Este o onoare ºi o plãcere sã avem în mijlocul nostru un distins oaspete al Parlamentului României, în persoana doamnei Helle Degn, preºedinta Adunãrii Parlamentare a O.S.C.E.
Doamna Degn este preºedinta unei organizaþii parlamentare paneuropene, care reuneºte 54 de state angajate în promovarea principiilor ºi valorilor democraþiei în zona euroatlanticã.
Parlamentarii români, alãturi de ceilalþi membri ai Adunãrii Parlamentare a O.S.C.E., au acþionat constant pentru aplicarea principiilor ºi obiectivelor O.S.C.E., componentã fundamentalã a arhitecturii europene de securitate.
Mã bucur în mod deosebit sã vã prezint o militantã de marcã a cauzei democraþiei, un promotor convins al unor idei novatoare ºi iniþiative privind activitatea Adunãrii.
Doamnã preºedintã, vã rog sã transmiteþi mesajul Adunãrii Parlamentare a O.S.C.E Camerelor reunite ale Parlamentului României.
_Parlamentare a Organizaþiei pentru Securitate ºi Cooperare în Europa (O.S.C.E.)_ :
## Domnule preºedinte, vã mulþumesc.
Distinse domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
## Doamnelor ºi domnilor,
Aº dori sã vã mulþumesc foarte mult pentru cã mi s-a oferit aceastã ocazie, ca preºedintã a Adunãrii Parlamentare a O.S.C.E., de a mã adresa Camerelor reunite ale Parlamentului României. Este o mare onoare ºi un privilegiu pentru mine sã mã aflu aici cu dumneavoastrã. Aº dori sã mã ºi prezint. Sunt membrã a Parlamentului danez de 27 de ani, deci ºtiu care sunt condiþiile de lucru pe care le are un parlamentar ºi de aceea mã bucur cã vã aflaþi aici în numãr atât de mare.
Principala problemã pe care o avem de rezolvat este clarã: nu mai trebuie sã existe linii de divizare în Europa. Europa trebuie sã treacã peste propria istorie, peste propriile tragedii ºi sã construiascã un loc mai sigur. Trebuie sã facem foarte multe pentru acest lucru. Trebuie sã ne facem treaba. Nu doar sã trecem peste propriile tragedii, dar ºi sã rãspundem lumii globalizate. Banii, piaþa s-au globalizat fãrã sã se voteze pentru asta. ªi democraþiile trebuie sã gãseascã un rãspuns la globalizare, la riscurile ºi problemele cu care ne confruntãm.
O.S.C.E. oferã o astfel de ocazie, iar Adunarea Parlamentarã a O.S.C.E. a fost creatã de Carta de la Paris din 1990, care a recunoscut rolul important al parlamentarilor, rolul important a ceea ce pot sã facã aceºtia pentru O.S.C.E. Deci este vorba de o implicare parlamentarã mai mare în activitatea O.S.C.E.
Principalul eveniment al Adunãrii Parlamentare este sesiunea anualã. La fiecare dintre aceste sesiuni asistãm la un forum de dezbatere foarte activ despre evoluþiile din cadrul O.S.C.E. Votul sesiunii anuale pentru adoptarea unui document final cuprinde rezoluþii ºi reglementãri care sunt adoptate prin vot majoritar, nu dupã regula consensului, a acordului unanim. Acest document este transmis conducerii O.S.C.E ºi Consiliului permanent de la Viena.
O altã parte importantã este monitorizarea alegerilor. Am început în Õ93. De atunci, peste 1000 dintre colegii dumneavoastrã parlamentari, din peste 40 de þãri, au participat în cadrul proiectelor de monitorizare a alegerilor de cãtre Adunarea Parlamentarã, care lucreazã în strânsã legãturã cu Biroul drepturilor omului ºi colaboreazã cu Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei; vãd multe figuri care-mi sunt cunoscute ºi cu care am lucrat cot la cot la Consiliul Europei. Colaborãm, de asemenea, cu Parlamentul European ºi cu Adunarea Parlamentarã N.A.T.O.
Instituþiile internaþionale care sunt angajate în monitorizarea alegerilor emit o Declaraþie comunã referitoare la campania electoralã ºi desfãºurarea propriu-zisã a alegerilor.
Cred cu tãrie cã o astfel de colaborare în monitorizarea alegerilor este foarte importantã deoarece sporeºte conlucrarea, coordonarea ºi reduce suprapunerea eforturilor. În acelaºi timp, reduce ºi riscurile evaluãrilor contradictorii.
La recomandarea mea, preºedintele O.S.C.E. numeºte preºedintele sau un alt înalt funcþionar al Adunãrii Parlamentare pentru a conduce echipa de monitorizare a alegerilor. ªi eu am îndeplinit un astfel de rol de curând în Rusia, Croaþia ºi mã întorc din nou în Rusia în luna martie.
Mulþi parlamentari români au participat în mod activ la lucrãrile de monitorizare ale Adunãrii Parlamentare a O.S.C.E. ºi doresc sã vã mulþumesc dumneavoastrã, ca parlamentari, pentru sprijinul continuu pe care l-aþi acordat acestor activitãþi ºi acestei acþiuni. ªtiu cã munca dificilã a monitorizãrii alegerilor este foarte apreciatã, munca pe care dumneavoastrã o faceþi este apreciatã de Adunarea Parlamentarã. ªtiu, de asemenea, cã este foarte greu sã-þi gãseºti timp sã te alãturi alegerilor din altã þarã, dar asta face parte din munca europeanã pentru dezvoltarea democraþiei într-o nouã Europã.
Adunarea Parlamentarã a decis sã mãreascã domeniul monitorizãrii alegerilor prin introducerea unui mecanism de urmãrire. Asta înseamnã cã vom trimite înalþi funcþionari care sã stabileascã un dialog cu autoritãþile din þara respectivã, referitoare la implementarea recomandãrilor fãcute în raportul final asupra alegerilor nu numai din partea O.S.C.E., dar ºi din partea celorlalte structuri europene. Aici latura parlamentarã ºi guvernamentalã a O.S.C.E. lucreazã strâns împreunã. De asemenea, urmãrim pregãtirile dumneavoastrã pentru schimbãrile referitoare la legislaþia alegerilor, interesante din punctul de vedere al alegerilor care vor urma.
În ultimii ani Adunarea Parlamentarã, ºi la iniþiativa mea, a început sã creeze echipe ale democraþiei, care sunt numite de Comitetul permanent al Adunãrii, echipe ale democraþiei care reprezintã efortul Adunãrii Parlamentare de a contribui activ la prevenirea conflictelor ºi gestionarea crizelor; echipe ale democraþiei, ca cea din Belarus, care a fost creatã în iulie Ô98, a lucrat în mod activ ºi eficient sub conducerea colegului dumneavoastrã român, parlamentarul Adrian Severin; pentru cum a abordat ºi a condus aceastã echipã în Belarus ºi dorim sã îi mulþumim pentru munca foarte bunã ºi eficientã pe care a fãcut-o în numele nostru.
Recent, într-o iniþiativã care cred cã va fi deosebit de interesantã pentru România, am creat o echipã a democraþiei care va cãuta sã ajute partidele în pãrþile implicate în conflictul din Transnistria pentru a-ºi rezolva conflictele.
Doresc, de asemenea, sã vã amintesc ºi o altã activitate a Adunãrii Parlamentare. Mergem împreunã cu instituþiile mass-media ºi lucrãm strâns împreunã pentru a gãsi metode ºi mijloace prin care sã promovãm jurnalismul independent. ªi dorim sã vã mãrturisim interesul pe care O.S.C.E. îl poartã jurnalismului independent. Scopul este promovarea principiilor declaraþiilor referitoare la jurnalismul independent. Chiar în aceste zile primim, pânã la sfârºitul acestei luni, nominalizãrile pentru un premiu care va fi înmânat la sesiunea anualã ce va avea loc aici, în Bucureºti.
Dragi colegi, am fost preºedinta Adunãrii Parlamentare timp de aproape doi ani. În acest rãstimp am vizitat toate instituþiile O.S.C.E., 13 misiuni pe teren, în 17 state participante. Deci, sunt gata de colaborare cu latura guvernamentalã a O.S.C.E.
La început de nou mileniu trebuie sã privim înapoi ºi sã vedem ce progrese a fãcut O.S.C.E. în construirea unei Europe paºnice ºi prospere, în rezolvarea problemelor majore cu care ne vom confrunta în viitor.
Conflictele din Kosovo, Nagorno Karabah, Cecenia, printre altele, au dovedit încã o datã cât este de fragilã pacea pe continentul european ºi câte trebuie sã mai facem pentru a restaura pacea ºi respectul instituþiilor democratice ºi ale drepturilor omului. Avem multe, foarte multe de fãcut. Terorismul, corupþia, crima organizatã sunt printre cele mai grave ameninþãri ºi probleme cu care se confruntã democraþia în Europa în ziua de astãzi. Numai împreunã, ºi nu singuri, ci numai împreunã,putem sã le combatem, putem sã vedem confruntarea cu instituþiile democratice ºi sã fim întotdeauna împreunã, sã luptãm împreunã pentru respectarea acestor principii pe care cu toþii le susþinem ºi le promovãm.
În faþa acestor noi probleme, O.S.C.E. trebuie sã continue sã fie orientatã spre viitor, sã-ºi dezvolte continuu strategiile ºi sã-ºi demonstreze capacitatea de acþiune ºi de reacþie rapidã.
În noiembrie am vãzut ºefi de state ºi de guverne care au recunoscut cã Adunarea Parlamentarã a progresat ºi a devenit una dintre cele mai importante instituþii ale O.S.C.E. Am profitat de aceastã ocazie pentru a reaminti guvernelor membre O.S.C.E. capacitatea parlamentarilor aleºi de a susþine ºi de a dezvolta instituþii politice moderne. Subliniez, de asemenea, rolul de nepreþuit pe care îl pot juca parlamentarii în prevenirea conflictelor, în gãsirea de soluþii ºi în reabilitãrile în urma conflictelor. Iatã, deci, ºi aici, avem o grãmadã de lucruri de fãcut ºi care nu pot fi fãcute fãrã participarea noastrã. Cu toþii trebuie sã ne implicãm în mod activ.
La întâlnirea la vârf am atras atenþia asupra faptului cã multe decizii importante, la nivelul întregii familii O.S.C.E., cum este aprobarea bugetului sau numirea funcþionarilor de rang înalt, se fac fãrã implicarea sau consultarea Adunãrii Parlamentare a O.S.C.E. Spun acest lucru ºi vãd acest lucru ºi lipsa de transparenþã în luarea deciziilor la nivelul familiei O.S.C.E. ca un indicator clar al unui deficit de democraþie pe care trebuie sã-l corectãm.
În speach-ul meu am subliniat cã responsabilitatea ºi controlul democratic sunt elemente esenþiale ale unei instituþii internaþionale cum este O.S.C.E.
Din 1993 O.S.C.E. a susþinut în mod constant schimbarea ºi modernizarea procesului de luare a deciziilor la nivelul Adunãrii Parlamentare a O.S.C.E.
Un alt lucru deosebit de important pentru mine este faptul cã de-a lungul preºedinþiei mele am susþinut atât la nivelul O.S.C.E., cât ºi la nivelul Parlamentelor naþionale pe care le-am vizitat Ñ ºi dumneavoastrã nu faceþi o excepþie Ñ cã, pentru femei, în general, poate fi greu sã gãseascã un rol de jucat într-o lume dominatã de bãrbaþi. ªi cred, deci, cu tãrie, cã trebuie sã implicãm ºi sã determinãm femeile sã se identifice cu familia O.S.C.E., cu instituþiile ºi cu activitãþile sale.
În urma discuþiilor, alte douã instituþii ale O.S.C.E. au creat funcþii de consilieri, ca parte a organizaþiei lor, ºi planuri de lucru, care au fost propuse de ministrul norvegian al afacerilor externe.
În aceastã privinþã doresc sã reamintesc tradiþia de a avea o întâlnire a femeilor, membri ai Parlamentului, în cadrul sesiunii noastre anuale pentru a vedea cum evolueazã acest lucru. Aceastã sesiune va fi condusã de o femeie, membrã a Parlamentului din România, ºi aºtept cu nerãbdare ca, împreunã cu ea ºi cu consilierii, sã participãm la aceastã întâlnire, întâlnire care va aduce o contribuþie bine þintitã asupra activitãþii O.S.C.E.
Suntem foarte recunoscãtori pentru faptul cã România va gãzdui sesiunea noastrã anualã în frumosul oraº Bucureºti.
În numele tuturor colegilor mei doresc sã exprim mulþumirile noastre.
Tema sesiunii anuale va fi Ñ iar dumneavoastrã vã veþi implica, sper Ñ discutarea la nivelul comitetelor generale... Deci tema o vor constitui problemele cu care se va confrunta O.S.C.E. în secolul al XXI-lea: guvernarea, cooperarea, întãrirea instituþiilor democratice, promovarea transparenþei, consolidarea statului de drept ºi combaterea corupþiei.
La început de nou secol contextul social ºi economic ne oferã o ocazie unicã de a dezvolta ºi de a crea o Europã care sã fie democraticã, care sã fie paºnicã, care sã fie liberã de divizãri interne, de noi conflicte care sã ameninþe pacea. Pentru asta este nevoie de colaborare ºi de o abordare holisticã. Trebuie sã pornim de la un angajament comun pentru cooperare ºi respectarea statului de drept. În acelaºi timp, trebuie sã ne dublãm eforturile de a eradica corupþia, de a combate crima organizatã.
Sunt sigurã cã Adunarea Parlamentarã va avea o dezbatere fructuoasã aici, în Bucureºti. Aºteptãm cu nerãbdare acest eveniment ºi sunt foarte încântatã sã vãd cã pregãtirile sunt într-o fazã avansatã.
Acum, în concluzie, dragi colegi, aº dori sã vã mulþumesc pentru atenþia pe care mi-aþi acordat-o ºi sã vã doresc tuturor cele mai frumoase reuºite în sarcina dumneavoastrã nobilã de a dezvolta instituþiile democratice în România.
Vã mulþumesc foarte mult.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.