În continuare îi dau cuvântul domnului ministru Dumitru. Aveți la dispoziție, domnule ministru, 50 de minute în total, intervenția de început și concluziile la final.
## **Domnul Mihail Dumitru** _– ministrul agriculturii și dezvoltării rurale_ **:**
## Doamnă președinte,
## Domnilor vicepreședinți,
Stimate doamne și domni parlamentari,
Am ascultat cu interes deosebit conținutul moțiunii simple, problemele ridicate și lucrurile ce mi se impută mie, ca ministru, și Guvernului din care fac parte și voi încerca să răspund punctual la fiecare dintre problemele ridicate în moțiune.
Aș vrea să menționez încă de la început că temele concrete ale moțiunii pleacă de la realitățile sectorului agricol
românesc, de la multitudinea de probleme ce s-au acumulat în decursul ultimilor 20 de ani, dar pentru care nu s-au găsit niciodată soluții adecvate.
Dar dacă într-adevăr ați așteptat de la mine, ca ministru, să rezolv toate aceste probleme în cinci luni de mandat, vă spun că niciun ministru nu le poate rezolva într-un timp atât de scurt, mai ales în contextul economico-financiar actual.
Mai degrabă, aș spune că deficiențele semnalate sunt reflectarea marilor probleme ale agriculturii românești din perioada de tranziție, și anume, cele referitoare la structura exploatațiilor, funcționarea piețelor, finanțarea agriculturii și administrația agricolă.
Aș dori să vă amintesc că am preluat ministerul pe 22 decembrie 2009, după o situație de interimat la conducerea ministerului și după o guvernare de 3 luni, în care Guvernul demis prin moțiune de cenzură asigura numai funcționarea curentă, neputând emite acte normative ce definesc noi politici. Aceasta se întâmpla în ultimele luni în care România mai putea încă adopta măsuri legale, necesare evitării unei întreruperi bruște a regimului tranzitoriu al ajutoarelor de stat în agricultură.
Există o responsabilitate politică aici, care nu-mi aparține mie, ca ministru, nici Guvernului din care fac parte.
La 31 decembrie 2009 a expirat perioada de tranziție în care, conform Tratatului de aderare, România putea continua să acorde subvenții care nu erau conforme cu regulile concurenței și ajutoarelor de stat din Uniunea Europeană.
Au încetat, astfel, să mai existe 56 de scheme de ajutor de stat, în locul cărora nu s-a pregătit nimic în schimb în cei trei ani și nici anul trecut.
Trebuie să vă amintesc faptul că în perioada 2007–2009 statul român a continuat să subvenționeze puternic agricultura, atât prin toate instrumentele folosite până la momentul aderării, alocând importante fonduri de la bugetul național, cât și prin fondurile europene care cresc gradual de la an la an.
Valoarea sprijinului total efectiv, acordat anual agricultorilor, a fost de aproximativ 1,3 miliarde de euro de la bugetul de stat, la care se adaugă sumele de la Uniunea Europeană, în creștere graduală de circa 700 de milioane de euro în anul 2009. Acestea nu includ și sumele acordate prin SAPARD și Programul Național de Dezvoltare Rurală.
Din punctul meu de vedere, România trebuia să reducă progresiv formele vechi de sprijin și să folosească întreaga perioadă de tranziție de trei ani pentru înlocuirea treptată a ajutoarelor neconforme cu cele conforme. Strategia aleasă: „Să dăm acum, cât mai putem, cât mai mult!” își arată acum roadele. La acestea se adaugă astăzi criza financiară, care diminuează radical resursele disponibile în bugetul național.
Nevoile reale de sprijin ale agriculturii României, cât și alocările bugetare generoase, aprobate în această perioadă de Guvern și Parlament, în diferitele lor compoziții politice, au făcut ca în fiecare dintre ultimii trei ani să nu poată fi onorate la timp toate angajamentele față de fermieri. Astfel, restanțe corespunzătoare anilor 2007–2009 au fost între 200 și 400 de milioane de euro pe an. S-a instituit, în acest fel, un proces absolut nesustenabil, de rostogolire a datoriilor făcute într-un an pe bugetul anului viitor, ajungându-se la finele anului 2009, în condițiile unui buget de austeritate, ca totalitatea resurselor bugetare din 2010 să fie folosite aproape exclusiv pentru plata angajamentelor anului trecut.
Din 2,02 miliarde lei bugetate în 2010 pentru subvenții, 1,8 miliarde sunt datoriile anului 2009. Acesta este bugetul pe care l-am preluat în ziua învestirii mele.
Mi-au rămas, astfel, 220 de milioane lei, în limita cărora pot pregăti, aproba și notifica ajutoare, noi forme de ajutor de stat.
Atunci când am acceptat să fiu nominalizat la funcția de ministru eram conștient că și dacă România nu ar fi fost afectată de criza financiară, ministerul nu ar fi putut continua subvenționarea agriculturii cu bani de la bugetul național, în formele și la nivelurile la care s-a făcut în ultimii ani. Sunt sigur că acest lucru îl cunoșteau și membrii Parlamentului care au votat programul de guvernare și bugetul aferent acestui an, după cum cred că îl cunoșteau și cei care nu au votat respectivele documente.
De aceea, în condițiile alocărilor bugetare limitate, ceea ce am făcut a fost să gestionez cât mai bine fondurile naționale și europene avute la dispoziție, pentru a asigura îndeplinirea prevederilor programului de guvernare.
Am preluat un minister afectat de instabilitatea conducerii în ultimul an și a trebuit să rezolv într-un timp destul de scurt probleme administrative, organizatorice, legale și funcționale ce așteptau de mai bine de un an. Desigur, aceste aspecte nu se văd din afara ministerului.
Pe planul strategiei, reglementării și sprijinirii sectorului agricol am încercat să redau coerența actului guvernamental și să prioritizez acțiuni în funcție de urgența lor.
Am acționat, astfel, pe următoarele paliere:
1. În condițiile în care posibilitatea reală a introducerii de noi forme de ajutor de stat, din resurse naționale, rămânea foarte limitată, ne-am concentrat atenția prioritar pe utilizarea tuturor resurselor disponibile din fonduri europene FEGA, FEADR-FEP și pe absorbția fondurilor comunitare.
În primele patru luni de la învestire am adoptat cadrul legal și procedural și am comunicat Comisiei Europene criteriile de acordare a următoarelor programe cu fonduri comunitare, care riscau să fie pierdute, din cauza nepromovării anul trecut a actelor normative necesare: Programul Național Apicol pe 2010 – 1,5 milioane de euro; ajutor de criză pentru sectorul laptelui – 5 milioane de euro; ajutor pentru tomatele pentru procesare – circa 1 milion de euro; Programul fructele în școli – 5 milioane de euro; schema de sprijin pentru producătorii de lapte din zonele defavorizate – 22 de milioane de euro; schema pentru agricultura biologică – 3 milioane de euro; Programul pentru persoanele defavorizate pe 2010 – 27 de milioane de euro.
2. Am creat cadrul legal general pentru ajutorul de stat și am pregătit 13 scheme de ajutor de stat aferente.
Cadrul general îl reprezintă promovarea și aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2010, aprobată prin Legea nr. 74/2010. Pentru cele 13 scheme am elaborat hotărârile de guvern necesare, care au fost trimise formal sau informal Comisiei Europene.
Lipsa resurselor bugetare mi-a permis până acum, însă, promovarea și aprobarea unei singure scheme de ajutor, și anume, Hotărârea Guvernului nr. 408/2010 privind acordarea ajutorului pentru reducerea accizei la motorină, pentru care primim aprobarea comisiei pe 26 mai, deci mâine, 2010.
Pentru alte cinci hotărâri de guvern, procesul de avizare interministerială a fost stopat la Ministerul Finanțelor, din lipsa resurselor bugetare.
Am promovat și aprobat în Guvern Memorandumul pentru acordarea plăților naționale complementare directe în anul 2010, atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru cel animal și, în baza acestuia, am pregătit actele normative necesare acordării ajutorului – hotărârea de guvern și ordine de ministru.
Am permis depunerea cererilor pentru PNCD – plățile naționale complementare directe pentru culturi de câmp și pentru ovine.
În condițiile reducerii substanțiale a cheltuielilor bugetare pentru încadrarea în deficitul bugetar convenit cu FMI, resursele bugetare acordării acestor forme de sprijin lipsesc din proiecția bugetară actuală.
Am elaborat și promovat o serie de acte normative pentru aplicarea legilor care erau restante de multă vreme și care nu erau rezolvate. Până la 30 aprilie am pregătit și aprobat 41 de proiecte de acte normative și 49 de ordine de ministru. Alte 28 de acte normative se află în proces de avizare internă și interministerială.
Doamnelor și domnilor,
Permiteți-mi acum să răspund pe scurt la fiecare dintre problemele indicate în moțiunea simplă, pentru a vă aduce la cunoștință modul în care le-am rezolvat sau propunem să le rezolvăm.
Plata datoriilor pe 2009
În luna mai am achitat 99,6% din datoria restantă din anul 2009.
Așa cum am menționat anterior, bugetul ministerului cuprinde în cea mai mare parte datorii. Plata datoriilor restante a fost făcută astfel: 366 de milioane în ianuarie, 808 milioane în februarie, 226 de milioane în aprilie, 232 de milioane în luna mai.
După cum puteți observa, 72% din datorii au fost achitate până la sfârșitul lunii februarie, iar restul de 28% s-a făcut până la jumătatea lunii mai.
Permiteți-mi să nu fiu de acord cu concluzia dumneavoastră că fermierii finanțează statul, deoarece fermierii au insistat și încă insistă ca aceste forme de sprijin să fie promovate, chiar și în absența resurselor bugetare.
Cu sprijinul și garanțiile ministerului, în contul acestor angajamente s-a stabilit un mecanism de creditare fermier – APIA – FGCR – bancă. Prioritate la plata datoriilor o au fermierii care au accesat credite prin acest mecanism.
Plata subvențiilor pe suprafață
În ceea ce privește subvențiile pe suprafață, din fonduri europene și fonduri naționale pentru anul 2009, termenul legal de plată este între 1 decembrie 2009 și 30 iunie 2010.
În octombrie – noiembrie 2009 a fost acordat un avans de 70% din sumele din FEGA unui număr de circa 800.000 de fermieri, iar plata diferenței de 30% și a sumelor alocate de la bugetul național pentru PNCD este în derulare.
Obiectivul Guvernului este plata integrală în termenul legal pentru a evita penalități din partea comisiei.
Până în prezent au fost finalizate plățile pentru peste 700.000 de fermieri, pe o suprafață de 7 milioane de hectare, adică 82% din suprafață, și sunt în proces de autorizare la
plată alți 200.000 de fermieri, pentru o suprafață de peste un milion de hectare.
## Ajutoare de stat
Așa cum am menționat anterior, cadrul legal privind ajutoarele de stat a fost elaborat și aprobat.
Ordonanța Guvernului nr. 14 și Legea nr. 74/2010 au fost aprobate. Am urmărit personal această lege-cadru, pe întreg parcursul legislativ, până la promulgare. Am fost prezent în comisii, la discutarea acesteia și la votul în plen. Am cerut aprobarea în procedură de urgență a legii, tocmai pentru a putea elabora schemele de ajutor de stat.
Indiferent de viteza de adoptare a cadrului legal național, niciun ajutor de stat nu poate intra în vigoare înainte de aprobarea de către Comisia Europeană și nu funcționează retroactiv.
## Subvenționarea motorinei
Hotărârea Guvernului nr. 408/2010 privind aprobarea acordării unui ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură a fost aprobată, publicată, iar notificarea către comisie a fost făcută, iar decizia de aprobare va fi luată pe 26 mai.
Prin această schemă multianuală pe trei ani, pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură, respectiv în sectoarele vegetal, zootehnic și îmbunătățiri funciare, se stabilește o acciză redusă de 21 de euro pe 1.000 de litri, reducere maximă acceptată de legislația europeană.
Fermierii vor beneficia de acest ajutor de la data deciziei de aprobare, deci inclusiv în anul agricol 2010, pentru campania de recoltare ce va începe în curând și pentru campania de toamnă.
## Celelalte ajutoare de stat
Așa cum am precizat anterior, am pregătit un pachet de 13 scheme de ajutor de stat. Hotărârile de guvern sunt elaborate și avizate, am convenit cu Ministerul Finanțelor un program de eșalonare a angajamentelor și plăților, astfel încât, cu încadrarea în proiecția bugetară multianuală pe următorii trei ani, să putem promova toate aceste măsuri prioritare.
Analizăm și alternativa preluării unora dintre aceste scheme în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, degrevând astfel o parte din bugetul de stat pentru costurile bugetare aferente.
## Irigațiile
În ultimii ani, subvențiile acordate pentru irigații au crescut exponențial. Înțeleg nemulțumirea fermierilor care până în septembrie 2009 primeau subvenții foarte mari pentru irigat: 1.260 RON pe hectar, în condițiile în care la 1 ianuarie 2010 aceste subvenții au fost eliminate.
În noile condiții, filozofia finanțării irigațiilor trebuie schimbată, în condițiile în care subvenția nu mai poate fi acordată pentru costuri de operare. Soluția este investiția în sisteme și tehnologii de irigare ce economisesc apa, energia și, deci, care permit economii de costuri substanțiale.
Lucrăm, cu asistență de la Banca Mondială, la o actualizare a strategiei pentru irigații și elaborarea unui plan de acțiuni pentru ca irigațiile să se concentreze în zonele viabile economic și să se asigure exploatarea sistemelor de irigații.
Am lansat imediat ce am fost învestit Măsura 125 din PNDR, finanțată din FEADR, prin care organizațiile utilizatorilor de apă pot obține finanțare pentru investițiile lor.
Prin această măsură se acordă finanțare nerambursabilă, în limita a un milion de euro pe organizație a utilizatorilor de apă, pentru infrastructura de irigații din proprietatea acestora.
În sesiunea 15 martie – 15 aprilie 2010 au fost depuse 36 de proiecte de către organizațiile utilizatorilor de apă, care au în exploatare infrastructura de irigații pe un teritoriu cu o suprafață de 161.000 de hectare.
În cea de-a doua sesiune de depunere a proiectelor pentru măsura menționată, care se va organiza în perioada 15 octombrie – 15 noiembrie 2010, vor fi alocate fonduri nerambursabile în valoare de 148 de milioane de euro.
Pentru sistemele mari de irigații aflate în proprietatea ANIF se continuă finanțarea din fonduri publice, prin Proiectul „Reabilitarea și reforma sistemului de irigații”, a lucrărilor de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din sistemele Sadova-Corabia din județele Dolj și Olt, terasa Viziru și terasa Brăilei din județul Brăila și câmpia Covurlui din județul Galați, precum și achiziția de dotări necesare funcționării irigațiilor.
Până în prezent au fost achiziționate 141 de debitmetre pentru 126 de stații de pompare, de punere sub presiune, proprietate a 48 de OAI-uri, iar documentele pentru încă 54 de debitmetre pentru 41 de spp-uri aparținând la 35 de OAI-uri sunt în procesul de evaluare.
Vom recepționa în luna iulie lucrările de reabilitare pentru o suprafață de 40.000 de hectare din sistemul de irigații Sadova-Corabia.
Ministerul a purtat discuții cu furnizorii de energie și cu Agenția Națională pentru Reglementarea Energiei pentru contractarea de energie ieftină pentru sistemul național de irigații și analizăm condițiile în care ANIF și OAI-urile pot deveni consumatori eligibili pentru a cumpăra energie ieftină.
Reducerea accizei la motorină se aplică și utilizatorilor de apă. Astfel, fermierii care irigă cu pompe pe motorină vor putea achiziționa motorina cu acciza redusă de la 293 de euro pe 1.000 de litri la 21 de euro pe 1.000 de litri, în limita a 50 de litri pentru 1.000 metri cubi de apă pompată.
În ceea ce privește restanțele la plata energiei electrice pe anul 2009, acestea au fost plătite în februarie 2010, iar penalitățile pentru energia consumată pentru irigații în anul 2009 de către ANIF și organizațiile utilizatorilor de apă pentru irigații au fost achitate la începutul lunii mai. Până în prezent au fost puse sub tensiune un număr de 314 stații de pompare, din care funcționează, în corelare cu cererile de apă, un număr de 105.
Pentru anul 2010 ANIF a încheiat contracte cu beneficiarii pentru o suprafață de 413.000 de hectare, din care 410.000 de hectare cu OAI-urile.
Campania de irigat a început în 2010, pe data de 17 mai, irigându-se o suprafață de 8.500 de hectare.
Finanțarea agriculturii
MADR mediază permanent relațiile dintre fermieri și bănci. Protocolul cu băncile privind acordarea de credite în contul subvențiilor va fi reînnoit. Toate formele de sprijin sunt luate în calcul pentru acordarea de credite, nu numai cele din fonduri europene.
Anul trecut, beneficiarii CNDP-ului pe bovine au fost eligibili. Aceasta este o alternativă oferită fermierilor, și nu o obligație. Nimeni nu-i poate obliga pe fermieri să ia un credit, în contul subvenției, dar cei care doresc să o facă, o pot face.
## Creditul agricol
Subvenționarea dobânzii la credite pentru producție și acordarea de prime pentru cei ce rambursează creditul înainte de data scadentă nu mai este posibilă în forma prevăzută de Legea creditului nr. 150/2003.
Această schemă va fi înlocuită cu o schemă de ajutor de stat temporară privind asigurarea accesului la finanțare în agricultură, sub forma subvenționării ratei dobânzii la credite bancare contractate de producătorii agricoli și procesatorii de produse agricole cu instituțiile de credit sau cu instituțiile financiare nebancare în anul 2010.
Proiectul legislativ în cauză este inclus pe Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe pe timpul vacanței parlamentare, iar ministerul a elaborat deja proiectul de ordonanță.
## Despăgubirile privind calamitățile
Sunt acuzat că nu am acordat despăgubiri pentru calamități în toamna anului 2008 și primăvara anului 2009.
Doresc să menționez că acestea nu puteau fi acordate, dacă nu erau alocate fondurile în bugetul ministerului în 2009 și dacă nu se elabora hotărârea de guvern cu sumele aferente pentru anul 2009, așa cum prevede Legea nr. 381/2002.
În absența acestora nu există posibilitatea legală pentru acordarea de despăgubiri.
Legea nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură și-a încetat aplicabilitatea la 31 decembrie 2009.
Ministerul a elaborat o hotărâre de guvern pentru crearea unei scheme de ajutor de stat privind subvenționarea primelor de asigurare. Aceasta va intra în vigoare la aprobarea ei de către Comisia Europeană.
## Importul de material săditor
Potrivit legislației în vigoare – și mă refer aici la Ordinul nr. 257/2002, modificat prin Ordinul nr. 461/2006 – importul de material săditor din alte țări decât cele din Comunitatea Europeană este permis numai cu avizul ministerului și numai pentru speciile la care se constată echivalența cererilor de certificare și de protecție a soiurilor, cu respectarea reglementărilor organismelor internaționale în domeniul comerțului internațional cu semințe și material săditor, la care România este parte.
Ministerul nu a acordat avize de import pentru material săditor pomicol și viticol din țări terțe și nu am informații că s-ar fi făcut importuri din țări terțe fără avizul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Comerțul intracomunitar se desfășoară, însă, potrivit regulamentelor europene.
## Băuturile fermentate liniștit
În ceea ce privește comercializarea acestora, se susține că a fost restricționată printr-un ordin de ministru, care, în prezent, este abrogat. Precizez că la această dată ordinul este încă în vigoare. Este vorba de ordinul comun al Ministerului Agriculturii, Ministerului Sănătății și Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului nr. 766/1596/675/2009. Menționez că Ordinul nr. 766 a fost
notificat Comisiei Europene, așa cum prevede Hotărârea Guvernului nr. 1.016 din 2004.
În plus, pentru a diminua evaziunea fiscală cu aceste produse unde gradul de contrafacere este foarte mare și pentru o monitorizare mai riguroasă a comercializării băuturilor fermentate liniștit, ministerul a înaintat Ministerului Finanțelor Publice o propunere de accizare a acestor băuturi. Aceasta este inclusă în proiectul Ordonanței de urgență pentru combaterea evaziunii fiscale care va fi aprobat mâine în ședința de guvern.
În ceea ce privește promovarea soiurilor de marcă, ministerul, prin programul-suport, susține promovarea imaginii vinului românesc, atât pe piața Uniunii Europene, cât și pe piața țărilor terțe.
În acest sens, există alocații financiare comunitare, care se cifrează la peste 2 milioane de euro pentru perioada 2009–2013, fonduri destinate promovării pe piețe terțe a vinurilor cu denumire de origine controlată și a celor cu indicație geografică.
Menționăm că la această dată există în derulare programe de promovare a vinului românesc în țări ca Japonia, China, Thailanda, Rusia, dar și în Canada și Statele Unite.
Programul „Primul siloz”
Anul trecut a fost lansat programul „Primul siloz”. Acest program dă posibilitatea fermierilor care nu dețin spații de depozitare adecvate să păstreze producția realizată pe o perioadă îndelungată și să o valorifice pe piață în condiții avantajoase după momentul recoltării, când prețul este scăzut.
În schimbul mărfii depozitate, fermierul primește certificatul de depozit, care constituie titlul de credit negociabil, reprezentativ al mărfii, la ordin, transmisibil, fără limită de restricții.
În anul 2009 au fost depuse cereri în vederea acordării licențelor de depozit pentru semințe de consum pentru o capacitate de depozitare de 5.325.000 de tone.
Comisia pentru acordarea licențelor de depozit a eliberat un număr de 174 de licențe de depozit, pentru 95 de operatori economici, capacitatea de depozitare licențiată până în prezent fiind de 3.747.000 de tone, reprezentând 70% din capacitatea solicitată prin cererile înregistrate la Ministerul Agriculturii.
Până în prezent, au fost distribuite, dintre cele 10 mii de certificate tipărite de Fondul de garantare, un număr de 1.220 de certificate de depozit pentru 12 operatori economici care dețin o capacitate de licență de 795 de mii de tone, reprezentând 21% din capacitatea licențiată.
Pe seama acestor certificate, depozitarii au primit credite bancare în valoare de 10 milioane de euro, corespunzător cantității semințelor de consum evidențiate pe certificatele de depozit.
Având în vedere că programul a fost lansat în luna septembrie anul trecut și datele menționate mai sus, consider că programul este funcțional și va putea fi folosit cu succes în următoarea campanie de recoltare.
Programul „Fructele în școli”
Pentru Programul de distribuire a fructelor în școli, ministerul a demarat pregătirea cadrului legislativ pe 26 ianuarie 2010. Deși normele comunitare de implementare
a programului s-au publicat în Jurnalul Oficial în data de 8 aprilie 2009, am insistat ca acest program să înceapă în aprilie 2010, deși era târziu, chiar dacă, la nivelul producătorilor, oferta nu mai era suficientă pentru a acoperi necesarul, pentru a nu pierde sumele alocate României de la Uniunea Europeană, pe de o parte, și pentru a avea o perioadă minimă de implementare, pe de altă parte. De asemenea, programul viza încurajarea copiilor să consume fructe proaspete și să-i încurajeze la un consum sănătos.
În urma acestui exercițiu, vom avea la dispoziție informații pentru a corecta, dacă este nevoie, modul de implementare începând cu anul 2010–2011.
Din discuțiile cu producătorii români, am constatat că aceștia știau și așteptau cu interes lansarea acestui program. Reprezentanți ai acestora au fost informați și consultați pe parcursul elaborării actelor normative, respectiv Ordonanța nr. 24/2010, dar și a ordinului prin care se stabileau specificațiile tehnice pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziție.
Pentru anul 2010–2011, programul va fi lansat în timp, astfel încât producătorii români să fie principalii furnizori ai programului.
Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale
Problematica evaziunii fiscale, în special în domeniul achizițiilor intracomunitare de bunuri, vizează interesul public general, iar efectele manifestării acestor fenomene constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu mai poate fi amânată. Din acest motiv, Guvernul va aproba o ordonanță de urgență în următoarea ședință de guvern, ce instituie măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale.
Măsurile cuprinse în acest act normativ privesc înregistrarea persoanelor impozabile, care efectuează operațiuni de comerț intracomunitar, în special achiziții intracomunitare de bunuri, în vederea diminuării evaziunii fiscale în domeniul TVA, monitorizarea operatorilor economici care desfășoară operațiuni cu produse accizabile, în vederea accelerării încasării accizelor la bugetul de stat și diminuării evaziunii fiscale în domeniu, accizarea băuturilor fermentate liniștit și introducerea taxării inverse la anumite produse agroalimentare – carne și produse din carne, cereale, pâine, lapte și produse lactate etc.
Cultivarea plantelor modificate genetic este reglementată la nivel european și se poate face numai dacă acestea sunt autorizate de Consiliul de Miniștri sau Comisia Europeană.
Până în prezent, au fost autorizate la nivel comunitar doar porumbul mono 810, rezistent la sfredelitorul porumbului, cultivat în România pe suprafețe foarte mici – sub 0,1% anual – și cartoful Amflora, modificat genetic, pentru creșterea conținutului de amidon, destinat obținerii de amidon industrial.
Strategia pe care ministerul a făcut-o publică în ceea ce privește cultivarea organismelor modificate genetic este una prudentă. Dacă plantele au obținut avizul EFSA și în aviz se menționează că nu au efecte negative asupra sănătății umane, animale și mediului și prezintă un avantaj economic net, atunci ministerul este în favoarea cultivării lor în România.
Fermierii sau asociațiile de fermieri, principalii utilizatori ai fondurilor destinate pajiștilor.
Conform legislației europene, utilizatorii pajiștilor, crescătorii de animale sau asociații ale crescătorilor de animale sunt principalii beneficiari ai plăților directe pe suprafața aferentă pajiștilor, cu condiția respectării bunelor condiții agricole și de mediu.
Până în 2010, beneficiarii acestor fonduri erau, în mare parte, consiliile locale. Acestea depuneau cererea de plată în detrimentul fermierilor, blocând, astfel, accesul acestora atât la ajutorul financiar, cât și, adesea, la folosirea pășunilor.
Ministerul a corectat legislația, astfel încât fermierii să aibă prioritate la accesarea fondurilor europene. În cazul în care crescătorii de animale nu depun cererea, numai atunci consiliul local poate depune această cerere.
Anul acesta, pentru întreținerea pajiștilor se acordă aproximativ 80 de euro pe hectar. La acestea se pot adăuga sume din axa doi a PNDR-ului, respectiv plățile pe agromediu și plățile pentru zone defavorizate.
Situația depunerii cererilor pe suprafață – campania 2010. La 15 mai, s-a încheiat sesiunea, de fapt, la 17 mai, s-a încheiat sesiunea de depunere a cererilor de plată pe suprafață pe anul 2010.
La această dată, au fost depuse la centrele locale APIA un număr de 1.052.000 de cereri, pentru o suprafață de 9 milioane de hectare. Aceste date arată că fermierii sunt interesați de aceste plăți, iar ministerul a făcut toate demersurile necesare ca aceștia să depună în timp cererile de plată, astfel încât să nu fie penalizați pentru întârziere.
Absorbția fondurilor europene
Așa cum am menționat și la audieri, una dintre prioritățile mele este creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene, dar și utilizarea eficientă a acestora.
Doresc să informez Parlamentul, cu această ocazie, că ministerul pe care-l conduc are cea mai bună rată de absorbție dintre toate fondurile europene. Fondurile din FEGA au fost anual absorbite în proporție de circa 96%, iar, în ceea ce privește FEADR, rata de utilizare a alocărilor financiare este de 33%, iar gradul de absorbție de peste 12%.
Programul Național de Dezvoltare Rurală
Decizia contractării întregii alocări financiare pe Măsura 322 în două sesiuni a fost luată înaintea venirii mele la minister. Consecința a fost că s-a depus în mare grabă un număr de circa 1.700 de proiecte în iunie-iulie 2009, în condițiile în care se știa că nu vor mai fi alți bani disponibili. O mare parte a acestor proiecte a fost pregătită superficial, din cauza timpului scurt avut la dispoziție pentru pregătirea proiectelor.
Apoi, a început bătălia și presiunile pentru selecția proiectelor după orice criterii, altele decât cele prevăzute în procedura de selecție PNDR.
Cu siguranță că la o asemenea concurență, în care se alege un proiect din șapte, nemulțumirea este generală. Nu pot să vă spun ce eforturi deosebite a trebuit să facem în cadrul ministerului și agenției pentru a garanta obiectivitatea procesului de selecție. A trebuit să reverificăm aproape fiecare proiect din nou și din nou să reacționăm la fiecare reclamație și sesizare.
Bineînțeles că aceasta a prelungit foarte mult finalizarea procesului de selecție. Am reușit, însă, să încheiem această selecție pe 13 mai. Lista finală a fost publicată pe site-ul
ministerului pe 15 mai, 295 de proiecte au fost propuse spre finanțare.
Ca răspuns la criza economică, am pus la dispoziția celor care accesează fonduri europene prin Fondul de Garantare a Creditului Rural suma de 220 de milioane de euro, pentru acordarea de garanții. Din aceste sume, se pot acorda garanții în valoare de 1 miliard 100 de milioane de euro.
De asemenea, instituția noastră a negociat un comision de gestionare cu Fondul de Garantare de 1,35%, ceea ce reprezintă cea mai mică valoare practicată până acum la nivel bancar.
Mai mult: am în pregătire două hotărâri de guvern pentru subvenționarea dobânzii la credite pentru investiții și producție.
De asemenea, am organizat mai multe întâlniri cu reprezentanții sistemului bancar, în vederea deblocării creditării în agricultură și avem semnale pozitive în acest sens. Mai mult, propun băncile semnarea cu ministerul și cu Fondul de Garantare a unui protocol de bune intenții.
Până la sfârșitul acestei luni, vom semna contracte de finanțare din fonduri europene de un miliard de euro, pe Măsurile 322, 312 și 313. Măsura 312 este măsura pe microîntreprinderi în mediul rural și 313 este măsura pe turism rural.
Spuneți în moțiune că nu s-au accesat fonduri pe Măsura 121 și 123. Doresc să informez Parlamentul că astăzi avem 1.525 de proiecte finanțate pe Măsura 121, în valoare de 527 de milioane de euro, din care au fost plătite 162 de milioane de euro în contul beneficiarilor.
Pe Măsura 123 sunt semnate 716 proiecte, în valoare de 510 milioane de euro, din care s-au plătit 64 de milioane de euro în contul beneficiarilor.
## Programul Operațional pentru Pescuit
Când am preluat mandatul, situația implementării POP era critică, din cauza întârzierilor înregistrate de-a lungul ultimilor doi ani.
În cele 5 luni de mandat, s-au făcut câțiva pași importanți – întărirea capacității autorității de gestiune, prin angajarea personalului, revizuirea și aprobarea manualelor de proceduri, reluarea procesului de creditare suspendat în noiembrie 2009, din cauza lipsei de personal și modificărilor administrative, stabilirea unui calendar al lansării măsurilor, care este publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii, lansarea unor măsuri din axele 1, 2 și 4, organizarea de întâlniri cu potențialii beneficiari ai fondurilor.
Până în prezent, au fost depuse 16 proiecte eligibile, cu o valoare de peste 38 de milioane de euro. Sperăm ca primele contracte pe Programul Operațional de Pescuit să se semneze în luna iulie.
Subvenționarea cotizațiilor asociațiilor românești la COPA-COGECA
Am încurajat, permanent, ca ministru, organizarea fermierilor și participarea lor la Grupul de lucru din cadrul COPA-COGECA.
Consider că este deosebit de important ca producătorii români să fie reprezentanți la nivelul organizațiilor europene, de aceea, cred că ministerul nu a greșit când a plătit, în ultimii ani, cotizația fermierilor români, cu toate că nu era și nu este obligația ministerului.
Situația actuală nu ne mai permite acest sprijin financiar. Este însă momentul în care fermierii trebuie să înceapă să-și genereze resurse necesare din cotizații ale membrilor, așa cum se întâmplă peste tot în Europa.
Sunt deschis la găsirea unor soluții, oricare ar fi ele, pentru a asigura prezența fermierilor români în structurile europene reprezentative.
## Legea camerelor agricole
Înființarea camerelor agricole este așteptată cu interes atât de fermieri, cât și de mine. Ministerul a elaborat un proiect de lege privind înființarea camerelor agricole, dar, datorită apariției inițiativei parlamentare, a renunțat la promovarea propriului proiect, participând activ la dezbaterile din Parlament.
Din conducerea ministerului, atât eu, cât și colegii mei, am fost prezenți la dezbaterile din comisiile Parlamentului pentru accelerarea acestui act normativ, deosebit de important pentru sectorul agricol, care înțeleg că este acum în faza de plen sau va ajunge la plen.
Am pregătit în minister condițiile necesare procesului de constituire și dezvoltare a acestor noi structuri în întreaga țară.
Trecerea oficiilor județene de consultanță agricolă de la ANCA la consiliile județene s-a produs înaintea mandatului meu, printr-o decizie luată de un alt Guvern. Analizăm acum o reconfigurație a instituțiilor la nivel județean, după apariția Legii camerelor agricole.
În concluzie, doamnelor și domnilor parlamentari, acestea sunt răspunsurile pe care le aduc la problemele ridicate de dumneavoastră.
Dacă e mult sau e puțin ce am făcut până acum, las la latitudinea dumneavoastră să apreciați.
Consider că obiectivele fixate pentru această perioadă a mandatului meu le-am îndeplinit, chiar dacă au fost și unele întârzieri generate de factori pe care nu i-am putut întotdeauna controla sau din fixarea unor termene prea optimiste.
Întreg pachetul pentru ajutoare de stat este pregătit. Promovarea și aprobarea lui depind de resursele bugetare de care dispunem acum în buget.
Combaterea evaziunii fiscale este o prioritate a Guvernului în acest sens, fiind pregătită o ordonanță de urgență și un plan concret de acțiuni.
Ministerul Agriculturii a semnat protocoale de control cu majoritatea organelor cu competență în control, pentru a întări și intensifica controlul.
Transparența și obiectivitatea în selectarea proiectelor cu finanțare europeană rămân unele dintre principalele mele preocupări.
Calendare transparente cu sesiuni de depunere a proiectelor sunt postate pe site-ul ministerului din primele zile când am venit în minister, atât pentru PNDR, cât și pentru POP.
Până acum, calendarele aprobate de comitetele de monitorizare și publicate au fost respectate integral.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.