Stenogramă plen

2. Analiza, în fiecare ședință de guvern, a modului în care autoritățile competente ale statului asigură aplicarea legislației pentru combaterea evaziunii și contrabandei în domeniul circulației materiilor prime agricole și a produselor agroalimentare.

3. Rectificarea urgentă a bugetului pe anul 2010, pentru a asigura fondurile necesare pentru plata urgentă a ajutoarelor de stat către fermieri.

4. Asigurarea unei transparențe totale, prin informarea corectă a fermierilor și primăriilor, a Ghidului solicitantului pe fiecare măsură finanțată integral sau cofinanțată, care face obiectul proiectelor de modernizare a agriculturii, de dezvoltare rurală și de agromediu.

5. Modificarea ghidului pentru Măsura 121 pentru corectarea inepției privind asociatul unic în societățile comerciale pe acțiuni.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Și eu vă mulțumesc.

În continuare îi dau cuvântul domnului ministru Dumitru. Aveți la dispoziție, domnule ministru, 50 de minute în total, intervenția de început și concluziile la final.

## **Domnul Mihail Dumitru** _– ministrul agriculturii și dezvoltării rurale_ **:**

## Doamnă președinte,

## Domnilor vicepreședinți,

Stimate doamne și domni parlamentari,

Am ascultat cu interes deosebit conținutul moțiunii simple, problemele ridicate și lucrurile ce mi se impută mie, ca ministru, și Guvernului din care fac parte și voi încerca să răspund punctual la fiecare dintre problemele ridicate în moțiune.

Aș vrea să menționez încă de la început că temele concrete ale moțiunii pleacă de la realitățile sectorului agricol

românesc, de la multitudinea de probleme ce s-au acumulat în decursul ultimilor 20 de ani, dar pentru care nu s-au găsit niciodată soluții adecvate.

Dar dacă într-adevăr ați așteptat de la mine, ca ministru, să rezolv toate aceste probleme în cinci luni de mandat, vă spun că niciun ministru nu le poate rezolva într-un timp atât de scurt, mai ales în contextul economico-financiar actual.

Mai degrabă, aș spune că deficiențele semnalate sunt reflectarea marilor probleme ale agriculturii românești din perioada de tranziție, și anume, cele referitoare la structura exploatațiilor, funcționarea piețelor, finanțarea agriculturii și administrația agricolă.

Aș dori să vă amintesc că am preluat ministerul pe 22 decembrie 2009, după o situație de interimat la conducerea ministerului și după o guvernare de 3 luni, în care Guvernul demis prin moțiune de cenzură asigura numai funcționarea curentă, neputând emite acte normative ce definesc noi politici. Aceasta se întâmpla în ultimele luni în care România mai putea încă adopta măsuri legale, necesare evitării unei întreruperi bruște a regimului tranzitoriu al ajutoarelor de stat în agricultură.

Există o responsabilitate politică aici, care nu-mi aparține mie, ca ministru, nici Guvernului din care fac parte.

La 31 decembrie 2009 a expirat perioada de tranziție în care, conform Tratatului de aderare, România putea continua să acorde subvenții care nu erau conforme cu regulile concurenței și ajutoarelor de stat din Uniunea Europeană.

Au încetat, astfel, să mai existe 56 de scheme de ajutor de stat, în locul cărora nu s-a pregătit nimic în schimb în cei trei ani și nici anul trecut.

Trebuie să vă amintesc faptul că în perioada 2007–2009 statul român a continuat să subvenționeze puternic agricultura, atât prin toate instrumentele folosite până la momentul aderării, alocând importante fonduri de la bugetul național, cât și prin fondurile europene care cresc gradual de la an la an.

Valoarea sprijinului total efectiv, acordat anual agricultorilor, a fost de aproximativ 1,3 miliarde de euro de la bugetul de stat, la care se adaugă sumele de la Uniunea Europeană, în creștere graduală de circa 700 de milioane de euro în anul 2009. Acestea nu includ și sumele acordate prin SAPARD și Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Din punctul meu de vedere, România trebuia să reducă progresiv formele vechi de sprijin și să folosească întreaga perioadă de tranziție de trei ani pentru înlocuirea treptată a ajutoarelor neconforme cu cele conforme. Strategia aleasă: „Să dăm acum, cât mai putem, cât mai mult!” își arată acum roadele. La acestea se adaugă astăzi criza financiară, care diminuează radical resursele disponibile în bugetul național.

Nevoile reale de sprijin ale agriculturii României, cât și alocările bugetare generoase, aprobate în această perioadă de Guvern și Parlament, în diferitele lor compoziții politice, au făcut ca în fiecare dintre ultimii trei ani să nu poată fi onorate la timp toate angajamentele față de fermieri. Astfel, restanțe corespunzătoare anilor 2007–2009 au fost între 200 și 400 de milioane de euro pe an. S-a instituit, în acest fel, un proces absolut nesustenabil, de rostogolire a datoriilor făcute într-un an pe bugetul anului viitor, ajungându-se la finele anului 2009, în condițiile unui buget de austeritate, ca totalitatea resurselor bugetare din 2010 să fie folosite aproape exclusiv pentru plata angajamentelor anului trecut. Din 2,02 miliarde lei bugetate în 2010 pentru subvenții, 1,8 miliarde sunt datoriile anului 2009. Acesta este bugetul pe care l-am preluat în ziua învestirii mele.

Mi-au rămas, astfel, 220 de milioane lei, în limita cărora pot pregăti, aproba și notifica ajutoare, noi forme de ajutor de stat.

Atunci când am acceptat să fiu nominalizat la funcția de ministru eram conștient că și dacă România nu ar fi fost afectată de criza financiară, ministerul nu ar fi putut continua subvenționarea agriculturii cu bani de la bugetul național, în formele și la nivelurile la care s-a făcut în ultimii ani. Sunt sigur că acest lucru îl cunoșteau și membrii Parlamentului care au votat programul de guvernare și bugetul aferent acestui an, după cum cred că îl cunoșteau și cei care nu au votat respectivele documente.

De aceea, în condițiile alocărilor bugetare limitate, ceea ce am făcut a fost să gestionez cât mai bine fondurile naționale și europene avute la dispoziție, pentru a asigura îndeplinirea prevederilor programului de guvernare.

Am preluat un minister afectat de instabilitatea conducerii în ultimul an și a trebuit să rezolv într-un timp destul de scurt probleme administrative, organizatorice, legale și funcționale ce așteptau de mai bine de un an. Desigur, aceste aspecte nu se văd din afara ministerului.

Pe planul strategiei, reglementării și sprijinirii sectorului agricol am încercat să redau coerența actului guvernamental și să prioritizez acțiuni în funcție de urgența lor.

Am acționat, astfel, pe următoarele paliere:

1. În condițiile în care posibilitatea reală a introducerii de noi forme de ajutor de stat, din resurse naționale, rămânea foarte limitată, ne-am concentrat atenția prioritar pe utilizarea tuturor resurselor disponibile din fonduri europene FEGA, FEADR-FEP și pe absorbția fondurilor comunitare.

În primele patru luni de la învestire am adoptat cadrul legal și procedural și am comunicat Comisiei Europene criteriile de acordare a următoarelor programe cu fonduri comunitare, care riscau să fie pierdute, din cauza nepromovării anul trecut a actelor normative necesare: Programul Național Apicol pe 2010 – 1,5 milioane de euro; ajutor de criză pentru sectorul laptelui – 5 milioane de euro; ajutor pentru tomatele pentru procesare – circa 1 milion de euro; Programul fructele în școli – 5 milioane de euro; schema de sprijin pentru producătorii de lapte din zonele defavorizate – 22 de milioane de euro; schema pentru agricultura biologică – 3 milioane de euro; Programul pentru persoanele defavorizate pe 2010 – 27 de milioane de euro.

2. Am creat cadrul legal general pentru ajutorul de stat și am pregătit 13 scheme de ajutor de stat aferente.

Cadrul general îl reprezintă promovarea și aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2010, aprobată prin Legea nr. 74/2010. Pentru cele 13 scheme am elaborat hotărârile de guvern necesare, care au fost trimise formal sau informal Comisiei Europene.

Lipsa resurselor bugetare mi-a permis până acum, însă, promovarea și aprobarea unei singure scheme de ajutor, și anume, Hotărârea Guvernului nr. 408/2010 privind acordarea ajutorului pentru reducerea accizei la motorină, pentru care primim aprobarea comisiei pe 26 mai, deci mâine, 2010.

Pentru alte cinci hotărâri de guvern, procesul de avizare interministerială a fost stopat la Ministerul Finanțelor, din lipsa resurselor bugetare.

Am promovat și aprobat în Guvern Memorandumul pentru acordarea plăților naționale complementare directe în anul 2010, atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru cel animal și, în baza acestuia, am pregătit actele normative necesare acordării ajutorului – hotărârea de guvern și ordine de ministru.

Am permis depunerea cererilor pentru PNCD – plățile naționale complementare directe pentru culturi de câmp și pentru ovine.

În condițiile reducerii substanțiale a cheltuielilor bugetare pentru încadrarea în deficitul bugetar convenit cu FMI, resursele bugetare acordării acestor forme de sprijin lipsesc din proiecția bugetară actuală.

Am elaborat și promovat o serie de acte normative pentru aplicarea legilor care erau restante de multă vreme și care nu erau rezolvate. Până la 30 aprilie am pregătit și aprobat 41 de proiecte de acte normative și 49 de ordine de ministru. Alte 28 de acte normative se află în proces de avizare internă și interministerială.

Doamnelor și domnilor,

Permiteți-mi acum să răspund pe scurt la fiecare dintre problemele indicate în moțiunea simplă, pentru a vă aduce la cunoștință modul în care le-am rezolvat sau propunem să le rezolvăm.

Plata datoriilor pe 2009

În luna mai am achitat 99,6% din datoria restantă din anul 2009.

Așa cum am menționat anterior, bugetul ministerului cuprinde în cea mai mare parte datorii. Plata datoriilor restante a fost făcută astfel: 366 de milioane în ianuarie, 808 milioane în februarie, 226 de milioane în aprilie, 232 de milioane în luna mai.

După cum puteți observa, 72% din datorii au fost achitate până la sfârșitul lunii februarie, iar restul de 28% s-a făcut până la jumătatea lunii mai.

Permiteți-mi să nu fiu de acord cu concluzia dumneavoastră că fermierii finanțează statul, deoarece fermierii au insistat și încă insistă ca aceste forme de sprijin să fie promovate, chiar și în absența resurselor bugetare.

Cu sprijinul și garanțiile ministerului, în contul acestor angajamente s-a stabilit un mecanism de creditare fermier – APIA – FGCR – bancă. Prioritate la plata datoriilor o au fermierii care au accesat credite prin acest mecanism.

Plata subvențiilor pe suprafață

În ceea ce privește subvențiile pe suprafață, din fonduri europene și fonduri naționale pentru anul 2009, termenul legal de plată este între 1 decembrie 2009 și 30 iunie 2010.

În octombrie – noiembrie 2009 a fost acordat un avans de 70% din sumele din FEGA unui număr de circa 800.000 de fermieri, iar plata diferenței de 30% și a sumelor alocate de la bugetul național pentru PNCD este în derulare.

Obiectivul Guvernului este plata integrală în termenul legal pentru a evita penalități din partea comisiei.

Până în prezent au fost finalizate plățile pentru peste 700.000 de fermieri, pe o suprafață de 7 milioane de hectare, adică 82% din suprafață, și sunt în proces de autorizare la plată alți 200.000 de fermieri, pentru o suprafață de peste un milion de hectare.

## Ajutoare de stat

Așa cum am menționat anterior, cadrul legal privind ajutoarele de stat a fost elaborat și aprobat.

Ordonanța Guvernului nr. 14 și Legea nr. 74/2010 au fost aprobate. Am urmărit personal această lege-cadru, pe întreg parcursul legislativ, până la promulgare. Am fost prezent în comisii, la discutarea acesteia și la votul în plen. Am cerut aprobarea în procedură de urgență a legii, tocmai pentru a putea elabora schemele de ajutor de stat.

Indiferent de viteza de adoptare a cadrului legal național, niciun ajutor de stat nu poate intra în vigoare înainte de aprobarea de către Comisia Europeană și nu funcționează retroactiv.

## Subvenționarea motorinei

Hotărârea Guvernului nr. 408/2010 privind aprobarea acordării unui ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură a fost aprobată, publicată, iar notificarea către comisie a fost făcută, iar decizia de aprobare va fi luată pe 26 mai.

Prin această schemă multianuală pe trei ani, pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură, respectiv în sectoarele vegetal, zootehnic și îmbunătățiri funciare, se stabilește o acciză redusă de 21 de euro pe 1.000 de litri, reducere maximă acceptată de legislația europeană.

Fermierii vor beneficia de acest ajutor de la data deciziei de aprobare, deci inclusiv în anul agricol 2010, pentru campania de recoltare ce va începe în curând și pentru campania de toamnă.

## Celelalte ajutoare de stat

Așa cum am precizat anterior, am pregătit un pachet de 13 scheme de ajutor de stat. Hotărârile de guvern sunt elaborate și avizate, am convenit cu Ministerul Finanțelor un program de eșalonare a angajamentelor și plăților, astfel încât, cu încadrarea în proiecția bugetară multianuală pe următorii trei ani, să putem promova toate aceste măsuri prioritare.

Analizăm și alternativa preluării unora dintre aceste scheme în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, degrevând astfel o parte din bugetul de stat pentru costurile bugetare aferente.

## Irigațiile

În ultimii ani, subvențiile acordate pentru irigații au crescut exponențial. Înțeleg nemulțumirea fermierilor care până în septembrie 2009 primeau subvenții foarte mari pentru irigat: 1.260 RON pe hectar, în condițiile în care la 1 ianuarie 2010 aceste subvenții au fost eliminate.

În noile condiții, filozofia finanțării irigațiilor trebuie schimbată, în condițiile în care subvenția nu mai poate fi acordată pentru costuri de operare. Soluția este investiția în sisteme și tehnologii de irigare ce economisesc apa, energia și, deci, care permit economii de costuri substanțiale.

Lucrăm, cu asistență de la Banca Mondială, la o actualizare a strategiei pentru irigații și elaborarea unui plan de acțiuni pentru ca irigațiile să se concentreze în zonele viabile economic și să se asigure exploatarea sistemelor de irigații.

Am lansat imediat ce am fost învestit Măsura 125 din PNDR, finanțată din FEADR, prin care organizațiile utilizatorilor de apă pot obține finanțare pentru investițiile lor.

Prin această măsură se acordă finanțare nerambursabilă, în limita a un milion de euro pe organizație a utilizatorilor de apă, pentru infrastructura de irigații din proprietatea acestora.

În sesiunea 15 martie – 15 aprilie 2010 au fost depuse 36 de proiecte de către organizațiile utilizatorilor de apă, care au în exploatare infrastructura de irigații pe un teritoriu cu o suprafață de 161.000 de hectare.

În cea de-a doua sesiune de depunere a proiectelor pentru măsura menționată, care se va organiza în perioada 15 octombrie – 15 noiembrie 2010, vor fi alocate fonduri nerambursabile în valoare de 148 de milioane de euro.

Pentru sistemele mari de irigații aflate în proprietatea ANIF se continuă finanțarea din fonduri publice, prin Proiectul „Reabilitarea și reforma sistemului de irigații”, a lucrărilor de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din sistemele Sadova-Corabia din județele Dolj și Olt, terasa Viziru și terasa Brăilei din județul Brăila și câmpia Covurlui din județul Galați, precum și achiziția de dotări necesare funcționării irigațiilor.

Până în prezent au fost achiziționate 141 de debitmetre pentru 126 de stații de pompare, de punere sub presiune, proprietate a 48 de OAI-uri, iar documentele pentru încă 54 de debitmetre pentru 41 de spp-uri aparținând la 35 de OAI-uri sunt în procesul de evaluare.

Vom recepționa în luna iulie lucrările de reabilitare pentru o suprafață de 40.000 de hectare din sistemul de irigații Sadova-Corabia.

Ministerul a purtat discuții cu furnizorii de energie și cu Agenția Națională pentru Reglementarea Energiei pentru contractarea de energie ieftină pentru sistemul național de irigații și analizăm condițiile în care ANIF și OAI-urile pot deveni consumatori eligibili pentru a cumpăra energie ieftină.

Reducerea accizei la motorină se aplică și utilizatorilor de apă. Astfel, fermierii care irigă cu pompe pe motorină vor putea achiziționa motorina cu acciza redusă de la 293 de euro pe 1.000 de litri la 21 de euro pe 1.000 de litri, în limita a 50 de litri pentru 1.000 metri cubi de apă pompată.

În ceea ce privește restanțele la plata energiei electrice pe anul 2009, acestea au fost plătite în februarie 2010, iar penalitățile pentru energia consumată pentru irigații în anul 2009 de către ANIF și organizațiile utilizatorilor de apă pentru irigații au fost achitate la începutul lunii mai. Până în prezent au fost puse sub tensiune un număr de 314 stații de pompare, din care funcționează, în corelare cu cererile de apă, un număr de 105.

Pentru anul 2010 ANIF a încheiat contracte cu beneficiarii pentru o suprafață de 413.000 de hectare, din care 410.000 de hectare cu OAI-urile.

Campania de irigat a început în 2010, pe data de 17 mai, irigându-se o suprafață de 8.500 de hectare.

Finanțarea agriculturii

MADR mediază permanent relațiile dintre fermieri și bănci. Protocolul cu băncile privind acordarea de credite în contul subvențiilor va fi reînnoit. Toate formele de sprijin sunt luate în calcul pentru acordarea de credite, nu numai cele din fonduri europene. Anul trecut, beneficiarii CNDP-ului pe bovine au fost eligibili. Aceasta este o alternativă oferită fermierilor, și nu o obligație. Nimeni nu-i poate obliga pe fermieri să ia un credit, în contul subvenției, dar cei care doresc să o facă, o pot face.

## Creditul agricol

Subvenționarea dobânzii la credite pentru producție și acordarea de prime pentru cei ce rambursează creditul înainte de data scadentă nu mai este posibilă în forma prevăzută de Legea creditului nr. 150/2003.

Această schemă va fi înlocuită cu o schemă de ajutor de stat temporară privind asigurarea accesului la finanțare în agricultură, sub forma subvenționării ratei dobânzii la credite bancare contractate de producătorii agricoli și procesatorii de produse agricole cu instituțiile de credit sau cu instituțiile financiare nebancare în anul 2010.

Proiectul legislativ în cauză este inclus pe Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe pe timpul vacanței parlamentare, iar ministerul a elaborat deja proiectul de ordonanță.

## Despăgubirile privind calamitățile

Sunt acuzat că nu am acordat despăgubiri pentru calamități în toamna anului 2008 și primăvara anului 2009.

Doresc să menționez că acestea nu puteau fi acordate, dacă nu erau alocate fondurile în bugetul ministerului în 2009 și dacă nu se elabora hotărârea de guvern cu sumele aferente pentru anul 2009, așa cum prevede Legea nr. 381/2002.

În absența acestora nu există posibilitatea legală pentru acordarea de despăgubiri.

Legea nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură și-a încetat aplicabilitatea la 31 decembrie 2009.

Ministerul a elaborat o hotărâre de guvern pentru crearea unei scheme de ajutor de stat privind subvenționarea primelor de asigurare. Aceasta va intra în vigoare la aprobarea ei de către Comisia Europeană.

## Importul de material săditor

Potrivit legislației în vigoare – și mă refer aici la Ordinul nr. 257/2002, modificat prin Ordinul nr. 461/2006 – importul de material săditor din alte țări decât cele din Comunitatea Europeană este permis numai cu avizul ministerului și numai pentru speciile la care se constată echivalența cererilor de certificare și de protecție a soiurilor, cu respectarea reglementărilor organismelor internaționale în domeniul comerțului internațional cu semințe și material săditor, la care România este parte.

Ministerul nu a acordat avize de import pentru material săditor pomicol și viticol din țări terțe și nu am informații că s-ar fi făcut importuri din țări terțe fără avizul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Comerțul intracomunitar se desfășoară, însă, potrivit regulamentelor europene.

## Băuturile fermentate liniștit

În ceea ce privește comercializarea acestora, se susține că a fost restricționată printr-un ordin de ministru, care, în prezent, este abrogat. Precizez că la această dată ordinul este încă în vigoare. Este vorba de ordinul comun al Ministerului Agriculturii, Ministerului Sănătății și Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului nr. 766/1596/675/2009. Menționez că Ordinul nr. 766 a fost

notificat Comisiei Europene, așa cum prevede Hotărârea Guvernului nr. 1.016 din 2004.

În plus, pentru a diminua evaziunea fiscală cu aceste produse unde gradul de contrafacere este foarte mare și pentru o monitorizare mai riguroasă a comercializării băuturilor fermentate liniștit, ministerul a înaintat Ministerului Finanțelor Publice o propunere de accizare a acestor băuturi. Aceasta este inclusă în proiectul Ordonanței de urgență pentru combaterea evaziunii fiscale care va fi aprobat mâine în ședința de guvern.

În ceea ce privește promovarea soiurilor de marcă, ministerul, prin programul-suport, susține promovarea imaginii vinului românesc, atât pe piața Uniunii Europene, cât și pe piața țărilor terțe.

În acest sens, există alocații financiare comunitare, care se cifrează la peste 2 milioane de euro pentru perioada 2009–2013, fonduri destinate promovării pe piețe terțe a vinurilor cu denumire de origine controlată și a celor cu indicație geografică.

Menționăm că la această dată există în derulare programe de promovare a vinului românesc în țări ca Japonia, China, Thailanda, Rusia, dar și în Canada și Statele Unite.

Programul „Primul siloz”

Anul trecut a fost lansat programul „Primul siloz”. Acest program dă posibilitatea fermierilor care nu dețin spații de depozitare adecvate să păstreze producția realizată pe o perioadă îndelungată și să o valorifice pe piață în condiții avantajoase după momentul recoltării, când prețul este scăzut.

În schimbul mărfii depozitate, fermierul primește certificatul de depozit, care constituie titlul de credit negociabil, reprezentativ al mărfii, la ordin, transmisibil, fără limită de restricții.

În anul 2009 au fost depuse cereri în vederea acordării licențelor de depozit pentru semințe de consum pentru o capacitate de depozitare de 5.325.000 de tone.

Comisia pentru acordarea licențelor de depozit a eliberat un număr de 174 de licențe de depozit, pentru 95 de operatori economici, capacitatea de depozitare licențiată până în prezent fiind de 3.747.000 de tone, reprezentând 70% din capacitatea solicitată prin cererile înregistrate la Ministerul Agriculturii.

Până în prezent, au fost distribuite, dintre cele 10 mii de certificate tipărite de Fondul de garantare, un număr de 1.220 de certificate de depozit pentru 12 operatori economici care dețin o capacitate de licență de 795 de mii de tone, reprezentând 21% din capacitatea licențiată.

Pe seama acestor certificate, depozitarii au primit credite bancare în valoare de 10 milioane de euro, corespunzător cantității semințelor de consum evidențiate pe certificatele de depozit.

Având în vedere că programul a fost lansat în luna septembrie anul trecut și datele menționate mai sus, consider că programul este funcțional și va putea fi folosit cu succes în următoarea campanie de recoltare.

Programul „Fructele în școli”

Pentru Programul de distribuire a fructelor în școli, ministerul a demarat pregătirea cadrului legislativ pe 26 ianuarie 2010. Deși normele comunitare de implementare a programului s-au publicat în Jurnalul Oficial în data de 8 aprilie 2009, am insistat ca acest program să înceapă în aprilie 2010, deși era târziu, chiar dacă, la nivelul producătorilor, oferta nu mai era suficientă pentru a acoperi necesarul, pentru a nu pierde sumele alocate României de la Uniunea Europeană, pe de o parte, și pentru a avea o perioadă minimă de implementare, pe de altă parte. De asemenea, programul viza încurajarea copiilor să consume fructe proaspete și să-i încurajeze la un consum sănătos.

În urma acestui exercițiu, vom avea la dispoziție informații pentru a corecta, dacă este nevoie, modul de implementare începând cu anul 2010–2011.

Din discuțiile cu producătorii români, am constatat că aceștia știau și așteptau cu interes lansarea acestui program. Reprezentanți ai acestora au fost informați și consultați pe parcursul elaborării actelor normative, respectiv Ordonanța nr. 24/2010, dar și a ordinului prin care se stabileau specificațiile tehnice pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziție.

Pentru anul 2010–2011, programul va fi lansat în timp, astfel încât producătorii români să fie principalii furnizori ai programului.

Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale

Problematica evaziunii fiscale, în special în domeniul achizițiilor intracomunitare de bunuri, vizează interesul public general, iar efectele manifestării acestor fenomene constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu mai poate fi amânată. Din acest motiv, Guvernul va aproba o ordonanță de urgență în următoarea ședință de guvern, ce instituie măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale.

Măsurile cuprinse în acest act normativ privesc înregistrarea persoanelor impozabile, care efectuează operațiuni de comerț intracomunitar, în special achiziții intracomunitare de bunuri, în vederea diminuării evaziunii fiscale în domeniul TVA, monitorizarea operatorilor economici care desfășoară operațiuni cu produse accizabile, în vederea accelerării încasării accizelor la bugetul de stat și diminuării evaziunii fiscale în domeniu, accizarea băuturilor fermentate liniștit și introducerea taxării inverse la anumite produse agroalimentare – carne și produse din carne, cereale, pâine, lapte și produse lactate etc.

Cultivarea plantelor modificate genetic este reglementată la nivel european și se poate face numai dacă acestea sunt autorizate de Consiliul de Miniștri sau Comisia Europeană.

Până în prezent, au fost autorizate la nivel comunitar doar porumbul mono 810, rezistent la sfredelitorul porumbului, cultivat în România pe suprafețe foarte mici – sub 0,1% anual – și cartoful Amflora, modificat genetic, pentru creșterea conținutului de amidon, destinat obținerii de amidon industrial.

Strategia pe care ministerul a făcut-o publică în ceea ce privește cultivarea organismelor modificate genetic este una prudentă. Dacă plantele au obținut avizul EFSA și în aviz se menționează că nu au efecte negative asupra sănătății umane, animale și mediului și prezintă un avantaj economic net, atunci ministerul este în favoarea cultivării lor în România.

Fermierii sau asociațiile de fermieri, principalii utilizatori ai fondurilor destinate pajiștilor.

Conform legislației europene, utilizatorii pajiștilor, crescătorii de animale sau asociații ale crescătorilor de animale sunt principalii beneficiari ai plăților directe pe suprafața aferentă pajiștilor, cu condiția respectării bunelor condiții agricole și de mediu.

Până în 2010, beneficiarii acestor fonduri erau, în mare parte, consiliile locale. Acestea depuneau cererea de plată în detrimentul fermierilor, blocând, astfel, accesul acestora atât la ajutorul financiar, cât și, adesea, la folosirea pășunilor.

Ministerul a corectat legislația, astfel încât fermierii să aibă prioritate la accesarea fondurilor europene. În cazul în care crescătorii de animale nu depun cererea, numai atunci consiliul local poate depune această cerere.

Anul acesta, pentru întreținerea pajiștilor se acordă aproximativ 80 de euro pe hectar. La acestea se pot adăuga sume din axa doi a PNDR-ului, respectiv plățile pe agromediu și plățile pentru zone defavorizate.

Situația depunerii cererilor pe suprafață – campania 2010. La 15 mai, s-a încheiat sesiunea, de fapt, la 17 mai, s-a încheiat sesiunea de depunere a cererilor de plată pe suprafață pe anul 2010.

La această dată, au fost depuse la centrele locale APIA un număr de 1.052.000 de cereri, pentru o suprafață de 9 milioane de hectare. Aceste date arată că fermierii sunt interesați de aceste plăți, iar ministerul a făcut toate demersurile necesare ca aceștia să depună în timp cererile de plată, astfel încât să nu fie penalizați pentru întârziere.

Absorbția fondurilor europene

Așa cum am menționat și la audieri, una dintre prioritățile mele este creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene, dar și utilizarea eficientă a acestora.

Doresc să informez Parlamentul, cu această ocazie, că ministerul pe care-l conduc are cea mai bună rată de absorbție dintre toate fondurile europene. Fondurile din FEGA au fost anual absorbite în proporție de circa 96%, iar, în ceea ce privește FEADR, rata de utilizare a alocărilor financiare este de 33%, iar gradul de absorbție de peste 12%.

Programul Național de Dezvoltare Rurală

Decizia contractării întregii alocări financiare pe Măsura 322 în două sesiuni a fost luată înaintea venirii mele la minister. Consecința a fost că s-a depus în mare grabă un număr de circa 1.700 de proiecte în iunie-iulie 2009, în condițiile în care se știa că nu vor mai fi alți bani disponibili. O mare parte a acestor proiecte a fost pregătită superficial, din cauza timpului scurt avut la dispoziție pentru pregătirea proiectelor.

Apoi, a început bătălia și presiunile pentru selecția proiectelor după orice criterii, altele decât cele prevăzute în procedura de selecție PNDR.

Cu siguranță că la o asemenea concurență, în care se alege un proiect din șapte, nemulțumirea este generală. Nu pot să vă spun ce eforturi deosebite a trebuit să facem în cadrul ministerului și agenției pentru a garanta obiectivitatea procesului de selecție. A trebuit să reverificăm aproape fiecare proiect din nou și din nou să reacționăm la fiecare reclamație și sesizare.

Bineînțeles că aceasta a prelungit foarte mult finalizarea procesului de selecție. Am reușit, însă, să încheiem această selecție pe 13 mai. Lista finală a fost publicată pe site-ul ministerului pe 15 mai, 295 de proiecte au fost propuse spre finanțare.

Ca răspuns la criza economică, am pus la dispoziția celor care accesează fonduri europene prin Fondul de Garantare a Creditului Rural suma de 220 de milioane de euro, pentru acordarea de garanții. Din aceste sume, se pot acorda garanții în valoare de 1 miliard 100 de milioane de euro.

De asemenea, instituția noastră a negociat un comision de gestionare cu Fondul de Garantare de 1,35%, ceea ce reprezintă cea mai mică valoare practicată până acum la nivel bancar.

Mai mult: am în pregătire două hotărâri de guvern pentru subvenționarea dobânzii la credite pentru investiții și producție.

De asemenea, am organizat mai multe întâlniri cu reprezentanții sistemului bancar, în vederea deblocării creditării în agricultură și avem semnale pozitive în acest sens. Mai mult, propun băncile semnarea cu ministerul și cu Fondul de Garantare a unui protocol de bune intenții.

Până la sfârșitul acestei luni, vom semna contracte de finanțare din fonduri europene de un miliard de euro, pe Măsurile 322, 312 și 313. Măsura 312 este măsura pe microîntreprinderi în mediul rural și 313 este măsura pe turism rural.

Spuneți în moțiune că nu s-au accesat fonduri pe Măsura 121 și 123. Doresc să informez Parlamentul că astăzi avem 1.525 de proiecte finanțate pe Măsura 121, în valoare de 527 de milioane de euro, din care au fost plătite 162 de milioane de euro în contul beneficiarilor.

Pe Măsura 123 sunt semnate 716 proiecte, în valoare de 510 milioane de euro, din care s-au plătit 64 de milioane de euro în contul beneficiarilor.

## Programul Operațional pentru Pescuit

Când am preluat mandatul, situația implementării POP era critică, din cauza întârzierilor înregistrate de-a lungul ultimilor doi ani.

În cele 5 luni de mandat, s-au făcut câțiva pași importanți – întărirea capacității autorității de gestiune, prin angajarea personalului, revizuirea și aprobarea manualelor de proceduri, reluarea procesului de creditare suspendat în noiembrie 2009, din cauza lipsei de personal și modificărilor administrative, stabilirea unui calendar al lansării măsurilor, care este publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii, lansarea unor măsuri din axele 1, 2 și 4, organizarea de întâlniri cu potențialii beneficiari ai fondurilor.

Până în prezent, au fost depuse 16 proiecte eligibile, cu o valoare de peste 38 de milioane de euro. Sperăm ca primele contracte pe Programul Operațional de Pescuit să se semneze în luna iulie.

Subvenționarea cotizațiilor asociațiilor românești la COPA-COGECA

Am încurajat, permanent, ca ministru, organizarea fermierilor și participarea lor la Grupul de lucru din cadrul COPA-COGECA.

Consider că este deosebit de important ca producătorii români să fie reprezentanți la nivelul organizațiilor europene, de aceea, cred că ministerul nu a greșit când a plătit, în ultimii ani, cotizația fermierilor români, cu toate că nu era și nu este obligația ministerului.

Situația actuală nu ne mai permite acest sprijin financiar. Este însă momentul în care fermierii trebuie să înceapă să-și genereze resurse necesare din cotizații ale membrilor, așa cum se întâmplă peste tot în Europa.

Sunt deschis la găsirea unor soluții, oricare ar fi ele, pentru a asigura prezența fermierilor români în structurile europene reprezentative.

## Legea camerelor agricole

Înființarea camerelor agricole este așteptată cu interes atât de fermieri, cât și de mine. Ministerul a elaborat un proiect de lege privind înființarea camerelor agricole, dar, datorită apariției inițiativei parlamentare, a renunțat la promovarea propriului proiect, participând activ la dezbaterile din Parlament.

Din conducerea ministerului, atât eu, cât și colegii mei, am fost prezenți la dezbaterile din comisiile Parlamentului pentru accelerarea acestui act normativ, deosebit de important pentru sectorul agricol, care înțeleg că este acum în faza de plen sau va ajunge la plen.

Am pregătit în minister condițiile necesare procesului de constituire și dezvoltare a acestor noi structuri în întreaga țară.

Trecerea oficiilor județene de consultanță agricolă de la ANCA la consiliile județene s-a produs înaintea mandatului meu, printr-o decizie luată de un alt Guvern. Analizăm acum o reconfigurație a instituțiilor la nivel județean, după apariția Legii camerelor agricole.

În concluzie, doamnelor și domnilor parlamentari, acestea sunt răspunsurile pe care le aduc la problemele ridicate de dumneavoastră.

Dacă e mult sau e puțin ce am făcut până acum, las la latitudinea dumneavoastră să apreciați.

Consider că obiectivele fixate pentru această perioadă a mandatului meu le-am îndeplinit, chiar dacă au fost și unele întârzieri generate de factori pe care nu i-am putut întotdeauna controla sau din fixarea unor termene prea optimiste.

Întreg pachetul pentru ajutoare de stat este pregătit. Promovarea și aprobarea lui depind de resursele bugetare de care dispunem acum în buget.

Combaterea evaziunii fiscale este o prioritate a Guvernului în acest sens, fiind pregătită o ordonanță de urgență și un plan concret de acțiuni.

Ministerul Agriculturii a semnat protocoale de control cu majoritatea organelor cu competență în control, pentru a întări și intensifica controlul.

Transparența și obiectivitatea în selectarea proiectelor cu finanțare europeană rămân unele dintre principalele mele preocupări.

Calendare transparente cu sesiuni de depunere a proiectelor sunt postate pe site-ul ministerului din primele zile când am venit în minister, atât pentru PNDR, cât și pentru POP.

Până acum, calendarele aprobate de comitetele de monitorizare și publicate au fost respectate integral.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Ați epuizat 37 de minute din totalul celor 50 pe care le aveți la dispoziție.

Intrăm în dezbaterea moțiunii simple.

Dezbaterea grupurilor parlamentare.

Primul vorbitor din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul deputat Gheorghe Tinel.

## **Domnul Tinel Gheorghe:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor parlamentari, Domnule ministru al agriculturii,

Moțiunea simplă „Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 – falimentul fermierilor din România” nu este altceva decât o manifestare ieftină, politicianistă și demagogică a celor care, mai mult de jumătate din perioada postdecembristă, au condus destinele agriculturii românești, girând, prin managementul promovat, dezastrul actual din acest sector, pe umerii căruia, chipurile, plâng acum.

Interesant este că analizați, stimați colegi din PSD, numai perioada scursă de la 1 ianuarie 2010 și până în prezent, ca și cum până acum nu ați fost în țară sau, mai rău, nu ați avut niciun ministru al agriculturii în toată această perioadă, și mai ales în anul 2009.

M-am uitat, din curiozitate, pe lista semnăturilor moțiunii simple și nu mare mi-a fost uimirea când, la prima poziție, l-am văzut pe Victor Ponta, nimeni altul decât ginerele celui care în ultimii 10 ani a ocupat, aproape jumătate din timp, portofoliul Ministerului Agriculturii. Îl amintesc aici pe Ilie Sârbu.

Să nu-i fi povestit nimic Ilie Sârbu lui Victor Ponta din multiplele probleme lăsate de fiecare dată de Domnia Sa după plecarea de la minister? Se pare că da. Și, atunci, e timpul să-i readucem aminte domnului Ponta unele dintre faptele de „măreție” ale socrului din perioada când acesta era ministru al agriculturii.

1. Ați încheiat în genunchi negocierile de aderare pe Capitolul Agricultură cu Uniunea Europeană, și asta numai pentru a vă trece la capitolul realizări în an electoral și acest aspect, deși știți foarte bine, domnilor colegi de la PSD, că impunerea condițiilor postaderare și a termenului de grație de 3 ani de zile, în termeni atât de restrictivi și de duri vizavi de implementarea unor măsuri de susținere – subvenționare a unor sectoare foarte importante ale agriculturii românești –, vă aparține în totalitate.

Dar așa, acum plângeți pe umerii țăranilor pe care pompos îi numiți în textul moțiunii fermieri, gândindu-vă că poate aceștia nu vor întreba cine Dumnezeu a negociat așa de prost Capitolul Agriculturii, cu toate condițiile de postaderare, fără a ține seama de interesele României în acest sector extrem de important pentru economie.

12 minute ați epuizat din timpul alocat Grupului parlamentar PDL.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Viorel Ștefan.

Vă rog.

## **Domnul Viorel Ștefan:**

Doamna președinte, Doamnelor și domnilor colegi, Domnule ministru,

Domnilor secretari de stat,

Apreciez faptul că sunteți în formulă completă aici și, sigur, discuția este foarte serioasă și eu am spus-o chiar la modul serios că apreciez faptul că ministrul a venit însoțit de toată echipa de conducere, pentru că este un semn de respect pentru ceea ce semnatarii moțiunii propun să se dezbată astăzi, în aula Parlamentului.

Și trebuie să recunoașteți și dumneavoastră că semnatarii moțiunii au pus în discuție lucruri corecte, de o rigurozitate tehnică deosebită. Nu o să găsiți în textul moțiunii niciun paragraf cu nuanță politicianistă și apreciez faptul că domnul ministru a răspuns în aceiași termeni, cu argumente tehnice, de apreciat, cu o singură diferență: noi, semnatarii moțiunii, semnalăm ce se întâmplă astăzi cu agricultura românească, iar domnul ministru ne-a spus, în termeni foarte corecți, ce se va întâmpla de mâine încolo.

Din păcate, reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal a rămas undeva în tunelul timpului. Ne-a vorbit despre ceea ce a fost acum 5 ani, 10 ani. Nu știu, putem face un simpozion, un schimb de idei. Putem face, știu eu, un simpozion pe teme istorice, dacă vreți, să vedem și în secolul XIX ce a fost cu agricultura românească, dar pe fermierii din România îi interesează situația de astăzi, și nu numai pe fermierii din România, pe toți cetățenii români îi interesează situația de astăzi, pentru că suntem în condiții de criză, de scădere a puterii de cumpărare, în paralel cu un proces de creștere a prețurilor la produsele agroalimentare. Este un subiect de maximă importanță pentru societatea românească și, de aceea, v-aș ruga să-l discutăm ca atare, să-l tratăm ca atare.

Este prima dată când am revelația faptului că poate sintagma de „moțiune simplă” nu este cea mai potrivită, pentru că, iată, ne obligă Constituția să spunem că este o moțiune simplă, când, de fapt, ea abordează probleme de o complexitate deosebită – de la aspecte constituționale, spre exemplu, vorbesc și semnatarii moțiunii și domnul ministru, în răspunsul dânsului, vorbește despre faptul că astăzi fermierii au o opțiune: să se ducă să se împrumute de la bancă cu o garanție din partea statului, care să înlocuiască subvenția pe care statul ar trebui să le-o acorde.

15 minute ați epuizat din timpul alocat grupului dumneavoastră parlamentar.

Domnul Eugen Nicolăescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:**

Doamnă președinte, Stimați colegi, Domnule ministru,

Observați că de la PSD și de la PDL, pe agricultură, vorbesc economiști.

Am să fac o afirmație: Guvernul actual, Guvernul PDL nu este interesat de agricultură și vreau să vă amintesc că, la dezbaterea bugetului pentru anul în curs, pentru 2010, comisiile reunite pentru agricultură, precum și cele pentru buget, finanțe au votat un amendament pentru a suplimenta bugetul Ministerului Agriculturii cu suma de 2.100 de milioane de lei.

La vremea respectivă, majoritatea pe care dumneavoastră o reprezentanți, PDL-ul, a respins acest amendament, făcând imposibilă supraviețuirea agricultorului român. Vă place sau nu vă place, aceasta este realitatea.

În ciuda promisiunilor făcute în campania electorală, la vremea respectivă, dar se pare că și azi este la fel, de un președinte disperat, în fața mulțumii strânse la Palatul Cotroceni, nu au fost achitate datoriile din 2009 și nici nu au primit subvenții din fondurile europene și naționale.

În ceea ce privește combaterea evaziunii fiscale în domeniul comercializării produselor agroalimentare, Guvernul acesta nu a luat nicio măsură, deși se discută despre această problemă de la începutul crizei financiare.

Țăranul român, în continuare, nu poate călca în piețe din cauza speculanților, nu își poate vinde produsele, iar Guvernul fabulează de peste un an despre planurile de măsuri anticriză.

Prețurile din piețe sunt prea mari pentru pensiile tot mai mici. Toate acestea pentru că nu interesează pe nimeni soarta agriculturii. Piețele României sunt pline de roșii turcești, pere chinezești și ceapă din Egipt, ca să nu mai pomenim de prazul olandez. Cât privește traficul cu usturoi chinezesc prin Republica Moldova, acesta nu ne mai preocupă, pentru că va fi oprit prin intervenția fermă a ministrului finanțelor.

Ministerul Agriculturii, prin măsurile luate, a determinat dezinteresul fermierilor. Întârzierile sau neplata subvențiilor la hectar este cauzată de complicarea procedurilor de depunere a documentației la centrele APIA. Până la această dată, abia au fost depuse cereri de solicitare pentru o treime numai din suprafața de teren arabil al României.

Opt minute ați epuizat din timpul alocat Grupului Partidului Național Liberal.

În continuare, îi dau cuvântul domnului Kelemen Atilla, Grupul parlamentar al UDMR.

## **Domnul Kelemen Atilla Béla László:**

Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi, Domnule ministru,

Este greu astăzi, în anul 2010, să vorbești despre agricultura României fără să amintești multe, multe probleme care ar mai trebui să fie rezolvate în această țară, în interesul mediului rural, în general, în interesul agricultorilor, în special. Și totuși, la această moțiune, nu putem să nu vorbim despre situația generală a mediului rural.

Suntem o țară unde, spre deosebire de toate celelalte țări din Uniunea Europeană, 35-38% din populația activă lucrează încă în agricultură și cel puțin 50% din populația României trăiește în mediul rural. La acest 50% putem adăuga sigur acele încă vreo 20% din populație, care, în vremea Crăciunului sau a Sărbătorilor Sfinte Pascale, merge acasă, în sânul familiei, undeva în mediul rural.

Este foarte adevărat că această grijă spre acest mediu rural ne apasă pe toți. Cred că toți suntem conștienți că – în cazul UDMR-ului cel puțin, dar cred că fiecare partid cam la fel stă cu această problemă –, cam 60–65% din voturi le primim din mediul rural. Deci trebuie să fim responsabili pentru acest mediu rural. Eu, totuși, cred că această responsabilitate, pe care trebuie să o avem pentru mediul rural nu poate să fie rezolvată, deși știu că opoziția are această datorie – chiar datorie – ca, din când în când, să inițieze moțiuni, pentru a atrage atenția guvernării asupra anumitor probleme. Totuși, în această moțiune, cred că sunt câteva lucruri care trebuie punctate. Aici deja s-au spus multe și chiar unii au spus despre politicieni politicianiști care vorbesc prea mult și fără rost despre o problemă. Eu totuși cred că aici este de vorbit despre mai multe probleme și cred că totuși trebuie să punem în ordine niște chestiuni.

În această moțiune să vorbești despre... De exemplu, toată lumea știa că această problemă cu irigațiile a fost o problemă care ne apasă de câțiva ani. Chiar în anul 2010, s-a inițiat o comisie parlamentară pentru a analiza cum au fost făcute irigațiile în 2009... în 2009 s-a inițiat această comisie. Bineînțeles că am analizat acea perioadă când acest minister a fost condus de un alt ministru, aici deja și fără să intru în probleme personale, bineînțeles toată lumea știe că un alt ministru conducea în acea perioadă Ministerul Agriculturii.

Din partea Grupului minorităților și a Grupului independenților nu există solicitări pentru intervenții?

Domnul Gheorghe Zoicaș de la independenți, un minut aveți.

Independenți, independenți, da.

Ați început cronometrarea?

Nu, cronometrarea o începem de acum!

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi, Domnule ministru,

Dacă vorbim de investiții și fonduri europene pentru agricultură, acestea pot fi făcute și accesate atunci când poți prezenta un extras CF?

Pentru aceasta, în ceea ce privește situația terenurilor agricole din extravilan, ele nu pot fi intabulate de către țărani din cauza costurilor ridicate pentru schițele topografice, lucru ce s-ar fi putut rezolva prin aplicarea Legii nr. 7/1996, prin realizarea Cadastrului General al României de către ACPI, unde dumneavoastră, în calitate de ministru al agriculturii, nu ați făcut niciun demers în acest sens, și anume de a cere sprijin colegilor din Guvern și în special domnului primministru, care este fiu de țăran.

Da, dar acum nu mai recunoaște!

## **Domnul Gheorghe Zoicaș:**

Referitor la modul în care aplicați și gestionați fondurile europene pentru Măsura 322, regret că v-am dat votul la învestitură și nu cred că mai puteți sta alături de miniștri precum Borbély și Udrea, fapt pentru care ar trebui să demisionați, și domnul prim-ministru Emil Boc să facă o altă nominalizare.

Vă mulțumesc frumos.

Din partea Grupului Partidului Democrat Liberal, domnul Mihai Banu.

Doamnă președinte, Domnule ministru, Doamnelor și domnilor colegi,

Dacă dau timpul cu 12 luni în urmă, tot într-o lună de mai, am depus atunci o moțiune simplă împotriva domnului ministru Ilie Sârbu și mă întreb...

Ce frumos ai vorbit atunci!

Nu, lăsați-mă, că nu vorbesc decât la fel cum am vorbit și atunci.

Vă rog, nu vorbiți cu sala!

Important este să înțelegeți că domnul Mihail Dumitru, dacă ar fi vrut să facă relele pe care unii dintre noi le invocă, i-ar fi trebuit probabil 11 ani de guvernare, adică acei 55% pe care dumneavoastră, autorii moțiunii, i-ați avut la dispoziție să faceți ce trebuie și pe vremea când spațiul rural n-avea reguli, domnilor. Puteați să faceți orice începând cu 2007. Nu uitați un lucru, că gestiunea spațiului rural stă sub regulile Politicii Agricole Comune.

Cu siguranță că, atunci, am deranjat foarte multă lume. M-am și trezit cu un control... îl am în față pe domnul președinte Năstase, chiar m-am plâns atunci. Am zis: Domne, rezultatul acelei critici aduse domnului Ilie Sârbu, știți care a fost? Un control al Ministerului Agriculturii la Direcția Agricolă Bacău cu direcție foarte exactă: vedeți să-i găsiți, aveți grijă să nu veniți fără ceva în sacoșă.

Sigur că nu s-a întâmplat, n-a fost nicio bucurie din partea domnului Sârbu atunci, pentru că nu făcusem ceea ce dumnealui își închipuia.

L-a dat afară!

## Domnilor colegi,

Avem temeinice argumente să punem câte o moțiune simplă sau ar fi trebuit ca în fiecare lună, timp de 20 de ani, să fi introdus câte o moțiune simplă, dacă e vorba să discutăm despre ceea ce s-a întâmplat în timp în spațiul rural, dar, dacă este să judecăm perioadele de guvernare, situația stă cam așa: în 20 de ani, PSD-ul guvernează 55% din timp; PNȚ-ul 20%; PNL-ul 12,5; și PDL-ul 12,5.

Eu nu știu decât din Biblie că unii care... în sfârșit, unii păcătoși au fost mântuiți și au devenit sfinți. Nu am mai cunoscut o situație în care cei care au fost acuzați timp de 11 ani să devină astăzi acuzatori.

Vreau să vă întreb câteva lucruri. Să vă întreb de ce, în 11 ani, n-ați făcut câteva chestiuni care vă stăteau la îndemână, pentru că repet nu vă obliga nimeni să respectați regulile Politicii Agricole Comune.

Ștefan cel Mare ce zice?

Și vreau să vă întreb de ce n-ați făcut sau de ce n-ați început reforma administrației agricole centrale și locale, pentru că dacă n-avem o agricultură eficientă, dacă n-avem un spațiu rural pus la punct, este pentru că n-am avut niciodată o administrație agricolă locală și centrală eficiente.

Vorbea colegul Tinel de Agenția de Plăți. A adus în discuție. Eu am o altă opinie.

Domnilor, când ați făcut agenție de plăți în 2004 sau 2003, APDRP-ul, nu v-ați gândit că nu-i nevoie de trei instituții care să absoarbă fondurile europene și ați umplut țara asta de o grămadă de funcționari, pe care astăzi trebuie să-i dăm afară.

Era o instituție care se chema Direcția pentru Agricultură, există în Germania acest model, care putea să facă ca delegat această treabă și nu trebuia să mai angajăm 8.000 de oameni, pe care azi vreți să-i dăm afară.

Dumneavoastră sunteți aceia care ați construit instituțional Ministerul Agriculturii.

Vreau să vă mai întreb un alt lucru: cine v-a oprit, domnilor colegi, să treceți și să faceți ordine în teritoriul agricol? Pentru că astăzi, pentru că-n 2009, domnului Ilie Sârbu asta i-am cerut, să facă, printre multe altele pe care le avea de făcut, ordine în teritoriul agricol, adică să treacă...

Trebuia să te dea afară demult, de aia te-a dat afară!

Domnule coleg, am rugămintea, putem sta de vorbă amândoi separat? Dacă n-aveți răbdare, mai era un coleg de la Timișoara la moțiunea trecută, acum văd că ați luat-o dumneavoastră.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Domnule deputat, vă rog nu mai intrați în dialog cu colegii care se află în sală. Vă rog să vă exprimați punctul de vedere de la microfon.

## **Domnul Mihai Banu:**

## Doamna președinte,

Vreau să-mi asigurați liniștea. Vă rog să-mi asigurați liniștea.

Am de gând să le spun pe toate, pentru că, repet, dumneavoastră aveți cea mai mare vină, pentru că ați promovat la nivelul Ministerului Agriculturii incompetența, nepăsarea, neglijența.

Când v-am avertizat să-l trimiteți pe ministrul agriculturii la Mitropolia Banatului, n-ați vrut atunci. L-ați lăsat, în continuare, ce să facă? Să distrugă, în continuare, agricultura României, domnilor!

Dumneavoastră ați vrut să faceți reformă, să modernizați satul românesc cu un preot? Cu asemenea profesie? Sigur că ați avut o singură direcție, l-ați înmormântat, și astăzi veniți să ne scoateți nouă pe tapet, să-i spuneți domnului ministru Dumitru că este cel mai incompetent ministru, atâta vreme cât spun eu că este cel mai competent când e vorba de politici agricole comune pe care, din păcate, ai dumneavoastră reprezentanți nu au pus mâna pe carte, să le învețe! Nu putem face astăzi, nu putem vorbi de politici agricole comune cu oameni care n-au deschis o dată un regulament. Eu cred că asta trebuie să realizați, domnilor colegi.

Eu nu spun... Cine v-a oprit, domnilor colegi, să schimbați viziunea asupra sistemului de irigații? Nevoia de a arunca banii pe fereastră în timpul campaniei electorale! Și am să vă dau cel mai sfânt exemplu. Am făcut o analiză în 2007 asupra subvențiilor care s-au acordat în agricultură în perioada ’96–2004. Sigur, graficele spun foarte exact că banii s-au dat atunci când a fost nevoie de voturi, dar cel mai grav lucru care s-a întâmplat în județul Bacău au fost beneficiarii plăților, ai subvențiilor: 104 persoane, domnilor colegi, când în registrul APIA există astăzi 45 de mii de beneficiari. Și ne mai întrebăm dacă am condus cu mintea, cu sufletul, cu pasiune aceste domenii, agricultura și dezvoltarea rurală? Eu pot să-l învinovățesc pe domnul ministru Dumitru de trei lucruri. Că a avut curajul să se așeze în fruntea acestui minister fără să pretindă... în condiții extrem de dificile, aproape fără buget, pentru că nu știu care nebun s-ar fi dus acolo să conducă ministerul fără să aibă bani. Că deștepți cu bani am văzut peste tot, mai greu să faci politici agricole fără bani.

Hai, domnule, terminați o dată cu... ( _Vociferări din partea Grupului parlamentar al PSD+PC_ .)

O a doua chestiune pe care puteați s-o faceți, domnilor colegi, în acea perioadă, e cea legată de schimbarea viziunii asupra combaterii eroziunii solului. Aveați posibilitatea să stimulați formarea fermelor mici în zona de deal și de munte. O grămadă de lucruri pe care nu le-ați făcut. Domnului ministru nu-i puteți cere să repare în 6 luni de zile ceea de dumneavoastră ați stricat 11 ani.

Repet, aduceți-vă aminte că aveți o mare, o mare implicare în acest dezastru. Că atunci când v-am acuzat, l-am acuzat pe domnul Sârbu că are „direcția dezastru”, toți ați sărit pe mine. Ce am făcut în 2009? Am accelerat dezastrul, domnilor colegi. Asta am făcut!

Nu, am spus același lucru și atunci, ca și acum. Deci am spus și atunci că agricultura ați dus-o spre dezastru și dezvoltarea rurală. Deci nu aveți nicio calitate sau, dacă vreți, moral nu aveți dreptul să acuzați un ministru care timp de 6 luni de zile încearcă să pună de acord anumite lucruri.

Sigur că-l mai pot învinovăți că nu are puterea să-și impună o anumită viziune, o viziune personală asupra spațiului rural, dar probabil că asta ține de forța interioară a fiecărui individ. Dar dumneavoastră cred că... nu-i văd pe colegii de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, decât pe domnul deputat Antochi, nu mai știu, nu mai există, nu-i mai văd pe aici.

Da, vă respect pe cei din comisie, pentru că de fiecare dată ați realizat că nenorocirile pe care vi le-am prezentat eu astăzi au existat și sunt vii în memoria țăranului român, a fermierului.

Și ați mai făcut un lucru foarte grav, ați considerat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale o școală în care i-ați trimis pe unii să învețe. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este un loc în care trebuie să meargă oameni învățați. Asta a fost nenorocirea cea mai mare pe care ați produs-o dumneavoastră.

Vă mulțumesc. ( _Aplauze.)_

12 minute ați reușit să epuizați, e adevărat, cu ajutorul colegilor din sală.

Urmează domnul deputat Drăghici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor secretari de stat,

Dacă ar fi să vorbim despre trecut, poate că ar fi bine să spunem doar că Guvernarea Năstase a încheiat Capitolul de aderare pe agricultură, înainte de momentul aderării în 2007,

iar dumneavoastră, guvernarea de dreapta, nu ați făcut decât să risipiți o șansă de fructificare a rezultatelor de atunci.

Vă aduc aminte că Agenția SAPARD a fost instituție creată de Guvernarea Năstase, eficientă și cu puțini funcționari publici, nu multiplicată în 3 de guvernarea de dreapta, și a absorbit, a reușit un grad de absorbție de 96% a fondurilor de preaderare din acel timp.

Vă aduc aminte că România are oportunitatea de a absorbi fondurile europene pe principiul coeziunii economice și sociale, principiu pe care l-a negociat guvernarea Năstase, cel care reface diferența dintre zonele sărace, sub 75% din PIB-ul mediu pe Europa, și zonele dezvoltate din punct de vedere economic.

Astăzi PDL și Partidul Popular European negociază, în Parlamentul European, principiul competitivității, adică acela care distribuie fondurile europene doar către zonele dezvoltate și scoate România și Bulgaria și țările recent intrate și aderate la Comunitatea Europeană dintre prioritățile de alocare a fondurilor europene. Asta ca să facem și un scurt istoric, dar și o legare de prezent a ceea ce se întâmplă cu fondurile europene, iar PDL-ul vă aduc aminte că într-o formă sau alta a fost nu mai puțin de 16 ani la guvernare, dragi colegi, și chiar 20 de ani, prin anumiți miniștri pe care i-a avut. Vă spune ceva domnul Valeriu Tabără?

Textul moțiunii la momentul redactării nu avea în față raportul de selecție pentru Măsura 322. De aceea, mă văd nevoit astăzi, după o săptămâna de la afișare, să fac câteva considerații. Suma de 760 de milioane de euro destinată celor 1.600 de proiecte depuse încă din luna septembrie 2009 a fost distribuită autorităților locale după principiul dacă nu ești portocaliu, nu exiști în România.

Astfel, în opinia noastră, după ce regula jocului a fost schimbată, domnule ministru, în interiorul instituției Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit într-un mod absolut netransparent, printr-un document intern care a fost făcut cunoscut doar posesorilor de carnete portocalii pentru a-i avantaja într-un mod nemeritat în obținerea unui punctaj superior, lista proiectelor admise la finanțare este, de fapt, topul influențelor în interiorul PDL.

Mulțumesc și eu.

Domnul deputat Avram, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Doamnă președinte, Domnule ministru,

## Stimați colegi,

În ultimii 20 de ani PDL-ul a condus șase luni Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În rest, în covârșitoare pondere, PSD-ul. Cine pune astăzi în discuție printr-o moțiune simplă problema agriculturi și a fermierului? Tot PSD-ul. În loc să pună întrebări, reprezentanții PSD ar trebui să se întrebe de ce nu au rezolvat problemele fermierilor când au condus destinele agriculturii și ale fermierilor. Se știa, la momentul 1 ianuarie 2007, că începând cu 1 ianuarie 2010, după 3 ani de grație, nu mai putem face plățile naționale complementare directe, subvențiile naționale pentru agricultură, cu alte cuvinte. Se știa, dar nu s-a făcut nimic de către ministrul PSD Ilie Sârbu.

Puteam, prin notificarea Comisiei Europene, să propunem o nouă schemă de finanțare națională care ar fi putut fi cuprinsă, dacă era aprobată, în bugetul pe 2010 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Și astăzi vă asigur, ca membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, că am fi avut alt buget pentru agricultură. Acum, în plină criză, când suntem nevoiți să scădem salariile bugetarilor și pensiile, vorbim, din păcate, despre subvențiile din agricultură. Au rămas la plată subvențiile europene și se așteaptă motorina fără accize pentru fermieri.

Parafrazând un oficial din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dacă se taie la pensie, să se reducă și la vacă. Există restanțe de plată către fermieri din 2009, dar uităm foarte repede că s-au perpetuat ani la rând plata sumelor aferente, de exemplu, anului 2007, plăți în 2008, din 2008 în 2009 sau din 2009 în 2010. Și nu ministrul Mihail Dumitru este vinovat. Eu cred că foștii miniștri Motreanu, Remeș, Cioloș sau Sârbu știau mai multe. În 2010 facem sacrificii pentru că nu am fost cinstiți în 2007, în 2008, în 2009 cu fermierii, promițându-le pielea ursului din pădure.

Din păcate, în 2010 a venit scadența în plină criză economică, financiară mondială.

În toți acești ani de după 1990, în agricultură s-au acordat ajutoare financiare de aproximativ 30 de miliarde de euro, în timp ce încasările la bugetul statului au fost de câteva sute de milioane de euro. Anul 2010 trebuie să fie anul reducerii evaziunii fiscale în agricultură. Produsul intern brut poate crește cu 1,5% prin reducerea evaziunii fiscale din agricultură și industria alimentară și dorim sprijin, inclusiv al colegilor care chibițează, al tuturor grupurilor parlamentare pentru Legea privind reducerea evaziunii fiscale.

Domnul Marian Ghiveciu, de la PSD. 13 minute mai aveți.

## **Domnul Marian Ghiveciu:**

Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Domnule ministru,

Să înțeleg că faptul că a plouat zilele trecute este meritul PDL-ului, nu?!

Aș vrea să lămuresc ceva.

Domnul deputat Nicolăescu a spus că inițiativa legislativă privind camerele agricole aparține dânșilor. Poate dânșii nu știu că domnul deputat Mihai Banu nu mai este la PNL. S-a mutat la PDL.

Mă întreb, dacă domnul deputat Banu ar fi fost în Grupul PNL-ului, cum ar fi pus problema despre agricultura românească. Mai mult de atât, domnul deputat Banu critică PSD-ul, prin miniștri pe care i-a avut la agricultură, dar dânsul de vreo 20 de ani a tot fost director general. Dacă nu a fost de acord cu politica miniștrilor PSD, de ce a acceptat funcțiile respective?

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, nevinovatul Mihail Dumitru, împreună cu Guvernul Boc au început în acest an de guvernare să blocheze politica agricolă și de dezvoltare rurală. Agricultorii constată astăzi că purtătorii mesajului „Să trăiți bine!” în perioada campaniei electorale dau dovadă de inconsecvență și incompetență, de lipsă de strategii de guvernare, de elaborare de acte normative care se obstrucționează unele pe altele, mai simplu, de o guvernare la distanță mare de nevoile agricultorilor, în particular, și ale populației, în general.

În situația în care peste 40% din populația țării este ocupată în agricultură, eșecul politicii Guvernului Boc în acest domeniu afectează grav economia țării. Lipsesc strategiile coerente, bazate pe reguli știute de țăranul român, cât și pe modernitatea standardelor impuse de Uniunea Europeană. Restul îl avem de la bunul Dumnezeu.

Este evident că în România există condițiile ca pâinea să se găsească pe masa tuturor. Ce ne lipsește, atunci? Este întrebarea care frământă aproape întreaga populație a României. Răspunsul meu este simplu: un nou Executiv de stânga, care să înțeleagă importanța agriculturii românești și care să propună soluții competente, moderne, eficiente și bine fundamentate.

Ce au făcut însă Guvernul Boc și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale condus de Mihail Dumitru din Programul de guvernare promis? În primul rând, numita alocare eficientă a subvențiilor pentru sprijinirea producătorilor agricoli a fost transformată în acordarea subvențiilor, cu prioritate, clientelei politice PDL din agricultură în toate județele țării. Întârzierea absorbției fondurilor europene pentru agricultură, cu toate că actualul ministru este un produs al școlii Uniunii Europene, este o contraperformanță uriașă și serioasă, ce va avea efecte pe termen lung, ceea ce demonstrează atitudinea delăsătoare a conducerii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care va afecta mediul rural.

Domnule Mircia Giurgiu, aveți ultima intervenție.

## Mulțumesc, doamna președinte. Domnule ministru,

## Stimați colegi,

Este ușor să criticăm și să spunem că în cinci luni de zile domnul ministru ar fi putut să facă tot, să rezolve toate problemele care au apărut în ultimii 20 de ani. Dar cred că mai bine ar fi ca împreună, toți colegii din Comisia pentru agricultură, indiferent de culoarea politică – și o să vin cu o propunere – să ne adunăm și să-l invităm și pe domnul ministru, să găsim soluții și o să le rezolvăm. Altfel, de fiecare dată, o să venim să criticăm, dar soluțiile întârzie să apară. Într-adevăr sunt probleme, dar le putem lua punctual și cele care o să urmeze în continuare și cu bunăvoință, cu specialiști, putem să rezolvăm și atunci să trecem la următoarea etapă, aceea în care să spunem ce am făcut, și nu să criticăm ceea ce s-ar fi putut face, dar nu a făcut nimeni în 20 de ani.

Eu vă mulțumesc și sperăm să reușim împreună.

Domnule ministru, pentru concluzii, aveți la dispoziție 13 minute.

Vă rog.

## **Domnul Mihail Dumitru:**

## Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Trebuie să recunosc că îmi recunosc amatorismul în materie de dezbatere parlamentară, sunt foarte nou în această postură și este a doua sau a treia oară când vorbesc de la acest microfon în fața dumneavoastră.

Pe de altă parte, acuzația de amatorism profesional o resping și o resping cu argumente, dacă vreți.

Am să încerc să punctez câteva dintre intervențiile de la această tribună. Dacă revin la textul moțiunii, cele opt puncte de concluzie consider că sunt puncte care, într-adevăr, adresează probleme reale ale agriculturii românești, iar la o parte dintre aceste puncte cred că, prin intervenția mea, am explicat cum le-am rezolvat sau cum le voi rezolva.

Fără îndoială că nu le-am parcurs pe toate și nu-mi propun în acest moment să parcurg din nou aceste puncte. Aș dori să revin asupra câtorva dintre ele, și anume, aplicarea accizei reduse la motorină: mâine vom primi decizia Comisiei și sperăm să fim în măsură să primim cererile fermierilor.

În ceea ce privește dezbaterea, ultimul punct, despre care n-am discutat, dezbaterea viitorului Politicii Agricole Comune, chiar astăzi vin de la o discuție, de la o masă rotundă pe acest subiect, și am inițiat această discuție chiar și în cadrul Parlamentului României. În urmă cu două săptămâni, am venit în Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaților și am prezentat, dacă vreți, un prim proiect de poziție a României pentru viitorul Politicii Agricole Comune.

Emiterea actelor normative pentru ajutoarele de stat. Am explicat în ce stadiu suntem. Acestea sunt emise, sunt numai în faza de aprobare finală. Iar în ceea ce privește rectificarea bugetară, în acest moment nu pot să vă spun prea multe, probabil că mâine, după ședința de guvern, vom ști mai mult despre cum va arăta arhitectura noului buget.

Sigur că mi-am însușit observația domnului deputat Viorel Ștefan că portofoliul pe care l-am preluat are și activ, și pasiv. Dumnealui, ca un reputat economist, știe că, într-un bilanț, activul și pasivul trebuie să fie în mod egal... Eu am preluat foarte mult pasiv și mai puțin activ și încerc în această perioadă să fac partea de activ să crească.

În anul 2010 s-au depus 1.053.000 de cereri. Trebuie să înțeleg de aici că ori 1.200.000 de oameni care au fost la PNL au trecut la PDL, ori această afirmație nu este adevărată. Pentru că, în principiu, sunt aceiași oameni care depun cererile, plus-minus unii care și-au schimbat situația. Nu degeaba. Pentru că toate aceste cereri... Dacă vreți să fim corecți, vă pot arăta cifrele de plată pe anul 2009 și pot să vă spun – și nu-mi asum un merit deosebit, pentru că n-am muncit eu, au muncit colegii din APIA –, dar în anul 2010, la acest moment, s-a plătit cea mai mare parte, cel mai mare procent al subvențiilor europene și naționale din România ultimilor patru ani, adică s-a plătit 86% din suprafață și un număr foarte mare, aproape de 900 de mii de fermieri.

Dacă facem comparație cu anul trecut, spre exemplu, la aceeași perioadă, anul trecut, la aceeași perioadă, se plătise ceva mai mult de 20 și ceva la sută. Deci eu consider că este un progres, cu atât mai mult cu cât vom încheia aceste plăți

în timp și nu vom plăti penalități Comisiei Europene pentru întârzierea la plată până la data de 30 iunie.

Desigur că am putea discuta foarte mult de Măsura 322 și v-am spus în intervenția mea că atunci când avem de șapte ori mai multe proiecte decât bani, cu siguranță că vom avea șase oameni nemulțumiți și unul fericit.

Probabil că ne-ar trebui un ministru în spatele fiecărui funcționar din APDRP ca să garantăm că evaluarea se face corect. Eu vreau să cred că această evaluare s-a făcut după criteriile de selecție din program și că aceste liste care au rezultat în ultima selecție, pentru că nu erau listele de câștigători, era lista finală a selecției care se publică pe site, după care se dă posibilitatea contestării, se evaluează contestările, se stabilește lista finală și abia atunci știm care este lista finală pe care o semnăm și semnăm contractele și începem proiectele.

Mi-aduc aminte, lucram la Comisia Europeană când a început Programul SAPARD și era la vremea aceea PSD-ul la putere, și primeam reclamații, ca neutru, atunci, din partea Comisiei Europene că în nu știu care județ, dacă-mi aduc bine aminte, Suceava, PSD-ul avea cele mai multe proiecte, 29 de proiecte pe programul SAPARD.

**:**

Era domnul Flutur.

Nu, domnul Flutur era în opoziție atunci. Domnul Flutur era cel care reclama atunci, la noi.

Noi am verificat și la fel s-a spus: toate proiectele le-a luat PSD-ul. Am încercat să facem o evaluare și am constatat că nu era adevărat. Erau într-adevăr proiecte multe luate de PSD, dar erau proiecte luate de primari de toate culorile politice. Și am convingerea că și astăzi, dacă facem o analiză pe culori politice, dacă vreți – eu această analiză n-am făcut-o și noi n-o facem în minister, pentru că noi avem alte criterii de selectare a proiectelor –, dar dacă facem această analiză, cred că vom descoperi că primari din toate formațiunile politice au câștigat proiecte pe ultima tranșă din PNDR și pe cealaltă tranșă din PNDR.

Sunt convins că există astfel de analize și sunt convins că și dumneavoastră știți foarte bine câte proiecte s-au dus, pe ce culori politice s-au dus. Dar eu sunt convins că selecția s-a făcut pe criteriile de selecție și că distribuția lor pe culori politice se poate face, bineînțeles, luând apartenența politică, dar nu pot să fac imediat o corespondență între culoarea județului și culoarea proiectelor. Pentru că un județ poate să aibă un președinte de consiliu județean de o culoare, dar proiectele respective pot să fie de la primari de diferite culori politice.

Punctual, aș vrea să mai spun câteva lucruri. S-a spus aici că n-avem o strategie și aș vrea să combat această idee și de fiecare dată când am posibilitatea s-o fac, am să combat această idee.

România a negociat un Plan național strategic pe 7 ani cu Comisia Europeană care este poziția oficială a României în relația cu Comisia Europeană. Acest Plan național strategic este strategia sectorială pe perioada 2007–2013. În funcție de acest Plan național strategic, finanțăm o parte din acțiuni din strategie din Planul național de dezvoltare rurală. Diferența o finanțăm din alte surse, din bugetul național, din fonduri atrase de la Banca Mondială, din împrumuturi. Și, de aceea, vreau să spun că avem o strategie, lucrăm pe această strategie.

Mai mult decât atât, suntem împiedicați să modificăm acțiunile noastre din aceste programe înainte să modificăm strategia. Nu ne putem duce la Comisia Europeană să propunem o realocare majoră în PNDR dacă n-am modificat inițial strategia, pentru că avem o strategie negociată, iar această strategie este cea pe baza căreia noi elaborăm politicile. Deci funcționăm în acest context și în acest context lucrez în Ministerul Agriculturii.

Domnule ministru, o să vă rog să finalizați.

## **Domnul Mihail Dumitru:**

Da. Mulțumesc, doamna președinte. Și aici închei.

Iar ghidul solicitantului am încercat de fiecare dată să fie publicat și să fie disponibil înainte de începerea unei sesiuni.

Eu vă mulțumesc pentru atenție. Sper că în felul acesta am mai răspuns la câteva puncte care au fost ridicate aici în diferitele intervenții.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean, o intervenție pe procedură.

Prin rotație, intervenim acum, doamna președinte, stimați colegi, doar dintr-o dorință de a fi corect informați toți cei care au urmărit dezbaterile pe această moțiune extrem de interesantă, pentru că la acest microfon se obișnuiește să se dezinformeze uneori, iar un distins coleg de la Partidul Social Democrat a prezentat aici o situație care vizează proiecte pe Măsura 322, amintind printre altele și județul Bistrița-Năsăud, fiind pe lista cu proiecte multe aprobate.

Pentru corecta informare a Domniei Sale, vreau să-i spun că din cele 11 proiecte care au fost aprobate pe Măsura 322 în județul Bistrița-Năsăud, 5 sunt în comune cu primari ai Partidului Social Democrat. În județul Cluj, dintre cele 18 proiecte aprobate, 10 sunt ale Partidului Social Democrat și ale Partidului Național Liberal și doar 8 ale Partidului Democrat Liberal.

Eu cred că această proporție este una care nu merită a fi enumerată la exemple negative, ci, dimpotrivă, la exemple pozitive. De aceea am simțit nevoia să fac această corectură pe care o cunosc foarte bine și aș vrea să observăm că aici lucrurile sunt mai mult decât rezonabile. De aceea am solicitat, doamna președinte, cuvântul.

Vă mulțumesc foarte mult.

Procedură, domnul Adrian Năstase.

## **Domnul Adrian Năstase:**

## Doamna președinte,

Dându-i cuvântul distinsului nostru coleg pentru o precizare care poate să fie corectă sau nu – colegul meu, domnul Drăghici, spune că nu este corectă această interpretare –, ați stabilit un precedent pe care vă rog să-l fixați de acum înainte, și anume că după ultimul cuvânt și precizările ministrului care este vizat de către moțiunea respectivă, veți da cuvântul celor care doresc să mai facă precizări pe fond celor din sală, ceea ce, după părerea mea, stabilește deja un precedent pe care nu veți mai putea de acum înainte să-l opriți în a fi aplicat în situații asemănătoare. Vă mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

## Vă mulțumesc.

Reamintindu-i domnului Adrian Năstase că nu există cutume, încheiem ședința din această seară și ne revedem mâine-dimineață.

O seară bună!

Continuăm lucrările noastre cu ședința consacrată răspunsurilor la întrebările dumneavoastră și, evident, cu cea consacrată prezentării pe scurt a unor interpelări membrilor Guvernului Boc.

Începem cu ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, îl avem prezent pe domnul secretar de stat Dănuț Apetrei pentru a-i răspunde domnului deputat Morega Dan Ilie, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Domnul Morega este?

Nu este.

Domnule ministru, prezentați un răspuns în scris domnului deputat, pentru a afla răspunsul exact la întrebarea pe care a adresat-o Domnia Sa. Din partea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, îl avem prezent pe domnul secretar de stat Dumitru Nicu Cornoiu, pentru a prezenta răspunsul la întrebarea formulată de către domnul deputat Pâslaru Florin Costin, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, întrebare ce se referă la măsurile concrete ce le aveți în vedere pentru sprijinirea șomerilor în demararea unei afaceri.

Dacă domnul Pâslaru este?

Da, domnul deputat este.

Domnule ministru, vă rog să prezentați răspunsul distinsului nostru coleg.

**Domnul Dumitru Nicu Cornoiu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Răspunsul se adresează domnului deputat Florin Costin Pâslaru și răspunde la întrebarea „Măsuri concrete pentru sprijinirea șomerilor în demararea unor afaceri”.

În condițiile dificile induse de actuala criză economicofinanciară, stimularea cadrului general de înființare a noilor afaceri constituie o necesitate pentru asigurarea creșterii numărului întreprinderilor active pe piață, precum și pentru creșterea locurilor de muncă.

În acest context, vă informăm că, potrivit Legii nr. 76/2002 privind asigurările pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, șomerii beneficiază de o serie de măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă. În cadrul acestor măsuri, la art. 57 alin. (1) lit. e) este prevăzută și acordarea de consultanță și asistență pentru începerea unor activități independente sau pentru inițierea unei afaceri.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vreau să îi rog pe cei ce urmează – pe domnii secretari de stat – să-și sintetizeze răspunsul. Conform Regulamentului Camerei Deputaților, răspunsul se prezintă pe o durată de maximum 3 minute. Este o sinteză a răspunsului dat în scris.

V-aș ruga foarte mult să aveți în vedere acest lucru pentru viitor.

Domnule deputat, dacă doriți să interveniți sau să cereți clarificări sau să vă exprimați mulțumirea față de răspunsul pe care l-ați primit, vă rog s-o faceți.

Aveți la dispoziție două minute.

Mult prea mult.

Un răspuns peste așteptări, bine elaborat. Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Mă bucur că ați primit un răspuns foarte bun.

În continuare, îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Anton Marin, din partea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, pentru a prezenta răspunsul aceluiași domn deputat, Pâslaru Florin.

Domnule secretar de stat, pe scurt, vă rog să sintetizați răspunsul.

**Domnul Anton Marin** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale derulează, anual, prin direcțiile regionale de drumuri și poduri, un program de întreținere periodică, care ține de drumuri naționale, care presupune realizarea de tratamente bituminoase, așternere de covoare asfaltice, straturi rutiere foarte subțiri, precum și alte lucrări specifice de intervenție punctuală.

Menționăm că față de necesarul cheltuielilor de întreținere a drumurilor naționale, estimat pentru anul 2010, în valoare de 1.992,3 milioane lei, bugetul alocat efectiv este de 515,2 milioane lei, sumă care înghite și datoriile aferente anului 2009. În acest context, fondurile disponibile strict pentru activitatea de întreținere din acest an reprezintă aproximativ 8% din necesarul solicitat.

Vă prezentăm bugetul de venituri pentru activitatea de întreținere, pentru anii 2008–2009 și 2010. Pentru anul 2008, au fost alocate de la bugetul de stat suma de 763,6 milioane lei; pentru anul 2009, suma de 811,7 milioane lei; pentru anul 2010, suma de 515,2 milioane lei.

În baza sumelor prezentate mai sus, pentru anii 2007–2009, au fost executate lucrări de întreținere periodică, după cum urmează: în anul 2010, s-au executat 1.370.000 m² reparații cu mixtură asfaltică, 886 km tratamente bituminoase, 126 km straturi bituminoase foarte subțiri, 109 km covoare asfaltice, 81 km ranforsări sistem rutier; în anul 2008, s-au executat 1.402.670 m² reparații cu mixtură asfaltică, 86,44 km tratamente bituminoase, 208 km straturi bituminoase foarte subțiri, 134 km covoare asfaltice, 4,89 km îmbrăcăminți bituminoase ușoare, 49 km ranforsări sistem rutier; în anul 2009, s-au executat 1.240.693 m² reparații cu mixtură asfaltică; 264 km tratamente bituminoase; 393,14 km straturi bituminoase foarte subțiri, 471,51 km covoare asfaltice, 280,27 km ranforsări sistem rutier; pentru anul 2010, în cadrul Programului de punere în ordine a drumurilor naționale, sunt prevăzute următoarele lucrări de întreținere: 2.671.273 m² reparații asfaltice, 1.225.827 m² decolmatări și desfundări șanțuri și rigole, 4.955 bucăți curățare și decolmatare podețe, 1.658 bucăți întreținere curentă la poduri, 10.882 bucăți montat indicatoare noi, 11.145 km marcaje rutiere și 2.669 km întreținere parapeți direcționali.

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnule deputat Pâslaru, aveți microfonul.

Mulțumesc mult.

Bănuiesc că răspunsul scris este mult mai detaliat, dovadă de bună documentare.

Mulțumesc mult.

Mulțumesc și eu, domnule deputat. Mulțumesc, domnule ministru.

Vă dorim să aveți o seară frumoasă, în continuare.

Din partea Ministerului Sănătății nu îl avem prezent pe domnul secretar de stat.

Doamna deputat Pocora Cristina Ancuța nu este nici Domnia Sa prezentă.

Din partea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, nu avem prezent...

Îl avem prezent pe domnul deputat Mircia Giurgiu.

O să rog stafful tehnic să atenționeze președintele Autorității despre obligativitatea prezenței unui demnitar la ședința de răspunsuri la întrebările adresate conducătorilor acestei instituții.

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului care, de asemenea, trebuia să dea un răspuns domnului deputat Mircia Giurgiu, solicită, din motive justificate, o amânare pentru ședința următoare.

Domnule deputat, vă rog, aveți cuvântul.

## Domnule președinte

O singură precizare. Nu ne supărăm că nu au venit astăzi, dar ar fi bine să vină, totuși, să încerce să rezolve acele probleme. Sunt probleme punctuale, care pot fi rezolvate foarte ușor.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Nu, dar trebuie să cunoască conducătorii acestor instituții centrale că este obligatorie prezența la ședința consacrată răspunsurilor la întrebările adresate de către parlamentarii noștri.

Cu aceasta, am epuizat lista cu deputații care trebuiau să beneficieze astăzi de răspunsuri orale la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Continuăm ședința noastră cu interpelările pe care domnii deputați doresc să le adreseze membrilor Guvernului.

Avem o distinsă colegă aici, pe care o și invit să procedeze la prezentarea interpelării.

Vă rog, stimată colegă.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, aș vrea să mulțumesc pentru răspunsul la interpelare, pe care l-am primit săptămâna trecută, din partea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, domnului secretar de stat Mocanu. Este un răspuns foarte bine documentat.

Prezenta interpelare o adresez ministrului educației, domnul Daniel Petru Funeriu, și se referă la situația grădiniței cu program prelungit nr. 16 din Timișoara. Această unitate funcționează în prezent pe str. Abrud nr. 19, într-un imobil retrocedat, și este în situația iminentă de evacuare a spațiului.

Din păcate, nici Inspectoratul Școlar al Județului Timiș, și nici autoritățile locale nu au manifestat interes pentru rezolvarea situației locative a acestei grădinițe, care se află de mai bine de 3 ani în procese.

Mai mult, unitatea școlară a fost nevoită să angajeze pe cont propriu un avocat, cheltuielile de judecată fiind suportate de către sindicatul din învățământ.

Toate demersurile făcute de către grădiniță pentru a rezolva această situație gravă au rămas fără răspuns.

Având în vedere că în această grădiniță își desfășoară activitatea 13 cadre didactice, 8 angajați personal nedidactic și sunt înscriși 150 de copii, îl rog pe domnul ministru să facă toate demersurile pentru ca această grădiniță să primească un spațiu în care să funcționeze, în cadrul cartierului Fabric, deoarece este necesară integrarea acestei grădinițe în comunitate.

Mai am o interpelare, pe care o adresez ministrului finanțelor publice, domnul Sebastian Vlădescu, și se referă la o creanță pe care familia Sălăjan Augustin, Stelian și Maria, domiciliați în Satu Mare, o au de recuperat de la statul român. Sunt bani plătiți pentru achiziționarea unui imobil în baza Legii nr. 112.

Din păcate, acest imobil a fost retrocedat, dânșii au cumpărat apartamentul, iar statul român este obligat la plata despăgubirilor, reprezentând 107.000 lei, plus cheltuieli de judecată de 1.600 lei.

Având în vedere situația financiară deosebită a acestor persoane, faptul că sunt pensionari și nu au alte mijloace de a-și cumpăra o locuință, îl rog pe domnul ministru să facă demersurile necesare pentru a urgenta plata creanței pe care dânșii o au de încasat, în așa fel încât să-și poată achiziționa o locuință. Sunt banii pe care dânșii i-au plătit și statul trebuie să înapoieze această sumă.

## Mulțumesc, doamna deputat Barna.

## Deci două interpelări citite.

Îi rog pe colegii mei care vor urma, să prezinte la microfonul Camerei o singură declarație, o singură interpelare. Pe celelalte să le depună în scris la secretariatul Camerei Deputaților.

Am să încep în ordinea prezenței pe listă a colegilor mei:

- Ioan Sorin Roman – o interpelare depusă în scris;

- Florin Iordache – o interpelare depusă în scris;

- Emil Radu Moldovan – trei interpelări depuse în scris;

- Ioan Holdiș – trei interpelări depuse în scris;

- Vasile Viorel Balcan – o interpelare depusă în scris;

- Ștefan Daniel Pirpiliu – o interpelare depusă în scris;

- Ioan Burnei – o interpelare depusă în scris;

- Constantin Dascălu – două interpelări depuse în scris;

- Emil Bostan – o interpelare depusă în scris;

- Ciprian Florin Luca – cinci interpelări depuse în scris;

- Ion Călin – o interpelare depusă în scris;

- Florin Costin Pâslaru – nouă interpelări depuse în scris;

- Eugen Bejinariu – două interpelări depuse în scris;

- Marian Neacșu – o interpelare depusă în scris;

- Horea Dorin Uioreanu – trei interpelări depuse în scris;

- Mircea Cazan – o interpelare depusă în scris;

- Cristian Buican – trei interpelări depuse în scris;

- Cornel Cristian Resmeriță – o interpelare depusă în

- scris;

- Ciprian Nica – trei interpelări depuse în scris;

- Alina Gorghiu – o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Octavian Marius Popa, din Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, își prezintă interpelarea.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Interpelarea este adresată ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, domnul Daniel Petru Funeriu.

Subiectul concentrat este posibilitatea pierderii unei finanțări externe pe Programul „Școala – emblema comunității”, cu o finanțare de 1.146.705 lei, din cauza faptului că nu s-a continuat finanțarea unui alt proiect, Campusul școlar agricol Topolog, din localitatea Topolog, județul Tulcea.

Întreruperea finanțării, cum spuneam, a acestui proiect pune în pericol continuarea finanțării celui de-al doilea, întrucât proiectele sunt legate, și avizarea proiectului celui de-al doilea, cu școala, a fost făcută de însuși Ministerul Educației pe campus.

Vreau să vă spun că, dincolo de posibilitatea pierderii acestei finanțări, însuși procesul educațional este împiedicat de lipsa bazei materiale și, dacă cele două proiecte ar fi finalizate, aceasta ar permite ca atelierele-școală să fie dotate cu echipamente didactice și tehnice și echipamente IT.

Solicit un răspuns scris și oral la această interpelare.

## Da.

Mulțumesc, domnule deputat Popa.

Continuăm lista cu cei care au depus deja în scris interpelările:

- domnul deputat Teodor Atanasiu – o interpelare;

– domnul deputat Horea Dorin Uioreanu, încă o dată, încă o interpelare – care se adaugă la cele trei amintite mai înainte;

- Mircea Silvestru Lup – o interpelare;

- Mugurel Surupăceanu – două interpelări;

- Mircia Giurgiu, deputat al puterii, care se întrece în

- numărul de interpelări, campion total – 11 interpelări.

Probabil dorește ca una să o facă de la microfonul Camerei.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

O să prezint o singură interpelare: este vorba de interpelarea adresată domnului Daniel Petru Funeriu, ministrul învățământului.

Obiectul interpelării îl reprezintă problemele cu care se confruntă sindicaliștii de la Editura Didactică și Pedagogică, București.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Da.

Mulțumesc, domnule deputat. Faceți concurență opoziției.

Domnul deputat Mihai Donțu – o interpelare depusă în scris.

## **Domnul Vasile Popeangă**

**:**

Este concurență loială!

Da, e concurență loială, așa este.

Domnul Cătălin Cherecheș – cinci interpelări; Iosif Veniamin Blaga – o interpelare.

Domnule deputat Dolineaschi, dumneavoastră doriți să vă prezentați interpelarea.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doresc să adresez o interpelare domnului ministru Berceanu, ministrul transporturilor. Ea se referă la lucrările de proastă calitate efectuate la drumul național 29A, pe tronsonul Vârful Câmpului – Dorohoi, lucrări care au fost făcute în anul 2009, iar la nici jumătate de an de la efectuarea lucrărilor starea carosabilului se prezintă într-o situație dezastruoasă.

În concluzie, doresc să-i pun câteva întrebări domnului ministru:

– cine a executat aceste lucrări și ce sancțiuni s-au luat sau se vor lua împotriva sa?

– care este valoarea contractului și care sunt condițiile de garanție?

– cine a dat aviz favorabil pentru calitatea lucrărilor de reabilitare și cantitățile de material utilizate pe drumul național 29A, pe tronsonul Dorohoi – Vârfu Câmpului, înainte de aprobarea plății aferente contractului?

– ce sancțiuni se vor lua împotriva celor care au vizat favorabil lucrările?

– care este termenul pentru refacerea integrală a acestui segment de drum?

Vă rog să-mi răspundeți în scris și oral.

De asemenea, dau secretariatului Camerei câteva dovezi foto pentru o mai bună documentare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Nu sunteți pe listă, dar o completăm acum, pe loc. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Am două interpelări: una este adresată domnului primministru Emil Boc și are ca obiect operarea de modificări la Ghidul solicitantului în ceea ce privește solicitările de fonduri pe Măsura 322 Agenției de Plăți pentru Dezvoltarea Rurală și Pescuit și emiterea de instrucțiuni privind modul de interpretare a criteriilor de selecție la punctaj, după depunerea proiectelor de finanțare.

Și, sigur, solicit răspunsul în scris.

A doua interpelare, tot domnului prim-ministru Emil Boc, și are ca obiect „Unitățile de cercetare agricolă, încotro?” Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Oltean:**

## Mulțumesc.

A fost domnul deputat Popeangă Vasile.

Cu aceasta, stimați colegi, declar închisă ședința consacrată răspunsurilor orale și prezentării interpelărilor.

Ne revedem mâine-dimineață, la ora 8.30, la ședința consacrată declarațiilor politice, unde, cu siguranță, vom avea mult de lucru.

O seară bună tuturor!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|518919]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 84/4.VI.2010 conține 28 de pagini.**

Prețul: 5,60 lei