Neculai Apostol

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Înainte ca febra electorală să ne confiște inclusiv aria preocupărilor obișnuite, cel puțin pe a unora dintre noi, cred că ar fi mult mai nimerit să realizăm pregătirea în foarte bune condiții a campaniei agricole de primăvară. Ar fi regretabil ca, după ce vor trece campaniile de imagine și freneziile electorale, să ne trezim că, din punct de vedere al agriculturii și industriilor aferente, anul 2008 este unul irosit. Anul trecut, ca urmare a moțiunii pe agricultură intitulate „Patru milioane de lei – subvenție pentru fiecare hectar de teren arabil”, Guvernul, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în colaborare cu Ministerul Economiei și Finanțelor, a identificat la timp resursele financiare necesare pentru subvenționarea nu cu 4.000.000 de lei/hectar, ci cu 5.000.000 de lei/hectar, fonduri utilizate pentru efectuarea lucrărilor de înființare a culturilor agricole de toamnă. Investiția de atunci se vede acum, când culturile de toamnă – grâul, orzul, rapița – sunt promițătoare, arată bine și creează premisele unor recolte bune.

Din același motiv, nu ne putem permite să stăm indiferenți față de înființarea culturilor agricole de primăvară, Guvernul fiind obligat să probeze responsabilitate și inteligență, identificând din nou și la timp resursele financiare necesare. Există deja promisiunea publică, lansată de către prim-ministrul României, referitoare la subvenționarea campaniei agricole de primăvară, dar această promisiune mai trebuie și respectată în timp util, fie și pentru motivul că agricultura nu așteaptă oportunitățile politice sau electorale. Este necesar să reamintim și să subliniem faptul că această subvenție nu trebuie considerată și percepută ca o simplă cheltuială, un soi de pomană electorală, pentru că, în realitate, este vorba de o investiție în activitatea productivă purtătoare de impozite și taxe, activitate destul de amplu fiscalizată pentru a genera importante venituri bugetare. În plus, nu trebuie neglijate efectele în cascadă pe care le generează producțiile agricole cerealiere asupra zootehniei și industriei alimentare, asupra comerțului, turismului și serviciilor din turism, asigurând astfel populației necesarul de consum intern, dar și importante disponibilități pentru export, în raport cu potențialul agricol deosebit pe care îl deține România. Reamintim că România are un potențial agricol care poate asigura produse agroalimentare pentru o populație de peste 70.000.000 de locuitori.

Dragi colegi,

Țin să precizez că agricultura este un domeniu economic vital, cu un mare potențial de performanță cantitativă și calitativă, un domeniu care încă trebuie sprijinit strategic de stat, mai ales în condițiile în care Programul național de dezvoltare rurală 2007–2013 a fost aprobat de Comitetul de dezvoltare rurală al Comisiei Europene, iar măsurile sale devin operaționale, deschizând noi oportunități pentru întreprinzători în atragerea fondurilor structurale europene. Este evident interesul strategic pe care îl avem în agricultură, precum și potențarea performanței acesteia pentru a acoperi cantitățile contingentate, negociate, pe o piață comună extrem de concurențială, în care cei care înregistrează crize de supraproducție caută debușeuri în noile piețe de consum. Or, importul produselor agricole și alimentare nu înseamnă doar amplificarea deficitului balanței comerciale, înseamnă și import de șomaj...