Cătălin Cherecheș

Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Am intitulat declarația mea politică de astăzi „Transparență în cheltuirea banului public”.

Cu toții am fost de acord cu implementarea conceptului european al bunei guvernări locale, prin care se dorește informarea în ceea ce privește transparența în utilizarea banului public, pe care primăriile, consiliile locale și cel județean au primit mandat pentru a-l gestiona.

Se știe că principala sursă de venituri o reprezintă, în continuare, taxele și impozitele colectate de la populație, iar acești bani trebuie direcționați către prioritățile localităților și cetățenilor.

Din păcate, chiar dacă vorbim despre criză economică și grijă pentru cheltuirea banului public, există suficiente exemple care arată că, de multe ori, banii contribuabililor sunt direcționați nu către prioritățile comunităților, ci către alte zone. Un prim exemplu se referă la fondurile de salarii ale instituțiilor bugetare, care, în loc să se diminueze, cresc. Vorbim despre diminuarea sporurilor de tot felul, dar în

practică nu se întâmplă nimic. Există apoi alte exemple de cheltuire a banului public în mod haotic.

Primul se referă la lucrările de reparații la drumuri și străzi, făcute superficial, necontrolate de nimeni și care înghit sume mari din banul public. Apoi vin la rând serviciile de gospodărire comunală la nivel național. Așa se face că, de la un județ la altul, aleșii trag cu dinții de societăți falimentare cu servicii îndoielnice, în locul unei strategii de viitor, care poate avea în vedere concesionarea serviciului sau privatizarea societăților desprinse din regiile de gospodărie comunală.

În loc ca acestea să fie reorganizate și eficientizate, au apărut nenumărate societăți-căpușă, folosite de consiliile locale și județene pentru a drena sume imense de bani către propriile interese. Altfel spus, regulile economiei de piață nu se aplică în administrația publică. Licitațiile transparente pentru proiecte grandioase ascund, de fapt, cu totul alte interese.

Pe lângă hotărârile care se iau în ceea ce privește banul public, consiliile locale și județene sunt acționari la diferite societăți. Unele aducătoare de venituri considerabile, în asociere cu parteneri care sunt dornici de câștig, iar altele, în care consiliile sunt acționari 100%, furnizează servicii de gospodărie locală, ce erau prestate de fostele regii, evident, după aceleași reguli ale încredințării directe de contracte. Aceste contracte se reînnoiesc la sfârșitul fiecărui an pentru anul următor și nu au la bază nicio licitație, ci doar justificări ale tarifelor practicate în fața consilierilor care au, concomitent, calitatea de membri ai AGA în aceste societăți.

Circuitul banilor are două nuanțe în ceea ce privește structurile actuale. Prima este aceea a reprezentării în aceste societăți. Membrii consiliilor de administrație în aceste societăți, conducerea executivă, cenzorii și restul structurilor sunt stabilite prin decizie a AGA, care este, de fapt, consiliul local sau consiliul județean. Criteriul nu este cel al competenței însă. Contractul de administrare al unei astfel de societăți are, de cele mai multe ori, prevederi halucinante, prin care membrii consiliului de administrație și directorii primesc salarii și prime de performanță greu de conceput în societăți care funcționează pe principiile economiei de piață. Principala sursă de venit a acestor societăți este bugetul public, preocuparea pentru atragerea lucrărilor din mediul privat fiind redusă.