care ne-au votat, inclusiv Ón ceea ce prive∫te patrimoniul pe care Ól de˛inem. Dac„ am fi avut ceva de ascuns, atunci nu am fi optat pentru statutul de persoan„ public„. Ne afl„m Óns„ Ón Parlamentul Rom‚niei ∫i a fost op˛iunea noastr„. Atunci, de ce s„ ne temem de o lege care ne oblig„ la corectitudine? Avem datoria s„ Óndrept„m o gre∫eal„ pe care au f„cut-o colegii no∫tri, pentru c„ Rom‚nia nu poate merge mai departe, ca ˛ar„ democratic„ Ón curs de aderare, cu o clas„ politic„ ce nu vrea s„ r„spund„ Ón fa˛a nim„nui ∫i care se teme de transparen˛„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005

Relu Fenechiu

#172304

Subiectul acestei declara˛ii politice — ultimele ac˛iuni ale pre∫edintelui director general al postului public de televiziune — nu reprezint„ o noutate. S-au pronun˛at ∫i al˛i colegi de-ai mei. Sunt Óns„ dator s„ reiau dintr-un alt unghi acest subiect, pentru c„ se Ónt‚mpl„ un fenomen unic Ón raporturile dintre o institu˛ie public„ ∫i organismul c„ruia Ói este subordonat„.

Dup„ ce Ón toamn„ am asistat stupefiat, Ón calitate de telespectator, la folosirea abuziv„ de c„tre domnul Valentin Nicolau a postului pe care Ól conduce Ón r„fuiala sa cu c‚˛iva parlamentari, acum constat c„ num„rul 1 din TVR recidiveaz„. ™i o face exact Ón perioada Ón care ar trebui s„ fie impar˛ial, pentru c„ TVR se afl„ sub anchet„ parlamentar„ ca urmare a numeroaselor sesiz„ri venite din interiorul postului public.

De aceast„ dat„, pre∫edintele director general al TVR s-a r„fuit cu membrii Comisiei parlamentare speciale de anchet„ ∫i evaluare a activit„˛ii TVR pe Internet, prin intermediul site-ul oficial al institu˛iei, inser‚nd mai multe comunicate ∫i scrisori deschise prin care Óncerca s„-i pun„ la punct pe ace∫tia. Mai mult, de∫i aceast„ comisie a fost constituit„ printr-o hot„r‚re a Parlamentului Rom‚niei, iar regulamentul acestei comisii a fost decis de conducerea tuturor partidelor parlamentare ∫i aprobat de Birourile permanente ale celor dou„ Camere, domnul Nicolau, printr-o prim„ scrisoare deschis„, sugera el modul Ón care s„ se fac„ audierile, consider‚nd c„ cei 15 senatori ∫i deputa˛i din toate forma˛iunile parlamentare nu pot asigura transparen˛a audierilor. Stau ∫i m„ Óntreb dac„ nu cumva domnul Nicolau are obiec˛ii privind ∫i transparen˛a parlamentar„ atunci c‚nd a fost votat de c„tre senatori ∫i deputa˛i Ón Consiliul de administra˛ie al TVR. Domnului Nicolau nu i-a fost Óndeajuns Internetul. Unul sau dou„ dintre comunicatele mali˛ioase ale TVR au fost publicate Ón regim de publicitate Ón dou„ sau trei cotidiene centrale.

Œmi pun ∫i v„ pun ∫i dumneavoastr„ urm„toarea Óntrebare: de c‚nd ∫i Ón ce ˛ar„ se mai Ónt‚mpl„ a∫a ceva, ∫i anume ca un Parlament sau un grup de parlamentari s„ fie tras la r„spundere chiar de c„tre cei care se afl„ sub controlul acestuia? Pentru a nu genera vreo confuzie, atrag aten˛ia c„ una este s„ critici, Óntr-o ∫tire sau Óntr-un reportaj, activitatea parlamentar„, adic„ un fapt normal de pres„, ∫i alta este s„ conte∫ti prin comunicate publice unele decizii ∫i hot„r‚ri cu putere de lege care pun Ón aplicare controlul parlamentar, control stipulat ∫i de Constitu˛ie.

Pentru a v„ face o imagine privind tonul comunicatelor, am s„ v„ reproduc un citat, aten˛ie!, dintre cele mai inofensive, dintr-un comunicat al TVR: îAfirma˛ia doamnei Raluca Turcan referitoare la necesitatea de a identifica urgent solu˛ii pentru ca mandatul Societ„˛ii Rom‚ne de Radio ∫i Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune s„ fie Óndeplinite Ón conformitate cu cerin˛ele ∫i a∫tept„rile cet„˛enilor este un nou exemplu de antepronun˛are.“ Cred c„ numai cine este de rea-credin˛„ poate afirma c„ exprimarea doamnei Turcan seam„n„ cu o antepronun˛are.

Nu vreau s„ spun mai multe, pentru c„ a∫tept rezultatele comisiei de anchet„.

Am ∫i un post-scriptum. Nu numai Parlamentul este criticat pe Internet, ci ∫i Ministerul Finan˛elor. De ce? Pentru c„ a Óndr„znit s„ reduc„ o serie din aloca˛iile TVR, ˛in‚nd cont c„ postul public a anun˛at un profit copios. Redau un pasaj din atacul la adresa ministerului: îMemorandumul propus de c„tre Ministerul Finan˛elor Publice con˛ine neadev„ruri. Œns„∫i argumenta˛ia, care spune c„ propunerea urm„re∫te s„ ob˛in„ o gestionare mai bun„ a banului public prin cointeresarea celor dou„ institu˛ii, este fals„. M„sura propus„ pare a fi o dovad„ a incapacit„˛ii Ministerului Finan˛elor Publice de a g„si surse viabile pentru a echilibra bugetul statului, apel‚nd astfel la solu˛ii disperate...“

Stima˛i colegi, v„ las pe dumneavoastr„ s„ comenta˛i limbajul folosit Ón comunicatul TVR.

Romic„ Andreica

#176276

îTovar„∫ilor de la P.S.D.“

A∫ dori s„ Ómi Óncep prezenta declara˛ie politic„ cu un mesaj de condolean˛e pentru familia parlamentarului de Suceava, Octav Cozm‚nc„, cu at‚t mai mult cu c‚t acum suntem Ón S„pt„m‚na Mare ∫i se cuvine s„ fim solidari cu necazurile celorlal˛i.

Prezenta mea declara˛ie politic„ se refer„ la acuzele aduse de doamna deputat P.S.D. Mirela Adomnic„i, acuze aduse domnului ministru Gheorghe Flutur, conform c„rora domnul ministru ar fi cerut prefectului s„ treac„ la verificarea firmelor membrilor P.S.D.

A∫ dori s„ o informez pe doamna deputat c„ ∫i subsemnatul eram prezent Ón sal„ Ón momentul Ón care domnul ministru a cerut prefectului s„ verifice monopolul firmelor membrilor P.S.D. Œn mod evident, verificarea monopolului creat de anumite firme implic„ verificarea modului de dob‚ndire a unei lucr„ri de execu˛ie, de recep˛ie, precum ∫i o verificare contabil„ a respectivelor firme.

Faptul c„ a existat un monopol al firmelor membrilor P.S.D. este vizibil ∫i a∫ dori s„ dau exemplul firmei îVastar“ F„lticeni, ce a efectuat toate lucr„rile de construc˛ii ∫i amenaj„ri ale institu˛iilor bugetare, prim„rii, ∫coli, c„mine culturale, de pe raza municipiului F„lticeni.

Aceast„ firm„, care p‚n„ Ón anul 2000 se ocupa de prepararea produselor din carne, a Ónceput din acest an s„ efectueze lucr„ri de construc˛ii ∫i de remarcat este faptul c„ 99% din activit„˛i se desf„∫oar„ prin contractele ob˛inute cu institu˛iile bugetare. Dac„ ve˛i crede c„ aceast„ firm„ a c‚∫tigat corect toate licita˛iile v„ Ón∫ela˛i, ∫i Ón acest sens se pot verifica actele de la prim„riile ∫i ∫colile din cele 19 comune de pe raza municipiului F„lticeni. Se vor descoperi de la contracte nesemnate p‚n„ la contracte recep˛ie ∫i plat„, Ón aceea∫i zi, f„r„ a mai vorbi despre pre˛urile pentru care au fost adjudecate licita˛iile ∫i nu m„ pot ab˛ine s„ nu aduc aminte despre dou„ lucr„ri, ∫i anume: realizarea a 66 metri de gard din lemn contra sumei de 305.444.926 lei, executarea lucr„rii de t‚mpl„rie prin dou„ contracte Ón valoare total„ de 547.783.957 lei. Ambele lucr„ri au fost efectuate de firma îVastar“ Ón comuna Vadu Moldovei ∫i au fost contractate de prim„ria din localitate.

Cam a∫a stau lucrurile Ón toate cele 19 comune din municipiul F„lticeni ∫i cred c„ este evident c„ a existat un monopol zonal. Singura Óntrebare care se pune este dac„ exist„ monopol al firmelor P.S.D. ∫i r„spunsul este DA, ∫i nu D.A., deoarece aceast„ firm„ apar˛ine deputatului P.S.D. Ioan Stan.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005 Despre aceste lucruri a fost vorba Ón declara˛iile domnului ministru Gheorghe Flutur, respectiv despre spargerea monopolului firmelor membrilor P.S.D., ∫i eu m„ al„tur domnului ministru solicit‚nd ∫i eu prefectului s„ treac„ la verificarea acestor monopoluri evidente d„un„toare liberei concuren˛e ∫i democra˛iei.

Petru T„rniceru

#179181

Pentru cel care a urm„rit cu aten˛ie presta˛ia primului om Ón stat, g‚ndurile care urmeaz„ nu vor p„rea nicidecum surprinz„toare.

Pre∫edintele tuturor rom‚nilor e un nonconformist. Œi place s„-∫i spun„ ∫i s„ spun„ c„ ∫i Bush e nonconformist, ∫i Putin a luat-o pe aceea∫i c„rare, nici Schröder nu-i departe, iar de Berlusconi ce s„ mai vorbim!

Care va s„ zic„, nonconformistul nostru se Ónv‚rte Ón lumea lui. Numai despre Tony Blair nu sufl„ o vorb„ B„sescu. Englezul pare a fi mai de mod„ veche. ™i-n lumea asta de ∫efi de stat, marinarul se Ónv‚rte ∫i Ónoat„ precum pe∫tele Ón ap„ ori vaporul Ón ocean.

La Ónt‚lnirile la nivel Ónalt se spun glume, dar ∫i lucruri r„spicate. Din aceast„ confruntare de idei c‚∫tig„ Rom‚nia. B„sescu deschide drumul c„tre viitoare colabor„ri. Numai c„, oric‚t de nonconformist ar fi prezidentul, restul trupei care-l Ónconjoar„ e de un conformism aproape exasperant. B„sescu e, prin urmare, de unul singur ∫i risc„ s„ vorbeasc„ singur Óntr-un peisaj rom‚nesc care n-are vreme de adev„ruri spuse r„spicat.

E bine c„ dup„ Londra, Moscova ∫i Washington, rom‚nul _number one_ a ajuns Ón Berlin ∫i la Roma. Peste tot pe unde marinarul trece las„ urme ad‚nci Ón con∫tiin˛ele partenerilor de dialog. Mai arunc„ omul o Transnistrie, mai trece prin Moldova ∫i Ucraina, mai spune c„ integrarea na˛iei Ón Europa e pe bune ∫i mai ciulesc liderii lumii urechile la spusele rom‚nului.

Ca reprezentare, B„sescu face o treab„ bun„, ca deschidere de c„r„ri ale dialogului, a∫ijderea, urmeaz„ ca dup„ B„sescu s„ ajung„ la fa˛a locului trupele de asalt ale na˛iunii. ™i cum trupe nu prea sunt, r„m‚nem cu vizitele ∫i cu drumurile deschise c„tre dialog. E greu pentru un om s„ suplineasc„ un Óntreg sistem, chiar dac„ Ól are al„turi pe Andrei Ple∫u.

Plimb„rile acestea b„sesciene se vor sf‚r∫i Ón cur‚nd, pre∫edintele urm‚nd a ajunge Ón ˛ar„ ∫i a-∫i urechea subalternii. Face care va s„ zic„ ∫i B„sescu ce poate, nimic mai mult dec‚t at‚t. C‚nd prinde a se r„˛oi c„tre actuala guvernare, nonconformismul lui de succes Ón afara grani˛elor devine p„gubos Ón interior. Peisajul interior nu se potrive∫te cu cel extern. Œn ˛ar„ e nevoie de munc„, de seriozitate ∫i de voin˛„ politic„.

Nonconformismul ˛ine Ón ˛„rile care tr„iesc f„r„ problemele s„r„ciei. Acolo B„sescu va face figur„ demn„ de un pre∫edinte real al Rom‚niei. Œn ˛ar„, Óns„, vor ap„rea huiduielile ∫i contest„rile de toate felurile, aici va fi greu de glumit ori de Ónotat precum pe∫tele Ón ape curate. Œn m‚lul na˛ional, marinarul despre care facem vorbire are toate ∫ansele s„ se sufoce. Vinovat nu va fi el, ci tocmai cei pe care i-a adus la guvernare. Asta, dac„ nu se Ónt‚mpl„ o minune, dac„ nu vin anticipatele ∫i dac„ nu se nasc, peste noapte, speciali∫tii reali ai tuturor problemelor, lucru la care noi, rom‚nii, ne pricepem.

P‚n„ atunci, ministerele sunt pline de persoane care Óncearc„ s„ se fac„ utile, duc cafele ∫i fac temenele, Ón

vreme ce mini∫trii prind a sim˛i c„ nu mai pot tr„i f„r„ aceste tabieturi. Aici e pericolul ∫i, Ón fa˛a acestor pi∫icheri, nici Traian B„sescu n-are nici o putere, cu sau f„r„ nonconformismul s„u!

Gheorghe Eugen Nicol„escu

#182339

A∫a cum ne Ónc‚nt„ primele miresme prim„v„ratice, tot astfel ne sensibilizeaz„ ∫i ne lumineaz„ apropierea s„rb„torii prim„verii, a s„rb„torii Œnvierii Domnului. Ne afl„m Ón S„pt„m‚na Mare, s„pt„m‚n„ ce precede s„rb„toarea Pa∫telui. M„car acum, Ón ajunul celei mai mari s„rb„tori a cre∫tinismului, poate c„ este cazul ca to˛i, deopotriv„, s„ l„s„m micile neajunsuri care ne Óntunec„ zilele ∫i s„ ne p„str„m doar acele valori fundamentale care ne-au c„l„uzit de-a lungul secolelor de istorie, s„ p„str„m moralitatea de buni cre∫tini ∫i s„ ne unim Ón jurul principiilor comune.

Avem de Ónf„ptuit lucruri m„re˛e ∫i acestea ne cer abnega˛ie, corectitudine ∫i, mai ales, unitate Ón deciziile pe care le vom lua. Ne lu„m ni∫te angajamente Ón numele poporului, al na˛iunii care, prin votul acordat, ne-a desemnat pe noi s„ decidem pentru trecut ∫i pentru viitor.

Astfel, cu responsabilitatea dat„ de aceste voturi, trebuie s„ ne unim puterile ∫i s„ ducem ˛ara noastr„ acolo unde Ói este locul, Óntr-o economie de pia˛„ Ón care principiul concuren˛ei func˛ioneaz„, unde cet„˛enii pot merge f„r„ restric˛ii Ón orice col˛ al lumii, Ón care implicarea economic„ a statului este doar aceea a unui bun manager ∫i Ón care corup˛ia s„ fie doar o problem„ minor„, dac„ nu o amintire.

Astfel, av‚nd Ón vedere aceste motive, at‚t politice, c‚t mai ales morale, invit pe to˛i parlamentarii s„ fim uni˛i Ón ˛elul comun declarat ∫i s„ punem um„rul Ómpreun„ pentru realizarea acestuia, pentru c„, altfel, ne vom afla Ón situa˛ia Ón care Europa se va uita la noi ca la o societate imatur„, Ón care binele propriu este pus mai presus de binele general.

V„ chem s„ l„sa˛i deoparte toate micile probleme, toate neÓn˛elegerile ∫i s„ facem din s„rb„torile pascale motiv de Ón˛elegere ∫i reconciliere, Ón scopul comun de a lua cele mai bune decizii pentru cet„˛enii acestei ˛„ri.

Cristian Mihai Adomni˛ei

#184236

Declara˛ie politic„: îInforma˛ia, esen˛a integr„rii europene“.

Cel de-Al II-lea R„zboi Mondial a marcat Ónceputul erei informa˛ionale. Œn acel moment ni s-a demonstrat c„ puterea este a celui care de˛ine informa˛ia.

Poate acum mai mult ca niciodat„ se vorbe∫te de cei puternici, de cei care vor deveni puternici, de c‚t de puternici am vrea s„ devenim. Œn aceast„ ordine de idei, vorbim despre informa˛ie, c‚t de informa˛i suntem, c‚t ar trebui s„ fim.

Luni, 25 aprilie, reprezentan˛ii Rom‚niei au semnat la Luxemburg Tratatul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„. Formalit„˛ile au fost Óndeplinite. Guvernul T„riceanu s-a angajat f„r„ echivoc s„ Óndeplineasc„ Ón numele tuturor rom‚nilor condi˛iile impuse de dorin˛a noastr„ de integrare european„. Deci ∫i sub acest aspect responsabilitatea a fost preluat„.

Ce ne r„m‚ne nou„, tuturor celorlal˛i cet„˛eni, de f„cut? Vom a∫tepta pasiv semnarea altor acte, ratificarea altor protocoale sau poate vom crea presiuni suplimentare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005 prin interpel„ri sau Óntreb„ri retorice adresate guvernan˛ilor?

Marketingul social al ideii de aderare la Uniunea European„ presupune materiale publicitare, conferin˛e, seminarii, centre de informare pentru cet„˛eni, programe de informare finan˛ate prin fonduri europene etc. Toate acestea se desf„∫oar„ sus˛inut de ceva timp Ón Rom‚nia, dar efectul lor este mult sub a∫tept„ri. Decalajul informa˛ional este major. Foarte pu˛ini dintre noi ∫tiu ce presupune integrarea Ón Uniunea European„, care sunt conceptele de baz„, care sunt avantajele ∫i greut„˛ile ce vor interveni. ™i mai pu˛ini dintre noi percep sau sunt preocupa˛i de proiec˛ia lor ca ∫i cet„˛eni ai viitoarei comunit„˛i europene: cum vor tr„i, unde vor locui, pentru ce fel de activit„˛i sunt preg„ti˛i, care vor fi raporturile lor cu ceilal˛i europeni etc.

Statutul de egalitate ∫i de demnitate pe care ni-l dorim Ón raport cu ceilal˛i membri U.E. se refer„ ∫i la obliga˛ii.

Este o obliga˛ie pentru noi s„ ne inform„m c‚t mai mult pentru a parcurge drumul european de la concept la realitate, de la ceea ce ne dorim la ceea ce putem fi. Informa˛ia va transforma procedurile ader„rii la Uniunea European„ Óntr-o serie de pa∫i ce se succed Ón mod firesc ∫i care ne duc la un rezultat final care pentru fiecare din noi poate Ónsemna, la urma urmei, o stare de bine personal„.

Nu este nici o problem„ dac„, pentru unii, integrarea Ón Uniunea European„ Ónseamn„ mai mult„ libertate de circula˛ie, pentru al˛ii oportunitatea de a lucra Ón str„in„tate, pentru al˛ii ∫ansa de a Ónv„˛a la Londra, spre exemplu, pentru al˛ii afaceri mai bune, Óntr-o moned„ mai stabil„. Pentru Rom‚nia, integrarea Ón Uniunea European„ Ónseamn„ toate cele de mai sus ∫i nu numai.

Esen˛ial este s„ ne inform„m cum putem ob˛ine acest bine personal sau colectiv, Ón modul cel mai firesc ∫i cu costurile cele mai mici. Informa˛ia abund„ Ón jurul nostru.

Vlad Gabriel Hogea

#189041

îO vizit„ oficial„ important„“

Œn perioada 13—16 aprilie, senatorul Corneliu Vadim Tudor, pre∫edintele de onoare al Partidului Popular Rom‚nia Mare, vicepre∫edinte al Senatului Rom‚niei, s-a aflat Ón vizit„ oficial„ la Sankt Petersburg, Ón fruntea unei delega˛ii parlamentare. Œntruc‚t, cu excep˛ia posturilor de televiziune OTV ∫i DD TV, institu˛iile mass-media din Rom‚nia nu s-au sinchisit s„ reflecte acest important eveniment, vom puncta noi, de la tribuna Camerei Deputa˛ilor, principalele repere ale vizitei.

Œn prima zi, senatorul Vadim a f„cut un pelerinaj la Pantheon, Ónso˛it fiind de consulul general al ˛„rii noastre la Sankt Peterburg, domnul Ilie Ivan, de deputatul Gelil Eserghep ∫i de Teodor Ciontu, de la Organiza˛ia pentru Tineret a P.P.R.M. Cu acest prilej, domnul Corneliu Vadim Tudor a depus buchete de flori la morm‚ntul romancierului Fiodor Dostoievski ∫i la acela al compozitorului Piotr Ilici Ceaikovski.

Œn cursul dimine˛ii zilei de joi, 14 aprilie, vicepre∫edintele Senatului Rom‚niei s-a Ónt‚lnit cu prof. univ. dr. Vatanyar Yagya, vicepre∫edinte al Adun„rii Legislative (Parlament) din Sankt Petersburg.

Œn continuare, delega˛ia Parlamentului Rom‚niei a participat la inaugurarea expozi˛iei dedicate anivers„rii a 60 de ani de la victoria coali˛iei antihitleriste Ón cel de Al Doilea R„zboi Mondial.

De asemenea, senatorul Vadim a vizitat Casa Pu∫kin, unde a tr„it ∫i a murit poetul na˛ional al Rusiei, dup„ care a depus un buchet de flori la statuia acestuia, aflat„ Ón complexul muzeal. Oaspetele a fost invitat s„ semneze Ón Cartea de onoare a Casei Pu∫kin.

Œn cursul serii, delega˛ia parlamentar„ rom‚n„ a participat la concertul aniversar dedicat istoricului eveniment, manifestare care a avut loc la Palatul Anicikov.

Vineri, 15 aprilie 2005, domnul Corneliu Vadim Tudor a rostit un amplu discurs la Conferin˛a Interna˛ional„ Parlamentar„ de la Sankt Petersburg, consacrat„ jubileului a 60 de ani de la victoria coali˛iei antihitleriste Ón cel de-Al Doilea R„zboi Mondial. Cu acest prilej, Domnia sa a prezentat salutul Senatului Rom‚niei c„tre participan˛ii la aceast„ manifestare. Conferin˛a a fost prezidat„ de domnul Serghei Mironov, pre∫edintele Consiliului Federa˛iei Ruse (Senatul) ∫i de domnul René van der Linden, pre∫edintele Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei. Senatorul Vadim i-a Ónm‚nat domnului Serghei Mironov un mesaj din partea pre∫edintelui Senatului Rom‚niei, domnul Nicolae V„c„roiu. Œn finalul conferin˛ei, participan˛ii au adoptat o declara˛ie comun„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005 Totodat„, la Óncheierea vizitei oficiale pe care a Óntreprins-o la Sankt Petersburg, domnul Corneliu Vadim Tudor, pre∫edintele de onoare al Partidului Popular Rom‚nia Mare ∫i vicepre∫edinte al Senatului Rom‚niei, a avut rodnice dialoguri cu domnul Christian Poncelet, pre∫edintele Senatului Fran˛ei, cu domnul Longin Pastuniak, pre∫edintele Seimului Poloniei (Senatul), domnul Colin Cameron, secretarul general al Uniunii Europei Occidentale, ∫i cu domnul Gideon Sa’ar, pre∫edintele fac˛iunii Likud ∫i al coali˛iei de guvern„m‚nt din Parlamentul israelian (Knesset).

Gheorghe Eugen Nicol„escu

#195553

Pre∫edintele Ucrainei, Victor Iu∫cenko, a efectuat joia trecut„ o vizit„ oficial„ la Bucure∫ti, la invita˛ia domnului Traian B„sescu. Astfel, cei doi îpre∫edin˛i portocalii“ au putut purta discu˛ii legate de situa˛iile problematice existente Ón rela˛iile dintre cele dou„ ˛„ri, situa˛ii care, datorit„ Óncr‚ncen„rii celor dou„ regimuri Kucima — Iliescu au ajuns s„ discute la Tribunalul de la Haga. Cei doi ∫efi de stat au creat o comisie mixt„ care Ó∫i propune s„ relanseze rela˛iile dintre Rom‚nia ∫i Ucraina, form‚ndu-se trei comitete ce vor viza urm„toarele probleme: reglementarea conflictului transnistrean, problemele minorit„˛ii rom‚ne din Ucraina ∫i a celei ucrainene din Rom‚nia, precum ∫i medierea divergen˛elor legate de canalul BÓstroe.

Vizita liderului Revolu˛iei Portocalii din Ucraina a continuat Ón Parlamentul Rom‚niei. Œn acest cadru, pre∫edintele ucrainean a salutat succesele Rom‚niei pe calea integr„rii Ón structurile europene ∫i euroatlantice, precum ∫i semnarea Tratatului de aderare a ˛„rii noastre la Uniunea European„.

Œns„ fatalitatea a f„cut ca vizita pre∫edintelui Victor Iu∫cenko s„ se suprapun„ cu Congresul P.S.D. ∫i cu iresponsabilitatea parlamentarilor din opozi˛ie, care, printr-o atitudine lipsit„ de diploma˛ie, au considerat week-end-ul parlamentar mai important dec‚t vizita pre∫edintelui ucrainean, lipsind de la ∫edin˛a comun„ a celor dou„ Camere. Probabil i-ar fi deranjat asocierea dintre Revolu˛ia Portocalie din Ucraina ∫i culorile portocalii ale Alian˛ei D.A. de pe str„zile Bucure∫tiului din perioada electoral„ a anului trecut. Astfel îmaestrul de ceremonii“ Nicolae V„c„roiu a dat alarma Ón r‚ndul angaja˛ilor Camerei Deputa˛ilor, care, de la femei de serviciu ∫i electricieni, p‚n„ la secretari ∫i consilieri parlamentari au avut obliga˛ia s„ se deghizeze Ón senatori ∫i deputa˛i. Brusc, configura˛ia Parlamentului a devenit apolitic„ ∫i preponderent feminin„.

Pentru parlamentarii P.S.D. a fost mult mai important„ lupta din s‚nul partidului, un partid care, sub pretextul reform„rii structurilor de conducere, îa reu∫it“ organizarea unor alegeri Ón care au c‚∫tigat tot corup˛ia ∫i oamenii cu un trecut politic caracterizat de acte de corup˛ie. Totu∫i, nu trebuie s„ trecem neobservat faptul c„, dup„ dou„ e∫ecuri, unul Ón fa˛a domnului Traian B„sescu, Ón lupta pentru fotoliul de primar general al Bucure∫tiului, ∫i unul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005 Ón drumul c„tre Palatul Victoria, domnului Mircea Geoan„ i s-a ivit ocazia de a c‚∫tiga ceva. Teoretic, el va conduce destinele P.S.D.-ului. Practic, Adrian N„stase Ól va conduce pe Mircea Geoan„ pentru a conduce.

Este regretabil faptul c„ nici vizita oficial„ a unui ∫ef de stat nu reprezint„ un motiv suficient de important pentru prezen˛a parlamentarilor Ón sala de ∫edin˛„.

Daniela Popa

#198790

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor. Din totalul de 331 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 268 de deputa˛i, sunt absen˛i 63, din care particip„ la alte ac˛iuni parlamentare un num„r de 17 deputa˛i.

™ti˛i c„ la ora 11,00 avem vot final, dar p‚n„ la votul final s„ v„ anun˛ constituirea a dou„ comisii de mediere.

Deputa˛ii propu∫i Ón comisia de mediere pentru solu˛ionarea textelor adoptate Ón redact„ri diferite de c„tre cele dou„ Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2002 privind modificarea ∫i completarea unor dispozi˛ii din Codul penal referitoare la infrac˛iuni contra demnit„˛ii ∫i infrac˛iuni contra autorit„˛ii, precum ∫i a unor dispozi˛ii din Codul de procedur„ penal„: Florin Iordache, Grupul parlamentar al P.S.D., Cristian Dumitrescu, Grupul parlamentar al P.S.D., Gheorghe S‚rb, Grupul parlamentar al P.S.D., Ujeniuc Drago∫, Grupul parlamentar al P.N.L., Daniel Buda, Grupul parlamentar al P.D., Petru C„lian, Grupul parlamentar al P.P.R.M., Liana Dumitrescu, Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale.

Deputa˛ii propu∫i Ón comisia de mediere pentru solu˛ionarea textelor adoptate Ón redact„ri diferite de c„tre cele dou„ Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind Statutul func˛ionarului public parlamentar: Florin Iordache, Grupul parlamentar al P.S.D., Cristian Dumitrescu, Grupul parlamentar al P.S.D., Cornel ™tirbe˛, Grupul parlamentar al P.N.L., Daniel Buda, Grupul parlamentar al P.D., Petru C„lian, Grupul parlamentar al P.P.R.M., Seres Dénes, Grupul parlamentar al U.D.M.R., Ioan fiundrea, Grupul parlamentar al P.U.R.

Stima˛i colegi, v„ supun la vot cele dou„ comisii de mediere.

Cine este pentru? Mul˛umesc.

Œmpotriv„?

Ab˛ineri? Mul˛umesc.

Au fost adoptate.

Avem o restan˛„ din ∫edin˛a de ieri. Au fost dezbaterile generale la proiectul de Lege pentru stabilirea ∫i sanc˛ionarea contraven˛iilor la Normele privind c„l„toria cu metroul pe re˛eaua de c„i ferate subterane ∫i supraterane. Comisia a alocat c‚te un minut discu˛ie

pentru fiecare articol Ón parte ∫i a r„mas s„ trecem la dezbaterea pe articole, direct pe raport.

La pozi˛ia 1 dac„ sunt observa˛ii? Dac„ nu, adoptat„. Pozi˛ia 2 din raport.

Observa˛ii? Adoptat„. Pozi˛ia 3 din raport. Observa˛ii? Adoptat„. Pozi˛ia 4 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat„. Pozi˛ia 5 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat„. Pozi˛ia 6. Textul este nemodificat. Alin. 2, cu modific„ri. Dac„ sunt observa˛ii? Dac„ nu, adoptat. Pozi˛ia 7 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat„. Pozi˛ia 8 din raport? Adoptat„. Pozi˛ia 9 are text nemodificat. Pozi˛ia 10 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Adoptat„.

Proiectul de lege are caracter ordinar.

Suntem Ón cvorum, domnilor secretari? Votul final Ól

d„m Ómpreun„ cu cel„lalt pachet de legi, la ora 11,00.

A∫tept„m colegii s„ vin„ Ón sal„. Rog liderii grupurilor

- parlamentare s„ convoace domnii deputa˛i Ón sal„. Stima˛i colegi,

Este ora 11,00. Avem pe ordinea de zi un num„r de

30 de proiecte de lege, pentru care trebuie s„ acord„m

- votul final. Rog secretarii de ∫edin˛„ s„ verifice cvorumul. V„ rog frumos, stima˛i colegi, lua˛i loc Ón b„nci. Stima˛i colegi,

Domnii secretari de ∫edin˛„ au remarcat c„ nu este cvorum Ón sal„.

- Domnul Eugen Nicol„escu, liderul Grupului parlamentar

- al P.N.L.

Pofti˛i, ave˛i cuv‚ntul.

Petre Popeang„

#202615

## **Domnul Petre Popeang„:**

|**Domnul Petre Popeang„:**|| |---|---| |Adomnic„i Mirela Elena|prezent„| |Adomni˛ei Cristian Mihai|prezent| |Albu Gheorghe|prezent| |Alm„janu Marin|prezent| |Alm„∫an Liviu|prezent| |Amarie Constantin|prezent| MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005

Amet Aledin prezent Constantinescu Anca absent„ Anastase Roberta Alma prezent„ Constantinescu Viorel prezent Andea Petru prezent Corl„˛ean Titus prezent Andon Sergiu prezent Co∫ea Dumitru Gheorghe Mircea prezent Andronescu Ecaterina absent„ Cr„ciunescu Grigore prezent Andreica Romic„ prezent Cre˛u Gabriela prezent„ Antal Árpád-András prezent Cutean Vasile Emilian absent Antal István prezent Dan Iosif prezent Antonescu George Crin Lauren˛iu absent Diaconescu Marin prezent Apostolache Mihai Cristian prezent Diaconescu Renic„ prezent Ardelean Cornelia prezent„ Dida Corneliu Ioan prezent Asztalos Ferenc prezent Dobre Traian prezent Avram Dumitru prezent Dorneanu Valer prezent Baban ™tefan prezent Dragomir Dumitru prezent Bara Nicolae prezent Dragomir Gheorghe prezent Barbu Gheorghe absent Dr„gu∫ Radu C„t„lin prezent Bardan Cornel ™tefan prezent Dre˛canu Doina Mic∫unica prezent„ B„d„l„u Nicolae prezent Dumitrescu Cristian Sorin prezent B„e∫u George prezent Dumitrescu Liana prezent„ B„nicioiu Nicolae prezent Dumitrescu Zamfir prezent B„rbule˛iu Tiberiu prezent Dumitriu Drago∫ Petre prezent Becsek-Garda Dezso˝-Kálmán prezent Dumitriu Mihai prezent Bec∫enescu Dumitru prezent Dumitru Ion prezent Bejinariu Eugen prezent Du∫a Mircea prezent Bentu Dumitru prezent Du˛u Stelian prezent Bivolaru Ioan prezent Erdei-Dolóczki István prezent BÓrsan Iulian Gabriel prezent Eserghep Gelil absent Boagiu Anca Daniela prezent„ Faina Constantin prezent Bobeanu R„zvan Petric„ prezent F‚r∫irotu Vladimir Mircea absent Boeriu Valeriu Victor prezent Fenechiu Relu absent Bolca∫ Augustin Lucian prezent Firczak Gheorghe prezent Bonis Istvan prezent Florea Damian prezent Borbély László absent Fotopolos Sotiris prezent Boureanu Cristian Alexandru prezent Fr‚ncu Emilian Valentin prezent BrÓnzan Ovidiu prezent Furo Iuliu Ioan prezent Br‚nz„ William Gabriel prezent Gabor Gheorghe prezent Bruchental-Pop Ionela absent„ Gan˛ Ovidiu Victor prezent Buciu Angela prezent„ G„leteanu Monalisa prezent„ Buda Daniel prezent Georgescu Filip absent Buda Ioan prezent Gerea Andrei Dominic prezent Buh„ianu Obuf C„t„lin Ovidiu absent Gheorghe Valeriu prezent Buruian„ Aprodu Daniela prezent„ Gheorghiof Titu Nicolae prezent Bu∫oi Cristian Silviu prezent Ghiorghioni Ionesie prezent Buzatu Dan Hora˛iu prezent Ghi∫e Ioan prezent Buzea Cristian Valeriu absent Giurescu Ion prezent Calimente Mih„i˛„ prezent Giurgiu Mircia prezent C‚mpanu Liviu prezent Gl„van ™tefan absent Canacheu Costic„ prezent Godja Petru prezent Cantaragiu Bogdan prezent Gon˛ea Ion prezent Cazan Romeo Gheorghe Leonard prezent Grigore Dan absent C„lian Petru prezent Grosaru Mircea prezent C„lin Ion absent Gubandru Aurel prezent Chiper Gheorghe prezent Gu∫„ Cozmin Horea absent Chi∫ Filona∫ prezent Gvozdenovici Slavomir prezent Cindrea Ioan prezent Hanganu Romeo Octavian prezent Cioc‚lteu Alexandru prezent Hellvig Eduard Raul absent Ciontu Corneliu absent Hoban Ioan prezent Ciopraga Mircea prezent Hogea Vlad Gabriel absent Ciuc„ Liviu Bogdan prezent Hoinaru Marian prezent Cliveti Minodora absent„ Hrebenciuc Viorel absent Cocrea Olgu˛a absent„ Iacob Ridzi Monica Maria prezent„ CodÓrl„ Liviu prezent Iancu Iulian prezent

36 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005

Ibram Iusein prezent Ifrim Mircea absent Iga∫ Traian Constantin prezent Ignat Miron absent Iliescu Valentin Adrian prezent Ionescu Daniel prezent Iordache Florin prezent Iordache Gra˛iela Denisa absent„ Iriza Marius prezent Iustian Mircea Teodor prezent Jipa Florina Ruxandra absent„ Kelemen Attila Béla Ladislau prezent Kelemen Hunor prezent Kerekes Károly prezent Király Andrei Gheorghe prezent Kónya-Hamar Sándor prezent Kovacs Attila prezent Lakatos Petru prezent Lambrino Radu prezent Lari-Iorga Leonida absent„ Lificiu Petru prezent Liga D„nu˛ prezent Longher Ghervazen prezent Luchian Ion prezent Macale˛i Costic„ prezent Magheru Paul prezent Man Mircea prezent Manda Iulian Claudiu absent Manolescu Oana prezent„ Manta Pantelimon prezent Marian Dan Mihai prezent Marinescu Marian Jean prezent Martin Eduard Stelian absent Márton Árpád Francisc prezent Máté András Levente prezent Matei C„t„lin Lucian prezent Maz„re Alexandru prezent M„laimare Mihai Adrian prezent M„n„stireanu Vladimir Alexandru prezent M„nescu Rare∫ ™erban prezent M„rcule˛ Petrescu Mira Anca Victoria prezent„ M„tu∫a Tudor prezent Meir Nati prezent Merce Ilie prezent Merka Adrian Miroslav prezent Micula C„t„lin prezent Mihalache Sorin Dan prezent Mih„ilescu Teodora Dorina prezent„ Mihei Andrian Sirojea prezent Mircea Costache prezent Mircovici Niculae absent Mironescu Lauren˛iu prezent Miro∫eanu Liviu Alexandru prezent Mitrea Manuela absent„ Mitrea Miron Tudor absent Miu˛escu Gheorghe Adrian prezent MÓnzÓn„ Ion prezent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Vasile prezent Moc„nescu Coloros Dan Constantin prezent Mocioalc„ Ion prezent Mohora Tudor prezent

Moisoiu Adrian prezent Moldovan Emil Radu prezent Momanu Corneliu prezent Motreanu Dan ™tefan prezent Movil„ Petru prezent Munteanu Ioan prezent Musc„ Monica Octavia absent„ Mu∫etescu Tiberiu Ovidiu absent Nassar Rodica prezent„ N„stase Adrian prezent Nechita Aurel prezent Nedelcu Gabriela prezent„ Nica Dan prezent Nicol„escu Gheorghe Eugen prezent Nicolicea Eugen prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Niculescu-Duv„z Bogdan Nicolae prezent Nistoran Dorin Liviu absent Ni˛„ Constantin prezent Ni˛ulescu Teodor absent Nosa Iuliu prezent Oancea Viorel prezent Olarean Aurel prezent Oltean Ioan prezent Olteanu Bogdan absent Oprea Gabriel prezent Ovidenie Costel prezent Pal„r Ionel prezent Pambuccian Varujan prezent Pard„u Dumitru prezent Pascu Bogdan prezent Pa∫cu Ioan Mircea prezent Pavelescu Aurelian absent Paveliu Marian Sorin prezent P„un Nicolae absent Petrea Constantin prezent Plumb Rovana prezent„ Podgorean Radu absent Ponta Victor Viorel absent Pop Claudiu Adrian absent Popa Cornel prezent Popa Daniela prezent„ Popa Nicolae prezent Popeang„ Petre prezent Popescu Dan Ioan absent Popescu Florin Aurelian prezent Popescu Ionica Constan˛a prezent„ Popescu-T„riceanu C„lin absent Popp Cosmin Gabriel prezent Preda Ion prezent Preda Cezar Florin absent Pruteanu Vasile prezent Puchianu Ioan Dumitru prezent Pupez„ Viorel prezent Purceld Octavian Mircea prezent Pu∫ca∫ Vasile prezent Pu∫c„ Mircea Valer prezent Puzdrea Dumitru absent Racoceanu Viorel absent Radan Mihai prezent Radu Octavian Claudiu prezent Raicu Romeo Marius absent

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005 R„dulescu Cristian prezent Rogin Marius prezent Romanescu Marcel Lauren˛iu absent Rus Ioan Aurel prezent Rusu Mihaela Adriana prezent„ Ru∫anu Dan Radu prezent Sanda Victor prezent Sandu Gabriel prezent Sandu-Capr„ Mihai prezent Sasu Ion prezent S„niu˛„ Marian Florian prezent S„punaru Nini prezent S‚rb Gheorghe prezent S‚rbu Daciana Octavia absent„ S‚rbu Marian absent S‚rbu Mugurel Liviu absent Scutaru Adrian George prezent Semcu Adrian Emanuil prezent Seres Dénes prezent Severin Adrian absent Silaghi Ovidiu Ioan prezent Sire˛eanu Mihail prezent Sóki Béla prezent Soporan Vasile Filip absent Stan Ioan absent Stan Ion prezent Stanciu Anghel prezent St„nescu Cristian absent St„nescu Mircea prezent St„ni∫oar„ Mihai prezent Stoica Ion prezent Str„chinaru Petre prezent Strung„ Emil prezent Szekely Levente Csaba prezent ™andru Marcela Lavinia absent„ ™tirbe˛ Cornel prezent ™tireanu Octavian absent ™tiuc„ Alecsandru prezent Tab„r„ Valeriu prezent Tamás Sándor prezent T„mag„ Constantin absent T„n„sescu Mihai Nicolae prezent T„rniceru Petru absent Tcaciuc ™tefan absent Teodorescu George Alin absent Timar Liviu prezent Timi∫ Ioan prezent Todoran Pavel prezent Toma Florentina Marilena prezent„ Toma Horia Victor prezent Toró Tiberiu prezent Tudor Constantin prezent Tudor Marcu prezent Tudose Mihai prezent Turcan Raluca prezent„ fiundrea Ioan prezent Uioreanu Horea Dorin prezent Ujeniuc Drago∫ prezent Ungureanu Petre prezent Ungureanu Valeriu Alexandru prezent Urs„rescu Dorinel prezent Vainer Aurel prezent

|Varga Attila|prezent| |---|---| |Vasile Aurelia|prezent„| |Vasilescu Lia Olgu˛a|prezent„| |V„lean Adina Ioana|prezent„| |V„sioiu Horia|prezent| |Vlase Petru Gabriel|prezent| |Vl„doiu Aurel|prezent| |Voicu C„t„lin|prezent| |Voicu Mihai Alexandru|prezent| |Voinea Florea|absent| |Zaharia Claudius Mihail|prezent| |Zamfir Gabriel Sorin|prezent| |Zamfirescu Dan Dumitru|prezent| |Zegrean Augustin|absent| |Zgonea Valeriu ™tefan|prezent|

Marcu Tudor

#220143

## V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Eu v„ amintesc c„ ∫i dumneavoastr„, fiind Ón sal„ laolalt„ cu noi, a˛i contestat unele voturi Ón legislatura trecut„, ∫i chiar mai de dinainte. Spre buna noastr„ credin˛„, trebuie s„ reamintesc faptul c„ aproape Ón toate cazurile s-a reluat num„rarea voturilor, chiar c‚nd era domnul Hrebenciuc, chiar c‚nd era Valer Dorneanu, chiar c‚nd era nu mai ∫tiu cine Ón prezidiu. Deci este clar c„ trebuie s„ relu„m num„rarea voturilor.

Al doilea, cu acest lucru vin acum ca o noutate. Pentru c„ au uitat ∫i Conven˛ia trecut„, ∫i P.D.S.R.-ul ultimilor patru ani, din nou uit„ ∫i acum Alian˛a fost„ Conven˛ie, sub alt„ denumire, cum este s„ fii la putere, la conducere ∫i s„ ˛i se conteste votul, eu v„ fac propunerea s„ vot„m aici, c„ tot suntem mai mul˛i, necesitatea, obligativitatea Camerei Deputa˛ilor de a se Ónzestra cu sistemul electronic de num„rare a voturilor, Ón locul acestui sistem desuet care nu cred c„ mai exist„ pe undeva prin Europa, c„ tot am intrat de ieri Ón Europa ∫i r‚de lumea de noi, num„r‚nd unii subiectiv Óntr-o parte, ceilal˛i ∫i mai subiectiv Ón partea cealalt„.

De 8 ani avem discu˛ia asta. Este chiar at‚t de greu s„ d„m c‚teva de zeci de mii de euro sau c‚t o costa

un sistem ca „sta pe care Ól are Senatul nu ∫tiu de c‚t timp? V„ este fric„ dumneavoastr„ acum, de la aceast„ alian˛„, de un asemenea sistem c‚t mai aproape de echilibrat de num„rat voturile, cu at‚t mai mult cu c‚t c‚∫tig„m ∫i mai mult timp, num„r‚nd electronic. Dac„ nu v„ este fric„, noi dorim aceast„ investi˛ie. Fi˛i de acord ∫i dumneavoastr„ ∫i anul„m orice discu˛ie.

Deci trecem Ónc„ o dat„ la num„rare ∫i v„ fac propunerea s„ vot„m necesitatea de a trece la un sistem de num„rare electronic al voturilor. Altfel, niciodat„ nu se va lua o m„sur„. E timpul acum, pentru c„ am intrat ieri Ón Uniunea European„, s„ nu ne mai facem de r‚s. Nici Ón Albania nu cred..., ba, Ónc„, sunt convins c„ exist„ ∫i acolo o num„rare mai bun„ dec‚t asta, subiectiv„, cu ridicat m‚na.

V„ mul˛umesc.

Daniela Popa

#226673

La punctul 2 pe ordinea de zi, ca vot final, avem proiectul de Lege pentru aderarea Guvernului Rom‚niei la Acordul privind protec˛ia reciproc„ a secretului inven˛iilor din domeniul ap„r„rii, pentru care s-au f„cut cereri de brevetare, adoptat la Paris la 21 septembrie 1960, ∫i la Acordul privind comunicarea, Ón scopuri de ap„rare, a informa˛iilor tehnice, adoptat la Bruxelles la 19 octombrie 1970.

Proiectul de lege are caracter ordinar. Cine este pentru? 238 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nimeni. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

- V„ mul˛umesc.

Proiectul de a fost adoptat.

La punctul 3 pe ordinea de zi, la voturi finale, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 16/2005 pentru modificarea lit. h) a art. 17 din Legea nr. 182/2002 privind protec˛ia informa˛iilor clasificate ∫i pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 333/2002 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor ∫i protec˛ia persoanelor.

Legea are caracter organic. Cine este pentru? 267 de voturi pentru. Œmpotriv„? Un singur vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? O singur„ ab˛inere. Proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 4, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 22/2005 pentru completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii de Conturi a Rom‚niei.

Legea are caracter organic.

Cine este pentru? Da, este aprobat„ tacit. V„ mul˛umesc.

Da, neÓmplinirea termenului. Exact.

La punctul 5 pe ordinea de zi, voturi finale, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe c„ile ferate rom‚ne ∫i reorganizarea Societ„˛ii Na˛ionale a C„ilor Ferate Rom‚ne.

Legea are caracter organic.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri?

Deci, cu 267 voturi pentru, un vot Ómpotriv„, adoptat. Punctul 6 pe ordinea de zi, voturi finale, proiectul de Lege privind Ónfiin˛area Institutului Teologic Baptist din Bucure∫ti.

Legea are caracter ordinar. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? 3 ab˛ineri.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005 Cu 266 de voturi pentru, 3 ab˛ineri ∫i un vot Ómpotriv„, adoptat.

Punctul 7 pe ordinea de zi, voturi finale, proiectul de Lege privind Ónfiin˛area Universit„˛ii îMihail Kog„lniceanu“ din municipiul Ia∫i, jude˛ul Ia∫i.

Legea are caracter ordinar.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nimeni. Ab˛ineri? Nimeni.

Œn unanimitate a fost adoptat.

Proiectul de Lege privind Ónfiin˛area Universit„˛ii îArtifex“ din municipiul Bucure∫ti.

Legea are caracter ordinar.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Dou„ voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu 266 voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, proiectul a fost adoptat.

Proiectul de Lege privind Ónfiin˛area Universit„˛ii îBogdan Vod„“ din municipiul Cluj-Napoca, jude˛ul Cluj. Legea are caracter ordinar.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Nimeni.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu 268 de voturi pentru ∫i o singur„ ab˛inere, legea a fost adoptat„.

Proiectul de Lege privind Ónfiin˛area Universit„˛ii îDimitrie Cantemir“ din municipiul T‚rgu-Mure∫, jude˛ul Mure∫.

Legea are caracter ordinar.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu 268 de voturi pentru, o ab˛inere, proiectul a fost adoptat.

Proiectul de Lege privind Ónfiin˛area Universit„˛ii îAthenaeum“ din municipiul Bucure∫ti.

Legea are caracter ordinar.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 3 ab˛ineri.

Deci, cu 266 de voturi pentru ∫i 3 ab˛ineri, proiectul a fost adoptat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2005 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale.

Legea are caracter organic.

Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

Cu 244 de voturi pentru, 21 voturi Ómpotriv„, o ab˛inere, proiectul a fost adoptat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2004 pentru aprobarea unor m„suri financiare privind reglementarea unor obliga˛ii de plat„ ale societ„˛ilor comerciale desprinse din Societatea Comercial„ de Producere a Energiei Electrice ∫i Termice îTermoelectrica“ — S.A., Ón urma procesului de restructurare.

Proiectul de lege are caracter ordinar. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O singur„ ab˛inere.

Cu 268 voturi pentru ∫i o ab˛inere, proiectul de lege a fost adoptat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 8/2005 privind stabilirea unor m„suri de preluare a G„rzii Financiare ∫i a Autorit„˛ii Na˛ionale a V„milor Ón subordinea Ministerului Finan˛elor Publice, precum ∫i a unor m„suri de reorganizare a Agen˛iei Na˛ionale de Administrare Fiscal„.

Legea are caracter ordinar. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu 267 voturi pentru, un vot Ómpotriv„, o ab˛inere, proiectul de lege a fost adoptat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 10/2005 privind reglementarea unor m„suri financiare.

Proiectul de lege are caracter ordinar. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Vota˛i ori pentru, ori Ómpotriv„. V„ rog frumos. 60 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O singur„ ab˛inere.

Cu 194 de voturi pentru, 60 de voturi Ómpotriv„ ∫i o singur„ ab˛inere, proiectul de lege a fost adoptat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 13/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul na˛ional de decora˛ii al Rom‚niei.

Legea are caracter organic. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? 24 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Cu 241 de voturi pentru, 24 de voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, proiectul de lege a fost aprobat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 18/2005 pentru modificarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea ∫i sanc˛ionarea contraven˛iilor la normele legale de igien„ ∫i s„n„tate public„.

Proiectul de lege are caracter ordinar. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Œn unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat. Proiectul de Lege pentru aprobarea particip„rii Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie a Rom‚niei, Ón calitate de observator, la Asocia˛ia îRe˛eaua Pre∫edin˛ilor Cur˛ilor Supreme de Justi˛ie ale Uniunii Europene“.

Proiectul de lege are caracter ordinar. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Œn unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

Proiectul de Lege pentru suspendarea aplic„rii prevederilor Legii nr. 249/2004 privind pensiile ocupa˛ionale.

Proiectul de lege are caracter ordinar. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„?

Ab˛ineri? Nici o ab˛inere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/3.V.2005 Cu 241 de voturi pentru, 20 de voturi Ómpotriv„, nici o ab˛inere, proiectul de lege a fost aprobat. Explicarea votului. V„ rog.

Daniela Popa

#240344

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 108/2004 privind unele m„suri pentru relansarea economic„ a Societ„˛ii Comerciale îLaminorul“ — S.A. Br„ila.

Comisia a propus respingerea ordonan˛ei.

Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri?

Cu 211 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, 50 ab˛ineri, s-a respins proiectul de Lege privind Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 108/2004.

Urmeaz„ proiectul de Lege privind Ónfiin˛area Universit„˛ii îMihai Eminescu“ din municipiul Timi∫oara, jude˛ul Timi∫.

Proiectul de lege are caracter ordinar.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Un singur vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nici o ab˛inere.

Cu 268 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„, proiectul de lege a fost aprobat.

Proiectul de Lege privind instituirea unor m„suri financiare pentru Ómbun„t„˛irea asisten˛ei medicale.

Proiectul de lege are caracter ordinar.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? 59 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri?

Cu 208 voturi pentru, 59 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Urmeaz„ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 18/2005 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda Ón anul 2005 personalului din Ónv„˛„m‚nt, salarizat potrivit Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 68/2004 privind unele m„suri Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului ∫i Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 196/2002 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda Ón anii 2003 ∫i 2004 personalului din Ónv„˛„m‚nt, salarizat potrivit Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2000 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, referitor la stabilirea salariului de baz„ al personalului din Ónv„˛„m‚nt, ∫i pentru abrogarea unor dispozi˛ii din Legea nr. 54/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz„ Ón sectorul bugetar ∫i a indemniza˛iilor pentru persoane care ocup„ func˛ii de demnitate public„.

Proiectul de lege are caracter ordinar.

V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nici o ab˛inere.

Cu 267 de voturi pentru, o singur„ ab˛inere, proiectul de lege a fost aprobat.

Pofti˛i, domnule deputat, cu justificarea votului. Domnul deputat Bogdan Niculescu-Duv„z. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Cuprins

Stenograma

Ședința