Stenogramă plen

## Bună dimineața, distinși colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 12 decembrie 2018, conducerea fiind asigurată de subsemnata, Doina Elena Federovici, vicepreședinte al Senatului, asistată de domnii senatori Nicu Fălcoi și Marian Pavel, secretari ai Senatului.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute, repartizat pe grupurile parlamentare potrivit ponderii acestora.

Îl invit la microfon pe domnul senator Iordache Virginel, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE.

## Doamna președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice de astăzi este „Președinția Consiliului Uniunii Europene, un examen de maturitate politică pentru România”.

Începând cu luna ianuarie, România va da un examen de maturitate în ceea ce privește politica externă. Preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene reprezintă pentru politica românească un moment de adevăr, când putem demonstra tuturor statelor din spațiul comunitar că suntem niște parteneri serioși, bine pregătiți, care și-au înțeles pe deplin rolul avut în cadrul Uniunii Europene, care au viziune și discernământ cu privire la viitorul comun european.

După cum bine știm, președinția României la Consiliul Uniunii Europene vine într-un moment important pentru viitorul proiectului comunitar. De aceea programul de lucru al președinției va avea în prim-plan cetățeanul, eforturile noastre urmând să se concentreze cu precădere pe dosarele cu impact direct și imediat asupra vieții de zi cu zi a locuitorilor spațiului comunitar.

România preia președinția rotativă la Consiliul Uniunii Europene într-o perioadă marcată de finalizarea procesului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, avansarea negocierilor pentru adoptarea Cadrului financiar multianual 2021–2027, Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, dedicat viitorului Uniunii Europene, și de alegerile pentru Parlamentul European din 23–26 mai 2019, la care se adaugă cele 257 de dosare legislative rămase în negocieri de la președinția austriacă.

În acest context, țării noastre îi revine responsabilitatea importantă de a contribui, prin temele prioritare pe care le va aduce în dezbatere, la consolidarea unității Uniunii, un ideal care trebuie urmărit cu consecvență. De altfel, prin exercitarea rolului de mediator imparțial, dar și de facilitator de consens, România va căuta să asigure coeziunea statelor

membre în fața provocărilor curente, dar și a nevoii de a redefini împreună viitorul Uniunii Europene.

Acest efort, la care este gata să se angajeze, are ca obiectiv creșterea credibilității Uniunii în ochii cetățenilor europeni, apropierea acestora de procesul decizional de la Bruxelles și, implicit, eficientizarea funcționării proiectului european.

Însuși Jean-Claude Juncker recunoaște că: „România are în față atribuții extraordinar de dificile. Avem încă 257 de propuneri legislative care sunt pe masa colegiuitorilor. Președinția austriacă va finaliza mai multe dosare, dar o să rămână mult de lucru președinției române într-o perioadă foarte scurtă, pentru că Parlamentul European va înceta activitățile în luna aprilie. Rămân cam patru luni utile președinției României, dar am văzut astăzi cât de bine pregătiți sunt miniștrii în domeniile lor și sunt convins” – sublinia Domnia Sa – „că România va reuși să finalizeze un număr mare de propuneri care sunt încă pe masa de lucru a Parlamentului și a Consiliului.”

Și tot Domnia Sa continuă, cu referire la țara noastră, că: „Guvernul României este pregătit pentru președinție. La 1 ianuarie 2019, România va fi fost membră a Uniunii Europene de 12 ani. Fără România Uniunea Europeană nu ar fi completă. Astăzi este completă pentru că, după decenii de separare artificială, România este ancorată pentru totdeauna în această familie europeană. Președinția română o să aibă loc într-un moment crucial al devenirii europene. În timpul președinției române, la 29 martie 2019, Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană. Este o dată tristă, însă România va ști să gestioneze urmările Brexitului în modul cel mai bun.”

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE.

Se pregătește domnul senator Salan Viorel, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, stimată doamnă președinte de ședință. Onorat prezidiu,

Dragi colegi,

Titlul declarației mele politice de azi este „Ion Buzdugan – clarvăzătorul”.

În contextul anului centenar, voi să evoc, aici și acum, figura emblematică a lui Ion Buzdugan, poet, publicist și traducător de opere literare, unul din făuritorii carismatici ai Unirii Basarabiei cu România și unul dintre autorii Declarației de Unire de la 27 martie 1918. Precum atestă biografia, acest fecior de țărani răzeși din Brânzenii Vechi, județul Bălți, s-a pregătit cu toată ființa de momentul crucial al vieții sale și al istoriei noastre centenaro-milenare spre care ne-a purtat destinul.

Înainte de Primul Război Mondial, Ion Buzdugan a studiat Literele și Dreptul la Universitatea din Moscova. Licența și-a luat-o la Universitatea din Iași și mai apoi devine doctor în economie politică al Universității din Cernăuți. În timpul războiului a fost înrolat în armata țaristă, unde, în calitate de sublocotenent, a luptat pe frontul românesc. Aici stabilește relații de prietenie cu ofițeri și soldați români, participă și ia atitudine la mitingurile spontane răbufnite în armata rusă în disoluție. Pretutindeni apără curajos și cu putere cauza emancipării naționale.

În anul zbuciumat 1917 aduce primele mari servicii statului și culturii române. Pe front, salvează viața ostașului Camil Petrescu, scoțându-l de sub mormanul de pământ după explozia unui obuz, și, astfel, devin prieteni pe viață. După cum mărturisesc istoricul Nicolae Iorga și publicistul Pamfil Șeicaru, Ion Buzdugan împreună cu Anton Crihan sunt cei care au prevenit atentatul împotriva Regelui Ferdinand pus la cale de teroriștii bolșevici încartiruiți la Socola. Un comando de așa-ziși „revoluționari” plănuia înlăturarea suveranului ori, mai mult decât atât, instaurarea așa-zisei „republici sovietice de la Iași”.

Revenit în Basarabia, Ion Buzdugan se dedică trup și suflet mișcării naționale. Din partea Comitetului Ostășesc Moldovenesc este ales la 21 noiembrie membru al Sfatului Țării, iar la 22 noiembrie secretar al Sfatului, funcție pe care a deținut-o până la 21 noiembrie 1918, când Sfatul Țării își încetează activitatea.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Salan Viorel, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Baciu Gheorghe.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică ce am să o prezint azi am intitulat-o „Președinția Consiliului Uniunii Europene – un test de maturitate pentru România”.

Îmi aduc aminte bine de un program de campanie electorală al cărui titlu a impresionat mult la momentul respectiv – „România lucrului bine făcut”. Și scria acolo, printre altele, că „România lucrului bine făcut este țara în care orice ne propunem ca națiune este posibil, dacă lucrăm împreună”.

Cum lucrăm împreună ca națiune vedem acum, practic. În timp ce la Bruxelles Guvernul României participa la reuniunea comună cu reprezentanții Comisiei Europene în vederea preluării președinției începând cu 1 ianuarie 2019, la București opoziția încerca să preia conducerea Camerei Deputaților. Este această acțiune expresia unității în jurul intereselor naționale? Mă tem că nu.

Și nu numai atât. Președintele României se străduiește de o bună perioadă de timp să blocheze funcționarea normală a Guvernului într-un moment important pentru România. Dificultățile pe care le creează în mod artificial au consecințe directe, practice asupra bunei exercitări a președinției europene de către țara noastră.

Pentru că suntem în perioada premergătoare preluării președinției Consiliului Europei, era foarte important ca miniștrii să folosească acest scurt interval de timp care a mai rămas și să ia legătura cu președinții comisiilor din Parlamentul European, să vorbească cu raportorii, să se familiarizeze cu metodologiile și procedurile, să-și preia dosarele. Dar două domenii importante pentru România, dezvoltarea și transporturile, sunt blocate de ceea ce pare a fi doar un simplu capriciu prezidențial, din moment ce nu ne-a fost oferită nicio motivație juridică oficială a amânării deciziei.

Dacă noii miniștri nu vor fi numiți în timp și criza instituțională dintre Guvern și Președinție se va prelungi nepermis de mult, nivelul de reprezentare a României în Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene va coborî la cel de secretar de stat, dar aceștia nu au drept de vot. Din această cauză, România va fi în imposibilitatea de a-și susține propriile proiecte nefinalizate încă. Iar situația va fi cu atât mai delicată cu cât, din perspectiva asigurării președinției rotative, miniștrii români vor fi absenți. Este acest fapt un mesaj de unitate și de seriozitate din partea României? Din nou, mă tem că nu.

Mulțumim, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Baciu Gheorghe.

Bună dimineața, doamnă președinte! Domnilor secretari, bună dimineața! Dragi colegi, vă salut cu stimă și respectul cuvenit! Declarația mea politică: „Negocieri, negocieri...”.

## Stimați colegi,

Permanentele ofense aduse ordinii constituționale, implicit populației majoritare, de către o serie de cetățeni de etnie maghiară care s-au cocoțat în ierarhia publică sprijinindu-se pe sloganuri izolaționiste cu iz iredentist mă determină să reiau, cu amărăciune, o temă care îi preocupă permanent pe concetățenii mei din județul Covasna. Din păcate, nu îi preocupă în aceeași măsură pe cei care ne guvernează țara, acceptând demnitățile la rangul cărora au fost ridicați fără să dovedească că-și înțeleg menirea, după cum sunt evidențiate cu totul alte interese, ale căror înțelesuri au fost descâlcite mai târziu.

Toți cei care au râvnit să ajungă la guvernare, din toate timpurile de după Revoluție, fie formațiuni politice neîmplinite majoritar, fie veleitari cu aspirații politice rareori împlinite, având fiecare doar grija de a se preocupa de recuperarea investițiilor făcute în campaniile electorale la care s-au angajat sau de a rezolva alte probleme, oarecum particulare sau de grup, închipuindu-se ajunși de neînlocuit pentru totdeauna, s-au zbătut, ploconindu-se, să obțină sprijinul politic al UDMR-ului. Faptul că UDMR-ul a fost, practic, nelipsit de la guvernare în mai toți acești ani de la Revoluție încoace înseamnă că au participat în mod efectiv la luarea unor decizii de importanță mare.

Întotdeauna, datorită faptului că împlineau majoritatea necesară unei guvernări, au șantajat fiecare formațiune politică, în sensul că au căutat să rezolve unele probleme care nici măcar nu erau de închipuit până acum. Afirm și de la această tribună că UDMR-ul, populația maghiară și toate celelalte etnii minoritare din statul nostru au avut și au și la ora actuală toate drepturile care sunt necesare și chiar mai mult decât atât. Liderii UDMR însă au practicat acest șantaj permanent asupra colegilor de guvernare, reușind de multe ori să și obțină ceea ce și-au propus.

Să ne amintim faptul că, la fiecare guvernare sau în ultimii ani, cei de la UDMR, participanți fiind la programul de guvernare, au avut funcții din cele mai importante: de la prim-viceprim-ministru, miniștri, secretari de stat la directori, președinți prin administrații și prin instituții centrale, dar și la nivel local, președinții de consilii județene, subprefecți, prefecți, primari și toate funcțiile care, normal, într-o democrație sunt cele care sunt alese în mod direct de către electorat.

Mulțumim, domnule senator.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică de astăzi.

Se pregătește domnul senator Lupu Victorel, Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața, distinși colegi, și de la acest microfon!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o, sugestiv: „PSD continuă implementarea măsurilor de creștere a veniturilor românilor, în ciuda opoziției președintelui Iohannis”.

Stimate colege și stimați colegi,

Coaliția de guvernare PSD–ALDE continuă aplicarea măsurilor economice prin care aducem mai mulți bani în buzunarele românilor, în ciuda opoziției președintelui Iohannis, care face tot ce poate pentru a bloca activitatea Executivului. Klaus Iohannis nu vrea ca PSD să facă investiții în domeniul infrastructurii de transport, pentru că acestea vor începe să producă bunăstare și, evident, efecte electorale care l-ar deranja în următoarea campanie electorală. Președintele își arogă, în mod ilegal și neconstituțional, dreptul de a decide componența Guvernului.

Cu toate acestea, peste 1,7 milioane de români (plătiți în prezent cu salariul minim) vor primi mai mulți bani începând cu data de 1 ianuarie 2019. Guvernul PSD–ALDE este primul care contribuie, în mod real, la reducerea decalajelor dintre români și restul cetățenilor europeni. Creșterea salariului minim brut pe economie de la 1.900 la 2.080 de lei va aduce o creștere netă în buzunarul românilor de minimum 120 de lei, așa cum a fost prevăzut în programul de guvernare. Este o creștere de 14%, deci peste rata inflației de 3,5% anunțată de BNR pentru anul 2018. Prin urmare, este o creștere substanțială, reală a nivelului de trai.

Majorarea este mai mare pentru salariații care au una sau mai multe persoane în întreținere. Aceștia beneficiază de deduceri mai mari, deci impozit pe venit mai mic, în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere. Creșterea este mai mare pentru persoanele care ocupă, de minimum un an, funcții ce implică absolvirea de studii superioare. În acest caz creșterea este substanțială, este de peste 370 de lei net, în buzunar.

În același timp, continuă măsurile de sprijinire a firmelor românești, prin aprobarea Programului Start-up Nation pentru perioada 2018–2019, care oferă tinerilor alternativa de a rămâne în țară pentru a începe aici o afacere.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor!

Titlul declarației politice de astăzi: „Proiecte de anvergură pentru dezvoltarea Moldovei”.

Doamna președinte,

Stimați colegi,

La sfârșit de an și în contextul discuțiilor pentru bugetul anului 2019, ca senator din Moldova, Circumscripția Iași, aș vrea să fac o trecere în revistă a marilor proiecte destinate acestei regiuni istorice, o listă a priorităților care ar trebui să-și găsească corespondent și în bugetele anului viitor și ale următorilor ani.

În primul rând, anul 2018 a fost marcat de eforturile autorităților locale din Iași, ale responsabililor din Ministerul Sănătății și ale consultanților de a finaliza documentația pentru spitalul regional de urgență. Amplasat în Iași, spitalul va fi un obiectiv de maximă importanță pentru întreaga Moldovă. Acum, proiectul spitalului regional este gata spre a fi depus în vederea obținerii de finanțare europeană. Îmi exprim încrederea că dosarul va fi depus cât mai repede posibil. Pașii următori sunt cel puțin la fel de importanți: stabilirea sumei cu care Uniunea Europeană va finanța această investiție și identificarea celorlalte surse până la congruența cu costul total, cifrat la peste 400 de milioane de euro. Cu 850 de paturi și cu o suprafață de aproximativ 120.000 de metri pătrați, unitatea spitalicească ar urma să fie dotată cu echipamente și aparatură medicală de ultimă generație.

Anul 2018 a fost marcat și de Legea pentru construirea autostrăzii Ungheni–Iași–Târgu Mureș, votată cu largă majoritate. Pentru reducerea decalajelor economice între regiuni, conectarea Moldovei cu vestul și cu sudul țării este vitală. Sunt, astfel, importante cele două rute: A8, care să lege Moldova de Transilvania, și A7, care să lege Suceava de Prahova și, evident, de București. Sunt obiective mult așteptate de cei aproximativ 4,2 milioane de locuitori ai Moldovei. Finalizarea documentațiilor pentru ambele rute ar trebui realizată cât mai repede cu putință, respectând cadrul și termenele impuse de lege, pentru a se... ajuta la construcția efectivă, etapa mult dorită de moldoveni. Sunt absolut convins că se vor găsi cele mai bune soluții tehnice și cele mai bune surse de finanțare pentru ca aceste două obiective să fie transpuse din intenții în realitate.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Sibinescu Ionuț, Grupul parlamentar al ALDE.

Se pregătește domnul senator Pănescu Doru Adrian, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamnă președintă. Stimate colege,

Stimați colegi,

România la o sută de ani de la Marea Unire este în situația inversă de la momentul înfăptuirii acesteia. În 1918, elita politică românească a dat un semnal de unitate în jurul unui ideal comun, al unui interes național. Astăzi, România este o țară ruptă în două. Zilele acestea, asistăm în România la o luptă între instituții fundamentale ale statului, lucru care nu arată altceva decât faptul că țara este ruptă în două. Ne aflăm în situația de a ne găsi într-un conflict întreținut de persoane care ar trebui să dea dovadă de responsabilitate, începând cu aceia care dețin funcții de conducere în statul român și continuând cu reprezentanții din Parlament.

Mai avem câteva săptămâni până când vom prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, iar România este într-un conflict continuu. În anul centenar, înainte ca României să-i fie încredințat mandatul președinției Consiliului Uniunii Europene, lupta politică este pentru unii politicieni mai importantă decât beneficiul propriei țări. Văd, cu regret, o fractură uriașă între putere și opoziție. De ce? Pentru că este o luptă pentru putere fără menajamente, o luptă pentru putere sălbatică. Fiecare se preocupă de el, dar nimeni nu se preocupă cu privire la câștigul pe care îl au românii din dezbinarea pe care o promovează unii politicieni și din incitarea la ură. România pe unde este în planul acestor politicieni?!

România trebuie să privească cu seriozitate și cu responsabilitate la anul viitor, atunci când, timp de șase luni, vom deține președinția Consiliului Uniunii Europene. Eu îmi doresc mai mult de la România. Vreau mai mult pentru țara mea și sper să fim destui cei care avem această înțelegere asupra lucrurilor din România, să fim oameni înțelepți și să urmărim ceea ce facem..., ceea ce este bine pentru România, pentru a reveni pe drumul corect.

Fac un apel, pe această cale, către reprezentanții PNL și USR, cei care arată o gravă imaturitate, mergând în Europa să se plângă pentru ineficiența lor politică: dacă avem vreo problemă de rezolvat în planul politicii interne, atunci ea trebuie să fie soluționată în țară, nu mergând, ca pe vremuri, la Înalta Poartă. În afara țării trebuie să arătăm că suntem cu toții români, că punem țara pe primul loc și, în special, poporul român. Trebuie renunțat la discursul antiromânesc și la atitudinea antiromânească, cele care fac un imens rău României, aducând grave prejudicii de imagine și credibilitate țării noastre.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pănescu Doru Adrian, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește doamna senator Arcan Emilia, același grup parlamentar, PSD.

Mulțumesc, doamna președinte.

Titlul declarației mele de astăzi este „Angajarea profesioniștilor în universități – o necesitate”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

De ani buni, universitățile românești se confruntă cu o lipsă acută de personal didactic, pe de o parte, dar și cu scăderea calității corpului profesoral. La baza acestei situații stă lipsa fondurilor, cu două consecințe decisive: imposibilitatea suplimentării numărului de posturi în învățământul universitar și menținerea unor retribuții nemotivante în comparație cu alte posibilități pe care le au tinerii absolvenți. Un exemplu clar în acest sens este cel din zona IT, unde companiile pot oferi salarii semnificativ mai mari decât mediul universitar.

Din acest punct de vedere, este de luat în considerare creșterea de 15% pe care Ministerul Educației Naționale o va primi, conform bugetului, pentru anul următor. O soluție la care au apelat, de asemenea, universitățile, pe lângă aceea a încărcării celor din sistem cu mai multe norme (variantă criticabilă din punctul de vedere al calității), a fost aceea de a încerca să acopere aceste goluri apelând la cadre didactice asociate, retribuite în regim de plata cu ora. În categoria aceasta, a personalului didactic asociat, intră atât cadre universitare angajate ale altor universități, cât și specialiști din diverse domenii de activitate. Pentru această ultimă categorie, tarifele pentru plata cu ora, în funcție de postul didactic pe care activează, sunt stabilite de către senatele universităților și reprezintă, adesea, sume mici, aspect care conduce la lipsa de motivare și reducerea numărului celor care devin cadre didactice asociate.

Din acest punct de vedere, sunt situații în care parteneri ai mediului academic, de exemplu, firmele IT, au înțeles importanța sprijinirii învățământului superior și au creat unele facilități pentru cei care susțin activități didactice în facultăți.

În plus, vreau să subliniez că și din punct de vedere legislativ există încă prea puțină flexibilitate. Astfel, potrivit Legii educației naționale nr. 1/2011, precum și normelor ARACIS (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior), pot fi angajați pe posturi în facultăți numai absolvenții unui ciclu complet de studii (licență, masterat, doctorat), iar profesioniștii care nu sunt absolvenți de doctorat pot fi cadre didactice asociate doar la ciclul de licență și pentru anumite tipuri de activități. Însă în facultățile vocaționale, cum sunt cele de teatru, regie, artă sau jurnalism, un actor, un regizor, un pictor, un jurnalist profesionist poate să împărtășească foarte bine cunoștințe

Mulțumim, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Emilia Arcan, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Ionașcu Gabi.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Bună dimineața, distinși colegi!

Declarația de astăzi am intitulat-o „Drepturile omului – temelia sistemului politic democratic”.

Doamnelor și domnilor colegi,

Săptămâna aceasta, pe data de 10 decembrie, s-a sărbătorit Ziua internațională a drepturilor omului. S-au împlinit 70 de ani de când, în anul 1948, a fost adoptată Declarația Universală a Drepturilor Omului de către Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite. Cu timpul, aceasta a devenit o lege internațională a drepturilor și temelia oricărui sistem politic democratic, document fundamental în lupta popoarelor lumii pentru înfăptuirea principiilor și idealurilor de pace și demnitate a ființei umane.

Adoptarea Cartei universale a drepturilor omului de către Organizația Națiunilor Unite a produs schimbări masive, după ani de suferință și războaie. Această zi trebuie să reprezinte un moment de reflecție pentru instituțiile statului, societatea civilă și cetățeni asupra faptului că drepturile și libertățile fundamentale ale omului nu pot fi disprețuite, încălcate sau ignorate.

În viziunea Uniunii Europene, drepturile fundamentale sunt garantate prin Convenția europeană de apărare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care face parte din dreptul Uniunii, ca principii generale. România a ratificat Convenția europeană a drepturilor omului la data de 20 iunie 1994. Aceasta a deschis calea petițiilor individuale de apărare a drepturilor în fața CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) din partea persoanelor fizice și juridice din România.

Noi în România de astăzi ne bucurăm de prevederile documentelor europene și instituționale privind drepturile și libertățile fundamentale și prin faptul că acestea sunt consfințite de Constituția și convenția statului nostru. Cu toate acestea, experiența social-politică din anii de după 1989 din țara noastră ne arată că simpla prevedere a unor drepturi în Constituție și în legi nu este suficientă pentru a asigura cetățenilor deplina libertate și aplicarea întocmai a prevederilor normative. Ne-am confruntat cu atitudini și practici ale unor persoane, autorități și instituții care s-au crezut mai presus de lege, au încercat să suplinească legile adoptate democratic prin protocoale și înțelegeri secrete, pentru a limita libertatea cetățenilor, pentru a-i timora sau încarcera pe cei care nu conveneau unor interese politice sau economice. De câțiva ani, acest fenomen antisocial de acțiune și presiune în contra drepturilor omului a fost sesizat și încă ne luptăm să aducem funcționarea tuturor instituțiilor la normalitate, pe baza legii și sub controlul organismelor democratice ale țării.

Mulțumim, distinsă doamnă senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ionașcu Gabi.

Se pregătește domnul senator Manoliu Dan, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Stimați colegi, bună dimineața!

Declarația mea politică, a senatorului Gabi Ionașcu din Circumscripția nr. 23 Ialomița, senator neafiliat, este intitulată „Salariile bugetarilor cresc, fondul de pensii intră în criză”.

Guvernul a ajuns să umble și la Fondul de rezervă pentru a putea plăti pensiile. În ultima ședință de guvern s-a aprobat utilizarea sumei de 43,2 milioane de lei din acest fond pentru plata pensiilor pe luna decembrie. Nu suma este problema, ci semnificația acestei manevre disperate, prin care Guvernul Dăncilă încearcă să ascundă dezastrul creat în sistemul de pensii în numai doi ani.

Relevant este faptul că momentul de criză survine pe fondul majorării contribuțiilor, datorată creșterilor salariale din sistemul bugetar. Sigur că vorbim despre un artificiu contabil, în care statul se face că-și plătește lui însuși contribuții. Numai că, după trecerea contribuțiilor în sarcina angajatului, banii care ajung la fondul de pensii nu mai sunt contribuția statului, ci a angajatului și, cum acești bani nu au ajuns acolo unde trebuie, adică la pensionarii aflați în plată, cred că am putea deschide lejer discuția despre un furt cu acte în regulă.

Guvernul a găsit explicații: ba că au crescut comisioanele Poștei Române, ba că au intrat în plată mai multe dosare în ultimul an. Nicio vorbă despre pensiile speciale, meșterite din condei de doamna Olguța Vasilescu pentru camarila de partid, sau despre faptul că statul nu pune în coș contribuțiile angajaților proprii, ci lasă povara pe umerii salariaților din sectorul privat.

Mă întreb ce se va întâmpla anul viitor, când punctul de pensie ar trebui să ajungă la valoarea de 1.265 de lei, iar impactul bugetar al majorării va fi de 8,4 miliarde de lei. Sau în anul 2022, când impactul bugetar va fi de 81 de miliarde de lei.

Vă mulțumesc. Senator Ionașcu Gabi.

Îl invit la microfon pe domnul senator Manoliu Dan, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Goțiu Remus Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor, domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi: „Consumul de droguri și substanțe etnobotanice în instituțiile de învățământ, un semnal de alarmă!”.

Zilele trecute la televizor se difuza o știre despre trei tineri care au căzut secerați pe stradă din cauza consumului de substanțe interzise. Aceste știri sunt tot mai dese în ultima vreme. Consumul de droguri și substanțe etnobotanice ocupă, din păcate, un loc important în viața tinerilor din România.

Adolescenții sunt atrași din ce în ce mai mult de mirajul drogurilor și al substanțelor etnobotanice interzise, fie din dorința de a fi la modă, fie din cauza anturajului, care-i împinge la gesturi de bravură. Studiile efectuate pentru monitorizarea consumului de droguri și etnobotanice în rândul elevilor și al adolescenților din România arată că jumătate din aceștia sunt consumatori frecvenți. Cei mai mulți dintre ei își achiziționează aceste produse de pe internet, ajungând să le consume chiar în instituțiile de învățământ pe care le frecventează.

Deși magazinele care comercializează produse etnobotanice au fost interzise în apropierea școlilor, bisericilor, spitalelor, ierburile și prafurile sunt la mare căutare printre adolescenți, iar intrarea în ilegalitate a comerțului cu astfel de substanțe nu a dus decât la înflorirea pieței negre. O modă în rândul liceenilor a devenit consumul de droguri și etnobotanice la fiecare petrecere la care participă, dar cel mai grav este faptul că în școlile pe care le frecventează se vând și se consumă aceste substanțe interzise.

Tinerii sunt viitorul acestei țări, ei sunt generația pe care noi vom construi idealurile înaintașilor, iar acest flagel îi seceră de la vârste fragede, îi transformă și-i distruge. Să luăm măsuri ca aceste fenomene să poată fi eradicate. În calitate de părinți, profesori, psihologi și îndrumători, să ne mobilizăm pentru a smulge tinerii din capcana drogurilor.

Este îngrijorător fenomenul potrivit căruia consumul de droguri și etnobotanice a devenit pentru adolescenți o carte de vizită, demonstrând în acest fel popularitatea pe care o capătă în grupurile pe care le frecventează. Alcoolul este perceput în acest anturaj ca fiind demodat, în timp ce consumul de substanțe interzise este din ce în ce mai popular.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Goțiu Remus Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Se pregătește domnul senator Vela Ion Marcel, Grupul parlamentar al PNL.

Bună dimineața!

Stimate colege și stimați colegi,

Sunteți mândri de cum arată România înainte de a prelua președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene?

Hai să luăm câteva exemple.

La Maternitatea Giulești aproape 40 de nou-născuți au fost infectați cu stafilococ auriu. În pragul preluării președinției Consiliului Uniunii Europene, mamele din capitala României nu au un spital în care să poată să nască fără riscuri. Care a fost reacția viceprimarului municipiului București, în subordinea căruia se află spitalul, când o colegă consilieră de la USR i-a pus mai multe întrebări pe această temă? A înjurat-o grobian, ba a mai și consemnat în procesulverbal al ședinței Comisiei de sănătate înjurătura și a semnat pentru conformitate. Adică mitocănie cu patalama.

Din județul Hunedoara, de la Șoimuș, ne-a venit o altă veste proastă: lucrările de la tronsonul de autostradă A1 Lugoj–Deva ar fi primit o nouă lovitură, din cauza alunecărilor de teren. Zice directorul CNAIR că ploile abundente ar fi fost de vină. Doar că în zonă nu a plouat deloc abundent în ultimele zile. Nu era vorba de o nouă alunecare de teren, ci de vechea alunecare, pe care constructorul nu o remediase, așa cum promisese. Minciună sfruntată pe față.

Să rămânem în zonă, tot în județul Hunedoara, unde în vară am documentat dezastrul cetăților dacice incluse în Lista patrimoniului mondial UNESCO. E aproape jumătate de an de când corespondez cu ministrul, mă rog, fostul ministru al culturii pe această temă. Cel mai recent răspuns este halucinant. Sunt informat că după semnalarea distrugerilor s-a format o comisie interministerială care să finalizeze un proiect de hotărâre de guvern, care, de fapt, există din 2016, a fost pus în dezbatere publică, analizat și avizat pozitiv de specialiști încă de atunci. Și, da, mai există intenția, subliniez, intenția de a constitui un alt grup de lucru interministerial pentru a rezolva problema. Poate la Paștele cailor. Iresponsabilitate și indolență fără măsură.

Să ne întoarcem în București, unde, aici, în Parlament, în această săptămână, s-a votat o nouă variantă – am și uitat a câta – a codurilor penale. Și, în timp ce noi discutam în Senat legile penale, doamna premier Dragnea, pardon, Dăncilă, anunța că va da o ordonanță de urgență pe tema asta. Autoritarism fără perdea. _Nota bene_ – în folosul pungașilor.

Îl invit la microfon pe domnul senator Vela Ion Marcel, Grupul parlamentar al PNL.

Onorat Senat,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi are titlul „La primăria din Măureni tinerețea nu este o trufie, ci ea este o incontestabilă valoare!”.

Comuna Măureni este situată în extremitatea vestică a județului Caraș-Severin, la limita acestuia cu județul Timiș, și cuprinde satele Măureni și Șoșdea. Comuna are reședința în localitatea Măureni, iar numele vine de la Sfântul Mauritius, care a fost stimat și ales de către credincioșii romano-catolici ca protector al locului. Comuna se învecinează, la 7 km, cu orașul Gătaia, din județul Timiș, fiind amplasată la o altitudine de 135-140 de metri. Cel mai apropiat oraș din județul Caraș-Severin este Bocșa, aflat la o distanță de 20 km.

Măureniul este legat prin drumul național DN 58B de bifurcația de la Voiteg spre Timișoara și spre Vârșeț, în Serbia. Teritoriul administrativ al comunei Măureni se întinde pe o suprafață de aproape 9.000 de hectare, comuna fiind renumită cu potențialul său agricol și zootehnic.

Viața culturală și spirituală a comunei Măureni este una aparte, la aceasta contribuind și înființarea unei biblioteci în primii ani de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Măureniul este o comună administrată de o echipă tânără și tenace, de liberali pursânge, în fruntea căreia se află domnul primar Brian Filimon, secondat de domnul viceprimar Cornel Gabriel Niță. Pentru această echipă, expresia „când te pui în slujba comunității” nu a fost niciodată o întrebare, ci un răspuns. Iar acest răspuns se fundamentează și se susține prin proiectele acestor oameni minunați pentru dezvoltarea comunei Măureni și, pe cale de consecință, pentru asigurarea unor condiții de trai mai bune pentru cetățenii urbei.

Aceste lucruri, stimate colege și stimați colegi senatori, m-au determinat să vin azi în plenul Camerei superioare a Parlamentului, Senatul României, pentru a evoca ceea ce poate emana din maturitatea intelectuală, profesională și sufletească a unor tineri liberali dedicați administrației locale din comuna Măureni, județul Caraș-Severin.

Astfel, obiective de investiții finalizate:

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian Dorel, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește doamna senator Sbîrnea Liliana, Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața!

Doamnelor și domnilor colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Fără pâine, doar circ din partea opoziției”.

Stimați colegi,

Vin astăzi din nou în fața dumneavoastră pentru a-mi exprima indignarea vizavi de modul execrabil în care unii dintre colegii noștri parlamentari înțeleg să se manifeste și să acționeze în această instituție reprezentativă a statului român. Mă refer la acțiunile recente ale așa-zisei opoziții democratice din Camera Deputaților, ei reușind „performanța” de a pune în scenă un spectacol de circ gratuit, la limita legii și a Constituției.

Astfel de manifestări și atitudini mi se par nu doar inacceptabile de la oameni care pretind că reprezintă vocea poporului, dar sunt și rușinoase din punctul de vedere al demnității pe care o dețin în statul român. Deputații USR, PNL și ceilalți participanți la mascarada de săptămâna trecută nu au făcut altceva decât să transforme Parlamentul dintr-o instituție respectabilă într-un bâlci. Culmea este că tot ei vin să se plângă de faptul că Parlamentul nu mai are credibilitate, că instituția noastră nu are o imagine suficient de bună în rândul opiniei publice.

Dacă aceste doamne și acești domni din opoziție vor continua cu aceste ieșiri mizerabile, să nu ne mai mirăm că imaginea Parlamentului va continua să se înrăutățească și că peste un an sau doi românii vor prefera să stea acasă decât să meargă la vot să-și aleagă parlamentarii.

Acestor așa-ziși liberali le place foarte mult să ne eticheteze pe noi, cei din PSD, în cele mai colorate feluri. Una dintre expresiile lor favorite este că am fi comuniști. La modul cum s-au manifestat și se manifestă în continuare, atât în discurs, cât și în acțiuni, cred că mai degrabă ei sunt continuatorii bolșevicilor în România. Din câte știu eu, bolșevicii se foloseau de metode revoluționare pentru a prelua abuziv puterea. Incapabili să câștige în mod democratic, PNL, USR și ceilalți păcălici din opoziție folosesc astăzi aceleași metode revoluționare bolșevice, încercând să ajungă nedemocratic la butoanele puterii.

Desigur, ei folosesc orice altă metodă decât votul democratic, pentru că la vot s-au dovedit a fi niște „loseri”. Se organizează revolte pe Facebook, se agită spiritele în piețe, reprezentanții PSD și ai Guvernului sunt înjurați și hărțuiți pe stradă, se inventează probleme chiar și acolo unde nu există. În Roma Antică poporul avea parte de pâine și circ. Astăzi, în România opoziția oferă românilor un circ lamentabil.

Domnul senator Marcel Vela solicită un drept la replică foarte scurt.

Urmează doamna senator Sbîrnea Liliana, Grupul parlamentar al PSD.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Am solicitat acest drept la replică – mulțumesc, doamna președinte – pentru că domnul senator de la PSD care a luat cuvântul mai devreme a folosit niște cuvinte foarte urâte, jignitoare la adresa Partidului Național Liberal, de genul „așaziși liberali”, „păcălici”, „bolșevici”. Și mă întreb de ce un lider al partidului...

Este drept la replică conform regulamentului, vă rog, domnule ministru.

Și aș dori să-l rog pe domnul senator ca de aici, de la tribuna Senatului, să folosească unele cuvinte decente. Este și anul Unirii, este și Postul Crăciunului. Pentru că vizavi de aceste afirmații jignitoare la adresa Partidului Național Liberal nu vreau să vin cu aceeași măsură, să vă cataloghez, să vă detaliez, să vă evoc aici câteva epitete, adjective la adresa partidului de guvernământ, la adresa doctrinei socialiste social-democrate și, nu în ultimul rând, chiar la adresa activității dumneavoastră din fruntea Ministerului Sănătății, când în Caraș-Severin au murit foarte mulți copii din cauza rujeolei.

Vă mulțumesc.

Drept la replică, domnul senator Bodog Florian Dorel, Grupul parlamentar al PSD.

Doamnelor și domnilor colegi,

Îmi mențin declarația politică și mențin tot ceea ce am spus acolo. Ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută în Camera Deputaților este incalificabil.

Mulțumesc.

O invit la microfon pe doamna senator Sbîrnea Liliana, Grupul parlamentar al PSD, pentru a prezenta declarația politică de astăzi.

Se pregătește domnul senator Coliban Allen, Grupul parlamentar al USR.

## **Doamna Liliana Sbîrnea:**

Mulțumesc frumos, doamna președinte.

Obiectul declarației mele de astăzi poartă titlul „Discursul lui Emmanuel Macron și rezoluțiile de dublu limbaj ale Parlamentului European”.

## Stimați colegi,

Înainte de a trece la prezentarea declarației mele politice de astăzi, o să păstrez, împreună cu dumneavoastră, un moment de reculegere pentru victimele atacului terorist de aseară din Strasbourg, orașul francez care găzduiește unul dintre cele trei sedii ale Parlamentului European. Pacea și magia Crăciunului au fost brutal întrerupte de o mână criminală și o minte bolnavă, iresponsabilă.

Mulțumesc.

Să nu uităm niciodată că nimeni nu este în afara pericolului terorismului, care nu cunoaște granițe, un fenomen scăpat de sub control, care ne privește pe fiecare. Condamn cu fermitate acest atentat malefic, care încearcă să deturneze însuși spiritul Sfintelor Sărbători.

## Dragi colegi,

Am urmărit cu tristețe și îngrijorare evenimentele din Franța și escaladarea violențelor din capitala Franței, și nu numai. Am ascultat cu și mai mare îngrijorare, dar și cu dezamăgire, discursul președintelui francez. Este adevărat că Emmanuel Macron se simte și acționează în calitate de om providențial al politicii franceze, în special, și al celei europene, în general.

Rolul său în structura de guvernare franceză este similar cu acela al președintelui nostru, pentru că și forma de guvernământ este aceeași. Franța este republică semiprezidențială, în care prim-ministrul și președintele sunt ambii participanți activi în administrația statului, dar cu prerogative diferite, așa cum ar trebui să fie și la noi. Dar cred că ne amintim cu toții perioada în care președintele țării era numit „jucător” și toate consecințele acestei atitudini pe care o regăsim, se pare, astăzi și la președintele francez. Este lăudabil că se dorește o revigorare a economiei franceze, aflată în picaj liber de multă vreme. Președintele a avut însă idei salutare fără posibilitatea de aplicare la realitatea imediată, asemenea pictorilor impresioniști, care au adus strălucirea operei lor în atenția criticilor puțin prea devreme pentru gustul epocii în care trăiau pentru a fi pe deplin și corect înțeleși.

Vizavi de migrație, președintele francez a afirmat că „trebuie să discutăm”, părând ezitant și confuz, după ce conducătorii Franței se declarau admiratori ai migrației nu cu mult timp în urmă. Vă reamintesc că doamna Merkel a căzut în dizgrație tot din această cauză. O retragere anunțată, fără glorie, din cauza unor exigențe abandonate sau a unor ezitări care au condus și partidul în derizoriu, o soartă pe care îmi este teamă că ar putea să o împărtășească și președintele francez.

Pe de altă parte, la fel ca și unii ziariști, editorialiști de prestigiu sau colegi politicieni, nu am putut să nu mă gândesc la un discurs similar, din alte vremuri, dar atât de actual, al dictatorului Ceaușescu – la suta de lei promisă la alocație, salarii și pensii, prin care Ceaușescu voia să se salveze de la un dezastru iminent.

Mulțumesc, distinsă doamnă senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Coliban Allen, Grupul parlamentar al USR.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. „35, 24, 22 – numerele necâștigătoare”

35 este numărul articolului din Constituție care recunoaște dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic, articol care continuă cu „statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept” și cu „persoanele fizice și juridice au îndatorirea de a proteja și ameliora mediul înconjurător”.

24 – 24.000 de români mor anual din cauza prafului din aer, conform datelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății și de către Comisia Europeană. Particulele mai mici de 10 microni, PM10, trec direct în plămâni, iar cele mai mici de 2,5 microni, PM2.5, trec direct în sânge, fiind cauze ale unor boli precum cancerul pulmonar, boală cardiacă ischemică, accident vascular cerebral. Bucureștiul este cea mai poluată capitală europeană și, alături de Iași și de Brașov, reprezintă motivul pentru care Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement împotriva României, pentru lipsa de reacție a autorităților în aplicarea unor soluții pentru a oferi românilor un aer mai bun.

22 – 22 de milioane de euro a costat, în 2012, investiția în Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului, formată din 148 de stații. În imaginea luată de pe site-ul oficial, calitateaer.ro, se vede cum majoritatea stațiilor nu mai măsoară poluarea cu particule, cum doar 12 dintre cele 148 raportează un nivel minim bun, iar majoritatea măsurătorilor indică un aer rău sau foarte rău. Asta la o oră apropiată de miezul nopții, nu la valorile normale de trafic.

Ministerul Mediului are obligația de a ne asigura un aer de calitate. Deși a cheltuit sume imense, nu se achită de această obligație. Ba, mai mult, ne ascunde adevărul. Europa ne-a avertizat asupra necesității unor măsuri și ne-a amenințat cu infringementul încă din 2014. În luna mai, pentru lipsa de soluții din partea guvernanților, Comisia Europeană a trimis România în judecată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Ne așteaptă sancțiuni de până la 200.000 de euro pe zi.

Calitatea aerului ne costă foarte scump: vieți omenești, costuri de spitalizare, costuri pentru o rețea nefuncțională de măsurare, costuri cu viitoarele sancțiuni aplicate incompetenței guvernanților noștri.

2. Având datele reale, putem obliga autoritățile să adapteze politicile publice, în sensul măririi suprafețelor de spații verzi pe cap de locuitor, adoptării unor măsuri eficiente de management al traficului și al poluării, dezvoltării transportului în comun verde și a infrastructurii pentru bicicliști.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

## Distinși colegi senatori,

Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris:

– din partea Grupului parlamentar al PSD, Bădălău Niculae, Vulpescu Ioan, Trufin Lucian, Smarandache Miron Alexandru, Toma Vasilică, Brăiloiu Tit Liviu;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, Caracota Iancu, Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Cazan Mircea Vasile, Șoptică Costel, Popa Cornel, Cristina Ioan;

– din partea Grupului parlamentar al USR, Dinică Silvia Monica, Dinu Nicoleta Ramona, Alexandrescu Vlad Tudor, Fălcoi Nicu, Mihail Radu Mihai, Lungu Dan;

– din partea Grupului parlamentar al ALDE, Nicoară Marius Petre;

– și, din partea senatorilor fără apartenență la grupurile parlamentare, Lungu Vasile Cristian, Botnariu Emanuel Gabriel.

Stimați colegi, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 12 decembrie 2018.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Bună dimineața!

Vă rog să luați loc.

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 12 decembrie 2018, și vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 79.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, ca vicepreședinte al Senatului, asistat de domnul senator Ion Ganea și domnul senator Nicu Fălcoi, secretari ai Senatului. Ordinea de zi a fost distribuită.

Sunt comentarii?

Dacă nu sunt comentarii, vă

Programul de lucru pentru această zi: orele 9.00–10.30, declarații politice; orele 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului și lucrări în comisiile permanente; ora 14.00, ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților.

- Sunt intervenții în legătură cu acest program? Nu sunt.

Dacă nu sunt intervenții,

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 17–22 decembrie 2018.

Pentru săptămâna viitoare Biroul permanent vă propune următorul proiect de program de lucru, astfel cum a fost aprobat în Comitetul liderilor:

– luni, 17 decembrie 2018: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare; orele 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; orele 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor înscrise și vot final pe legi organice la ora 17.00; ora 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 18 decembrie 2018: orele 9.00–16.00, lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 19 decembrie: orele 9.00–10.30, declarații politice; orele 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului și lucrări în comisiile permanente;

– joi, 20 decembrie: orele 9.00–16.00, lucrări în comisiile permanente;

– vineri, 21, și sâmbătă, 22 decembrie 2018: activități în circumscripțiile electorale.

În funcție de apariția unor alte propuneri, inițiative, cum ar fi bugetul de stat sau o moțiune de cenzură – de care se vorbește –, pot apărea modificări.

Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program? Nu sunt.

Dacă nu sunt intervenții,

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiectul de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

Proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

1. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește reangajarea sumelor rămase angajate pentru a sprijini punerea în aplicare a Deciziilor (UE) 2015/1.523 și (UE) 2015/1.601 ale Consiliului sau alocarea acestora pentru alte acțiuni din cadrul programelor naționale – COM(2018) 719 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre, doamna președinte Crețu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Regulamentul nr. 516/2014 este cel în care se stabilesc sumele pe care Uniunea Europeană, din bugetul european, le acordă ca sumă forfetară pentru fiecare persoană aflată sub protecție internațională și care este transferată într-un stat membru, respectiv cei 6.000 de euro de persoană.

Prin actuala modificare doar se prelungește cu șase luni limita pentru dezangajarea acelor sume, dacă până acum nu au fost folosite, ceea ce este în avantajul fiecăreia dintre țările care trebuie să pregătească condițiile pentru primirea refugiaților sau care au deja refugiați aflați sub protecție internațională pe teritoriul propriu.

Ca urmare, considerăm că nu avem obiecții. Are și bază legală și e, repet încă o dată, în avantajul țărilor membre. În cazul României e vorba de posibilitatea de a avea încă șase luni la dispoziție pentru a utiliza 18 milioane de euro.

Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt,

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiectul de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona.

Proiectul se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Îmbunătățirea căilor legale către Europa: o parte indispensabilă a unei politici echilibrate și globale privind migrația – COM(2018) 635 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Doamna senator Crețu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această comunicare este un document politic care ne este trimis spre dezbatere și informare, dar și pentru formularea de opinii în privința unei teme care e de mare actualitate, respectiv gestionarea migrației.

Se referă..., conține referiri la trei elemente principale: noua Carte albastră a UE, relocarea externă și consolidarea cooperării cu statele terțe în ceea ce privește soluționarea problemei migrației la origine, așa cum s-a stabilit deja și cum am acceptat și noi anterior.

Ca urmare a analizării propunerilor Comisiei, noi considerăm că România ar trebui să-și analizeze mai bine prioritățile și punctele de vedere, întrucât, ca urmare a analizei foarte serioase pe care am făcut-o la nivelul comisiei, împreună cu Ministerul de Interne, Ministerul Afacerilor Externe și în baza opiniilor pe care ni le-au dat ceilalți colegi, am tras concluzia că România nu are, la ora asta, o poziție clară, nu știe ce anume ar avantaja-o mai mult și ce anume ar dezavantaja-o.

Din punctul ăsta de vedere, poziția noastră nu este către instituțiile europene, pentru că nu avem încă una, ci este o recomandare și o cerință pe care le facem Guvernului și ministerelor implicate de a deschide o dezbatere publică cu toți cei implicați, pentru a ne lămuri ce e mai bine pentru România în această privință.

Repet, e vorba de migrația..., inclusiv cea economică; nu mai e vorba de refugiați, unde situația e clară, ci de felul în care Uniunea Europeană trebuie să gestioneze acest domeniu.

Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Continuăm cu dezbaterea inițiativelor legislative.

Secțiunea a II-a, punctul 1, Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe (L713/10.12.2018).

Prioritate legislativă a Guvernului, procedură de urgență. Îl invit pe domnul ministru Viorel Ilie. Microfonul 8. Vă rog.

## **Domnul Viorel Ilie** _– ministrul pentru relația cu Parlamentul_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe a fost elaborat în temeiul art. 115 din Constituția României, republicată, care instituie competența Parlamentului de a adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe.

Guvernul va putea emite ordonanțe simple pe perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a legii, dar nu înainte de încheierea actualei sesiuni parlamentare, și până la data de 31 ianuarie 2019. Tot până la această dată ordonanțele emise de Guvern vor fi depuse și supuse spre aprobare Parlamentului, potrivit procedurii legislative, nerespectarea termenului atrăgând încetarea efectelor ordonanței.

Cu acest prilej, comisiile Senatului vor putea examina dacă au fost respectate dispozițiile constituționale cu privire la abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

În urma dezbaterilor în comisii s-a eliminat un domeniu, apărarea națională, astfel încât, în forma vizată, legea are opt domenii de abilitare, respectiv: finanțe publice și economie, administrație publică și dezvoltare regională, agricultură și dezvoltare rurală, transporturi, fonduri europene, sănătate, cultură și identitate națională și, ultimul capitol, prorogarea sau modificarea unor termene prevăzute în acte normative cu putere de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Comisia de fond, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnul senator Cazanciuc.

Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am avut două ședințe pe acest proiect de lege. Am atras atenția, ca de obicei, Guvernului că nu poate depăși limitele prevăzute de Constituție, că nu putem intra în domeniul legilor organice. Au fost câteva clarificări de făcut la unul dintre domenii.

Cred că lucrurile sunt destul de clare în momentul de față, de aceea vă propunem un raport de admitere, cu amendamente admise.

Ceea ce spunea și domnul ministru: a fost scos din lista inițială domeniul apărării naționale, urmând să fie reglementată ulterior propunerea cuprinsă în textul inițial. Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Doamna senator Presadă. Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Avem aici un proiect de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe pe perioada vacanței parlamentare și, așa cum s-a menționat anterior, acest proiect trebuie să facă referire doar la legi..., doar la domenii care nu fac obiectul legilor organice.

Cu toate acestea, în cuprinsul proiectului de abilitare se regăsesc astfel de legi și de domenii. Și mă refer aici, în cadrul administrației publice, la Legea privind calitatea în construcții. Această lege este de domeniul organic, iar în cadrul comisiei de specialitate doamna secretar de stat ne-a dat asigurări că nu se va interveni pe dispozițiile care sunt obiectul unor legi organice. Pe de altă parte, aceste clarificări nu au fost incluse în textul proiectului de abilitare, așa că nu putem să avem încredere că lucrurile se vor întâmpla exact așa cum spune doamna secretar de stat.

Din acest motiv, Uniunea Salvați România va vota împotriva acestui proiect de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe.

Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Mulțumesc și eu. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul cu amendamentele admise se supune votului.

Deci 66 de voturi pentru, 24 împotrivă...

Cine nu mai are cartelă?

Am înțeles.

Deci revenim: 67 de voturi pentru, 24 împotrivă, 5 abțineri, proiectul..., raportul a fost adoptat.

- Se supune votului proiectul de lege.

Explicarea votului, domnul senator Goțiu.

Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi!

Grupul USR a votat împotriva abilitării Guvernului de a emite ordonanțe, pe lângă cele spuse de colega mea, și pentru că oricum această lege nu contează. Dacă vrea, Guvernul dă ordonanțe și în afara domeniilor pentru care a fost abilitat, cum s-a întâmplat, în vară, cu o celebră Ordonanță nr. 9 în domeniul educației, care a și dus la căderea unui ministru, de altfel, care nici măcar nu era în proiectul legii de abilitare. Deci ne-am făcut că ne jucăm un pic cu respectarea regulilor, pentru că, de fapt, Guvernul oricum legiferează ce vrea, cum vrea mușchiul lui, că așa poate. Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Bun. Cred că am rămas în trecut..., așa..., era o reclamă cu Adidas Torsion.

La punctul 2 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2018 pentru completarea art. 159 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L676/19.11.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Dan Dumitrescu, secretar de stat la Ministerul Educației...

În Ministerul Sănătății, scuzați-mă! Domnul Dan Dumitrescu. Microfonul 9.

## **Domnul Dan Dumitrescu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

## Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru un număr de 57 de unități sanitare, din totalul de 84 acreditate de către Agenția Națională de Transplant în perioada 2013–2014, acreditarea valabilă pentru o perioadă de cinci ani a expirat sau urmează să expire.

Deoarece timpul scurs de la momentul expirării și până în prezent nu a permis îndeplinirea tuturor formalităților necesare acreditării, în vederea asigurării continuității activităților de transplant se impune adoptarea acestui proiect de lege, astfel încât Agenția Națională de Transplant să poată acorda, la cerere, pentru o perioadă de maximum șase luni, o acreditare temporară, până la finalizarea procedurilor de evaluare în vederea reacreditării sau în vederea asigurării continuității activităților de transplant.

Având în vedere cele prezentate, Guvernul susține prezentul proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate publică, pentru prezentarea raportului, domnul senator László Attila.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 3 avem Propunerea legislativă pentru declararea zilei de 30 octombrie Ziua pacientului ars (L687/19.11.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent? Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Dan Dumitrescu. Microfonul 9.

Vă rog.

## Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare declararea zilei de 30 octombrie ca Ziua pacientului cu arsuri, zi ce va fi marcată de către autoritățile administrației publice locale sau centrale, organizații nonguvernamentale, entități medicale publice sau private sau reprezentanțe ale României în străinătate prin organizarea de evenimente dedicate prevenirii, apariției și îngrijirilor necesare pacientului ars.

Ministerul Sănătății susține propunerea legislativă în forma adoptată de către Comisia pentru sănătate publică. Vă mulțumim.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate publică, domnul László Attila.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, raport de admitere, cu amendamente admise, ce se regăsesc în anexa prezentului raport.

Amendamentele admise sunt de competența decizională a Camerei Deputaților.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 din Constituție. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc frumos, domnule senator. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Declar închise dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente

admise, a propunerii legislative...

Domnul senator Bodog, o eroare materială.

Domnule președinte,

Aș dori să îndreptăm o eroare materială. În materialul scris apare „pacientul ars” și în comisie a fost aprobat „pacientul cu arsuri”, „Ziua pacientului cu arsuri”. Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Da. Înțeleg că este la..., oricum, la amendamente admise. Deci raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul cu amendamente admise se supune votului.

„prezent, nu votez”, raportul a fost adoptat.

Se supune votului propunerea legislativă.

Vreau să vă anunț că la balcon, la invitația domnului senator Vlad Alexandrescu, Grupul USR, avem o listă de..., o seamă de invitați la ședința de plen.

Vă mulțumesc.

La punctul 4, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2018 privind modificarea art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 115/1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, reprezentată prin Ministerul Finanțelor, și Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă privind Proiectul de dezvoltare rurală a Munților Apuseni, în valoare de 12,4 milioane DST, semnat la Roma la 10 mai 1999 (L693/26.11.2018).

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Declar deschise dezbaterile generale.

Domnul Attila György, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul Ordonanței de urgență nr. 98/2018 vizează mecanismele de regularizare cu bugetul de stat a sumelor gestionate prin Programul de Dezvoltare Rurală din 1999.

Vă rugăm să fiți de acord cu proiectul de lege de aprobare a ordonanței.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului, domnul senator Mihu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Intrăm în zona legilor organice. Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3) al art. 25 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L592/17.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este cazul.

Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Petru Andea.

Vă rog, domnule profesor.

## **Domnul Petru Andea** _– secretar de stat în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are drept obiect modificarea Legii educației naționale, în sensul acordării unor facilități pentru elevii cu dizabilități.

Vreau să spun că acest proiect de lege a fost luat în discuție de către comisia de specialitate a Senatului, în aceeași ședință, împreună cu alte două proiecte de lege care aveau același obiect, și anume modificarea Legii educației naționale. E vorba de L378 și L170.

În consecință, conform Regulamentului Senatului, comisia a adoptat un proiect de lege, celelalte urmând să fie transferate ca amendamente în proiectul aprobat.

Întrucât proiectul aprobat a fost L378, proiectul supus atenției dumneavoastră la acest moment a fost respins, conform Regulamentului Senatului.

Ca urmare, susținem raportul comisiei de respingere a acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul senator Liviu Pop.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În data de 4 decembrie 2018 Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a analizat prezenta propunere legislativă, împreună cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 82 din Legea educației naționale și Propunerea legislativă pentru modificarea art. 65 din Legea educației naționale, având același obiect de reglementare și ambele fiind adoptate de Camera Deputaților.

Prin urmare, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Camera decizională. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Votul se va da luni, de la ora 17.00.

Următorul punct, 6, Propunerea legislativă privind învățământul preuniversitar – propunere respinsă de Camera Deputaților (L340/26.05.2010).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere, domnul secretar de stat Petru Andea.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Legea a fost inițiată în 2010 și, dat fiind faptul că organizarea învățământului este stabilită prin Legea nr. 1/2011, acest proiect legislativ a rămas fără obiect. Ca urmare, susținem respingerea proiectului de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul senator Liviu Pop. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Camera decizională.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Vot, luni, de la ora 17.00.

Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind statutul personalului didactic – proiect respins la Camera Deputaților (L341/26.05.2010).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este cazul. Nu mai este?

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul Petru Andea, secretar de stat la Ministerul Educației Naționale.

Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem ca și în situația anterioară. Proiectul de lege a fost inițiat în 2010, se referă la statutul, o propunere de statut al personalului didactic. Întrucât cadrul general al învățământului este reglementat prin Legea nr. 1/2011, acest proiect de lege este fără obiect și, desigur, propunem respingerea lui.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, domnul senator Liviu Pop, președintele comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Camera decizională. Vă mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Ca și la celelalte legi, declar deschise dezbaterile generale și...

Vot, luni, de la ora 15.00.

Mulțumesc, domnule președinte. Proiectul de lege a fost inițiat în 2010.

Se referă la o propunere de lege pentru învățământul superior.

Întrucât cadrul general al învățământului a fost reglementat prin Legea nr. 1/2011, această propunere legislativă a rămas fără obiect și susținem raportul comisiei de respingere a acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Președintele Comisiei pentru învățământ, dacă este lăsat de Comisia pentru apărare să lucreze, domnul Liviu Pop, senator Liviu Pop.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru apărare este peste tot, domnul...

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raport de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Camera decizională, potrivit art. 75 din Constituția României.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Declar deschise dezbaterile generale și... Votul, luni, de la ora 17.00.

Punctul 9 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 99 din Legea educației naționale nr. 1/2011 – adoptată tacit de Camera Deputaților (L124/19.02.2018).

Dau cuvântul...

Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul inițiatorului, dacă este. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere, domnul secretar de stat Petru Andea.

Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă se referă la art. 99 din Legea educației naționale, unde se prevede ca pentru un psiholog școlar să fie normat un număr de 800 de elevi/psiholog. Propunerea legislativă solicită ca această normă să fie scăzută la 400 de elevi/psiholog.

Această inițiativă, dacă ar fi aprobată, ar conduce la o creștere cu cel puțin 4.000 de posturi normate în sistemul de învățământ.

Impactul bugetar este foarte mare. Proiectul legislativ nu prezintă o fișă referitoare la impactul bugetar. În consecință, Guvernul nu susține aprobarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul senator Liviu Pop.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, care face parte

din categoria legilor organice, iar Senatul este Camera decizională.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Domnule senator Goțiu, vă rog. Microfonul 2.

Stimate colege și stimați colegi,

Un consilier școlar la 800 de elevi nu înseamnă sistem de educație în România. Argumentul că nu există resurse financiare pentru a asigura consiliere școlară în România nu cred că este sustenabil; este responsabilitatea Guvernului să găsească soluții pentru a asigura acest lucru, pentru că un consilier școlar la 800 de elevi nu este o soluție pentru învățământul din România, nu este o soluție pentru învățământul dintr-o țară europeană.

Au existat discuții în Comisia pentru învățământ legate de această lege. Și, da, era perfectibilă în anumite puncte, însă nu am văzut deloc o voință reală pentru a găsi o soluție prin care într-adevăr pentru elevii din România să asigurăm acest serviciu, care este absolut necesar.

Sper ca anul viitor să reușim totuși să găsim o soluție și pentru această problemă, iar argumentul că nu există bani pentru educația din România să nu mai fie adus în discuție aici, în plen.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Doamna senator Sbîrnea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vestea bună este că voință există, mai ales... Și asta o confirmă faptul că de la anul bugetul Ministerului Educației crește cu 15% și cred că vor exista fonduri și pentru noi angajări în acest domeniu.

Ce aș vrea să scot în evidență? Faptul că la acest moment sunt normate 1.943 de posturi de profesor în cabinete de asistenți de psihopedagogie, din care ocupate sunt în jur de 1.500, deci mai există încă 300 de posturi neocupate, ceea ce ne duce, ne confirmă faptul că nu există destul de mulți oameni calificați care să poată să facă acest lucru.

Dacă resursa umană lipsește, o astfel de inițiativă legislativă, foarte bună, de altfel, n-ar produce efecte.

Ar mai trebui să avem în vedere reținerea copiilor de a merge la aceste cabinete și reținerea părinților de a-i lăsa să apeleze la ajutorul unui specialist.

Se consideră stigmatizați, sunt apoi marginalizați și cred că o influență și un lucru bun s-ar întâmpla dacă am specializa în această parte cadrele didactice și am face o educație mult mai bună copiilor în școală.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă mai sunt intervenții? Nu sunt.

Declar închise dezbaterile generale. Proiectul de lege pentru luni, de la ora 17.00. Punctul 10 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 215 din 23 aprilie 2001 privind administrația publică locală – proiect respins de Camera Deputaților (L656/12.11.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este cazul. Vă rog, domnule senator Mihail, microfonul 6.

## Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Astăzi vă propunem spre analiză și spre vot un proiect de lege care vine să îmbunătățească activitatea și cooperarea dintre Parlament și administrația publică locală.

Există o foarte mare diferență între cele două instituții și, de cele mai multe ori, din păcate, consilierii nu reușesc să coopereze îndeajuns de bine cu parlamentarii.

Ceea ce vă propunem noi aici – și este o chestiune nouă... Ne dorim ca, practic, un demnitar care are dreptul de a iniția legi în Parlamentul României să poată propune și să inițieze hotărâri de consiliu local sau hotărâri de consiliu județean în circumscripția în care a fost ales.

Sigur că da, au fost câteva..., au fost critici aduse acestui proiect pentru că s-ar încălca autonomia locală, însă faptul că vii și inițiezi un proiect de lege nu înseamnă că dorești să constrângi pe cineva să adopte acel proiect de lege.

Practic, există un principiu, un drept de la care am plecat și care ne-a ghidat în redactarea acestei inițiative, conform căruia „cine poate mai mult poate și mai puțin”. Or, dacă noi putem și avem capacitatea de a depune proiecte de lege în Parlamentul României, de ce nu am putea face același lucru și la nivel local?

Sigur că da, este o chestiune de noutate. Unii colegi au înțeles utilitatea acestui demers, alții nu au înțeles, însă vă rog să analizați cu atenție și vă invit să votați și să susțineți această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator Dircă.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului – microfonul 8 –, doamna Sirma Caraman, de la Ministerul Dezvoltării.

Vă rog.

## **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, întrucât interesele cetățenilor dintr-o anumită colectivitate sunt reprezentate și soluționate la nivelul acesteia de către aleșii locali, iar la nivel național, prin intermediul senatorilor și deputaților, fiecare dintre acești demnitari având un rol bine stabilit prin legile în vigoare.

În plus, pot fi invitați la acele ședințe de consiliu local și pot interveni și pot lua cuvântul.

Vă mulțumesc. Și ședințele sunt și publice. Mulțumesc foarte mult.

Corect.

Vă mulțumesc frumos.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație publică și...

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au elaborat un raport comun.

Îl invit pe domnul președinte Cârciumaru să prezinte raportul.

Mulțumesc domnule președinte, Stimați colegi,

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru administrație publică, împreună cu membrii Comisiei juridice, au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții în plen? Vă rog, domnule senator Bodog, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș dori să facem precizarea că, practic, prin această lege se încearcă introducerea unei formațiuni politice care nu a reușit să ia un scor pentru a ocupa un post de consilier local în marea majoritate a localităților din România în procedura legislativă a consiliilor locale, motiv pentru care noi nu vom vota această inițiativă.

În altă ordine de idei însă, aș dori să-i spun domnului senator că principiul de drept pe care l-a enunțat mai devreme nu se aplică marii majorități a senatorilor USR și a deputaților USR, de altfel.

Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Mulțumesc.

Dacă sunt și alte intervenții?

Dacă nu, declar dezbaterile...

Unde? Da. Scuzați-mă! Doamna Presadă, vă rog. Doamna senator Presadă, microfonul 2.

Două observații aș dori să fac.

În primul rând, putem să nu fim de acord cu această propunere legislativă, dar ar trebui să fim de acord cu faptul că, deși legea prevede că deputații și senatorii au dreptul să participe la ședințele de consiliu local, de foarte multe ori, cel puțin la București, acest lucru nu se întâmplă, de fapt. La fel și cu acea prevedere care spune că ședințele consiliului local sunt publice. De cele mai multe ori, cel puțin la București, ele nu sunt publice. Și cred că avem o mare problemă, pentru că, atunci când am încercat să venim cu amendamente la Codul administrativ, care să vină cu niște sancțiuni atunci când acest lucru nu se întâmplă, aceste amendamente au fost respinse.

Eu cred că este insuficient ceea ce avem acum în lege și trebuie să acceptăm ca, pe viitor, să remediem aceste lucruri, pentru că aici este vorba despre niște drepturi și nu avem absolut niciun fel de sancțiuni atunci când aceste drepturi sunt încălcate. Vorbim deopotrivă despre drepturile cetățenilor și despre drepturile parlamentarilor.

A doua observație pe care o fac, ca răspuns la ceea ce s-a spus aici anterior, este că, într-adevăr, și noi putem spune despre senatorii PSD că unii dintre ei sunt penali, dar nu toți.

Eu cred că sunt lucruri care nu-și au rostul de la microfonul Senatului. Libertatea de exprimare e liberă, dar toate au o limită.

Domnul senator Cseke Attila, vă rog. Microfonul 2, da?

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Inițiativa legislativă, dreptul de inițiativă legislativă, e importantă, trebuie recunoscută fiecărui parlamentar și grup parlamentar, fără nicio discuție, și, evident, trebuie s-o dezbatem.

Din punct de vedere profesional și din punctul de vedere al Constituției României și a ceea ce avem ca atribuții și nivele de decizie în administrația publică centrală, respectiv locală, o asemenea lege astăzi nici nu ar putea fi pusă în aplicare.

Eu nu cunosc personal niciun caz din Uniunea Europeană sau din altă țară în care un asemenea drept să existe. Gândiți-vă că, în mod normal, dacă s-ar aproba această inițiativă legislativă prin care parlamentarii să aibă drept de a iniția proiecte de hotărâre de consiliu local sau consiliu județean, în mod absolut logic, ar trebui să facem și viceversa, adică toți primarii, toți consilierii locali și județeni aleși din toată țara, 41 de județe, să poată iniția, sub nume propriu, proiecte legislative în Parlament. Păi ce-am mai face aici? Deci haideți să nu încurcăm nivelele de decizie și de legiferare din administrația publică centrală, respectiv locală. Parlamentul are un anumit tip de atribuții, parlamentarii au drept de inițiativă în Parlament.

Sigur, se pot consulta cu aleșii locali, așa cum există acest lucru în fiecare formațiune politică care are aleși locali, în timp ce la consiliile locale și județene inițiativa, evident, trebuie să aparțină celor care sunt aleși ca să reprezinte comunitatea locală în acele structuri. Parlamentarii sunt aleși ca să reprezinte comunitatea locală în Parlamentul României. Se pot duce în consiliul local, pot lua cuvântul, așa cum este și astăzi în Legea administrației, dar în niciun caz nu pot iniția proiecte de hotărâri, pentru că vom avea o încurcare, scuzați-mă, a borcanelor.

Evident, Grupul UDMR nu va susține această inițiativă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

## Vă mulțumesc.

Vreau să vă fac un anunț. La balconul Senatului se află Ansamblul „Cordăreanca” din comuna Cordăreni, județul Botoșani: 35 de elevi, însoțiți de primarul comunei Cordăreni, domnul Dumitru Cristian, la invitația doamnei senator Elena Federovici și a domnului senator Lucian Trufin.

Frumoși copiii!

Domnul senator Bădulescu.

## Da, mulțumesc.

Am ascultat toate argumentele pe care le-au expus colegii și, cu siguranță, ideea..., este o idee, o idee inovativă,

însă în momentul de față nu am putea să o punem în aplicare decât după un studiu aprofundat a tot ceea ce înseamnă legislație pe orizontală, dar și pe verticală.

Cel puțin la prima vedere, aprobarea unui astfel de proiect în această formă, în momentul de față, nu ar putea decât să încurce cumva ierarhiile administrative, dacă discutăm așa. Pentru că a da drept de inițiativă parlamentarului în zona locală ar însemna ca și un primar sau, mă rog, un președinte de consiliu județean, un grup de consilieri județeni să poată avea inițiative legislative. Or, în momentul de față, lucrurile nu stau chiar așa. Intră în contradicție cu anumite prevederi de constituționalitate.

Pe de altă parte, cred că mai repede ar trebui să ne aplecăm noi, parlamentarii, pe ceea ce avem, pe claritatea și calitatea legiferării aici, în Parlament, și nu să mergem, să coborâm la un alt nivel de reglementare, respectiv hotărâri de consiliu local.

Și, în al treilea rând, și așa s-a spus de foarte multe ori că parlamentarii au foarte multe drepturi. Dacă am... Asta ar însemna un drept în plus. Iată că nu înțeleg opinia colegilor de la USR, care vin și propun drepturi pentru parlamentari, când, pe de altă parte, susțin că sunt prea multe.

Sigur, sunt și alte argumente de natură juridică care vin în contradicție cu proiectul de lege propus. În contextul de față nu putem merge pe ideea de a aplica „cine poate mai mult poate și mai puțin”, pentru că acest principiu nu se aplică în administrația publică locală, cel puțin așa cum avem reglementările astăzi.

Dacă discutăm de acest principiu, cred că este forțată..., este forțat acest argument și nu cred că merge să emitem o lege doar pe baza aceluiași principiu. Eu cred că este mai puternic principiul autonomiei publice locale, pe care încercăm să-l respectăm cu toții, și atunci, dacă am plecat pe acest drum, să ne întoarcem de unde am plecat mi se pare mult prea mult.

Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc.

Domnul senator Vela. Microfonul 2, vă rog.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vă vorbește un coleg al dumneavoastră care a fost 12 ani primar și de doi ani este senator.

Cu tot respectul față de inițiatori, dar această lege încalcă un principiu democratic: principiul reprezentativității. Adică, din patru în patru ani, cetățenii din anumite localități își aleg consilierii locali și primarul.

Cei aleși administrează unitatea teritorial-administrativă până la următoarele alegeri. Imaginați-vă ce se întâmplă când, împotriva voinței alegătorilor dintr-o localitate, vin parlamentari de la alte formațiuni politice, cu alte viziuni, cu alte doctrine, cu alte perspective, cu alte politici, să bulverseze un consiliu local sau consiliu județean. Și, cu tot respectul față de parlamentarii care au mai multe mandate, vreau să vă spun că în administrația publică, dumneavoastră, ca..., sau noi, ca Parlament, am emis de-a lungul anilor și mandatelor peste 300 de legi, 300 de legi, repet, care orientează, gestionează administrația publică din România. O legislație stufoasă, care creează o grămadă de probleme, o mulțime de semne de întrebare, foarte multe subiecte dezbătute, paradezbătute la toate controalele Curții de Conturi, la toate controalele de legalitate ale instituției prefectului, pentru că legislația noastră, pur românească și mioritică, se bate cap în cap.

Mai e necesară această lege prin care să vină și parlamentarii să strice ce este bun în administrația locală?

Cu tot respectul față de inițiatori, repet, această lege nu cred că este bine-venită nici democratic, nici instituțional, nici administrativ; cu atât mai mult cred că Parlamentul ar da dovadă de o superioritate și un narcisism exagerate impunând aleșilor locali anumite condiții strict parlamentare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Au luat cuvântul din toate grupurile parlamentare..., s-a luat cuvântul.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Vot, luni, de la ora 17.00.

Punctul 11, Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale – respinsă la Camera Deputaților (L657/12.11.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, doamna secretar de stat Sirma Caraman.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta propunere legislativă propune reglementarea unui cadru legal în vederea instituirii unui consiliu consultativ, organ asociativ cu rol consultativ aflat în coordonarea consiliului local sau consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, întrucât autoritățile locale au obligația de a asigura transparența proiectelor de hotărâre ale consiliului local sau județean, iar cei interesați pot prezenta opinii și propuneri.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

Îl invit pe domnul președinte al Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Cârciumaru, microfonul...

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

În cadrul ședințelor, membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere a propunerii legislative.

Comisia pentru buget, finanțe a transmis aviz negativ.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă va fi votată luni, de la ora 17.00. Având în vedere că am definitivat ordinea de zi, declar închise lucrările plenului Senatului de astăzi.

Vă mulțumesc.

Ne vedem la plenul comun, de la ora 14.00.

## _Ședința s-a încheiat la ora 11.55._

**Cu acest număr se încheie publicarea Monitorului Oficial al României, Partea a II-a, pe anul 2018.**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|100973]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 191/28.XII.2018 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei