Stenogramă plen

Bună ziua!

Cred că pot face un prim apel la colegii senatori lideri ai grupurilor parlamentare pentru a putea începe ședința Senatului de astăzi, 17 martie.

Dar nu este cvorum!

Am constatat și eu. Vom începe cu declarații politice. Domnule senator Gheorghe Flutur, vă rog.

Îi rog, în mod deosebit, pe colegii care au declarații politice să se prezinte în sală.

Mulțumesc mult, doamna președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Voi prezenta o scurtă declarație politică legată de schimbările climatice.

Schimbările climatice sunt un rezultat direct sau indirect al activității umane, care determină schimbarea compoziției atmosferei globale și care se adaugă la variabilitatea naturală a climei, observată pe o perioadă de timp comparabilă. Efectul de seră se datorează absorbției selective de către moleculele gazelor cu efect de seră – bioxid de carbon, metan – a radiației termice emise de pământ și remisă în spațiul extraatmosferic și din nou spre pământ. Radiația infraroșie remisă spre pământ contribuie la încălzirea atmosferei joase și, implicit, a planetei. Crescând concentrațiile gazelor, efectul de seră se intensifică, transportul de energie și umiditate în sistem se perturbă, fapt care determină dezechilibre în sistemul climatic. Fenomenul de încălzire globală influențează atât sistemele fizice, cât și pe cele biologice.

Vă enumerăm câteva dintre efectele schimbărilor climatice, dragi colegi, cum ar fi: creșterea temperaturii medii, cu variații semnificative la nivel regional, reducerea volumului calotelor glaciare, creșterea nivelului oceanelor, modificarea ciclului hidrologic, sporirea suprafețelor aride, modificări în desfășurarea anotimpurilor, creșterea frecvenței și intensității fenomenelor climatice extreme, reducerea biodiversității.

În 2050 vor supraviețui circa 32% din speciile actuale de plante europene dacă se va menține tendința actuală de încălzire globală. Din cele circa 1.700 de specii de plante și animale studiate peste 85% manifestă schimbări în privința ciclului biologic în concordanță cu încălzirea vremii, și aici mă refer la înflorirea mai din timp a unor specii de plante, depunerea ouălor mai devreme, sosirea mai de timpuriu a pasărilor migratoare și așa mai departe.

Principalele tipuri de specii afectate, în mod deosebit, de schimbările climatice sunt: speciile din zona golului alpin de la altitudini mari de la marginea continentelor; speciile cu areal restrâns, specii cu capacitate redusă de dispersie care nu pot depăși anumite bariere; specii sensibile la fenomene extreme; specii cu nișe foarte înguste; specii care au evoluat în dependență cu alte specii; specii cu capacitate redusă de adaptare fiziologică.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Verginia Vedinaș, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Distinși colegi,

Recent, scena politică a țării s-a îmbogățit sau, mai bine spus, s-a „îmbolnăvit” cu existența unui nou partid politic, Partidul Civic Maghiar. Înregistrarea de către o instanță judecătorească și oficializarea pe această cale a partidului respectiv reprezintă, din punctul nostru de vedere, un grav atentat la starea de constituționalitate și de legalitate și așa precare ale României. Spunem aceasta deoarece Partidul Civic Maghiar și-a construit o platformă politică în care se regăsesc două obiective prioritare: declararea autonomiei Ținutului Secuiesc și recunoașterea caracterului de limbă oficială în statul român a limbii maghiare.

În ceea ce privește primul obiectiv, după cum știm cu toții, Constituția proclamă România, prin art. 1, stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. Potrivit art. 152, anumite prevederi constituționale sunt sustrase posibilității de a fi revizuite, între acestea regăsindu-se atât caracterul național, unitar și indivizibil al statului nostru, cât și integritatea teritoriului, ca și prevederile art. 13 prin care se proclamă caracterul de limbă oficială în stat a limbii române. Mai mult chiar, prin art. 40 alin. (2) sunt declarate neconstituționale partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva mai multor valori, printre care se regăsește și integritatea teritoriului.

Dintr-o asemenea perspectivă, este evident că e greu de acceptat recunoașterea de către puterea judecătorească a existenței unui partid politic care își propune printre obiectivele sale politice declararea independenței sau autonomiei unei părți din teritoriul României. O asemenea platformă nu poate fi altfel calificată decât ca un atentat la integritatea teritorială a țării, atentat la care, din păcate, au

asistat impasibile autorități publice care au ca menire constituțională pe aceea de a reprezenta un garant al independenței și integrității teritoriale ale țării, și avem în vedere instituția Președinția României.

În ceea ce privește declararea ca limbă oficială a limbii maghiare, aceasta este motivată pe ideea că în Uniunea Europeană se vorbește limba maghiară. Dacă este așa, domnilor, haideți să oficializăm în România limbile oficiale ale celor 27 de state care compun Uniunea Europeană. Este evident că acest lucru nu poate fi acceptat, trebuie să facem diferență între caracterul de limbă oficială al unei limbi din Uniunea Europeană și limba oficială în granițele unui stat.

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

Domnul senator Angel Tîlvăr, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Angel Tîlvăr:**

Vă mulțumesc frumos.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Nu știu de la ce s-a declanșat, dar eu vă propun, domnule senator, dacă nu vă temeți, să depășim momentul, că nu are să plouă în interior.

O fi vreun exercițiu de alarmare...

Rog staff-ul să verifice despre ce este vorba.

Nu puteți vorbi în condițiile acestea.

Eu vă propun să suspendăm ședința 5 minute, până se clarifică această chestiune.

PAUZĂ

Fac apel la secretarul general al Senatului să solicite echipelor tehnice de la Senat o verificare de urgență a instalației de alarmă.

Domnule senator Angel Tîlvăr, vă rog să poftiți la tribună și să începeți declarația politică.

Îi rog pe domnii colegi să-și ocupe locurile în sală.

Constat că starea tehnică a instalațiilor din Senatul României este una discutabilă, așa că o să vă propun, ulterior, o altă procedură de vot pentru a nu avea surpriza că ne blocăm în totalitate.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Eu intenționam să trag un semnal de alarmă metaforic prin declarația mea politică. Nu mă așteptam să avem un semnal de alarmă la propriu.

Aș vrea să vă spun că declarația mea politică are în vedere câteva lucruri pe care eu le consider importante, care merită să fie aduse în fața dumneavoastră, din județul Vrancea. Oamenii vor să vadă că toate eforturile și sacrificiile pe care le-au făcut în acești 19 ani scurși de la Revoluția din Decembrie 1989 nu au fost în zadar și vor să simtă că aderarea României la Uniunea Europeană nu este doar o întâmplare ce va fi consemnată în paginile manualelor de istorie, ci este un eveniment care poate contribui la îmbunătățirea radicală a nivelului lor de trai. Aici, dezechilibrele macroeconomice, politica externă incoerentă – în raport cu statele care dețin uriașe resurse energetice –, atitudinea sfidătoarea față de sindicate, disputele pentru putere, lipsa de viziune și incapacitatea organizatorică a actualului Executiv au făcut din România un adevărat butoi cu pulbere din punct de vedere social.

Dincolo de aceste considerente generale, vin în fața dumneavoastră pentru a semnala câteva dintre problemele existente în comunitatea pe care o reprezint, probleme pe care distinșii reprezentanți ai Guvernului României nu au reușit să le rezolve.

Doamnelor și domnilor colegi,

Agricultorii vrânceni se zbat într-o sărăcie lucie. Lipsa unor forme eficiente de sprijinire a țăranilor a făcut ca satele românești, în general, și cele vrâncene, în special, să devină adevărați poli ai sărăciei. Mai mult chiar, nici cei care vor să depășească stadiul agriculturii de subzistență și să-și desfășoare activitatea în cadrul unor exploatații agricole performante nu pot face acest lucru, fiind lipsiți de o resursă fundamentală: apa. O astfel de situație poate fi întâlnită în zona amenajării de irigații Biliești–Slobozia Ciorăști, care, din cauza neasigurării fondurilor necesare pentru reamenajarea sa, a ajuns într-o stare avansată de degradare, existând riscul ca nici măcar fermierii care au încheiat contracte de irigații pentru anul agricol 2008 să nu primească niciun strop de apă.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Stimați colegi,

Fac un apel la dumneavoastră – din cauza declanșării alarmei am fost obligați să întrerupem ședința Senatului –, la colegii care au declarații politice și doresc să le depună la secretariatul ședinței... Înțeleg că domnul senator Mihail Antonie are o declarație politică pe care o va depune.

Domnul senator Ilie Stoica este?

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Spun că declarația mea politică este diferită față de ceea ce am auzit astăzi în Parlament. Este o declarație politică care se referă la o misiune de informare și control parlamentar.

În conformitate cu competențele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și pe baza concluziilor rezultate în urma audierii ministrului apărării din data de 19 februarie anul curent, în cursul zilei de ieri alături de domnul senator Jan Vraciu am îndeplinit o misiune de informare și control parlamentar în sud-estul Irakului, în zona Tallil, baza militară „Dracula”, unde se află dislocate efectivele militare românești, respectiv Batalionul 151 Infanterie „Războieni”.

În sprijinul desfășurării cu operativitate și în cele mai bune condiții a misiunii au participat generalul locotenent Florian

Pință, comandantul Comandamentului 2 Operațional Întrunit „Mareșal Alexandru Averescu”, și generalul de flotilă aeriană Ion Aurel Stanciu, șeful Direcției Operații a Statului General Major. Scopul misiunii a fost documentare la fața locului cu privire la integrarea Batalionului 151 Infanterie „Războieni”, preluarea și îndeplinirea misiunilor ce-i revin în cadrul Coaliției, având în vedere dislocarea forțelor acesteia în câmpul de la Tallil la mijlocul lunii februarie anul curent.

Comandanții forțelor americane, engleze, australiene, reprezentantul Departamentului de Stat al Apărării al Statelor Unite ale Americii, cât și comandantul diviziei 10 a armatei irakiene, generalul Habib Talib Abbas, au apreciat că militarii români, prin modul de îndeplinire a misiunilor la cele mai înalte standarde, sunt printre cei mai apreciați parteneri în cadrul Operațiunii „Iraqi Freedom”.

De asemenea, în cadrul unei întâlniri separate cu patru lideri locali șiiți ai comunității din zonă, deosebit de influenți în deciziile privind relația cu populația, aceștia au apreciat prezența și prestația militarilor români, priviți nu ca o forță de ocupație militară, ci doar ca participanți la crearea condițiilor pentru realizarea unui control stabil și de durată al autorităților guvernamentale irakiene, mai ales în susținerea procesului de reconstrucție locală prin realizarea de proiecte în domeniul social, cultural și de infrastructură.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Eckstein Kovács Péter.

## Doamna președinte, Stimați colegi,

Știu că nu este elegant, dar trebuie să răspund la cele spuse de colegul Angel Tîlvăr în expunerea de acum câteva minute, și anume că UDMR este de 18 ani la guvernare. Adevărul este că UDMR nu este la guvernare de 18 ani, ci este din anul 1996, adică de mai puțin timp. A fost la guvernare împreună cu CDR în perioada 1996–2000 și cu Alianța D.A., care, ulterior, spre regretul nostru, s-a mai destrămat un pic. Este vorba doar despre aceste două perioade de patru ani în care am fost la guvernare.

În materie de retrocedări, cred că noi, ca parlamentari, purtăm o răspundere pentru faptul că nu am găsit o soluție care să fie echitabilă pentru toate categoriile sociale. A spune că în materie de retrocedări problemele sunt în ordine și că le-am rezolvat bine, cred, este departe de adevăr.

Acum voi trece la declarația politică care se referă, în mare, la evenimentele petrecute acum două zile, la data de 15 martie, care este Ziua maghiarilor de pretutindeni. Despre importanța istorică a acestei zile va vorbi colegul meu Németh Csaba. Eu m-aș referi la evenimentele petrecute la Cluj, unde un licean de 17 ani a fost snopit în bătaie de șase oameni din motive vădit etnice. Tânărul s-a îndreptat spre manifestația care s-a desfășurat la modul cel mai civilizat posibil, având însemne naționale ungurești vizibile, care, de altfel, sunt permise cu ocazia zilelor naționale și fericite ale minorităților naționale, și a primit o bătaie soră cu moartea. Doi agresori au fost identificați. Unul dintre cei șase agresori purta fularul Organizației „Noua Dreaptă”, organizație care susține că este continuatoarea „Gărzii de Fier”, care este repudiată de legislația românească și care, cu permisiunea primăriei, a găsit de cuviință să organizeze o contramanifestație la data de 15 martie. Eu sunt un om cu vederi liberale și cred că această organizație nu ar trebui să fie recunoscută ca organizație nonguvernamentală din cauza concepției, doctrinei și practicii pe care le utilizează, dar, dacă este recunoscută, atunci și aceasta are dreptul să organizeze manifestații.

Totuși, cred că a fost o greșeală din partea Primăriei din Cluj de a autoriza această manifestație la o oră foarte apropiată de cea a manifestației organizate și anunțate din vreme de către UDMR, manifestație cu care se bătea cap în cap. Eu sunt dezolat pentru că în Clujul pe care îl iubesc – îl iubesc și sub forma de Cluj, și sub forma de Kolozsvár – s-au

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Neculai Apostol, din partea colegilor independenți.

Aveți două minute, domnule senator. Trebuie să concentrăm foarte mult declarațiile politice.

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Înainte ca febra electorală să ne confiște inclusiv aria preocupărilor obișnuite, cel puțin pe a unora dintre noi, cred că ar fi mult mai nimerit să realizăm pregătirea în foarte bune condiții a campaniei agricole de primăvară. Ar fi regretabil ca, după ce vor trece campaniile de imagine și freneziile electorale, să ne trezim că, din punct de vedere al agriculturii și industriilor aferente, anul 2008 este unul irosit. Anul trecut, ca urmare a moțiunii pe agricultură intitulate „Patru milioane de lei – subvenție pentru fiecare hectar de teren arabil”, Guvernul, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în colaborare cu Ministerul Economiei și Finanțelor, a identificat la timp resursele financiare necesare pentru subvenționarea nu cu 4.000.000 de lei/hectar, ci cu 5.000.000 de lei/hectar, fonduri utilizate pentru efectuarea lucrărilor de înființare a culturilor agricole de toamnă. Investiția de atunci se vede acum, când culturile de toamnă – grâul, orzul, rapița – sunt promițătoare, arată bine și creează premisele unor recolte bune.

Din același motiv, nu ne putem permite să stăm indiferenți față de înființarea culturilor agricole de primăvară, Guvernul fiind obligat să probeze responsabilitate și inteligență, identificând din nou și la timp resursele financiare necesare. Există deja promisiunea publică, lansată de către prim-ministrul României, referitoare la subvenționarea campaniei agricole de primăvară, dar această promisiune mai trebuie și respectată în timp util, fie și pentru motivul că agricultura nu așteaptă oportunitățile politice sau electorale. Este necesar să reamintim și să subliniem faptul că această subvenție nu trebuie considerată și percepută ca o simplă cheltuială, un soi de pomană electorală, pentru că, în realitate, este vorba de o investiție în activitatea productivă purtătoare de impozite și taxe, activitate destul de amplu fiscalizată pentru a genera importante venituri bugetare. În plus, nu trebuie neglijate efectele în cascadă pe care le generează producțiile agricole cerealiere asupra zootehniei și industriei alimentare, asupra comerțului, turismului și serviciilor din turism, asigurând astfel populației necesarul de consum intern, dar și importante disponibilități pentru export, în raport cu potențialul agricol deosebit pe care îl deține România. Reamintim că România are un potențial agricol care poate asigura produse agroalimentare pentru o populație de peste 70.000.000 de locuitori.

Vă rog, domnule senator, să încheiați, deoarece ați depășit timpul.

Termin imediat, doamna președinte.

...înseamnă cronicizarea și adâncirea sărăciei în satul românesc, acolo unde trăiesc aproape jumătate dintre cetățenii țării, și, nu în ultimul rând, înseamnă lezarea securității alimentare a României, ca parte integrantă a siguranței naționale.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe Funar.

Revin cu rugămintea de a concentra declarațiile politice, dacă se poate, deoarece mai este domnul senator Adrian Păunescu.

Încerc, doamna președinte, dar nu am nicio vină pentru ce s-a întâmplat.

Nu, nimeni nu are nicio vină.

Aș vrea să intrăm în procesul legislativ la ora 17.00.

Doamna președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Așa cum știți, alaltăieri, în data de 15 martie, românii, atât cei din țară, cât și cei din străinătate, au fost umiliți din nou. Fără niciun temei legal, s-a sfidat Constituția României, s-a sfidat Legea nr. 60/1991 privind adunările publice, s-a sfidat Legea nr. 75/1994 cu privire la arborarea drapelului României.

Din nou, românii au avut parte de această umilință și sfidare din partea neprietenilor noștri, cei din UDMR – de acum Partidul Civic Maghiar –, din Uniunea Civică Maghiară, din Consiliul Național Secuiesc, din Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania, din multe organizații neînregistrate care la data de 15 martie sărbătoresc pe teritoriul României omorârea a peste 40.000 de români și raderea de pe suprafața pământului a peste 230 de localități, cu tot cu biserici. Toate aceste manifestații s-au desfășurat ilegal. Legea nr. 60/1991 nu permite ca asemenea manifestații, asemenea adunări publice să aibă loc. Ba mai mult, legea prevede că „sunt interzise adunările publice care incită la discriminare” și la autonomie teritorială – fac trimitere

la articolul 9 din această lege. Litera e) a articolului 26 al aceleiași legi precizează că „instigarea prin orice mijloace” constituie contravenție. Vizavi de această contravenție, se aplică amenzi cuprinse între 5.000.000 de lei vechi și 50.000.000 de lei vechi. Aceste contravenții trebuie constatate de „polițiști, ofițerii și subofițerii de jandarmi, precum și de primari sau de împuterniciții acestora”.

Ce s-a întâmplat la Cluj-Napoca, în orașul la care făcea referire domnul senator Eckstein Kovács Péter? A avut loc din nou o adunare publică neautorizată. Înaintea acestei adunări a avut loc un act de provocare. Un tânăr de etnie maghiară, băiatul unui preot UDMR-ist, a ieșit pe străzile municipiului, în zona centrală, cu steagul care conținea stema Ungariei Mari, în care era anexată și Transilvania. În loc ca polițiștii să-și facă datoria, așa cum îi obligă legea, în loc ca jandarmii să-și facă datoria, a trebuit ca niște tineri români – și cinste lor! – să reacționeze și să-i solicite în mod civilizat tânărului respectiv să meargă cu drapelul acasă, să nu mai arboreze în inima Ardealului un asemenea steag cu stema Ungariei Mari și să incite populația majoritară românească. Tânărul nu s-a conformat și, prin urmare, s-a ajuns la o comandă politică dată de la București, să intervină Inspectoratul Județean de Poliție Cluj să fie găsiți, dintre cei șase tineri, doar doi, și la comandă politică procurorii au răspuns și au emis o ordonanță de reținere de 24 de ore. Deci în loc să fie reținuți, cercetați și amendați cei care au încălcat legea au fost reținuți acești doi tineri români.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, mai sunt 10 minute alocate declarațiilor politice.

Mulțumesc domnului senator Ardelean și domnului senator Simionescu, care au înțeles să-și depună declarațiile la secretariat. ## **Domnul Aurel Ardelean** ( _declarație politică neprezentată în plenul Senatului)_ **:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Subiectul declarației mele politice este situația critică a instanțelor de judecată din România, care întâmpină acum, la început de an, dificultăți financiare majore care le îngreunează activitatea și, în consecință, afectează și procesul legislativ.

În anul 2008, justiția română este, la propriu, aproape de faliment. Anul 2008 debutează cu o criză financiară de proporții care afectează până și corespondența obligatorie a instanțelor de judecată. Instanțele de judecată nu au asigurate fondurile necesare pentru a plăti serviciile poștale, părțile implicate în procese nu sunt citate formal, ceea ce îi obligă pe judecători să stabilească noi termene.

Cetățenii României, ai unei țări membre a Uniunii Europene, sunt obligați să depună un efort suplimentar pentru a fi informați cu privire la termenele de judecată, iar soluțiile așteptate se amână independent de voința lor și de respectarea celorlalte proceduri. Citarea părților este o procedură extrem de simplă care presupune cheltuieli financiare minime. În condițiile în care nici măcar aceste citații nu pot fi expediate, ne punem justificat întrebarea: ce se mai întâmplă cu programele și proiectele din justiție?

Domeniul justiției a fost punctul cel mai sensibil al României în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, iar o criză financiară este ultimul lucru de care are nevoie în acest moment țara noastră. Cetățenii care s-au prezentat totuși la procese după ce au aflat de termene prin intermediul internetului, intrând pe portalurile instanțelor, s-au lovit tocmai de lipsa de procedură cauzată de imposibilitatea citării părților prin poștă. Toate tribunalele din țară au o situație financiară precară. Managerii economici de la instanțe – de la tribunalele județene – au confirmat acest lucru.

Pe de altă parte, companiile de gaze și electricitate au început notificările către instanțe, întrucât acestea au acumulat datorii de miliarde de lei. Acest lucru este cauzat de faptul că necesarul lunar al unui tribunal județean este de circa trei miliarde de lei vechi, iar, în ultimele luni, finanțarea primită a acoperit cam o treime din această sumă. Este posibil, așadar, să asistăm cât de curând la suspendarea unor ședințe de judecată pe motiv că nu se poate asigura iluminatul în sală. Aceste lucruri nu sunt deloc de neglijat în condițiile în care în România taxele și impozitele sunt printre cele mai mari din Europa, iar, în speță, taxele și cheltuielile de judecată sunt la un nivel foarte ridicat.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Domnul senator Simionescu.

## **Domnul Aurel Gabriel Simionescu**

**:**

Descentralizarea a constituit și constituie unul dintre domeniile cele mai dezbătute de către guvernanți atunci când este vorba de realizarea unor programe, strategii, campanii electorale sau orice alt demers considerat că ar da bine.

Cetățenii trebuie să știe, iar mass-media trebuia să vorbească, despre cum se va apropia decizia de comunitate, de fiecare locuitor al acesteia, câtă libertate de acțiune vor avea autoritățile locale, câți bani și predictibilitate în acțiune, cât de mult depinde viitorul de conducătorii pe care îi are fiecare comună, oraș, municipiu, județ și cât de mult a făcut Guvernul pentru ca toate acestea să se împlinească. Faptul că Președintele României zice ceva, că partidele politice, în majoritatea lor, zic altceva, că aleșii locali zic altceva, evident, reprezintă numai răutăți politice la adresa unui Guvern și a unui minister, extrem de „exigent și eficient” de altfel.

Dar, pentru a elimina astfel de elemente de subiectivitate, să vedem ce spune Raportul pe anul 2007 al Comisiei Europene pentru evaluarea realizărilor Obiectivului Lisabona, atunci când vine vorba de România:

„Programul național de reforme al României, înaintat la sfârșitul lunii iulie 2007, identifică șase provocări-cheie care trebuie abordate pentru a crea bazele punerii în aplicare cu succes a reformelor viitoare: îmbunătățirea calității gestionării cheltuielilor administrației publice, gestionarea durabilă a resurselor și, marea provocare, îmbunătățirea capacității administrative.”

Se observă că la trei ani de la începutul guvernării portocalii administrația publică, în ansamblul ei, rămâne pentru Guvernul Tăriceanu o mare provocare.

Cred că merită subliniat faptul că, în realitate, nu s-a făcut descentralizarea atât de evocată în toate discursurile guvernamentale și prezidențiale. Mai mult, avem de-a face cu o centralizare mai mult sau mai puțin disimulată. Astfel, au apărut numeroase noi „programe naționale”, forme prin care Guvernul „apreciază” cât de oportună este reabilitarea unui drum comunal, realizarea unei alimentări cu apă sau chiar construirea unui podeț. Legea privind finanțele publice locale a transferat atribuția de realizare a echilibrării financiare în teritoriu de la consiliul județean la Direcția generală a finanțelor publice, autoritate a statului român, ceea ce a condus la apariția a numeroase probleme în teritoriu și la renunțarea la această procedură în 2008. Guvernul își propune însă în martie 2008 să ia măsuri pentru creșterea autonomiei locale financiare prin îmbunătățirea managementului financiar și administrarea mai bună a bazei de impozitare.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Adrian Păunescu, aveți 5 minute. Celelalte 5 minute le împarte Grupul parlamentar al PD-L și Grupul parlamentar al PNL.

## **Domnul Adrian Păunescu:**

Urmează o bătălie la oase, ca la concursurile de câini, pentru cele 5 minute. Voi da o telegramă deci.

Dar cred că nu putem trece la subiectele politice fără a spune că scena românească a mai pierdut un om, și anume un mare actor, Ovidiu Iuliu Moldovan, în amintirea căruia v-aș ruga să fiți de acord să păstrăm câteva secunde de reculegere.

## Vă mulțumesc.

În același timp, să ne amintim că mai sunt în viață oameni de cultură valoroși pe care nu trebuie să-i lăsăm pradă disperării și mercantilismului, nu trebuie să lăsăm să fie călcați în picioare.

Această alarmă pe care am auzit-o cu toții și care s-a declanșat aici ne-a arătat cât de bine suntem pregătiți pentru summit-ul care urmează. Aș vrea să folosesc prilejul pentru a cere puțin mai multă abnegație și puțin mai multă vocație din partea celor care se ocupă de aceste lucruri. Sigur că oricui i se poate întâmpla, dar parcă a durat prea mult și chiar mă enervează că trebuie să lucrăm la concurență cu alarmele.

Am asistat în ultimele zile, într-adevăr, la o nouă ofensivă, de această dată mai discretă, de această dată mai _soft_ , ca să zic așa, împotriva spiritului românesc din Transilvania. L-am ascultat pe colegul nostru, senatorul Frunda, într-o înfruntare cu fostul prim-ministru Petre Roman, înfruntare care, din păcate, s-a transformat într-o fraternizare și complicitate inadmisibile, din care reieșea că la 15 martie 1990 în Ardeal și, cu deosebire, la Târgu-Mureș românii au fost și sunt de vină pentru tot ceea ce s-a întâmplat, și nu numai românii, ci și securiștii care au vrut să-și arate utilitatea. Omul vorbea ca și când Ungaria nu avusese și nu are Securitate. Ba eu cred că are, și are și spioni, unii dintre ei se vor recunoaște de-a lungul vremii încet, încet. Se vor decupa.

Este însă inadmisibilă batjocorirea țăranilor din Ibănești, din Hodac și din toate satele care au auzit în 1990 ceea ce s-a spus acolo, în Târgu-Mureș, de exemplu: „Ardealul înapoi!”, „Plecați acasă!”, toate lozincile împotriva unității naționale și împotriva apartenenței Transilvaniei la România. De fapt, nici domnul Markó nu a făcut altceva decât să vorbească iarăși despre „patria noastră comună, Transilvania”. Patria noastră comună este România, domnule Markó. Poate nu ați apucat să observați că peste Carpați este o zonă numită Muntenia, înspre răsărit o zonă numită Moldova și că acestea toate constituie patria noastră comună, România. Toate aceste provocări trebuie să înceteze! Nu se poate trăi în această stare permanentă de neliniște și de provocare și de sfidare a celor mai elementare drepturi: dreptul la o țară liniștită, dreptul la viitor.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, am depășit deja timpul. Vă voi ceda 5 minute din această dezbatere, dar cu rugămintea să concentrăm declarațiile politice.

Domnul senator David.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea este foarte concisă. Vreau să semnalez o problemă punctuală. Guvernul mai are încă o restanță față de locuitorii orașului Sânnicolau Mare din vestul țării.

Orașul Sânnicolau Mare din județul Timiș a fost în ultimul timp în pericolul de a rămâne fără încălzire și apă caldă. Această problemă a apărut pentru că datoriile Consiliului local ajunseseră la aproape 300.000 de lei, iar populația și celelalte instituții publice riscau să fie debranșate. Numai că restanța nu este a primăriei, ci este cauzată de neacordarea subvențiilor de la Guvern pentru energie termică pentru ultimele luni ale anului 2007. Astfel, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 36/2006, aprobată prin Legea nr. 483/2006, Primăria Sânnicolau Mare trebuia să primească suma de 280.365 de lei, reprezentând ajutor de stat.

Pentru moment, s-au găsit soluții pe termen scurt. Consiliul local a acordat o parte din sumă sub formă de împrumut până când vor veni banii de la buget, iar, pe de altă parte, bugetului orașului Sânnicolau Mare i s-a acordat o primă tranșă de sprijin la intervenția noastră, în cuantum de 120.000 de lei, prin Ordinul nr. 397/2008 al ministrului internelor și reformei administrative.

În continuare, Guvernul României mai rămâne restant față de Primăria orașului Sânnicolau Mare cu peste 160.000 de lei, sumă care, dacă nu va fi transferată în cât mai scurt timp, va genera din nou situația în care facturile către furnizor nu vor putea fi achitate, existând riscul ca populația să rămână din nou fără apă caldă și căldură.

Este adevărat că pentru Guvern această sumă este aproape neglijabilă, însă pentru un oraș cu o populație destul de mică aceasta constituie o problemă mare pe care ei nu o pot rezolva singuri. Nu ne rămâne decât să sperăm că Guvernul va acorda și restanța existentă la ora actuală într-un timp cât mai scurt posibil, spre binele tuturor.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Duca să-și prezinte declarația, cu aceeași constrângere de timp.

## Vă mulțumesc, doamna președinte.

## Distins Senat,

Declarația mea politică de astăzi se referă, în mod exclusiv, la un subiect mai puțin popular, mai puțin abordat de clasa politică românească. Aceasta, fie dintr-o ignorare a dezbaterilor pro și contra societății civice, fie dintr-o lacună expresă a suportului de legi sau de proiecte de lege a căror remediere ar determina, în mod direct, regresul fenomenului social pentru care aș dori să rețin atenția Senatului doar pentru câteva momente.

Acest subiect pus în atenția Domniilor Voastre, precum și spre dezbatere opiniei civice din România se referă la îngrijorata creștere a avorturilor ce au loc în țara noastră, rata valorii statisticilor ce crește aproape exponențial a ajuns la nivelul momentului când Parlamentul României ar trebui să intervină în modul cel mai rapid în jalonarea unor legi de estompare a acestui flagel social.

Nu numai că sunt periclitate viața și sănătatea persoanei ce săvârșește avortul, dar în mod direct și malițios se săvârșește o crimă, o ucidere din culpă a unei ființe umane care încă nu a văzut lumina.

Oare atât de deplorabil să fi ajuns societatea umană în relațiile cu semenii noștri, atât de josnic calitativ față de propriile ființe ce-și configurează valorile umane și spirituale în chipul și asemănarea propriilor lor părinți biologici?

Oare să avem atât de mult dispreț și insensibilitate față de propria noastră speță umană?

Oare tendința spre stări de energie minimă umană să fie chiar mai scăzută decât cea din regnul animal?

Oare e logic să săvârșești actul de omucidere a propriului tău copil, a copiei tale genetice, fără niciun regret?

Un asemenea act inuman arată gradul deplorabil în care societatea așa-zis modernă a ajuns.

Problema avorturilor a fost cea mai controversată problemă a tuturor timpurilor.

Dați-mi voie, doamna președinte, să prezint câteva aspecte spre atenția acestui for onorabil al Senatului României, prin a cărui înțelepciune se va putea conveni asupra unor propuneri legislative pentru ocrotirea și apărarea celor fără apărare, a acelor ființe ce ar fi putut și ar trebui să-și trăiască viața, așa cum o trăiesc eu și dumneavoastră, distinși colegi.

Rugămintea mea e să vă apropiați de final.

## **Domnul Viorel Duca senior:**

Voi încheia.

Vă rog să-mi permiteți să mai citesc un singur paragraf, doamna președinte.

Mulțumesc foarte mult.

„Când eram doar un embrion fără chip, ochii Tăi mă vedeau și în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau hotărâte mai înainte de a fi fost vreuna dintre ele.”

Cât privește acest subiect al declarației mele politice, în contextul european, al Comunității Europene, putem remarca faptul că cea mai recentă reuniune a unei comisii parlamentare a Consiliului Europei, ce a avut loc la Paris în prima săptămână a lunii martie 2008, relevă inițierea unui raport numit „Accesul la avortul legal și clinic în Europa”.

Doamna președinte, am să respect recomandarea dumneavoastră. Vă cer doar permisiunea să depun textul declarației politice la secretariat, pentru ca să fie inclus în totalitate în stenograma ședinței.

Acest raport solicita unui număr de 47 de state membre ale Consiliului Europei să considere avortul ca un drept necondiționat. De asemenea, solicita guvernelor statelor membre să aloce fonduri din banii publici în vederea efectuării acestor crime legale. Acest raport reprezenta, de fapt, continuitatea unei mai vechi rezoluții a Parlamentului European, numită „Van Lancker’s Report”, adoptată în 2001, a cărei lingvistică legislativă, ambiguă însă, solicita expres recunoașterea avortului ca pe un drept accesibil oricărei femei, și acesta garantat prin lege. Spre fericirea multor vieți ce s-au născut și trăiesc și astăzi ca urmare a invalidării acelei rezoluții, putem afirma, cu respectul cuvenit pentru viețile salvate, că acea rezoluție s-a diluat înainte de a se fi materializat.

Europa se confruntă astăzi cu țări aflate de ambele părți ale acestui culoar pro și contra avorturilor. Cele mai liberale țări pro-avorturi sunt: Suedia, Danemarca și Anglia. De cealaltă parte, conservatoare însă, împotriva avorturilor, _pro-life,_ sunt țări ale căror valori religioase joacă un rol important în viața națiunilor respective. Așa este cazul Poloniei, Portugaliei, Irlandei și chiar al Spaniei și Maltei. Cât privește Polonia și Irlanda, țări cu o structură religioasă romano-catolică, cu convingere _pro-life_ conservatoare, acestea au considerat și consideră principiile pentru viață ca un atribut fundamental, atât în contextul constituțional, cât și în cel interuman. De aceea, în cele două state comunitare problema avortului este cel mai restrictiv și monitorizat subiect, ele respingând inițiativa Parlamentului European referitoare la legalizarea avorturilor.

Dacă aceasta este atitudinea fermă și categorică a unor state ale căror valori sunt similare României, atât în ceea ce privește convingerile religios-conservatoare, cât și în ceea ce privește respectul față de viață și litera constituțională, de ce nu poate fi și România una dintre țările comunitare care să promoveze valorile _pro-life_ , conform literei sfinte a Constituției, mai precis articolul 22 alin. (1) din Legea fundamentală: „Dreptul la viață, precum și dreptul la integritate fizică și psihică ale persoanei sunt garantate.”

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Vă mulțumesc.

Domnilor senatori, pentru că nu mai este timp, dacă mai sunt declarații politice, vă rog să le depuneți pentru a fi prinse în stenogramă.

## **Domnul Ștefan Mihail Antonie**

**:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică se referă la probleme de actualitate pentru administrația publică locală.

Principiile autonomiei locale și descentralizării sunt încă o dată încălcate în mod flagrant, aceste sintagme rămânând valabile doar la nivelul unor declarații demagogice.

Mă refer aici la imixtiunea unor ministere, în concret Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor, în probleme de bucătărie internă ale administrațiilor publice locale. În mod repetat în ultima vreme și pe fondul apropiatei campanii electorale, domnul ministru Borbély László inițiază și susține emiterea unor acte normative care contravin nu doar principiilor autonomiei locale, ci încalcă programele de dezvoltare care privesc administrațiile publice locale.

Un subiect arzător pe ordinea de zi a ministerului mai sus amintit pare a fi vânzarea locuințelor ANL. Domnia Sa mizează, probabil, pe câștigarea facilă a unui capital electoral sigur. Ceea ce nu ia în calcul însă este efectul de bumerang pe care un asemenea demers îl poate induce. Sunt câteva aspecte care scapă acuității „bunului gospodar” care se dorește a fi:

1. Vânzarea locuințelor ANL către actualii chiriași, în condițiile respectării reglementărilor în vigoare – să fi ocupat cel puțin cinci ani, în calitate de chiriași, asemenea locuințe –, nu trebuie să fie apanajul ministerului, tot așa cum nici gestionarea fondurilor rezultate din asemenea vânzări nu este de resortul unui minister sau altul. Aportul financiar al autorităților publice locale nu este deloc de neglijat în acest proiect, investițiile în terenul alocat, amenajarea acestuia și utilitățile presupunând investiții serioase ale autorităților publice locale.

2. Ceea ce m-a indignat în mod deosebit este faptul că tinerii care ocupă, în calitate de chiriași, locuințele ANL nu au posibilitatea de a le cumpăra, deoarece veniturile lor nu le permit contractarea unor credite bancare, iar prețurile care se vehiculează prin intermediul mass-media au darul de a induce în eroare pe toată lumea.

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Stimați colegi,

Înainte de a da citire notei pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, doresc să vă informez că astăzi a avut loc ședința Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului și s-a decis ca miercuri, la ora 9.00, cele două Camere să se întrunească în ședință comună, până în jurul orei 11.30, fiind o ordine de zi aprobată deja de cele două Birouri permanente – veți primi și dumneavoastră la casete ordinea de zi –, urmând ca după ora 11.30 să continuăm lucrările în plenul Senatului. Este ultima zi de plen și fac un apel la dumneavoastră să fim prezenți pentru a da votul nostru propunerilor legislative care, în această perioadă, se apropie de termenul de adoptare tacită sau chiar se înscriu în acest termen.

Mâine vom avea, conform programului aprobat săptămâna trecută, activitate în comisiile permanente și ședința Biroului permanent la ora 13.00.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2007 pentru modificarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2007 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Prestații Sociale;

– Lege pentru modificarea Legii nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2006 pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituțiilor publice;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2007 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2006 privind finanțarea unor proiecte de investiții care necesită o perioadă mai lungă de un an până la finalizare;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2007 pentru modificarea și completarea Legii contabilității nr. 82/1991; – Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2007 privind înființarea Fondului pentru dezvoltarea satului românesc;

– Lege pentru ratificarea Acordului, realizat prin schimbul de scrisori efectuat la Paris la 26 ianuarie 2006, respectiv la 3 iulie 2006, privind participarea României în calitate de membru cu drepturi depline la Comitetul Oțelului din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE);

– Lege pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Dacă în legătură cu ordinea de zi și programul de lucru sunt observații?

Dacă nu sunt,

Colegii secretari m-au informat că în sală sunt 81 de senatori. Ceilalți colegi, probabil, nu doresc să voteze.

Da, domnule Tărăcilă.

Vă rog.

Microfonul 3.

## Doamna președinte,

Vă adresez rugămintea să informați plenul Senatului că astăzi am avut o ședință a Birourilor reunite ale celor două Camere, că am luat o serie de decizii importante, că s-a stabilit o ședință comună în ziua de miercuri, cu o anumită ordine de zi.

Vă mulțumesc.

## Domnule vicepreședinte,

Tocmai am încheiat acest anunț înaintea venirii dumneavoastră în sală, dar mi-a făcut o mare plăcere să-mi reamintiți dumneavoastră lucrul acesta.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2007 privind indemnizația acordată membrilor din România în Parlamentul European.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este raportoare.

Domnul vicepreședinte Șerban Nicolae este aici.

Din partea Guvernului este prezent domnul secretar de stat Carol Kovacs.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 9.

## **Domnul Kovacs Carol Emil** – _secretar de stat_

## _la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Doamna președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

În urma alegerilor din data de 25 noiembrie 2007, România și-a desemnat membrii în Parlamentul European. În acest context, precizăm că, potrivit legislației europene, plata indemnizațiilor membrilor Parlamentului European se face de

către statele din care provin aceștia. Având în vedere faptul că până în momentul de față România nu a avut desemnați reprezentanți în Parlamentul European în calitate de deputați în Parlamentul European, ci doar în calitate de observatori, se constată că nu existau reglementări referitoare la plata indemnizațiilor acestora.

Prin prevederile prezentei ordonanțe de urgență se stabilește ca membrii din România în Parlamentul European, aleși în conformitate cu prevederile Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 16 ianuarie 2007, să primească, pe durata exercitării mandatului, o indemnizație lunară egală cu cea acordată, potrivit legii, deputaților și senatorilor din Parlamentul României.

Ca atare, Guvernul vă propune spre adoptare prezenta ordonanță de urgență.

## Vă mulțumesc.

V-am rugat să concentrați. Nu era nevoie să ne indicați și monitoarele oficiale. Mai aveți ceva de adăugat la proiectul de lege?

Nu.

## Vă mulțumesc.

Domnule vicepreședinte, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul comisiei.

Microfonul 7.

Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2007 și a decis, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Potrivit dispozițiilor constituționale și în raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc, domnule vicepreședinte. Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă sunt intervenții pe marginea proiectului de lege? Dacă nu sunt,

Nu merge instalația!

## **Doamna Norica Nicolai:**

Atunci, am rugămintea, stimați colegi, să votăm prin ridicare de mână. Nu mai risc să mai fac o...

Vă rog.

Încercăm încă o dată.

Supun la vot raportul și proiectul de lege.

La dumneavoastră figurează 65 de voturi pentru și două abțineri. La mine s-a oprit la 5 secunde.

Cine este pentru? Suntem 83 în sală.

Voturi împotrivă? Niciun vot împotrivă. Se abține cineva? Nu. Vă mulțumesc.

Cu 83 de voturi pentru, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind declararea de utilitate publică a terenurilor, proprietate a domnului Costică Constanda, situate în București, zona Parcul „Bordei”.

Aveți cuvântul, domnule senator Marius Marinescu, pentru a vă prezenta inițiativa legislativă. Microfonul 6.

Am rugămintea de a concentra prezentarea.

## **Domnul Marius Marinescu:**

Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Prin această inițiativă, noi parlamentarii dorim să declarăm de utilitate publică Parcul „Bordei”, așa cum a fost cumpărat de Primăria Generală a Capitalei în 1933 de la Banca „Marmorosch Blank”.

La balcoane sunt reprezentanții bucureștenilor, cărora dați-mi voie să le mulțumesc pentru faptul că sunt aici să susțină această propunere.

Rugămintea mea este, domnule senator, să respectați procedurile de dezbatere.

Am înțeles.

Vă rog să vă susțineți propunerea legislativă.

## **Domnul Marius Marinescu:**

Vă mulțumesc.

Bucureștenii au și ei dreptul la viață, au dreptul la sănătate. Stopând distrugerea Parcului „Bordei”, stopăm distrugerea sănătății bucureștenilor. Așa cum am mai spus, dorim ca Parcul „Bordei” să devină de utilitate publică, să redevină al bucureștenilor.

În momentul de față, mai sunt încă 5.000 de metri pătrați în proprietatea lui Constanda. Trebuie ca întreg parcul să redevină al bucureștenilor.

Aceasta este inițiativa noastră și dorim să o susțineți cu toții.

Vă mulțumesc.

Iar lui Costică Constanda să-i dăm despăgubiri juste...

Rugămintea mea este, vă rog, pentru public, să nu mai aplaudați...

..., și anume acest „bordei”. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule vicepreședinte Șerban Nicolae – microfonul 7 –, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Pentru persoanele care sunt în public, v-aș ruga să nu mai aplaudați. Nu e prevăzut în procedurile noastre. Puteți asculta dezbaterile în liniște.

Vă rog, domnule vicepreședinte.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere această propunere legislativă și a adoptat un raport de admitere, cu amendamente. Amendamentele se referă la toate articolele prevăzute în propunerea legislativă, modificând, cu acordul inițiatorului, pe formă această propunere, în sensul că titlul urmează să aibă, dacă plenul și-l însușește, următorul cuprins: „Lege privind declararea de utilitate publică a terenurilor situate în București, zona Parcul «Bordei»”. Delimitarea se face în articolul 1 și este identificat acest teren de 33.829,53 metri pătrați și construcții proprietate privată, situat în București, între Bulevardul Aviatorilor, la vest, Bulevardul Mircea Eliade, la sud, strada Turgheniev, la sud, Lacul „Floreasca”, la nord, teren al Primăriei Municipiului București, la nord, și teren al Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, la est, conform schiței.

În esență, dacă inițial, la momentul proiectului, această propunere legislativă viza, pe de o parte, exproprierea terenului ca fiind de utilitate publică, pe de altă parte, declararea lui ca atare, în ideea de a nu mai face niciodată obiectul unor schimburi în cazul procedurilor de retrocedare și de reconsiderare a dreptului de proprietate, în prezent, o parte din acest teren a fost reluat în administrarea Primăriei Municipiului București, făcând parte din domeniul statului.

În esență, proiectul de lege se va referi, în cazul în care este adoptat de plenul Senatului, doar la declararea terenului identificat ca fiind de utilitate publică, deci rămâne etapa a doua, cea a faptului că se previne în acest fel orice tip de tranzacție, orice tip de înțelegere, orice fel de procedură care să schimbe destinația acestei zone, din cea actuală, de parc, zonă de agrement și zonă verde, în altceva, în altă formă de dezvoltare imobiliară.

De asemenea, a fost eliminată propunerea inițială din proiect, în sensul că la expropriere proprietarul privat să primească acțiuni la Fondul „Proprietatea”, pentru că aceasta nu mai face obiectul proiectului, așa cum am spus, față de modificările intervenite în regimul juridic al terenului.

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Punctul de vedere al Guvernului – microfonul 10 –, doamna secretar de stat Kibedi.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Vă mulțumesc și eu, doamna președinte. Distins Senat,

Punctul de vedere comunicat de Guvern era acela de a susține această propunere legislativă numai sub rezerva însușirii amendamentelor și observațiilor care sunt cuprinse în acest punct de vedere comunicat. Insistența era pentru a se întruni condițiile prevăzute în Constituție în ceea ce privește cauzele de expropriere și respectarea, în consecință, și a dispozițiilor legii care reglementează aceste condiții, Legea nr. 33/1994.

Având în vedere că se regăsesc amendamentele, în sensul că se și completează aceste dispoziții cu prevederile Legii nr. 33/1994, respectiv ale Codului de procedură civilă, din perspectiva procedurilor este respectată legea.

În rest, oportunitatea ar aparține Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile, care este, de altfel, definit, prin amendamentele depuse, ca fiind expropriatorul în acest caz. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Amendamentele au fost formulate de colegul nostru, domnul senator Vasilescu.

Îi întreb pe cei doi inițiatori, domnul președinte Iliescu și domnul senator Marinescu, dacă își însușesc aceste amendamente.

Da.

Vă mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Grupurile parlamentare doresc să intervină pe marginea acestei propuneri legislative?

Vă rog.

Microfonul 2.

Doamna senator Vedinaș.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Grupul parlamentar al PRM susține această propunere legislativă.

Ca membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, m-am implicat în desăvârșirea propunerii legislative în forma care este astăzi prezentată în fața noastră. Adaug faptul că la nivelul Senatului a fost inițiată constituirea unei comisii care să cerceteze tot ce s-a petrecut cu Parcul „Bordei”, care poate fi calificat, fără nicio rezervă, ca fiind un summum de manopere frauduloase și de tot felul de abuzuri și ilegalități, astfel încât sper ca noi, Senatul și Parlamentul, să facem și lumină, și dreptate pentru bucureșteni, și pentru noi toți.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Vă rog, domnule președinte Iliescu, aveți cuvântul.

Sunt printre inițiatorii acestei propuneri legislative și cred că este o chestiune de dreptate pentru populația Capitalei, pentru că s-a desfășurat o veritabilă agresiune împotriva spațiilor verzi. Parcul „Bordei” nu este singurul caz. Sunt și alte asemenea spații care au fost înstrăinate și au devenit victima acestor afaceri rentabile din domeniul imobilar și care privează orașul de spațiile necesare, parcuri sau alte spații verzi.

De aceea, este motivată ideea de a iniția o acțiune mai amplă, să identificăm toate situațiile de acest fel din Capitală, în primul rând, dar și din alte orașe, pentru a stopa această acțiune care lezează interesele noastre, ale tuturor. Prin aceste acțiuni, în Capitală au scăzut cel puțin la jumătate spațiile verzi care existau înainte de 1989.

De asemenea, e bine că s-a hotărât înființarea acestei comisii, pentru că am auzit că această suprafață care aparține lui Constanda nu ar acoperi întreaga suprafață a Parcului „Bordei”, că a mai apărut un al doilea protagonist care a luat de la Constanda sau odată cu Constanda o altă suprafață, mai mică, care intenționează să construiască în aceeași zonă. Or, în cazul de față nu avea ce să intre în discuție. Nu a fost niciodată proprietate privată de când s-a construit acest Parc „Bordei”, odată cu lacurile de acumulare de pe Colentina care au creat aceste lacuri din partea de nord a Bucureștilor, cu spațiile de protecție: Parcul „Herestrău”, „Luna Parc”, așa cum a fost inaugurată în 1939, devenit Parcul „Herestrău”, „Bordei”, „Floreasca” și celelalte au fost concepute ca spații de protecție, zone verzi de protecție a acestor lacuri de acumulare din zona Bucureștilor.

Comisia va trebui să vadă dacă nu cumva o parte din Parcul „Bordei” a rămas unui alt proprietar, ca să se aplice exact aceeași prevedere legală, pentru că, în acest caz, statul a fost expropriat, dându-se aceste suprafețe pentru afaceri imobiliare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule Constantin Gheorghe – microfonul 3 –, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Stimați colegi,

Este o temă care a suscitat foarte multe comentarii și o anumită presiune din partea presei. Cert este că la ora la care noi dezbatem această propunere legislativă conținutul ei nu mai este în concordanță cu realitatea și, atunci, există două soluții.

Domnule senator Marinescu, ca inițiator, ați putea să mă ascultați, vă rog frumos...

V-aș ruga să nu intrați în dispută cu colegii...

Doresc să fac o referire directă pentru că, și în dezbaterile la comisie, și acum, dacă luăm articolul 1, care face referire la 3,3 hectare, și articolul 2, care obligă Primăria Capitalei să ducă la îndeplinire toate formalitățile referitoare la terenul mai sus menționat, legea nu-și mai are obiectul în această formă.

În acest caz, nu putem să supunem dezbaterii o lege care, între timp, a devenit caducă, pentru că nu mai este vorba de 3,3 hectare. Știm că terenul, aproape în întregime, a fost dat sub formă de schimb și, în această situație, propun, din partea Grupului parlamentar PD-L, să fie retrimisă la comisie, pentru a se face modificări pe fond. În caz contrar, vom vota împotrivă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Cutaș – microfonul 3 –, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Eu cred că inițiatorii și-au prezentat foarte bine punctele de vedere. Vreau doar să spun că Parcul „Bordei” a fost al bucureștenilor și el trebuie să redevină în totalitate al bucureștenilor.

Din această perspectivă, Grupul parlamentar al PC va vota pentru.

Nu în ultimul rând, aș vrea să propun, doamna președinte, și v-aș ruga la momentul respectiv să votăm prin ridicare de mână, vot deschis.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Mario Oprea, vă rog – microfonul 2 –, punctul de vedere al Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Grupul parlamentar al PNL susține propunerea legislativă, cu amendamentele propuse de Guvern, însușite de inițiator și discutate în comisie.

Doresc, în primul rând, să mulțumesc Guvernului pentru poziția constructivă în legătură cu această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Eckstein Kovács Péter, vă rog. Microfonul 2.

Punctul de vedere al Grupului parlamentar al UDMR este unul pozitiv. Noi vom vota această propunere legislativă.

Aș vrea să evidențiez faptul că Guvernul, deși între semnatarii inițiativei nu se regăsesc membri ai partidelor care formează coaliția guvernamentală, fiind vorba de o cauză bună, nobilă, sprijină această inițiativă.

Punctul de vedere al UDMR provine, în primul rând, din faptul că noi am sprijinit întotdeauna un mediu mai sănătos și în București, și în Harghita, și la Roșia Montană.

Ca atare, aceasta este ideea principală pentru care ne vom da votul.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Vă rog, inițiatorii. Microfonul 6. Domnul senator Marinescu.

Doamna președinte, Stimați colegi, Dragi bucureșteni,

Fiți cu ochii pe cei care votează împotriva acestei propuneri legislative, fiindcă este o afacere de un miliard de euro!

Domnule senator...

## **Domnul Marius Marinescu:**

Acesta este adevărul. Afară cu mafioții care vor vota împotriva acestei inițiative! Afară cu mafia! Să terminăm odată cu mafia!

Domnule senator, nu mă determinați să vă tai microfonul. Eu v-am dat cuvântul pentru a vă spune un punct de vedere în legătură cu o serie de afirmații care s-au făcut în cadrul dezbaterilor generale. Declarații, la declarații politice. Comisia dorește să facă precizări? Domnule vicepreședinte, aveți cuvântul. Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte.

Dacă eu nu am fost suficient de explicit, am sperat că explicațiile pe care le-a dat doamna secretar de stat sunt suficient de clare.

În fapt, ceea ce contează la această propunere legislativă – și asta este ceea ce conține atât articolul 1 și articolul 2, cât și celelalte articole care sunt amendate de comisie – este declararea ca fiind de utilitate publică a spațiului identificat în acest proiect.

Toate chestiunile legate de eventuale exproprieri pentru cauză de utilitate publică, cu dreaptă și prealabilă despăgubire, prin bună înțelegere cu expropriatul sau, dacă nu se poate, prin intermediul instanței judecătorești, rămân să fie îndeplinite de cel care este îndrituit de propunerea legislativă să le aducă la îndeplinire.

De aceea, eu fac încă o dată precizarea, este vorba de o propunere legislativă care declară ca fiind de utilitate publică... și în funcție de acest aspect trebuie să ne pronunțăm, chestiunile legate de expropriere rămânând să fie îndeplinite în concordanță cu dispozițiile Constituției României și în concordanță cu dispozițiile legii pe care doamna secretar de stat Kibedi a menționat-o puțin mai devreme. Mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte, pentru precizări.

Deci nu este o lege care să vizeze exproprierea, ci declararea de utilitate publică a acestor suprafețe de teren, urmând ca procedurile de expropriere să se facă în baza Constituției și a prevederilor legale.

Declar închise dezbaterile generale.

## **Domnul Constantin Gheorghe**

**:**

Solicit intervenție pe procedură!

Da.

Domnule senator, aveți cuvântul pe procedură. Microfonul 3, vă rog.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Este vorba, la articolul 2, și de expropriere, ca să precizez, dar eu am făcut o propunere în numele Grupului parlamentar al PD-L, de retrimitere la comisie. Vă rog să supuneți la vot această propunere, pentru că este justificată, este vorba de această expropriere de utilitate publică. Respectăm principiul, ne dorim și noi ca parcurile să fie ale noastre, nu pe interese imobiliare, dar lucrarea este făcută. Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Domnule senator,

Dacă ați fi așteptat... Nici nu ar fi trebuit să vă dau cuvântul, pentru că doar am declarat închise dezbaterile generale.

Grupul parlamentar al PD-L a făcut o solicitare de retrimitere la comisie, pe care o

## **Domnul Eckstein Kovács Péter**

**:**

Solicit intervenție pe procedură!

Aveți cuvântul, domnule senator Eckstein. Microfonul 1, vă rog.

## **Domnul Eckstein Kovács Péter:**

Cu tot respectul, termenul de adoptare tacită este ziua de astăzi, ca atare retrimiterea la comisie ar însemna adoptarea tacită.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Stimați colegi,

Termenul de adoptare tacită pentru această propunere legislativă, cred că ați sesizat, este astăzi. S-a făcut o cerere regulamentară de retrimitere la comisie, sunt obligată s-o

În forma neamendată!

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Da, în forma neamendată.

Voi supune votului dumneavoastră această cerere de retrimitere la comisie.

Îi rog pe toți colegii să-și ocupe locurile în sală. În sală sunt 93 de senatori.

Stimați colegi,

V-am anunțat că sistemul nu funcționează, la mine este blocat la 5 secunde.

Apar la dumneavoastră? Vă rog să verificați, pentru că la mine nu apare niciun rezultat. Este blocat aparatul.

Am rugămintea să păstrați liniștea în sală. Cine este pentru retrimiterea la comisie vă rog să ridicați mâna.

Sunt 12 voturi pentru.

Cine este împotriva retrimiterii la comisie? Sunt 84 de voturi împotrivă.

Se abține cineva? Nu.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Stimați colegi,

Domnule senator Marinescu,

Cu toată considerația, vă avertizez că îi voi ruga pe chestori să restabilească ordinea în sală. Mi se pare o lipsă de decență maniera în care procedați și v-aș ruga să nu mai tulburăm lucrările Senatului.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 141/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică. De la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnule președinte, domnule vicepreședinte, vă rog, ocupați-vă locul.

De la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este domnul Șerban, vă rog, ocupați-vă locul.

Din partea Guvernului este prezent domnul secretar de stat Teodorovici.

Dezbaterile sunt în continuare.

A fost trimis acest proiect de lege la comisie pentru a se întocmi un raport suplimentar comun.

Îl rog pe domnul vicepreședinte Șerban Nicolae să prezinte raportul suplimentar.

Am rugămintea să păstrați mai multă liniște în sală, stimați colegi.

Domnule vicepreședinte, aveți cuvântul. Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi senatori,

Cele două comisii, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în raportul suplimentar comun își mențin punctul de vedere inițial prezentat în prima ședință, au adoptat și un amendament admis, dar care este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În aceste condiții, urmează ca proiectul să fie adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată. Proiectul de lege intră în categoria legilor organice.

Raportul suplimentar la Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 141/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, în esență, privește considerentele legate de instrumentele de datorie publică utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar aprobat și pentru refinanțarea datoriei publice. Sunt emisiunile de titluri pe piața internă, emisiunile de obligațiuni pe piețe externe de capital, împrumuturile de la organismele financiare internaționale sau bănci comerciale. De asemenea, împrumuturile contractate de pe piața internă sau externă, destinate finanțării deficitului bugetar și refinanțării datoriei publice prin emisiuni de stat, operațiuni de _cash management,_ și împrumuturile de la instituțiile financiare internaționale sunt exceptate de la procedura privind atribuirea contractelor de achiziție publică. De asemenea, nu se poate stabili o procedură unică de contractare a acestor împrumuturi, care să fie aprobată prin lege.

Modelul pe care noi îl adoptăm astăzi este modelul existent în domeniul managementului datoriei publice, practicat în țările Uniunii Europene.

Cu aceste precizări, cele două comisii vă propun un raport suplimentar de admitere, cu amendamentul admis care, așa cum am precizat, este de competența, în calitate de Cameră decizională, a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, sunteți de acord cu amendamentul admis?

Vă rugăm să vă precizați punctul de vedere pe această chestiune.

Aveți cuvântul.

Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Eugen Orlando Teodorovici** – _secretar de stat_

_în Ministerul Economiei și Finanțelor_ **:**

## Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Suntem de acord cu amendamentul făcut de cele două comisii.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Dezbaterile generale au avut loc în ședința precedentă. Urmează să

Raportul a fost adoptat.

Vă mulțumesc.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2007 pentru aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001–2006.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a întocmit raportul.

Acest proiect de lege a fost retrimis comisiei pentru un raport suplimentar.

Domnule președinte Prodan, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul suplimentar. Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte. Onorat Senat,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 146/2007 nu creează drepturi noi pentru anumite categorii, ci dispune numai punerea în plată a unui drept, cel referitor la prima de vacanță, reglementat prin acte normative cum ar fi Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, Legea nr. 495/2004 și Legea care prevede salarizarea personalului din afacerile externe.

Deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2005, din 2007, încă o dată în 2007 au creat o practică unitară a instanțelor judecătorești privind această materie.

Amendamentul propus de comisia noastră și ordonanța de urgență a Guvernului nu fac altceva decât să urmărească evitarea existenței unor discriminări în cadrul acelorași categorii de persoane. Astfel, am luat din nou în atenție în comisie și am adoptat în unanimitate un raport favorabil cu amendamentul prevăzut în anexă.

Menționăm că ordonanța prevede aceste drepturi și amendamentul spune că ele intră în vigoare începând cu anul în care au fost votate aceste legi.

Drept urmare, supunem atenției dumneavoastră acest raport favorabil.

Mulțumesc.

Cu un amendament, da?

Pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului, domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 8, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte.

Menționez faptul că suntem de acord cu acest amendament și aș dori să subliniez, de asemenea, faptul că această reglementare nu face decât să pună în aplicare deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc. Stimați colegi,

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României.

Este o cerere de reexaminare.

Domnule președinte Tiberiu Aurelian Prodan, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul asupra acestei cereri de reexaminare.

Mulțumesc, doamna președinte. Onorat Senat,

Am analizat cererea de reexaminare a domnului președinte privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României.

În urma reexaminării, s-a adoptat un raport cu amendamente admise prin care s-a concretizat o parte dintre observațiile cererii de reexaminare, ele sunt cuprinse în anexa nr. I la prezentul raport, dar au fost și amendamente care au fost respinse, întrucât ele au fost deja cuprinse în alte legi.

Vă supunem atenției dumneavoastră un raport de admitere cu amendamentele din cele două anexe.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule secretar de stat, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul la microfonul 9, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul este de acord cu cererea de reexaminare, așa cum s-a formulat de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, cu amendamentele admise. Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat. Sunt o serie de amendamente respinse. Întreb dacă se mai susțin.

Nu se susțin. Stimați colegi,

Domnul președinte a formulat o cerere de reexaminare care a fost aprobată de comisia de specialitate în ansamblu.

Guvernul este de acord cu aceste amendamente.

Cu 84 de voturi pentru, s-a adoptat în unanimitate raportul.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind interzicerea utilizării E-urilor nocive sănătății în pâine și produse de panificație, carne și produse din carne, dulciuri, băuturi răcoritoare și alcoolice.

Continuăm dezbaterea.

Aveți cuvântul, domnule președinte, din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, pentru a prezenta raportul suplimentar.

Comisiile noastre au dezbătut propunerea legislativă în ședința comună din 4.03.2007. În urma dezbaterilor generale și pe articole, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi întocmirea raportului suplimentar comun de respingere, deoarece promovarea unui act normativ privind interzicerea utilizării anumitor E-uri trebuie să fie fundamentată de studii științifice privind riscul asupra sănătății, apoi de avizul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor și de avizul Comisiei Europene și al statelor membre, ca această legislație să nu reprezinte barieră în calea liberei circulații a mărfurilor.

Pentru acest motiv, comisiile noastre au votat, cu majoritate de voturi, acest raport de respingere.

Înțeleg că este un raport suplimentar de respingere?

Da.

Domnule senator Gheorghe Funar, aveți cuvântul, ca inițiator.

Microfonul 6, vă rog.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Am să încerc să vă șochez de la începutul intervenției mele.

De la sfârșitul anului 1989 și până în prezent poporul român este supus unui genocid. S-a ajuns la această situație din cauza faptului că România este singura țară din Europa în care nu există nicio legislație care să interzică ca în alimentele produse în țară sau în alimentele care sunt importate să nu intre aditivi alimentari sau E-uri nocive sănătății. România este singura țară din Europa în care nu exisă niciun laborator unde să se cerceteze ce cantitate de E-uri nocive sănătății există în alimente. Ca atare, propunerea noastră legislativă se vrea să fie o barieră împotriva plecării românilor mai repede cu cel puțin câțiva ani de pe această lume.

Multe dintre E-urile care se găsesc în alimentele pe care le consumă zilnic românii sunt cancerigene. În toată Europa legislația este extraordinar de severă, și bine fac toți europenii, inclusiv în toate republicile din fosta Uniune Sovietică în care există legislație care interzice ca în alimente să ajungă asemenea aditivi cancerigeni, doar la noi, rămân surprins, acum două comisii reunite vin cu un raport de respingere.

De asemenea, și Guvernul României este împotriva propunerii noastre legislative. Noi nu trebuie să inventăm nimic, decât să ne aliniem în acest domeniu legislației din vestul sau estul Europei.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea Guvernului, aveți cuvântul. Microfonul 10.

## **Domnul Gabriel Vasile Drăgan** _– secretar general_

_al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor_ **:**

## Mulțumesc.

## Stimată doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Într-adevăr, Guvernul nu este de acord cu acest proiect de act normativ, întrucât, în conformitate cu prevederile legislației comunitare în vigoare, problematica E-urilor este reglementată printr-o serie de decizii ale Consiliului Europei, cum ar fi Decizia nr. 62 referitoare la coloranții utilizați în alimentele destinate consumului uman, amendată printr-o serie de directive, cum ar fi: Directiva nr. 65, Directiva nr. 67, Directiva nr. 68, Directiva nr. 70, Directiva nr. 76, Directiva nr. 78 și așa mai departe, și Directiva Comisiei nr. 95, care stabilesc criterii de puritate specifice referitoare la coloranții utilizați în industria alimentară.

Mai mult decât atât, prin Ordinul comun al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerului Sănătății

Publice nr. 438/18.06.2002 privind aprobarea normelor privind aditivii alimentari destinați utilizării în produsele alimentare pentru consumul uman se preiau în legislația națională în totalitate prevederile europene în acest domeniu.

La nivelul Uniunii Europene problematica aditivilor este, într-adevăr, larg dezbătută în ceea ce privește influența pe care produsele care conțin aditivi o pot avea asupra sănătății umane, asupra animalelor și asupra protecției mediului.

Evaluarea însă a riscului acestor produse s-a realizat pentru fiecare tip de aditiv în parte înainte de autorizarea punerii pe piață a acestora, luându-se totodată în considerare avizul științific al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor.

Vă rog să concluzionați.

Având în vedere cele de mai sus și faptul că proiectul de lege de față propune aplicarea unor cerințe suplimentare față de legislația comunitară în domeniu, considerăm că elaborarea punctului de vedere în această problematică trebuie să aibă în vedere poziția Ministerului Economiei și Finanțelor și a Departamentului Afacerilor Europene și că această inițiativă parlamentară nu contravine prevederilor legislației comunitare și celor din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

La acest proiect de lege s-au formulat o serie de amendamente care au fost respinse de comisie.

Îl întreb pe domnul senator Petru Stan dacă le mai susține.

Susțin toate amendamentele și, fiindcă la acest proiect nu s-a luat cuvântul pe fond, aș dori să-mi dați cuvântul.

Domnule senator, am în față stenograma ședinței precedente, toate grupurile parlamentare și-au exprimat punctul de vedere și dezbaterile generale au fost încheiate. Vă rog să vă susțineți amendamentele.

La numărul curent 1, aveți cuvântul pentru a susține amendamentul.

La art. 1 am cerut să se completeze cu un alineat nou: „Guvernul va lua măsuri ca până la 30 august 2008 să revizuiască normele privind utilizarea aditivilor alimentari și să elaboreze acte normative noi, corelate cu directivele europene promovate în anul 2006. Toți aditivii alimentari vor fi cuprinși într-un Codex elaborat de Guvern, care va cuprinde și modul se folosire a acestora.”

Am formulat acest amendament având în vedere că în expunerea de motive a Guvernului se prevede că se orientează după normele europene din 2001, din ordonanța de urgență a Guvernului din anul 2001, nu cu normele europene din 2006. Noi, practic, la ora actuală – și vreau să-l completez pe domnul senator Gheorghe Funar – consumăm E-uri extraordinar de multe și nu știm exact ce efecte au asupra sănătății populației. Pe pachet scrie E-uri nu știu de care, noi nu avem laboratoare în țară. Scrie E280, dar nu scrie dacă pot să mănânce copiii, bătrânii, cei bolnavi de ficat, de stomac și așa mai departe. Noi nu cerem nimic deosebit, cerem și trebuie să adaptăm legislația noastră la legislația europeană. În momentul de față, legislația nu este adaptată.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule președinte, asupra amendamentului înțeleg că vă mențineți punctul de vedere formulat în cadrul comisiei?

Mulțumesc, doamna președinte.

La acest amendament, dar și la celelalte, trebuie să vă spun că este doar o chestiune de nerespectare a legislației existente, pentru că în România nu se respectă legislația, autoritățile abilitate care au această responsabilitate nu întotdeauna își fac datoria, pentru că avem acte normative – sunt aproximativ șapte directive europene –, avem ordin al ministrului sănătății, avem ordin al ministrului agriculturii, dar nu se controlează și nu se respectă legislația în vigoare. De aceea, spuneți să revizuim. Nu avem ce revizui, pentru că sunt deja legi promovate prin directive europene și avem lista acestor aditivi. Problema este că nu se respectă legea. Dacă mai facem o lege și nu se respectă, la ce folosește? Eu cred că trebuie respectată legea existentă și legislația în domeniu.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc, domnule senator.

Cine este împotrivă?

Stimați colegi,

Amendamentul nu a întrunit numărul necesar de voturi.

niște încălcări destul de penibile ale realității din sală. Mai înainte am încercat să intervin și cred că este util să verificăm repartizarea numărului de voturi pentru situațiile voturilor împotrivă, pentru și abțineri. Le-am trecut în caiet și am ajuns să văd că suntem prezenți în sală 151 de colegi senatori.

Eu vă rog foarte mult să solicitați staff-ului să intrăm în funcțiune cu aparatul de vot, pentru că, altminteri, facem un act mai mult decât formal.

Mulțumesc, am înțeles.

Doamnă președinte, e mai mult decât formal.

O secundă, vă rog.

Eu sunt informată de domnii secretari că suntem prezenți în sala de ședință, în acest moment, 77 colegi senatori.

La acest vot, nu!

## **Doamna Norica Nicolai:**

La celelalte voturi, domnule senator, nu la acesta. Vă rog să-mi comunicați numărătoarea voturilor la acest amendament.

Sunt rugată de domnii secretari să mai supun la vot încă o dată acest amendament.

Cine este pentru?

Vă rog să fiți atenți, pentru că nu se votează. Cine este pentru acest amendament? Vă rog să numărați.

Numărați, vă rog, și în partea aceasta a sălii de ședință.

-

Sunt 10 voturi pentru.

Cine este împotriva acestui amendament? Sunt 21 voturi împotrivă. Cine se abține? Sunt 46 de abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Domnule senator, celelalte amendamente le mai susțineți?

## **Domnul Petru Stan:**

**Domnul Carol Dina**

**:**

Vă rog să-mi dați cuvântul pe procedură!

Le voi susține pe toate, cu siguranță.

Pe procedură?

Vă rog, la numărul curent 2, aveți cuvântul.

## **Domnul Petru Stan:**

**Domnul Carol Dina**

**:**

Da!

Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Cu părere de rău, trebuie să intervin, pentru că acest mod forțat de a înregistra exprimarea votului aduce în fața noastră

La numărul curent 2 am cerut ca art. 4 să se reformuleze: „este interzis importul sau fabricarea oricăror aditivi alimentari necuprinși în Codex”. Urgent, Guvernul va emite lista aditivilor alimentari interziși și modul de întrebuințare a acestora în tehnologia obținerii produselor alimentare.

Am făcut acest amendament pentru că, în practică, și pâinea, și dulciurile, și mezelurile, toate se pot face fără aditivi alimentari, care sunt toxici, cancerigeni. Putem folosi foarte bine altceva, sare, piper, boia, totul natural. Toată omenirea caută produse naturale și cred că, dacă am aproba această inițiativă legislativă, am fi felicitați de Uniunea Europeană. Este o greșeală, unii tratează cu neștiință, unii nu cunosc ce se întâmplă în laboratoarele zonale, ce sunt laboratoarele pentru E-uri, le confundă cu altceva, și mă refer chiar la unii membri ai Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. Mie îmi pare rău de acest lucru.

Eu cred că ar crește și numărul turiștilor în România, s-ar tripla, dacă noi am aplica această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

**Domnul Carol Dina**

**:**

Vă rog să-mi dați cuvântul!

Ați ridicat o dată această problemă, domnule senator. Vă mai dau cuvântul încă o dată, pe procedură. Microfonul 2.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Nu există noțiunea de supunere la vot a consultărilor. Ceilalți lideri ai grupurilor doresc să se consulte pe această propunere legislativă.

Atunci, stimați colegi, constat că s-au încheiat dezbaterile astăzi. Urmează să vă consultați, probabil miercuri vom dezbate în continuare și aveți suficient de mult timp pentru consultări.

Declar închis programul legislativ.