Virginel Iordache

## Doamna președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice de astăzi este „Președinția Consiliului Uniunii Europene, un examen de maturitate politică pentru România”.

Începând cu luna ianuarie, România va da un examen de maturitate în ceea ce privește politica externă. Preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene reprezintă pentru politica românească un moment de adevăr, când putem demonstra tuturor statelor din spațiul comunitar că suntem niște parteneri serioși, bine pregătiți, care și-au înțeles pe deplin rolul avut în cadrul Uniunii Europene, care au viziune și discernământ cu privire la viitorul comun european.

După cum bine știm, președinția României la Consiliul Uniunii Europene vine într-un moment important pentru viitorul proiectului comunitar. De aceea programul de lucru al președinției va avea în prim-plan cetățeanul, eforturile noastre urmând să se concentreze cu precădere pe dosarele cu impact direct și imediat asupra vieții de zi cu zi a locuitorilor spațiului comunitar.

România preia președinția rotativă la Consiliul Uniunii Europene într-o perioadă marcată de finalizarea procesului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, avansarea negocierilor pentru adoptarea Cadrului financiar multianual 2021–2027, Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, dedicat viitorului Uniunii Europene, și de alegerile pentru Parlamentul European din 23–26 mai 2019, la care se adaugă cele 257 de dosare legislative rămase în negocieri de la președinția austriacă.

În acest context, țării noastre îi revine responsabilitatea importantă de a contribui, prin temele prioritare pe care le va aduce în dezbatere, la consolidarea unității Uniunii, un ideal care trebuie urmărit cu consecvență. De altfel, prin exercitarea rolului de mediator imparțial, dar și de facilitator de consens, România va căuta să asigure coeziunea statelor

membre în fața provocărilor curente, dar și a nevoii de a redefini împreună viitorul Uniunii Europene.

Acest efort, la care este gata să se angajeze, are ca obiectiv creșterea credibilității Uniunii în ochii cetățenilor europeni, apropierea acestora de procesul decizional de la Bruxelles și, implicit, eficientizarea funcționării proiectului european.

Însuși Jean-Claude Juncker recunoaște că: „România are în față atribuții extraordinar de dificile. Avem încă 257 de propuneri legislative care sunt pe masa colegiuitorilor. Președinția austriacă va finaliza mai multe dosare, dar o să rămână mult de lucru președinției române într-o perioadă foarte scurtă, pentru că Parlamentul European va înceta activitățile în luna aprilie. Rămân cam patru luni utile președinției României, dar am văzut astăzi cât de bine pregătiți sunt miniștrii în domeniile lor și sunt convins” – sublinia Domnia Sa – „că România va reuși să finalizeze un număr mare de propuneri care sunt încă pe masa de lucru a Parlamentului și a Consiliului.”