Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·21 iunie 2001
procedural · adoptat
Simona Marinescu
Aprobarea ordinii de zi a ºedinþei ºi a programului de lucru
Discurs
## **Doamna Simona Marinescu:**
Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,
Voi aborda câteva teme, în esenþã diferite, dar care, referindu-se la oameni, sunt egal importante.
În judeþul Vrancea, ca ºi în alte zone ale þãrii, se apropie recoltarea grâului.
Guvernul a acordat un milion de lei pentru fiecare hectar de teren lucrat intensiv ºi cu seminþe selecþionate.
Þãranii, în marea lor majoritate cu vârste cuprinse între 60 ºi 65 de ani, trebuie protejaþi în faþa posibilelor fraude ale arendaºilor. Prin contractele de arendã, proprietarul, adicã þãranul, trebuie sã primeascã 25Ñ30% din producþia obþinutã la hectar.
Cum anul acesta în zonele mãnoase se preconizeazã o producþie de 3700Ñ4000 de kilograme la hectar, þãranul ar trebui sã primeascã aproximativ 1200 de kilograme sau contravaloarea acestora ºi nu 500Ñ600 de kilograme, cum se prefigureazã. Arendaºii, la rândul lor, trebuie sã plãteascã un impozit pe profit de 25%.
Rugãm instituþiile statului, direcþiile generale ale Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, inginerii agronomi de la Camerele agricole din primãrii sã verifice cum se reflectã creºterea recoltei în cantitãþile de grâu pe care þãranii le primesc.
Vom veghea, domnilor guvernanþi, sã nu fie pãcãliþi þãranii noºtri ºi vã adresãm un apel sã faceþi acelaºi lucru.
La Iaºi moare un copil. Se numeºte Oatu Elena Gabriela. Este fetiþa unei familii care a mai pierdut un copil.
Mama acestui copil rãtãceºte fãrã speranþã printre instituþiile statului pentru a încerca ceva, orice, pentru copilul ei.
Am îndrumat-o cãtre Fondul Naþional de Solidaritate, cea mai eficientã ºi rapidã intervenþie în cazuri de o asemenea urgenþã. Câteva luni dosarul acestui copil a stat la Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei pe masa unei funcþionare, apoi a ajuns la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, unde sub teroarea telefoanelor noastre (fac o parantezã, aº vrea sã îi adresez mulþumiri domnului senator Solcanu) a fost întocmitã hotãrârea de Guvern.
Au mai durat multe zile pânã când hotãrârea a ajuns la Ministerul Finanþelor Publice prin registraturã ºi prin toate manevrele birocratice.
În tot acest timp, de la Preºedintele þãrii, prim-ministru, deputaþi ºi senatori pânã la oameni din preajma acestei familii, fiecare am încercat sã direcþionãm acest dosar spre ºedinþa de Guvern, unde trebuia aprobat. Fãrã hotãrâre de Guvern aceastã familie nu poate obþine vize ºi nu poate pleca.
Ziua de joi, sãptãmâna trecutã, pãrea sã încheie acest demers. Copilul trebuie sã plece nu mai tãrziu de 14 iunie în Coreea. Seara, în seara zilei de joi, am aflat cã hotãrârea de Guvern nu a fost pusã în discuþie.
Toate speranþele acestei familii au murit!
Guvernele pe care le-aþi blamat, domnilor, rezolvau aceste cazuri între douã ºedinþe succesive de Guvern. Viaþa acestui copil nu mai aºteaptã, nu e timp pentru ca bunãvoinþa Guvernului sã se trezeascã.