Stenogramă plen

#65773

Poftiþi, domnule senator!

Ion Solcanu

#65832

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vã solicit sã aveþi pacienþa de a introduce pe ordinea de zi un proiect de Lege pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 20/1994 privind mãsuri pentru reducerea riscului seismic al construcþiilor existente. Vreau sã vã explic de ce vã solicit lucrul acesta. Legea trebuie sã aparã pânã la data de 30.06, pentru ca ministerul sã poatã demara imediat lucrãrile de consolidare a construcþiilor. Dacã nu apare legea pânã la sfârºitul acestei luni, va putea sã aparã în septembrie sau octombrie ºi se vor pierde sumele alocate pentru consolidarea construcþiilor aflate într-un risc seismic ridicat. Avem prezent reprezentantul ministerului. Raportul a fost distribuit, însã, este drept, se aflã la casete, probabil unii dintre dumneavoastrã l-au luat, alþii nu l-au luat.

Solicit introducerea pe ordinea de zi a acestui punct.

#66743

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

## Domnule senator,

Daþi-mi voie sã observ cã noi am aprobat deja ordinea de zi. Am sã rog Senatul sã îºi exprime punctul de vedere. Vã rog sã votaþi!

Cu 68 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, cererea de a se introduce un nou punct pe ordinea de zi a fost aprobatã.

Invit iniþiatorul ºi comisia sã susþinã proiectul.

## **Domnul Tudor Florescu** Ñ _secretar de stat pentru_

#67259

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Permiteþi-mi sã mulþumesc, în numele conducerii ministerului, pentru amabilitatea avutã de cãtre doamnele ºi domnii senatori ºi, în special, dumneavoastrã pentru aprobarea, în mod excepþional, a susþinerii acestui proiect de act normativ, în procedura pe care aþi aprobat-o adineauri.

Foarte pe scurt, proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 20/1994 privind mãsuri pentru reducerea riscului seismic al construcþiilor existente se referã la clãdirile de locuit, în principal, încadrate în clasa I de risc seismic ºi care prezintã un pericol public, nominalizate ca prioritãþi de Consiliul General al Municipiului Bucureºti ºi consiliile judeþene, cu avizul comisiei tehnice de specialitate din cadrul ministerului nostru.

În principal, în proiectul de lege se prevede elaborarea de programe anuale de acþiuni pentru proiectarea ºi executarea lucrãrilor de intervenþie privind creºterea nivelului de siguranþã la acþiuni seismice ale construcþiilor existente, cu destinaþia de locuinþã. De asemenea, se referã la alocarea de fonduri bugetare pentru finanþarea proiectãrii ºi execuþiei lucrãrilor de consolidare aferente proprietarilor, persoane fizice, în limita transferurilor de la bugetul de stat, stabilite anual, cu aceastã destinaþie ºi, nu în ultimul rând, condiþionarea înstrãinãrii locuinþelor nominalizate în programele anuale de restituirea sumelor avansate sub formã de alocaþii bugetare din transferuri de la bugetul de stat pentru consolidarea acestora, actualizate la data înstrãinãrii.

În esenþã, la aceste domenii se referã proiectul de act normativ supus aprobãrii dumneavoastrã, cu rugãmintea de a-l analiza ºi aviza favorabil.

Vã mulþumesc.

#69000

Vã mulþumim. Poftiþi, domnule senator!

Florin Hriþcu

#69072

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Prin Adresa L200/2001, Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege amintit.

Aplicarea în practicã a prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 20/1994, republicatã, a necesitat expertizarea tehnicã a unui numãr de 3.400 de clãdiri, dintre care 578 au fost încadrate la clasa I de risc seismic. Din analiza fãcutã rezultã cã lucrãrile de consolidare la aceste clãdiri nu au început, deoarece nu toþi proprietarii îndeplinesc condiþiile pentru finanþarea cheltuielilor aferente acestor lucrãri.

Vã aduc la cunoºtinþã cã s-au primit avize favorabile de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi de la Consiliul Legislativ. În raport cu obiectul de reglementare, legea este ordinarã.

Comisia noastrã a hotãrât sã avizeze favorabil proiectul de lege ºi propune plenului Senatului adoptarea acestuia în forma transmisã de Guvern, cu amendamentele prezentate în anexa care face parte integrantã din raport. Vã mulþumesc.

#70192

Vã mulþumim, domnule senator.

În continuare, dumneavoastrã aveþi la dispoziþie anexa cu amendamentele prezentate la proiectul de Lege pentru completarea Ordonanþei nr. 20/1994.

Dacã-mi daþi voie, voi comunica amendamentele propuse de cãtre comisie:

La art. 6 alin. 1 se introduce acest nou text: ”alin. 2

art. 6 se completeazã ºi va avea urmãtorul cuprinsÒ. Atât! Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu 89 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, a fost votat amendamentul.

În continuare, la acelaºi articol, alin. 2, în partea finalã se adaugã: ”în limita prevederilor bugetare anuale, aprobate cu aceastã destinaþie.Ò

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat ºi acest amendament.

La art. 6 alin. 3 se adaugã: ”alin.1 al art. 8 se reformuleazã ºi va avea urmãtorul cuprins:Ò

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu 82 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat acest amendament.

În continuare, art. 8 alin. 1, se introduce urmãtorul text: ”vor acþiona potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din ordonanþãÒ.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu 85 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

În încheierea art. 8 s-a introdus urmãtorul text: ”pentru proiectarea ºi execuþia lucrãrilor de consolidare în urmãtoarele condiþii:Ò

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu 77 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere, a fost adoptat.

Art. 8. alin. 1(a) a fost îmbogãþit cu un text care în partea finalã cuprinde sintagma: ”precum ºi a documentelor, a acordurilor ºi avizelor prevãzute în Legea nr. 50/1991, republicatã, cu modificãrile ulterioare, privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcþieÒ.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, amendamentul a fost adoptat.

De asemenea, la acelaºi art. 8 (c) s-a introdus urmãtorul paragraf: ”alin. 4 al art. 8 devine art. 8[1] ºi va avea urmãtorul cuprins:Ò

#72663

Alte observaþii? Propun sã votãm raportul în ansamblu. Poftiþi, vã rog!

Cu 90 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere, raportul a fost adoptat.

Supun la vot proiectul de lege. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu 92 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat.

Tudor Florescu

#73017

Domnule preºedinte,

Dacã-mi permiteþi, mai am un proiect de act normativ foarte scurt ºi aº dori dacã se poate sã îl susþin în continuare.

Tot la art. 8 avem: ”art. 8[1] devine art. 8[2] Ò.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

Art. 8[2] : ”lit. e) va avea urmãtorul cuprins:Ò

Observaþii? Vã rog sã votaþi!

Cu 88 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

Acelaºi articol, la alin. e) are introdus un text mai lung: ”pentru consolidarea sistemului structural în ansamblu sau a elementelor structurale ºi, dupã caz, introducerea unor elemente structurale suplimentare ºi/sau repararea elementelor nestructurale ale construcþiei existente, inclusiv desfacerea ºi refacerea instalaþiilor, echipamentelor ºi finisajelor din zona de intervenþieÒ.

Observaþii? Vã rog sã votaþi!

Cu 89 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi o abþinere, amendamentul a fost adoptat.

Art. 8[6] cuprinde urmãtoarea precizare: prin transferul de la bugetul de stat ºi are un text nou introdus ”proiectarea ºiÒ.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu 86 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat ºi acest amendament.

Supun la vot raportul în integralitate. Observaþii?

Poftiþi, domnule senator!

Mircea Ionescu-Quintus

#74365

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Îmi cer scuze cã intervin cu întârziere, dar am primit în ultimul moment modificãrile la ordonanþã ºi am de fãcut o precizare: la art. 8 alin. 1 se spune: ”proprietarii locuinþelor, persoane fizice, din clãdirile incluse în programele anuale vor acþiona potrivit prevederilor art. 2 alin. 2 din ordonanþãÒ. Trebuie precizat din ce ordonanþã. Este vorba de Ordonanþa nr. 20/1994, mi se pare, pentru cã altfel, referirea simplã la ordonanþã nu este suficientã pentru a se putea aplica legea fãrã erori.

#74941

Da, mulþumim, domnule senator.

Tudor Florescu

#75005

De acord, domnule preºedinte.

Da. Ce act?

Ordonanþa nr. 66, punctul 12 din ordinea de zi.

Poftiþi, vã rog!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Modificarea ºi completarea Legii nr. 152/1998 prin aceastã ordonanþã de urgenþã a fost impusã de necesitatea demarãrii ºi realizãrii programelor complete ale Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe, prin dezvoltarea construcþiilor de locuinþã, inclusiv construcþiile de locuinþe pentru tineri destinate închirierii.

În acest scop, prin completarea cadrului legislativ existent se realizeazã redefinirea rolului Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe ca operator pe piaþa imobiliarã, prin lãrgirea competenþelor agenþiei privind dobândirea de terenuri destinate construcþiei de locuinþe mai sus enumerate.

Cu rugãmintea de a aproba acest act normativ, vã mulþumesc.

#75996

Vã mulþumim. Domnul senator, poftiþi!

Florin Hriþcu

#76067

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Prin adresa L161/2001, Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege.

În urma dezbaterilor, comisia a hotãrât avizarea favorabilã a proiectului de lege, fãrã amendamente, ºi propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea acestuia în forma prezentatã de Guvern.

În raport cu obiectul de reglementare, legea este ordinarã.

Vã mulþumesc.

#76544

Nefiind amendamente, supun discuþiei raportul, întâi. Dezbateri generale.

Poftiþi, vã rog!

Dacã nu, vã rog sã votaþi raportul asupra legii.

Cu 84 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, acest raport a fost adoptat.

Proiectul de lege are un singur articol.

Îl supun dezbaterilor generale. Dacã aveþi obiecþii? Dacã nu, vã rog sã votaþi.

Cu 91 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, acest proiect de lege a fost adoptat. Poftiþi, vã rog!

Tudor Florescu

#77054

Vã mulþumesc frumos, domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori.

#77159

ªi noi vã mulþumim.

Revenim la programul adoptat iniþial.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 62/2000 privind echivalãri ale examenului de capacitate pentru promoþiile anterioare anului 1999.

Poftiþi, comisia, dacã este cineva.

Comisia de mediere din partea Senatului, domnul Bunduc. Nu este aici. Era aici la declaraþii politice. Domnul Filipaº Avram, Filipescu CornelÉ

În cazul acesta, trecem laÉ

Poftiþi, vã rog, doamna senator!

Maria Antoaneta Dobrescu

#77730

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 62/2000 privind echivalãri ale examenului de capacitate pentru promoþiile anterioare anului 1999.

Comisia de mediere s-a întrunit în ziua de 7 iunie 2001 la Senat ºi, în urma examinãrii divergenþelor apãrute la unele texte, a hotãrât sã propunã adoptarea textelor prevãzute în anexã la prezentul raport.

#78213

Vã mulþumim, doamna senator.

În continuare, vom discuta textul care ne-a fost prezentat de comisie ºi anume: este vorba de art. 1, textul comun adoptat în unanimitate. Este un text nou.

Vã propun sã-l discutãm.

Dacã sunt probleme, dacã aveþi obiecþii pe marginea textului? Dacã nu, propun sã votãm acest text comun adoptat în unanimitate de comisia de mediere.

Poftiþi, vã rog!

Cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat acest articol.

Articolul unic, punctul 1, nu mai este cazul sã-l discutãm pentru cã textul a fost deja discutat ºi adoptat în unanimitate de Senat.

Vã mulþumesc.

În continuare sã votãm raportul în integralitatea sa. Poftiþi, vã rog!

Cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, raportul a fost votat în integralitatea sa.

În continuare, pe ordinea de zi se aflã raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 26/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii audiovizualului nr. 48/1992.

Cineva din comisia de mediereÉ

Doamna senator Rebreanu, poftiþi, vã rog.

Nora Cecilia Rebreanu

#79385

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

A fost adoptat, în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor la articolul unic. Dupã care, s-a mers tot pe textul Camerei Deputaþilor pentru o numerotare, având în vedere cã s-au introdus douã noi articole.

Altceva esenþial nu mai este.

#79697

Vã mulþumesc, doamna senator.

În continuare trebuie sã prezint raportul care, aici, reþine anumite diferenþe faþã de ceea ce cunoaºtem noi ºi anume: s-a propus, la comisia de mediere, un text al Camerei Deputaþilor, adoptat în unanimitate la art. 1. Dacã sunt obiecþii? Dacã nu, vã propun sã-l votãm.

Cu 79 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere, art. 1 a fost adoptat.

Art. 2, de asemenea, a fost adoptat în unanimitate textul Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt obiecþii? Dacã nu, vã propun sã-l votãm. 89 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi nici o abþinere.

În sfârºit, art. 4 a fost tot varianta Camerei Deputaþilor. Trebuie deci sã-l discutãm întâi.

Discuþii generale, obiecþii? Dacã nu, propun sã-l votãm.

Poftiþi, vã rog!

Cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, a fost adoptat ºi art. 4.

Raportul în ansamblu.

Dacã sunt obiecþii? Dacã nu, vã rog sã votaþi. Poftiþi, vã rog!

Cu 84 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere, a fost adoptat raportul comisiei de mediere.

Mulþumesc, doamna senator.

În continuare, avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calitãþii de luptãtor în rezistenþa anticomunistã persoanelor condamnate pentru infracþiuni sãvârºite din motive politice, precum ºi persoanelor împotriva cãrora au fost dispuse, din motive politice, mãsuri administrative abuzive.

Trebuie sã specific: aici avem raportul comisiei. Vã rog, iniþiatorul ºi comisia.

**Domnul Alexe Costache Ivanov** Ñ _secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul în Ministerul Justiþiei_ **:**

Evenimentele revoluþionare din 1989 au adus schimbãri fundamentale în societatea româneascã, reorientând România cãtre valorile esenþiale ale democraþiei.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/21.VI.2001

În acest context, s-a arãtat, din ce în ce mai vãditã, nevoia recunoaºterii meritelor ºi a sacrificiilor celor care, înfruntând regimul comunist, au plãtit, nu de puþine ori, cu viaþa încercarea de a apãra valorile democratice ale societãþii româneºti.

#85450

Vã mulþumim.

Poftiþi, din partea comisiei, domnule senator!

#85544

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Distins Senat,

Raporturile au fost prezentate de cãtre colegul meu, distinsul domn senator Bãlãlãu, sãptãmâna trecutã, ºi am adoptat primele douã puncte din raport.

Faþã de cele spuse sãptãmâna trecutã ºi astãzi, de domnul secretar de stat, nu dorim sã adãugãm alte lucruri.

Vã rog, acceptarea ºi a raportului suplimentar care prevede modificarea unui termen, majorarea lui la 1 an ºi 6 luni din motive practice, raþionale pentru ca oamenii sã aibã posibilitatea exercitãrii dreptului prevãzut în acest proiect de lege.

Vã mulþumesc ºi vã propun, domnule preºedinte, sã continuãm de la punctul 3 art. 2 din raport, unde am rãmas ºedinþa trecutã.

De la 5, mi se face semn.

#86286

Aici scrie la poziþia 5, art. 4.

La art. 4, textul propus la alin. 1 nou ”se înfiinþeazã comisia pentru constatarea calitãþii de luptãtor în rezistenþa anticomunistã denumitã în continuare comisie, cu sediul în Bucureºti, la Ministerul Justiþiei, compusã dinÉÒ.

#86582

E doar un amendament de redactare.

#86648

La discuþii generaleÉ Dacã nu, vã rog sã votaþi.

Cu 77 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

Art. 5. alin. 1.

A fost restrâns. ”Cererea poate fi introdusã de persoana condamnatã sau supusã unei mãsuri administrative abuzive ori, dupã decesul acesteia, de soþul sau rudele pânã la gradul al patrulea, inclusiv, în termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanþe de urgenþãÒ.

#87111

Aici avem modificarea, domnule preºedinte.

În raportul suplimentar, termenul este de 1 an ºi 6 luni.

#87243

Cu corectarea respectivãÉ

Dacã sunt alte observaþii? Dacã nu, vã rog sã votaþi. Cu 71 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere, a fost adoptat ºi acest text nou.

La art. 7 alin. 1 s-a introdus textul: ”precum ºi cele din rezistenþa armatã care au participat la acþiuni de împotrivire cu arma ºi de rãsturnare prin forþã a regimului comunistÒ.

#87639

Aici este nevoie de explicaþie, domnule preºedinte. Stimate doamne senatori ºi stimaþi domni senatori, Noi am avut 3 proiecte de lege pe ordinea de zi. Al treilea proiect de lege prevede dreptul luptãtorilor din rezistenþa armatã anticomunistã din perioada 6 martie 1945 Ð august 1964.

Întrucât între acest proiect de lege ºi proiectul pe care-l discutãm acum, similitudinile mergeau pânã la suprapunere, am hotãrât ca, pentru a nu ne repeta, sã preluãm aceastã sintagmã a luptãtorilor din rezistenþa armatã anticomunistã ºi sã-i înºirãm ºi pe ei la acest art. 7 care defineºte categoria oamenilor de a beneficia de drepturile prevãzute în acest proiect de lege.

Vã rog sã acceptaþi acest proiect de modificare care duce, automat, la un raport negativ pentru proiectul de Lege privind drepturile luptãtorilor din rezistenþa armatã anticomunistã din 6 martie 1945 pânã în august 1964. Vã mulþumesc pentru înþelegere.

#88588

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã sunt obiecþii? Dacã nu, vã propun sã votãm. Cu 83 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, a fost adoptat ºi acest articol.

Au fost ºi amendamente respinse care sunt prezentate aici, în Anexa 2.

Dacã este cazulÉ Mai susþine cineva aceste puncte de vedere?

Comisia, care este punctul de vedere?

#88969

Amendamentele au fost respinse, deci, potrivit regulamentului, dacã iniþiatorul le susþine, poateÉ are acest drept, dacã nu, atunci ele rãmân respinse.

Alexe Costache Ivanov

#89152

Nu le susþinem.

Mai sunt douã proiecte de lege care sunt conexate cu acesta.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 274/2000 pentru modificarea art. 5 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calitãþii de luptãtor în rezistenþa anticomunistã persoanelor condamnate pentru infracþiuni sãvârºite din motive politice, precum ºi persoanelor împotriva cãrora au fost dispuse, din motive politice, mãsuri administrative abuzive.

Dumneavoastrã aþi exprimat motivul pentru care sunteþi împotriva acestuia.

Domnule senator Frunda,

Vã rugãm sã argumentaþi pentru ce aþi dat aviz negativ.

Poftiþi, vã rog!

#89843

Domnule preºedinte, Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Domnul secretar de stat ºi noi v-am spus cã aceastã Ordonanþã de urgenþã nr. 274/2000 prevedea doar o prelungire de termen, ceea ce a fost inclus în prevederile art. 5 din proiectul pe care l-am discutat adineauri.

Acest proiect de lege, juridic vorbind, a rãmas fãrã obiect.

#90206

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Mulþumesc frumos. Dacã sunt alte probleme, discuþii?

Proiectul de lege, având aviz negativ, nu rãmâne decât sã

#90404

Pentru raportul negativ.

#90460

Cu 73 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, raportul comisiei a fost aprobat.

Vã rugãm sã votaþi sau sã nu votaþi...

#90630

Nu mai e nevoie. E raport de respingere. Raportul acceptat e respingere.

#90734

Urmãtorul proiectul de lege...

## Este clar. Mulþumim.

În acest caz, trebuie sã votãm raportul în ansamblu. Dacã sunteþi de acord...

Cu 86 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, raportul a fost adoptat.

Proiectul de lege.

Dacã sunt probleme, dezbateri generale. Dacã nu, vã propun adoptarea proiectului de lege.

Poftiþi, vã rog!

Cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat. Vã mulþumim foarte mult.

Este aceeaºi situaþie.

#91327

Este exact aceeaºi situaþie. Domnule senator, poftiþi, vã rog!

#91423

Domnule preºedinte,

Scuzaþi-mã! E nevoie, totuºi, dupã raport, sã supuneþi votului legea în sine, care va fi o lege de respingere a ordonanþei respective. Deci, e lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã nr. 274/2000.

Trebuie supus votului.

#91701

Revenim deci.

Propun sã votãm proiectul de lege sau sã-l respingem, mai bine-zis. Respingerea ordonanþei.

#91841

Scuzaþi-mã, dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte, ceea ce urmeazã a fi supus votului este proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã nr. 274/2000.

#92036

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

## Aºa este.

Cu 78 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, proiectul de lege a fost respins.

În continuare, proiectul de Lege privind drepturile luptãtorilor din rezistenþa armatã anticomunistã din perioada 6 martie 1945Ðaugust 1964.

Iniþiativã legislativã.

Domnul senator, dacã vreþi sã mai daþi o explicaþie...

Proiectul de Lege privind liberul acces la informaþiile de interes public reprezintã o concretizare a asigurãrii ºi respectãrii de cãtre statul român a unui drept constituþional al cetãþeanului.

Liberul acces la informaþie...

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**

#92680

**:**

Procedurã!

#92700

## Numai puþin.

Vã rog, domnul senator, probleme de procedurã.

Mircea Ionescu-Quintus

#92797

Vã mulþumesc.

Legea aceasta are doi iniþiatori, ministerul ºi...

Dan Jurcan

#92903

...ºi doamna deputat...

Mircea Ionescu-Quintus

#92955

#92994

Aceeaºi explicaþie. Este situaþia similarã, la art. 7 am preluat ceea ce era de preluat din acest proiect de lege, deci este un raport negativ care vã rog sã-l admiteþi ºi, pe urmã, un proiect de lege pentru respingerea acelor drepturi prevãzute de aceastã...

#93285

În acest caz, în primul rând sã ne referim la raport, care este negativ.

## Poftiþi la vot, vã rog!

Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, raportul a fost însuºit.

În sfârºit, proiectul de lege de respingere.

Cu 81 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere, proiectul de lege a fost respins. Vã mulþumim foarte mult.

#93683

## Domnule preºedinte,

Dacã ne permiteþi o solicitare pe care vã rugãm s-o supuneþi votului plenului. Solicitãm ca proiectul de Lege de la punctul 11 de pe ordinea de zi privind liberul acces la informaþiile de interes public sã-l luaþi peste rând pentru cã tot noi urmeazã sã-l susþinem.

#94004

Da, domnule senator, poftiþi vã rog! Iniþiatorul? Poftiþi!

Vã rugãm sã aveþi în vedere, înainte de orice, cã la ora 18,05 trebuie sã trecem la punctul urmãtor de pe ordinea de zi.

Poftiþi, vã rog!

## **Domnul Dan Jurcan** _Ñ secretar de stat în Ministerul Informaþiilor Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sunt Dan Jurcan, secretar de stat în Ministerul Informaþiilor Publice. Ministrul Vasile Dâncu îºi cere scuze pentru cã nu poate fi prezent aici.

...Mona Muscã, care încã nu este aici, deci nu poate fi luat peste rând.

#94605

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

## Domnule preºedinte,

Cred cã problema ridicatã este adevãratã, dar doresc sã informez plenul Senatului cã doamna deputat Mona Muscã a fost 100% de acord cu prevederile acestui raport. Le-am discutat împreunã, nu existã nici un element divergent, deci eu cred cã am putea discuta proiectul, dânsa manifestându-ºi nu numai acordul, dar ºi mulþumirea pentru felul în care am reglementat. Noi am prevãzut acolo, la partea finalã, la problemele juridice, scutirea de taxã de timbru, ceea ce omisese Camera Deputaþilor ºi dânsa ne-a mulþumit.

Deci, cred cã obiecþia dumneavoastrã, dacã formal este realã ºi acceptabilã, pe fond ea poate fi înlãturatã pentru cã voinþa doamnei deputat este acoperitã în întregime de acest raport.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**

#95412

**:**

Joia trecutã a fost aici ºi a dorit sã participe...

#95473

Atunci, ne supunem... Dacã existã aceastã cerinþã, nu vrem noi s-o lipsim de dreptul dânsei de a fi prezentã.

Domnule preºedinte,

Dacã nu o luãm astãzi, n-o terminãm, cã e ºase fãrã un sfert, ºi rãmâne pe data viitoare, deci de aceea vã spun s-o luãm. Daþi-i un telefon între timp.

#95788

În aceastã situaþie, revenim... Poftiþi, vã rog! Poftiþi la microfon!

Radu Alexandru Feldman

#95891

Am vorbit exact acum 5 minute cu doamna Mona Muscã care, aºa cum bine ºtiþi, este colega noastrã în Camera Deputaþilor, ºi tocmai voia sã ºtie unde suntem pe ordinea de zi. În momentul în care noi o programãm într-un sfert de orã, se suie în maºinã ºi vine imediat. Fiind...

#96206

Nu este cazul.

Radu Alexandru Feldman

#96254

Atunci sã rãmânã pentru joi, pentru cã ea a mai fost ºi sãptãmâna trecutã, nu s-a ajuns la ordinea de zi. O informez pentru joi sã fie la începutul ºedinþei, cu rugãmintea ca pe ordinea de zi sã fie pusã mai la începutul listei.

Vã mulþumesc foarte mult.

#96550

ªi noi vã mulþumim. Joi dimineaþã la ora 9,00.

Revenim la punctul 8 al ordinii de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 183/1999 pentru modificarea Anexei II/2 la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoane care ocupã funcþii de demnitate publicã.

## **Domnul Petre Ciocoi** Ñ _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

Numele meu este Petre Ciocoi, sunt secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

Referitor la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 183/1999 pentru modificarea Anexei II/2 la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã din sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoanele care ocupã funcþii de demnitate publicã.

La data adoptãrii sale, Legea nr. 94/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii de Conturi prevedea ºi reglementãri cu privire la salarizarea personalului cu precizarea cã funcþiile de conducere ºi de execuþie sunt asimilate celor prevãzute în Legea nr. 52/1991 privind salarizarea personalului din organele puterii judecãtoreºti ºi, respectiv, Legea nr. 53/1991 privind salarizarea senatorilor, deputaþilor ºi personalului din aparatul Parlamentului României.

Astfel, pânã la intrarea în vigoare a legii speciale privind salarizarea personalului Curþii de Conturi, funcþia de preºedinte al Curþii de Conturi, vicepreºedinte, preºedinte de secþie ºi consilier se asimileazã cu funcþia de preºedinte, vicepreºedinte, preºedinte de secþie ºi judecãtor al Curþii Supreme de Justiþie.

Legea nr. 50/1995 privind salarizarea membrilor ºi personalului Curþii de Conturi pãstreazã aceste asimilãri iar coeficienþii de ierarhizare a salariilor de bazã pentru funcþiile de preºedinte al Curþii de Conturi, vicepreºedinte, preºedinte de secþie ºi consilier se stabiliesc prin asimilare ºi vor fi actualizate cu funcþiile de preºedinte, vicepreºedinte, preºedinte de secþie ºi judecãtor al Curþii Supreme de Justiþie.

Ordonanþa nr. 134/1999 a modificat unii coeficienþi de multiplicare pentru funcþiile de preºedinte de secþie ºi

#99550

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Doriþi sã adãugaþi, da?

## **Domnul Ioan Condor** Ñ _preºedintele Curþii de Conturi_ **:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Nu am nimic de adãugat. Expunerea a fost foarte completã. Este vorba de corelarea la 7Ð8 funcþii de la Curtea de Conturi ºi, respectiv, de la Consiliul Legislativ. Vã propun sã fiþi de acord ºi sã o aprobaþi.

Vã mulþumesc.

#99994

Vã mulþumesc. Doamnã senator?

Simona Marinescu

#100057

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 183/1999. În esenþã, este vorba de echivalarea salarizãrii personalului cu atribuþii jurisdicþionale de la Curtea de Conturi ºi Consiliul Legislativ, cu cel corespunzãtor magistraþilor din organele puterii judecãtoreºti. Comisia a hotãrât avizarea favorabilã în forma prezentatã de Camera Deputaþilor. Vã mulþumesc.

#100586

Vã mulþumesc, doamnã senator.

În continuare, nu se prezintã nici un amendament. Supun raportul discuþiei generale ºi, de asemenea, dacã nu aveþi obiecþii, votul dumneavoastrã pe acest raport. Poftiþi, vã rog!

Cu 80 de voturi pentru ºi 4 voturi contra, acest raport a fost adoptat.

Ioan Condor

#100902

Vã mulþumim foarte mult.

#100956

Da. Finalmente, sã adoptãm articolul unic al proiectului.

Poftiþi, vã rog!

Dacã sunt obiecþii? Nu. Atunci vã propun sã îl votãm.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/21.VI.2001

Cu 82 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi douã abþineri, articolul unic a fost adoptat.

Legea, în ansamblu, dacã sunteþi de acord. Nu vã grãbiþi, cã e vorba de reglare de conturi.

Poftiþi, vã rog!

86 de voturi pentru, un vot contra, legea a fost adoptatã.

Vã mulþumim.

Conturile sunt reglate. Mulþumim frumos.

Punctul 9.

Poftiþi, vã rog, iniþiatorul ºi Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Poftiþi, doamnã senator!

Deci, avem în discuþie proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/2001 pentru abrogarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 137/2000 privind modul de acordare a sumelor de bani reprezentând ajutoare ºi plãþi compensatorii de care beneficiazã, potrivit legii, cadrele militare trecute în rezervã sau direct în retragere.

Poftiþi, domnule secretar de stat!

## **Domnul Sorin Encuþescu** Ñ _secretar de stat pentru_

_relaþia cu Parlamentul, la Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În cursul anului trecut, ca urmare a unor constrângeri bugetare, nu s-au mai putut acorda plãþile compensatorii pentru cadrele militare care au fost disponibilizate. În consecinþã, a fost elaboratã o nouã reglementare, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 137/2000, prin care a fost stabilitã acordarea a douã tranºe, deci au fost stabilite douã tranºe pentru acordarea compensaþiilor. Din pãcate, aceastã situaþie a condus la chemarea în instanþã a Ministerului Apãrãrii Naþionale pentru nerespectarea Ordonanþei nr. 7/1998, potrivit cãreia se fãceau aceste treceri în rezervã sau în retragere.

Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 67/2001, vã rog sã fiþi de acord cu aceasta, tocmai pentru a abroga Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 137/2000, Ministerul Apãrãrii Naþionale având în prezent alocaþii bugetare care sã îi permitã sã facã plata integralã a acestor compensaþii.

#103216

Vã mulþumesc. Poftiþi, doamnã senator!

Norica Nicolai

#103288

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a avizat favorabil acest proiect de lege. Avizul este motivat de faptul cã ordonanþa care reglementa modul de acordare a plãþilor compensatorii pentru cadrele militare care trec în rezervã, ca urmare a disponibilizãrilor efectuate în sistem, reglementa o modalitate de platã care nu a putut fi suportatã de bugetul ministerului. În aceste condiþii, s-a impus o nouã abordare ºi o nouã reglementare a acestor plãþi compensatorii în acord cu

bugetul pe care ministerul îl are în acest an ºi sperãm cã nu vom mai avea parte de o a treia ordonanþã, care sã reglementeze în alt mod acordarea acestor plãþi, în condiþiile în care disponibilitãþile bãneºti vor lipsi.

Vã solicitãm sã acordaþi votul dumneavoastrã pentru acest proiect de lege.

#104120

Vã mulþumesc, doamnã senator.

Discuþii generale pe marginea raportului. Dacã nu sunt, vã propun sã votãm.

Cu 86 de voturi pentru, douã voturi contra ºi douã abþineri, raportul a fost adoptat.

Este rândul proiectului de lege, care are un singur articol.

Discuþii generale? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi. Cu 87 de voturi pentru, 4 voturi contra, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 10: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 137/2000 privind modul de acordare a sumelor de bani reprezentând ajutoare ºi plãþi compensatorii de care beneficiazã, potrivit legii, cadrele militare trecute în rezervã sau direct în retragere.

Iniþiatorul ºi comisia.

Sorin Encuþescu

#104844

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prin votul pe care l-aþi acordat anterior, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 137/2000 a rãmas fãrã obiect de reglementare.

#105057

Da. Mulþumesc frumos. Poftiþi, doamnã senator!

Norica Nicolai

#105137

ªi noi vã solicitãm respingerea. Este o consecinþã fireascã a abrogãrii anterioare.

#105253

Da. În acest caz, discuþii generale pe marginea raportului. Dacã nu sunt, vã propun sã votãm.

Poftiþi!

Cu 82 de voturi pentru ºi un vot contra, raportul a fost adoptat.

Proiectul de lege, care are un articol unic. Poftiþi, vã rog!

Cu 87 de voturi pentru, un vot contra, proiectul de lege a fost respins.

Vã mulþumim.

Vã mulþumim.

Poftiþi, vã rog!

Revenim la punctul 11, la proiectul de Lege privind liberul acces la informaþiile de interes public. Dar acum, fiind aici dumneavoastrã, vã ascultãm.

Doamnã deputat, vã rog, expuneþi...

#105891

Am o rugãminte. În daþi voie, domnule preºedinte?

Poftiþi, vã rog!

## **Doamna Monica Octavia Musca:**

Am o rugãminte la dumneavoastrã, o rugãminte colegialã, dacã este posibil sã se prelungeascã puþin ºedinþa. Sigur, depinde de Domniile voastre ºi de domnul preºedinte al ºedinþei. Având în vedere cã l-am întors din drum pe reprezentantul ministerului, care urmeazã sã soseascã din clipã în clipã, ºi pe domnul senator Gyšrgy Frunda, preºedintele Comisiei pentru drepturile omului ºi minoritãþi, sesizatã în fond, care a revenit. ªi atunci, v-aº ruga, dacã este posibil, numai în mãsura în care dumneavoastrã puteþi sã vã permiteþi aceastã derogare de la regulile dumneavoastrã, sã prelungim puþin ºedinþa.

## **Domnul Ion Cârciumaru**

#106714

**:**

Avem întrebãri ºi interpelãri. Ordinea de zi a fost difuzatã.

#106785

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori. Dacã îmi permiteþi?

Poftiþi, vã rog!

O primã precizare. O sã îi spun doamnei deputat Mona Musca cã eu sunt prezent în spirit ºi în suflet ºi atunci când, fizic, lipsesc din salã, deci, susþin proiectul dumneavoastrã, ºi o susþin pe dumneaei în cererea de a dezbate acum acest proiect, care nu ridicã probleme deosebite, dar este foarte important ºi ar însemna un punct roºu în procesul integrãrii. Este, într-adevãr, o lege proeuropeanã, pentru care daþi-mi voie sã îl rog pe domnul senator Constantin Bãlãlãu, secretarul comisiei, sã susþinã raportul.

Vã mulþumesc.

#107500

Da, mulþumim.

Nu înainte de a susþine iniþiatorul proiectul de lege, nu-i aºa? Poftiþi, vã rog!

#107630

Îmi daþi voie, foarte pe scurt, sã vã spun despre ce este vorba.

Una dintre regulile importante ale democraþiei e transparenþa. Noi, în România, din nefericire, avem, prin natura regimurilor prin care am trecut, un cult al secretului, dar nu avem un cult al transparenþei. Liberul acces la informaþiile de interes public, în toatã legislaþia din Uniunea Europeanã ºi nu numai, reprezintã interesul publicului. Deci, cu alte cuvinte, interesul publicului primeazã ºi acest proiect de lege vine în sprijinul acestei idei. Motivul pentru care aceastã lege este, în acelaºi timp, regula pentru alte douã legi, aº zice chiar cã este o lege-cadru pentru alte douã legi, ºi anume, e vorba de excepþiile de la aceastã regulã, protecþia datelor perso-

nale ºi informaþiile clasificate. Ca atare, orice aducem în sprijinul celor douã excepþii trebuie sã se supunã acestei reguli Ñ liberul acces la informaþiile de interes public. Este, deci, o lege-cadru ºi existã în aceastã lege articole exprese care creeazã pârtia pentru cele douã proiecte de lege, informaþiile clasificate ºi protecþia datelor personale. O sã vedeþi la momentul oportun, când intervin acele articole.

În privinþa informaþiilor clasificate, aceastã lege, despre care spun cã este regula pentru excepþia respectivã, are cel puþin douã articole care se referã strict la informaþiile clasificate, ºi anume, un articol care stipuleazã care sunt excepþiile de la aceastã regulã, excepþii care se vor regãsi în informaþiile clasificate în legea respectivã ºi, în acelaºi timp, existã un alineat la unul dintre articole care prevede clar cã responsabilitatea pentru orice scurgeri de informaþii aparþine deþinãtorului, în nici un caz altor persoane nevinovate de aceste scurgeri de informaþii. În acelaºi timp, aparþine ºi instituþiilor abilitate prin lege sã apere secretele de stat.

În privinþa datelor personale, de asemenea existã câteva articole care jaloneazã legea, care înþeleg cã se aflã deja în lucru, proiectul de lege care este în lucru.

Existã douã feluri de a interpreta aceastã regulã cu cele douã excepþii. În unele þãri ele se întrunesc într-una ºi aceeaºi lege, în alte þãri ele sunt separate, respectiv, existã trei feluri de legi. A fost o intenþie ºi din partea noastrã, ºi din partea Guvernului, de a face o inserþie în acest proiect de lege pentru informaþiile clasificate ºi pentru datele personale. Din pãcate, nu s-a putut.

#112958

Vã mulþumim, doamnã deputat Musca. Poftiþi, domnule secretar de stat!

Dan Jurcan

#113061

Doamna deputat mi-a furat discursul. Nu pot decât sã susþin ceea ce a spus ºi doamna deputat, ºi anume, este foarte important de reþinut faptul cã acest proiect este rezultatul unei simbioze, practic, între douã perspective care, deºi au fost diferite, au fost complementare între varianta Guvernului ºi varianta doamnei deputat.

De asemenea, proiectul de lege a fost supus dezbaterii publice, a fost pentru prima datã când ne-am permis sã lansãm cãtre media acest proiect de lege, înainte de a-l discuta în Parlament. Organizaþiile nonguvernamentale au avut posibilitatea sã îºi spunã punctul de vedere. Din acest motiv, cred cã el ar trebui sã fie foarte puþin contestabil.

Ceea ce este foarte important este cã acest proiect de lege instituþionalizeazã, dacã doriþi, transparenþa dintre cetãþean, ca plãtitor de taxe, ºi instituþia publicã, ca gestionarã ºi utilizatoare a bunului public. De asemenea, el vrea sã instituþionalizeze o schimbare, o schimbare de mentalitate, pe de o parte, la nivelul funcþionarului public, care trebuie sã renunþe la tendinþa de a secretiza ºi de a deþine monopolul asupra informaþiei, dar ºi o schimbare la nivelul cetãþeanului, care trebuie sã renunþe la rolul de spectator ºi sã devinã actor în jocul politic.

De asemenea, trebuie sã spunem cã acest proiect de lege este în deplinã consonanþã cu prevederile legislaþiei europene, fiind inspirat cel puþin din 7 legi privind accesul la informaþie din Europa ºi din America de Nord.

Nu pot sã spun decât cã susþinem amendamentele comisiei, suntem de acord cu ele ºi dorim un vot favorabil.

#114669

Da, vã mulþumesc. Comisia, poftiþi vã rog!

Constantin Bãlãlãu

#114745

În urma dezbaterilor în prezenþa iniþiatorilor, Comisia pentru drepturile omului ºi minoritãþi a hotãrât adoptarea, cu unanimitate de voturi, a unui raport favorabil la proiectul de Lege privind liberul acces la informaþiile de interes public, cu amendamentele cuprinse în anexã.

#115061

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Propun sã începem dezbaterile generale pe marginea acestui proiect de lege. Avem în vedere faptul cã la ora 18,00 trebuia sã trecem la punctul de întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri. Dacã sunt probleme?

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu** _(din salã):_

Procedurã, domnule preºedinte!

Eugen Marius Constantinescu

#115423

Procedurã. Poftiþi, domnule senator!

#115493

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã fac precizarea cã este o lege foarte importantã ºi sã adaug cã asupra textului legii Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã a Senatului a fost sesizatã pentru un aviz, a analizat cu toatã seriozitatea proiectul respectiv, a fãcut mai multe observaþii, propuneri, pentru completarea ºi îmbunãtãþirea textului.

Constat cu surprindere cã nici unul dintre amendamentele propuse de noi nu au fost acceptate, deºi ele nu au alt rost decât sã îmbunãtãþeascã textul legii. Ele sunt cuprinse în Anexa 2 la raport ºi propun sã fie dezbãtute atunci când ajungem la articolele respective. Mulþumesc.

#116198

Vã mulþumesc.

Alte probleme dacã sunt? Alte obiecþii?

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

Doriþi sã schimbãm ordinea de zi?

#116366

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Propunerea care este. Întrucât emisiunea radio nu va reda discuþiile de aici, propun câteva minute de prelungire, atât. Este cazul sã

#116566

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

Dar nu conteazã, este ordinea de zi aprobatã.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru** _(din salã):_

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

Nicolae Paul Anton Pãcuraru

#116754

Poftiþi, vã rog, domnule senator!

#116820

## Domnule preºedinte,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Sigur cã Grupul parlamentar liberal susþine acest proiect de lege ºi susþine ºi urgenþa, ºi adoptarea lui într-o procedurã cât mai rapidã.

Eu cred cã, pe fond, aceastã lege va modifica fundamental modul de funcþionare a instituþiilor publice în România, care sunt obligate sã se supunã la o serie întreagã de alte coordonate, care trebuie sã acorde transparenþei un rol prioritar, primordial, care pânã acum este ºtiut faptul cã instituþiile publice nu au avut aceastã preocupare. Este important cred cã la nivelul tuturor acestor instituþii sã se creeze mecanisme de realizare a atribuþiilor ºi a competenþelor prevãzute în lege.

Este cunoscutã dificultatea pe care a avut-o orice cetãþean din România, ca sã nu spun orice senator sau orice deputat din România, de a obþine informaþii ºi date exacte privind un anumit domeniu de funcþionare, privind o anumitã activitate de interes public ºi aºa mai departe.

În aceste condiþii, cred cã este o micã reformã instituþionalã, care se ascunde în spatele acestui proiect de lege. Rãmâne de vãzut dacã Guvernul ºi autoritãþile publice vor fi capabile, o datã aprobatã ºi promulgatã legea, sã o ºi punã în funcþiune. Noi ºi dumneavoastrã, cred cã absolut toþi cei din salã, ºi presa, ºi demnitarii, senatori, deputaþi, vor rãmâne sã constate imediat dacã autoritãþile sunt pregãtite sã facã faþã unei solicitãri de aceastã categorie, pentru cã este de notorietate faptul cã doar eforturi ºi demersuri speciale absolut Ñ cum sã spun eu? Ñ dificile, foarte greoaie, deseori te puneau în situaþia de a avea acces la o informaþie care privea comunitatea, localitatea, administraþia, o instituþie, un minister ºi aºa mai departe.

Cred cã dacã vom vota legea Ñ ºi înþeleg cã are sprijinul tuturor grupurilor parlamentare Ñ, cred cã aceastã lege este în mãsurã, într-adevãr, sã conducã la o reformã a administraþiei, a autoritãþilor, a instituþiilor ºi este un lucru pe care, evident, toatã lumea îl doreºte.

Eu felicit iniþiatorii ºi doresc Parlamentului sã voteze aceastã lege. Mulþumesc.

#118957

Vã mulþumesc, domnule senator.

## **Domnul Mihai Ungheanu** _(din salã):_

Procedurã, domnule preºedinte!

#119097

Poftiþi.

O chestiune de procedurã.

Mihai Ungheanu

#119166

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aºa cum s-a zis ºi din salã, colegii noºtri au spus cã am votat un program ºi trebuie sã îl respectãm, aceasta cu atât mai mult cu cât ºi lunea trecutã am depãºit, în mod destul de brutal, ceea ce am votat.

Legea aceasta este foarte importantã ºi a continua sã discutãm, aºa, pe picior, în fugã, acum, nu este bine.

Eu propun sã intrãm în normele pe care le-am stabilit prin votul nostru ºi sã continuãm, la un început de ºedinþã, aceastã dezbatere ºi votul pe articole al legii, pentru ca sã avem timpul firesc.

Deci, cer respectarea votului iniþial al ordinii de zi, intrarea în subiectul întrebãrii, interpelãri ºi rãspunsuri, aºa cum este firesc.

#119888

Vã mulþumesc. Alte propuneri? Doamna senator Dobrescu. Poftiþi, vã rog!

Maria Antoaneta Dobrescu

#119993

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Susþin ceea ce spune domnul senator Ungheanu, cu atât mai mult cu cât distinsa noastrã colegã a fãcut un apel la plenul Senatului, dar nu s-a supus la vot prelungirea ºi dezbaterea în condiþiile acestea. Ca urmare, cred cã ar fi normal sã acordãm toatã atenþia ºi sã amânãm pentru ºedinþa urmãtoare.

Vã mulþumesc.

#120382

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

## Da, de acord.

În aceastã situaþie, vã mulþumim foarte mult, dumneavoastrã, iniþiatorilor, pentru munca depusã; comisiei, de asemenea. ªi este de netãgãduit faptul cã discuþiile de astãzi sunt cea mai bunã premisã pentru ca joi...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã**

#120694

**:**

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

#120741

Poftiþi, domnule senator! Domnul vicepreºedinte Tãrãcilã.

Doru Ioan Tãrãcilã

#120832

Domnule preºedinte,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Dumneavoastarã vã adresez rugãmintea sã nu stabiliþi termen în continuare pentru dezbateri, pentru ziua de joi, întrucât am fost anunþat de la Camera Deputaþilor cã mâine, de la ora 16,30, va fi o ºedinþã a Birourilor permanente reunite ale celor douã Camere, deoarece joi se intenþioneazã o ºedinþã comunã a Parlamentului. De aceea, sã nu stabiliþi pentru ºedinþa urmãtoare, sã nu stabiliþi pentru joi. Deci, pe colegii senatori îi vom anunþa în termen util, miercuri, dupã ce vor decide cele douã birouri.

Vã mulþumesc.

#121447

## Vã mulþumesc.

În aceastã situaþie, trecem la punctul urmãtor din program.

Vã mulþumim.

#121572

Îmi daþi voie, numai o clipã?

Poftiþi, vã rog!

O sã vã rog numai sã þineþi cont cã este o lege în procedurã de urgenþã, da? Mulþumesc frumos.

#121822

Da. Mulþumesc.

Deci, trecem la ultimul punct din programul ordinii de zi: întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri.

La capitolul întrebãri, doamna senator Angela Mihaela Bãlan.

Poftiþi, vã rog!

Angela Mihaela Bãlan

#122048

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Vã rog sã îmi permiteþi sã adresez o întrebare Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii.

Comunicarea Inspectoratului ºcolar al municipiului Bucureºti din 7 iunie 2001, adresatã unitãþilor din învãþãmântul preuniversitar, aratã cã în cursul acestei luni se pot primi drepturile salariale pânã la 31 august, inclusiv. În aceeaºi zi, unitãþile ºcolare, care sunt centre de execuþie bugetarã, au primit un fax de la Trezorerie care aratã cã pânã la 15 iunie trebuie sã se prezinte planul de venituri ºi cheltuieli aprobat de Inspectoratul ºcolar al municipiului Bucureºti, în caz contrar se sisteazã orice platã.

Cum se va proceda, pentru cã, deºi au depus bugetul la Inspectoratul ºcolar al municipiului Bucureºti, directorii în cauzã nu au aprobarea acestuia pânã în prezent? Solicitãm rãspuns în scris. Vã mulþumesc.

#122976

Vã mulþumim, doamnã senator. Trecem la interpelãri. Domnul senator Adrian Pãunescu. Poftiþi, vã rog!

#123110

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Am sã mã refer la douã probleme ale culturii naþionale. Sigur cã una care ar putea pãrea minorã, dar nu este minorã, e situaþia cunoscutei dresoare de circ, Niculina (Nina) Buzduga, care ni s-a adresat ºi care ne roagã ca, astãzi, la retragerea din arena circului, sã i se împlineascã dorinþa de a realiza un ultim mare spectacol de dresurã (la dresurã ar putea da exemplul ei ºi clasa politicã), pentru cã aºa se obiºnuieºte în lumea civilizatã ca retragerea marilor artiºti, indiferent de domeniul lor de exprimare, sã fie aureolatã de un spectacol final. În urmã cu 10 luni, cu sacrificii mari, doamna Nina Buzduga a început munca de dresurã pentru un nou spectacol cu lei. (Iarãºi un domeniu de interferenþã cu Banca Naþionalã.) Iar acum, la momentul realizãrii spectacolului constatã cu uimire cã nu mai este lãsatã sã fructifice aceastã acþiune. Iatã cã nici în domeniul circului nu...

#124049

Iatã, pe bunã dreptate zice domnul Pãcuraru, care ºtie ce spune, din experienþa liberalã, ”s-au pedeserizat leiiÒ.

#124181

Da, aºa este. Iar domnul Quintus spune cã trebuie sã depolitizãm ºi circul. Da, sã trecem probabil leii pe dolari.

Situaþia insuportabilã în care se aflã doamna Buzduga ne face sã cerem conducerii Circului de Stat ºi Ministerului Culturii, precum ºi Primãriei Capitalei, sã manifeste o minimã grijã pentru acest final de carierã. Aceastã femeie n-are condiþii de muncã ºi de securitate, îi lipsesc asistenþa de protecþie, gropile în manej, îngrijitorii pentru animale... Aºa cã, vom cita aici ce ne scrie nouã doamna Buzduga: ”Salvaþi-mi munca, salvaþi-mi viaþa!Ò

Marea personalitate, cãreia simt nevoia sã-i consacru aceste minute, este marele sculptor român Marcel Guguianu. Marcel Guguianu nu este fitecine, este un artist român de vârf, cunoscut în lumea întreagã. A trãit multã vreme în strãinãtate, s-a întors o datã cu toate speranþele sale în România. A propus acum 20 de ani sã i se preia de cãtre statul român colecþia de câteva sute de lucrãri. El a fãcut o donaþie în acest sens. Donaþia nu constã numai în aceste lucrãri, ci în tot mobilierul de atelier ºi în toatã colecþia de 1.000 de desene ºi alte bunuri specifice unui atelier de artist.

Oferta aceasta a fost fãcutã, repet, acum 20 de ani. Poºta merge greu la noi! ªi opreºte în fiecare haltã. Omul se afla atunci la Paris. Abia acum 4 ani a fost primitã donaþia. O parte din lucrãri se aflã în România, cealaltã parte în America, în custodia Ambasadei Române ºi a Bãncii Mondiale. (Iatã cã avem pe cineva la Banca Mondialã: niºte statui de Marcel Guguianu). În schimbul acestei donaþii, Marcel Guguianu, aflat astãzi în preajma vârstei de 80 de ani, a cerut un singur lucru, vã rog sãl aveþi în atenþie, pentru a-l pãstra în memorie, pentru cã reprezintã un testament, într-o sintagmã. A cerut ca autoritãþile din Bârlad sã aibã grijã de mormântul dânsului, când va merge în acel mormânt.

Alaltãieri, la despãrþirea de Marcel Guguianu, despãrþire deocamdatã temporarã, dar el e foarte marcat de bolile cu care se confruntã, mi-a spus din capul scãrilor: ”Dragã Adrian, n-aº vrea ca moartea sã mã gãseascã stând degeaba. Vreau sã lucrez în continuare ºi vreau sã se ia în seamã ceea ce propun statului românÒ.

#129659

Vã mulþumim, domnule senator, pentru gingãºia cu care abordaþi problemele.

În continuare, domnul senator Corneliu Bichineþ. Dacã este cineva sã rãspundã din partea Ministerului Agriculturii?

#129884

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Interpelarea mea se adreseazã ministrului agriculturii ºi am s-o citesc.

Cred cã sunteþi la curent, domnule ministru, cu dificultãþile ºi anomaliile din agricultura þãrii noastre. Bãnuiesc faptul cã nu sunteþi strãin de suferinþa acutã a locuitorilor satului românesc. Þãranii trudesc pãmântul ºi sperã ca bunul Dumnezeu sã nu-i fi uitat de tot, aºa cum au fãcut aproape toþi guvernanþii din 1990 ºi pânã astãzi. ªtiu cã aþi preluat o situaþie grea la ministerul, pe care de câteva luni de zile îl conduceþi, e drept, cu nu prea multe reuºite, dar cei ca mine mai au rãbdare, la fel ºi þãranii, însã este bine sã vã puneþi oamenii din teritoriu la treabã.

## Despre ce este vorba, la modul concret?

În judeþul Vaslui ºi, probabil, ºi în alte judeþe, s-au produs mari nereguli ºi nelegiuiri din pricina acelui bicisnic de milion promis cultivatorilor. Þãranii, disciplinaþi ca întotdeauna, au cumpãrat seminþe tratate de la primãrii, ºi dau exemple aici, seminþe care nu se ºtie cum de au fost vândute la preþuri de pânã la 40.000 de lei kg. Ce preþ este acesta, domnule ministru? Necazul cel mare nu

este însã acest fapt, ci, am pus în ghilimele, ”þeapaÒ trasã nemilos bieþilor þãrani, adicã, iar nu se ºtie cum, sãmânþa fiind veche de 5Ð6 ani, mâncatã de gãrgãriþe, nu a mai încolþit, bieþii oameni fiind nevoiþi sã întoarcã iar pãmântul, sã semene din nou, de data aceasta cu seminþe din propriile coºere, netratate. Cine suportã pagubele produse bieþilor oameni? Cum ajutaþi agricultura, dacã oamenii dumneavoastrã din teritoriu, domnule ministru, au considerat cã acum este momentul sã se înfrupte ºi ei din binefacerile Guvernului pe care îl reprezentaþi? Ce se întâmplã cu þãranii mai harnici, ºi poate mai inspiraþi, care nu au gãsit sãmânþã tratatã la primãrii ºi au semãnat la timp ogoarele cu sãmânþã pe care o aveau în propriile gospodãrii? Ei vor mai primi acel pãgubos de milion pe hectar?

Iatã, domnule ministru, doar câteva aspecte din teritoriu, unde dumneavoastrã nu prea ajungeþi, acolo unde þãranul asudã, sperã ºi înjurã. Aveþi cumva de gând sã demaraþi o anchetã în nenorocitul de judeþ Vaslui, anchetã în care sã verificaþi adevãrul ori falsitatea celor relatate de cãtre mine? ªi vreau sã apreciez foarte mult profunzimea intervenþiei senatorului Adrian Pãunescu. Întradevãr, la Bârlad, acum douã sãptãmâni au fost ”Zilele culturiiÒ ºi fratele meu este inspectorul ºef al Inspectoratului pentru culturã, un om foarte serios ºiÉ

#132497

Nu, nu, nu! Vreau sã vã spun cã problema Guguianu nu este o problemã a judeþului Vaslui, ci problema þãrii întregi. ªi aº vrea, domnule Pãunescu, sã primiþi sincerele mele felicitãri pentru tot ce reprezentaþi în Parlamentul României. Neinspiratul coleg, care astãzi, dupã ce sãptãmâna trecutã a catadicsit sã se ia la trântã, cu cine, cu Vadim Tudor ºi cu Gheorghe Funar, a încercat sã se ia la trântã cu dumneavoastrã. Pe vremea când dumneavoastrã fãceaþi politicã, el era micuþ cât becul de la lanternã.

#133039

Vã mulþumim.

Doamna secretar de stat Maria Manolescu, poftiþi, vã rog, sã daþi rãspunsuri la interpelãrile domnului senator Adrian Pãunescu.

Vã rog, scuze pentru întârziere.

Iar domnul secretar Petre Ciotloº, dacã doreºte sã mai rãmânã, dar nuÉ, este celãlalt în salã. Puteþi sã depuneþi sau sã puteþi sã reveniþi.

Vã mulþumim ºi scuze pentruÉ

**Doamna Maria Manolescu** Ñ _secretar de stat la Ministerul Finanþelor Publice:_

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Urmare adresei Ministerului pentru relaþia cu Parlamentul privind întrebarea formulatã de domnul senator Adrian Pãunescu, Ministerul Finanþelor Publice comunicã urmãtoarele: Ministerul Finanþelor Publice împreunã cu Banca Naþionalã a României au elaborat Programul de acþiune antiblocaj, prin care s-au stabilit mãsuri concrete de reducere ºi prevenire a blocajului financiar. Acest program este în curs de analizã cu partenerii sociali, urmând a fi aprobat ºi dat publicitãþii în cel mai scurt timp. Totodatã, un prim pas concret îl constituie aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 79/2001 privind întãrirea disciplinei economico-financiare ºi alte dispoziþii cu caracter financiar, publicatã în **Monitorul Oficial al României** nr. 297/7 iunie 2001, prin care s-a impus restricþionarea salarialã la nivelul regiilor autonome, companiilor ºi societãþilor naþionale, precum ºi al altor societãþi comerciale cu capital de stat, prin corelarea acestora cu performanþele realizate, respectiv productivitatea muncii, plata obligaþiilor restante, încasarea creanþelor, eficientizarea activitãþii ºi alte mãsuri, precum ºi responsabilizarea fermã a miniºtrilor, conducãtori ai forurilor tutelare, a consiliilor de administraþie ºi conducerilor unitãþilor prevãzute mai sus, pentru realizarea indicatorilor cuprinºi în contractele de performanþã, anexate la bugetele de venituri ºi cheltuieli pe anul 2001.

De asemenea, în aplicarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 43/2001, prin ordinul ministrului finanþelor publice nr. 1195 de astãzi, 11 iunie 2001, au fost aprobate Normele metodologice privind procedura, criteriile ºi competenþele de acordare a înlesnirilor la plata creanþelor bugetare administrate de Ministerul Finanþelor Publice, prin care s-au stabilit mãsuri clare de acordare a reeºalonãrilor la plata obligaþiilor bugetare, în corelare cu plata datoriilor curente ale agenþilor economici respectivi. În acelaºi timp, prin Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanþe pe timpul vacanþei parlamentare sunt prevãzute ºi alte iniþiative legislative privind descurajarea acestui flagel al economiei româneºti, printre mãsurile respective se are în vedere ºi un tratament corespunzãtor acordat datoriilor istorice pentru societãþile comerciale considerate viabile pentru economia româneascã.

#135878

Vã mulþumim. Domnule senator, É

#135943

Doamnã secretar de stat,

Ar pãrea cã sunt încurajatoare lucrurile pe care ministerul le-a hotãrât, dar aº vrea sã le traduceþi puþin, sã le decodaþi, pentru cã termenii în care sunt comunicate aceste îmbunãtãþiri de legislaþie ar putea ascunde pericole ºi mai mari. Eu nu sunt suspicios, dar pun rãul înainte, ca sã-l putem elimina. Spuneþi-ne ce se înþelege prin aceste ultime mãsuri. Astãzi, de exemplu, ce s-a hotãrât?

Maria Manolescu

#136399

Da. Deci, prin acel ordin al ministrului finanþelor sunt stabilite criteriile de reeºalonare a unor datorii pentru agenþii economici; este vorba de datoriile restante, în corelare cu plata unor obligaþii curente. Pe aceastã cale, se urmãreºte asigurarea unui sistem de cointeresare a plãþii obligaþiilor curente de cãtre agenþii economici. În acelaºi timp, se porneºte la o analizã foarte serioasã a agenþilor economici care au capacitatea de a putea sã supravieþuiascã în mediul concurenþial, astfel încât aceste criterii vor fi strâns corelate cu capacitatea lor de activitateÉ

#137012

Penalitãþile s-au rezolvat?

Maria Manolescu

#137073

Penalitãþile urmeazã sã se rezolve prin acea ordonanþã guvernamentalã, pe timpul vacanþei parlamentare, prin care se va da un tratament datoriilor istorice. În majoritatea þãrilor existã ºi aceastã practicã, fie de îngheþare, fie de anulare a unor datorii istorice, mai ales atunci când este vorba de majorãri sau penalitãþi, dar condiþionat de realizarea unor programe acceptate de cãtre societãþile respective privind datoriile curente. La acest lucru se lucreazã în momentul de faþã la Ministerul Finanþelor Publice.

#137626

Doamnã secretar de stat,

Vã dorim succes pentru cã de felul cum veþi rezolva aceste lucruri depinde dinamismul aºteptat al economiei româneºti.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumim, doamna secretar de stat. În continuare, vã rog sã-mi daþi voie sã ofer cuvântul doamnei senator Nicolai Norica.

Poftiþi, doamna senator!

Norica Nicolai

#138035

Interpelarea mea se adreseazã Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale. Este o interpelare care ridicã o chestiune de principiu: de ce trebuie sã mai adoptãm o lege, dacã nu înþelegem s-o respectãm, dupã aceea? Ea se referã la utilizarea Fondului naþional de solidaritate, constituit în baza Ordonanþei Guvernului nr. 118/2000. În acest temei, dupã evaluarea activitãþii de asistenþã ºi protecþie a copilului desfãºuratã de o fundaþie din Cluj, este vorba de Fundaþia ”ExcelsiorÒ, Guvernul României hotãrãºte sã disponibilizeze suma de 1 miliard de lei, sumã ce este utilizatã la crearea unui complex socio-productiv pentru 30 de tineri care sunt proveniþi din casele de copii. În acest complex copiii locuiesc, învaþã ºi capãtã educaþie. Din aceastã sumã în anul 1999 ºi în 2000 s-au disponibilizat numai 485 de milioane de lei ºi s-au realizat toate lucrãrile urmãtoare proiectului, însã aceºti bani nu s-au mai putut obþine, pentru cã Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale refuzã sã disponibilizeze suma la care s-a obligat printr-o lege. De ce refuzã acest lucru? Pentru cã în acest moment s-a schimbat metodologia ºi metodologia actualã prevede o serie de condiþii absolut birocratice, care cenzureazã orice spirit de iniþiativã din partea societãþii civile. Solicitãm Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale rãspuns cu privire la situaþia acestui caz ºi care este poziþia ministerului cu privire la numeroasele proiecte pe care a început sã le finanþeze în anii anteriori ºi pe care le-a abandonat?

#139586

Mulþumim, doamna senator. În continuare, domnul senator Matei Vintilã. Poftiþi, vã rog!

Matei Vintilã

#139706

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Interpelarea pe care o voi expune acum este adresatã Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului, ºi de la aceastã interpelare vreau rãspunsul în scris, în sãptãmânile urmãtoare. Deci, un grup de locuitori din oraºul Câmpina ºi municipiul Ploieºti au fãcut urmãtoarea adresã cãtre subsemnatul.

În oraºul Câmpina ºi împrejurimi existã un mare pericol de poluare datorat existenþei în centrul oraºului a circa 16 batale de gudroane acide ºi a unui lac numit ”Lacul PeºteluiÒ, în care rafinãria deverseazã apele uzate. Gudroanele acide rezultate de la rafinarea cu acid sulfuric a unor uleiuri minerale au fost depozitate de circa 50Ð60 de ani în aceste batale, care ocupã suprafaþa de câteva hectare ºi care conþin 400 de tone. Existã marele pericol ca unul dintre diguri, dinspre râul Doftana, sã se surpe la o ploaie torenþialã prelungitã sau la un cutremur ºi atunci toatã aceastã otravã, cu pH-ul egal cu 1, va ajunge în râul Doftana ºi de aici în râul Prahova, în care se varsã la micã distanþã. Din nepãsarea noilor proprietari ai rafinãriei ºi a autoritãþilor locale, din aceste batale, fabricanþii de var fãrã autorizaþie, de pe malul râului Proviþa, colecteazã pasta lichidã ºi încarcã în cãruþe partea solidã pe care-o folosesc la arderea pietrei de var, poluând atât atmosfera localitãþilor Mãgureni, Cãlineºti ºi Filipeºtii de Pãdure, cât ºi solul, deoarece, unde se depoziteazã aceste gudroane acide nu mai creºte nimic, niciodatã. De asemenea, Agenþia de Mediu ºi Ministerul Mediului cunosc aceste fapte fiind foarte drastici pânã la privatizare, dar dupã care nu mai vãd nimic. ”Lacul PeºteluiÒ este situat la estul oraºului Câmpina, aproape de râul Doftana. În acest lac se deverseazã apele uzate de la Rafinãria Câmpina care conþin o mare cantitate de produse petroliere ce plutesc la suprafaþa lui Ð cca 12.000 m.p. Existã pericolul ca acest stãvilar sã se rupã sau la ploile torenþiale sã deverseze peste el, aºa cum s- a mai întâmplat în trecut, ºi produsul petrolier sã ajungã direct în râul Doftana.

De asemenea, este un mare pericol de incendiu, aºa cum s-a întâmplat în anul 1995, când nu a mai putut fi stins complet decât dupã o sãptãmânã ºi aerul a fost poluat pânã la Ploieºti.

#143273

Vã mulþumim. În continuare, domnul senator Gheorghe Bunduc. Poftiþi!

Gheorghe Bunduc

#143375

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea este adresatã Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, domnului ministru Ilie Sârbu, ºi are urmãtorul conþinut: Incinta îndiguitã de 20.000 de hectare dintre comunele I.C. Brãtianu, Jijila, Grindu ºi Luncaviþa, sau ”Micul BãrãganÒ, cum mai este numit acest teren din Lunca Dunãrii, este în faþa unui mare pericol Ñ fenomenul de gleizare ºi sãrãturare. Primarii din aceste comune solicitã sprijin urgent de la Ministerul Agriculturii pentru salvarea acestei suprafeþe ºi redarea ei circuitului agricol. Aºteptãm rãspunsul de la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

Vã mulþumesc.

Nicolae Paul Anton Pãcuraru

#144045

Vã mulþumim. Domnul senator Paul Pãcuraru.

#144121

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea este adresatã Secretariatului General al Guvernului, domnului ministru Petru ªerban Mihãilescu, ºi vizeazã modul de soluþionare a problemei, deja clasice în România, a Fondului Naþional de Investiþii.

Practic, a trecut peste un an de la declanºarea crizei, a falimentului fondului ºi deºi acest subiect a fost manevrat politic în fel ºi chip, practic, putem sã spunem, din foarte multe puncte de vedere cã suntem într-un moment zero, în care nici vinovaþii nu sunt gãsiþi, nici responsabilitãþile nu sunt stabilite din punct de vedere juridic, nici deponenþii nu sunt mãcar lãmuriþi ce se va întâmpla cu dânºii ºi ce soluþii se au în vedere. Sigur cã actualul partid de guvernãmânt s-a angajat în campania electoralã cã va soluþiona în termen real, în termen oportun aceastã problemã ºi nu am dori ca acest angajament sã rãmânã fãrã nici un fel de rãspuns, motiv pentru care o primã întrebare este: cum vedeþi, tehnic, soluþionarea acestei probleme?

Eu am contactat sãptãmâna trecutã ºi Ministerul Finanþelor Publice, îmi pare rãu cã doamna secretar de stat a plecat de aici, am contactat ºi Comisia Naþionalã de Valori Mobiliare, am intrat în posesia unui proiect de lege care urma sã se dezbatã în ºedinþa de Guvern de joia trecutã ºi doream clarificãri pe mai multe direcþii: în primul rând, plafonul minim al fondului de compensare, de despãgubire, deci, în proiectul de lege se vorbea de 5 milioane. Aduc aminte cã atunci când Guvernul Isãrescu a încercat sã spunã 15 milioane, toatã lumea a sãrit în aer, pentru cã a spus cã suma este inconsistentã ºi nu rezolvã în nici un fel aceastã problemã. La fel, criteriile de platã ºi modul de selecþionare a celor care vor primi acest ajutor, pentru cã în proiectul de lege se vorbeºte de un ajutor, de o indemnizaþie, nu de o rãscumpãrare propriu-zisã a titlurilor de investitor, ºi cum va putea Guvernul sã facã comisii de anchetã socialã ca sã vadã care investitor are dreptul ºi care investitor nu are dreptul, care are o situaþie familialã mai grea, care are venituri sub 500.000 de lei pe persoanã ºi aºa mai departe. Adicã mie mi se pare cã se intrã într-o complicaþie interminabilã, care va face ca pânã ºi minimum de oameni care ar putea fi mulþumiþi, sã devinã, la rândul lor, mari nemulþumiþi.

#147937

Mulþumim, domnule senator. Domnul senator Mircea Mihordea. Poftiþi!

Mircea Mihordea

#148038

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

## Doamna ministru,

Din pãcate, nu este aici doamna ministru Daniela Bartoº. Simt nevoia imperioasã sã atrag atenþia asupra faptului cã prin Ordinul ministrului nr. 910 din 2000, publicat în **Monitorul Oficial al României** nr. 65/7.11.2001, care ar fi trebuit sã reglementeze, în conformitate cu legislaþia europeanã, dozarea vitaminelor, mineralelor, paralel cu specificarea restrictivã a plantelor toxice ºi a stupefiantelor care sunt interzise, ºi a plantelor cu acþiune terapeuticã puternicã din categoria celor avizate de Agenþia Naþionalã a Medicamentului. Mai pe înþelesul dumneavoastrã, se încadreazã plantele în categoria medicamentelor. Ca o aberantã mãsurã, un alt ordin, 282/11.05.2001, abrogã pe cel din 2000, nici mãcar nu aminteºte de sintagma _plantã_ ; cu alte cuvinte, aºa cum este definitã în toate farmacopeele internaþionale.

Întreb pe doamna ministru dacã cunoaºte care sunt efectele sociale iar dacã nu, am sã-i rãspund eu: sistarea activitãþii producãtorilor ºi importatorilor români de substanþe nutritive sau suplimente nutritive, iar implicaþiile sunt cu aspect economic Ñ dispariþia încasãrilor de mili-

arde de lei la bugetul de stat. Mã refer la taxa pe valoarea adãugatã la salarii, având în vedere cã persoanele sãrace sunt cele colectoare de plante, cu aºa-numite efecte curative, ºi amintesc aspectul politic internaþional, pentru cã firmele americane producãtoare de suplimente nutritive au pregãtit ºi au înaintat un protest oficial cãtre Departamentul de Stat ºi Congresul Statelor Unite, care urmeazã sã parvinã ºi Guvernului României prin intermediul Ambasadei S.U.A.

O a doua interpelare, care este de numai 30 de secunde, vreau sã atrag atenþia doamnei ministru cã acum 2 sãptãmâni, datoritã faptului cã am avut un certificat medical de douã zile, nu mi-a parvenit rãspunsul în scris legat de investiþiile de la Spitalul orãºenesc Borºa.

Am rugat pe doamna ministru sã trimitã o comisie ºi sã stabileascã care sunt cheltuielile pe obiective, defalcat la Spitalul orãºenesc Borºa.

Vã mulþumesc.

#150157

## Vã mulþumim ºi noi, domnule senator.

În continuare, vã rog sã-mi daþi voie sã-l invit pe domnul ministru Ovidiu Muºetescu sã rãspundã domnului Adrian Pãunescu.

Poftiþi, vã rog, domnule ministru!

**Domnul Ovidiu Tiberiu Muºetescu** Ñ _ministrul Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului:_

## Domnilor senatori,

În primul rând îmi cer scuze pentru cã am întârziat puþin ºi promit ca data viitoare sã fiu mai punctual.

Am fost interpelat de doi dinstinºi senatori în legãturã cu privatizarea Societãþii ALRO ºi a Societãþii balneoclimaterice Sovata.

Aº începe cu ALRO, întrucât, într-un fel sau altul, în acest moment lucrurile s-au mai detensionat. ªtiþi probail cã la A.G.A., programatã pe 4 iunie, s-a luat hotãrârea amânãrii unei decizii finale pânã la începutul lunii septembrie, vreme în care Guvernul va avea la dispoziþie rãgazul necesar pentru a reevalua încã o datã toate alternativele pe care le are la dispoziþie.

Aº vrea sã vã spun cã, pe fond, Guvernul ºi instituþia pe care o conduc nu se gândesc decât la binele acestei societãþi ºi a faptului cã, pânã la urmã, dincolo de orice speculaþii, noþiunea de preþ la o societate ca ALRO are un caracter mai complex. Preþul la o societate ca ALRO este dincolo de preþul în cash, pe care statul ar urma sã-l primeascã în urma vânzãrii integrale ºi, repet, integrale a pachetului de acþiuni deþinut. Sigur cã s-au fãcut ºi pe aceastã temã foarte multe speculaþii, sumele variind între 80 de milioane ºi un miliard de dolari. E greu de spus acum cât s-ar putea obþine în cash, deci un preþ imediat pentru o societate ca ALRO, dar în nici un caz aceste preþuri fabuloase nu au suport în realitate ºi în practica licitaþiilor internaþionale. Dincolo de acestea, la ALRO, noþiunea de preþ este mai largã, ea cuprinde, dacã vreþi, un preþ social, un preþ economic ºi chiar un preþ politic. Oamenii ne vor judeca în legãturã cu înþelepciunea dupã care am privatizat ALRO, nu atât în legãturã cu preþul imediat, ci cu rezultatele economice care se vor obþine în societate ºi în anul 3, ºi în anul 4 ºi în anul 7 ºi în anul 10, ºi aceasta este, cred, principala preocupare a Guvernului României. Eu n-aº dori sã fac acum predicþii ºi prognoze, avem la dispoziþie aceste 3 luni ºi 10 zile, un rãgaz necesar în care, repet, Guvernul va studia toate alternativele ºi sperãm cã la capãtul acestui drum va gãsi calea cea mai înþeleaptã, cea mai corectã, cea mai transparentã ºi cea mai acceptabilã pentru un viitor mai bun al Societãþii ALRO. Sigur, majorarea de capital de multe ori a fost consideratã o metodã de privatizare. Ea nu este ca atare recunoscutã de legea românã, este în general acceptatã ideea cã uneori majorarea de capital poate deveni o metodã indirectã de privatizare. Asta atunci când ponderea capitalului social basculeazã din favoarea majoritãþii acþiunilor statului spre preponderenþa acþiunilor private. Sã nu uitãm cã ALRO are o situaþie specialã ºi, în prezent, 46% din acþiunile ALRO sunt tranzacþionate pe bursã, practic, ALRO, Antibiotice ºi încã 2Ñ3 societãþi, ASIROM-ul ºi aºa mai departe, þin în picioare, sã spunem, piaþa româneascã de capital.

#153351

ªi atunci de ce o mai...?

#153410

De ce o mai privatizãm?

#153476

Da.

#153513

## Domnule senator,

E extrem de corectã întrebarea, în primul rând pentru cã existã niºte regulamente anterioare ale vechilor guverne, ALRO ºi ALPROM au fost inserate în pachetul angajat de vechile guverne, aºa zisul PSAL-I reprezintã o condiþionalitate pentru care împrumutul deja s-a tras, deci cei 300 de milioane de dolari din PSAL-I s-au ºi consumat sau, mã rog, ei au consolidat rezerva valutarã a þãrii ºi se aflã ºi acum în depozitele Bãncii Naþionale ºi sincer sã vã spun continuã sã reprezinte o condiþionalitate chiar ºi pentru încheierea Acordului PSAL-II, din pãcate, sau din fericire, ºi dupã negocieri destul de îndelungate cu Banca Mondialã am convenit pentru cã Banca, de data asta, s-a dovedit extrem de flexibilã ºi echidistantã faþã de suveranitatea ºi faþã de capacitatea de exerciþiu ºi de a decide a Guvernului României, nu ne-au impus nici una din metodele de privatizare, deci mai concret n-a pus degetul sã spunã: alegeþi licitaþie internaþionalã, alegeþi negociere directã sau majorare de capital. Singura chestiune care reprezintã o condiþionalitate pentru tranºa 1 din PSALÑII va fi elaborarea ºi trecerea prin Guvern a unei strategii clare de privatizare a celor douã societãþi.

Deci, nici mai mult nici mai puþin, nici sã o privatizãm, nici sã o dãm la chinezi, nici la ruºi, nici la americani. Solicitarea este ca Guvernul sã ia o decizie clarã ºi transparentã în legãturã cu strategia de privatizare la cele douã societãþi ºi aceasta mi se pare o condiþionalitate cel puþin rezonabilã.

#155077

Vã rog sã-mi permiteþi!

#155134

Poftiþi, domnule senator!

#155193

## Domnule Muºetescu,

V-am aºteptat mult ºi aici, la Senat. ªtiþi câtã speranþã îmi pusesem în dumneavoastrã, am spus ºi în public asta. În acest moment sunt foarte decepþionat de felul în care merg lucrurile ºi mai ales sunt decepþionat de logica din spatele acestor nenorocite privatizãri pe care le faceþi ºi nu le faceþi în folosul României.

Eu nu înþeleg cum poate sã se exprime un demnitar român în felul în care aþi fãcut-o dumneavoastrã, apropo de nevoia de privatizare a unor agenþi economici care aduc folos direct ºi nu mai trebuie sã le facem injecþie de toate felurile ca sã producã eficient pentru aceastã þarã. Chiar am uitat de la ce am pornit ºi chiar am uitat care este legea sfântã a oricãrei privatizãri? Ea trebuie sã aducã beneficiul economic, sã aducã locuri de muncã ºi spor de securitate socialã. Care este raþiunea pentru care o mare întreprindere din România, producãtoare de bani ºi care dã ºi bãncilor bani în anumite momente ale existenþei ei ºi în momente de crizã, este vândutã nerentabil altora? De fapt, în mod cinic, în acest fel noi livrãm avuþie naþionalã unor interese strãine. Eu n-am nimic împotriva strãinilor, absolut nimic, dar atunci când colegi de guvernare, oameni în care noi credem, vin cu o ecuaþie a privatizãrii care nu se deosebeºte cu nimic de felul în care, de exemplu, s-a privatizat ROMTELECOM-ul, atunci sunt obligat sã resping, fãrã nici un fel de ezitare, acest mod de a pune problema.

Nu vã putem urma, domnule Muºetescu, ºi nu putem urma pe nimeni care gândeºte aºa. Rãspunderea noastrã nu e numai pentru aceastã zi, nu e numai pentru aceastã sãptãmânã, rãspunderea noastrã este istoricã, avuþia naþionalã a României este în pericol conform logicii pe care aþi dezvoltat-o. Îmi pare rãu, nu pot accepta o asemenea logicã. Dacã ar fi vorba de o întreprindere care nu merge, ºi acolo încã ar trebui studii, cercetãri, pentru a vedea de ce nu merge. ªi asta, pentru cã faptul cã în România, de ani ºi ani de zile, bãncile determinã un anumit galop eºuat al întreprinderilor. Nu trebuie sã ne scape din analizã cã dacã, în permanenþã, li se impune întreprinderilor sã capituleze, ele vor capitula. Nu e întâmplãtor cã o întreagã economie naþionalã se prãbuºeºte, s-a prãbuºit în aceºti ani ºi se prãbuºeºte sub ochii noºtri. Dar, hai, sã zicem cã în zona respectivã, unde existã asemenea efecte, cãrora nu le cãutãm cauzele, mai merge, ni se mai pot lua ochii cu o asemenea raþiune de a privatiza. Privatizãm pentru cã vrem sã eficientizãm. Dar aici ce vrem sã facem? De aceea eu cred cã soluþia pe care premierul a anunþat-o, în treacãt, este ºi cea mai bunã: ALRO deocamdatã sã rãmânã a statului român. Sã privatizãm ceea ce trebuie eficientizat, nu sã dãruim altora, fãrã drept, avuþie naþionalã. Avuþia aceasta nu e a dumneavoastrã, domnule Muºetescu, nu e a mea, nu e a domnului Nãstase, nu e a nimãnui de aici ºi nu avem dreptul sã negociem aceastã avuþie la preþuri pe care, de asemenea, nu vreau sã le discut acum, aici, cu parteneri strãini. Nu putem noi face asta! Nu ne-a dat nimeni acest drept, proprietarul nu ne-a delegat sã negociem. ªi eu, ca parlamentar român, considerându-mã un mandatat al acestui popor, vã spun cã nu aveþi acest drept ºi vã rog sã vã gândiþi profund, sã vã gândiþi serios, sã vã gândiþi responsabil la ceea ce se întâmplã cu cei care au fãcut privatizãrile pe care le-au fãcut ºi care acum sunt în faþa judecãþii penale. Vã rog mult sã meditaþi, pentru cã nu e glumã, aºa ceva nu se poate îngãdui.

#158722

Da, vã mulþumim. Poftiþi, domnule ministru!

#158799

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule senator,

Eu, într-un fel, sunt extrem de dezamãgit pentru cã acum, dupã ce dumneavoastrã aþi luat cuvântul, îmi dau seama cã gândim absolut în aceiaºi termeni dar, probabil, eu nu sunt suficient de limpede în ceea ce gândesc ºi nu pot exprima întreaga grijã ºi toate raþionamentele ºi argumentele pentru care noi ne gândisem cã pentru ALRO ar fi potrivitã aceastã metodã ºi nu alta. Sigur, pe fond, dumneavoastrã aveþi dreptate. Nimeni nu ne obligã sã vindem ALRO. Trecându-se dincolo de simboluri, trebuie sã ne gândim cã ea este totuºi într-o situaþie specialã, 46% din aceastã fabricã este privatizatã. O micã diferenþã creeazã un avantaj care nu este, într-adevãr, de neglijat ºi anume dã statului majoritatea în societate ºi dreptul de decizie. Pe fond, însã, privind sau încercând sã scrutãm anii care vin, lucrurile nu stau chiar aºa cum încearcã unii, nu dumneavoastrã, ci unii, sã prezinte lucrurile. Pentru a rezista în acest top al producãtorilor mondiali, sã spunem, în lumea bunã ºi selectã a aluminiului internaþional, mai devreme sau mai târziu, ALRO va avea nevoie de investiþii ºi nu investiþii oarecare. Media lor, am estimat-o noi la circa 35 chiar 40 de milioane de dolari pe an. În aceastã globalizare a pieþelor, ºi nu numai de aluminiu, ci ºi de oþel ºi alte principale materii prime, ALRO nu va mai putea rezista singur. Acesta este adevãrul.

Iar ceea ce el aduce statului acum, aduce cu puþin mai mult decât încaseazã privaþii, pentru cã la împãrþirea dividendelor aceste procente se respectã, apoi, al treilea element, ºi nu aº vrea sã intru în foarte multe detalii tehnice, este faptul cã ALRO a obþinut anul acesta un profit absolut fabulos, l-aº putea numi, datoritã unei conjuncturi favorabile pe piaþa aluminiului, care a fost într-o uºoarã creºtere, ºi a faptului cã prin hotãrârile anterioare ale Guvernului român ea, totuºi, a beneficiat de un preþ al curentului electric pe care, hai sã spunem, unii l-au numit bonificat, unii l-au numit subvenþionat, în orice caz, mai mic decât l-ar fi plãtit alþi producãtori sau alte companii comerciale din România. De aceastã ecuaþie, matrice, între preþul curentului electric furnizat, sau de care beneficiazã, ºi preþul mondial pe piaþa aluminiului, depind foarte multe ºi se poate întâmpla orice. O conjuncturã nefavorabilã în anul 2002 ºi un preþ, sã spunem, majorat cu prudenþã, dar oricum mai mare, al curentului, va conduce cu siguranþã, matematic, aritmetic la o reducere spectaculoasã a profiturilor.

#161366

Este teoria drobului de sare care poate cãdea de pe sobã.

vã prezint personal un material economic cu caracter confidenþial mai amplu, judecat pe toate cele trei sau patru alternative posibile pentru ALRO ºi sã rãmânã sã judecãm împreunã, senatori, deputaþi, împreunã cu Guvernul României, ce este mai bun pentru aceastã societate.

Eu vã spun, personal resimt aceastã presiune a opiniei publice, a parlamentarilor, ea este determinatã efectiv de interesul pe care aceastã societate îl creeazã ºi sigur cã toatã lumea gândeºte cu bunã-credinþã ºi vrea binele acestei societãþi. Cred cã va trebui sã judecãm împreunã care este acest bine.

Acum cred cã ajung la o problemã mai sensibilã, cu balneoclimaterica Sovata.

Stimaþi colegi,

Decizia n-a fost uºoarã, privatizarea a fost demaratã..., n-aº intra în foarte multe amãnunte tehnice, privatizarea a fost demaratã la sfârºitul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie a anului 2000, ea s-a împotmolit într-una din filialele locale, mai apoi devenitã, în luna decembrie, sucursalã, au fost 3 sau 4 procese în instanþã care, practic, au blocat licitaþia ºi procedura de privatizare. În mod miraculos, pentru cã altã datã dureazã mai mult, dupã aproape 5 luni de zile, în justiþie oarecum lucrurile s-au limpezit ºi cei ofertanþi fie cã au fost satisfãcuþi sau nesatisfãcuþi de deciziile instanþei, s-au aflat, din nou, în faþa posibilitãþii de a licita în mod egal ºi transparent. Cunoscând interesul pentru aceastã privatizare ºi faptul cã pe plan local întotdeauna existã posibilitatea de a se exercita unele presiuni, mai mult sau mai puþin subtile, trebuie sã recunosc cã eu, personal, am luat o decizie riscantã ºi am preluat dosarul de privatizare în autoritatea centralã, urmând ca procedura sã o desfãºurãm la centru ºi înþelegând prin aceasta cã unele elemente care þin de specificul ºi de presiunea localã, cel puþin la autoritatea centralã, nu se pot exercita. ªi din aceea ce mi-au spus membrii comisiei ºi colegii mei, acest lucru s-a ºi întâmplat.

Dincolo de aceasta, eu n-aº vrea sã credeþi cã pledez pro domo dar este, dintr-un anumit punct de vedere, contractul care are cele mai multe clauze asiguratorii. E adevãrat cã poate, în crizã de timp, inclusiv cumpãrãtorul selecþionat a acceptat pe ultima sutã de metri clauze care altã datã nici în visele fostului F.P.S. sau chiar în... autoritãþi, n-ar fi fost acceptabile.

#164422

#164454

## Domnule senator,

Acesta este motivul pentru care încercãm sã nu gândim ºi sã nu facem aceste privatizãri doar în termeni imediaþi, de judecãþi imediate. Eu v-aº invita, sau aº aprecia dacã dumneavoastrã aþi avea îngãduinþa necesarã, sã

Aia e aranjatã, domnule ministru, se vede mizeria, e aranjatã, ãla e un ziar ordinar care a fãcut foarte mult rãu.

#164852

E foarte posibil.

#164911

Ãla e ziarul care fãcea tot ce dorea Dorin Marian, ca ºi un segment politic pervers.

#165029

Nu cred cã se referã neapãrat la calitatea procesului ci, totuºi, la faptul cã am reuºit, dupã aproape 6 luni, deºi portofoliul turismului este acum la locul lui, la Ministerul Turismului, totuºi, sã finalizãm.

Mircea Mihordea

#165282

Cu cât s-a vândut?

#165334

Deci, domnule senator, angajamentul total al tranzacþiei este de 6.900.000 de dolari. Investiþiile sunt angajate pe doi ani ºi jumãtate, din care 75% din ele se fac în primul an, sub clauzã de rezoluþie. Existã obligaþia ºi interdicþia cumpãrãtorului de a nu înstrãina anumite obiective de acolo. E vorba de complexul de tratament Sovata ºi Lacul Roºu.

#165729

Domnule preºedinte,

Înainte de asta vreau sã vorbim despre proces. Permiteþi-mi sã vã pun douã întrebãri.

#165869

Vã rog!

#165919

## Domnule ministru,

Cum aþi trecut la procesul de privatizare din moment ce toate cele pe care le aveau în proprietate autoritãþile dumneavoastrã de la judeþ erau sub imperativul unui proces în justiþie?

#166158

Deci, noi am finalizat procesul..., procedura de privatizare, în momentul când procesele care blocau aceastã licitaþie au fost, într-un fel sau altul, soluþionate.

#166364

Nu, ãsta n-a fost soluþionat. Ãsta are termen în iulie ºi dumneavoastrã aþi trecut...

#166483

Nu.

#166529

Ba da, domnule, asta e realitatea!

#166597

ªtiu, vã referiþi la un proces conex acestei proceduri, un proces prin care unul din beneficiarii contractelor de asociere în participaþiune sau leasing imobiliar, nu ºtiu sã vã spun cu siguranþã, solicitã cumpãrarea unui activ. Deci, dacã instanþa se va pronunþa, în luna iulie, în acest sens, aºa cum doreºte reclamantul, eu nu sunt un jurist, aceeaºi sentinþã se întinde ºi asupra noului proprietar. Deci, aºa cum pe mine m-ar fi obligat sã-i vând în temeiul procesului ºi hotãrârii de instanþã un anumit hotel de acolo, cred cã este vorba despre **Ursus** sau...

#167206

## Domnule,

Nu puteaþi privatiza ceea ce se aflã într-un proces care nu s-a încheiat. Mai e un aspect, absolut elementar. Iatã ce scrie presa: ”Sfidând hotãrârea judecãtoreascã ºi Ñ hotãrârea Guvernului, de aceastã datã, APAPS Bucureºti reia procesul de negociere directã a vânzãrii pachetului majoritar de acþiuni la S.C. Balneoclimatericã S.A. Ò Sovata .

Prin faxurile expediate la data de 16.05, cu nici 24 de ore înainte de ºedinþa de negociere, din data de 17.05... Pe de altã parte, aceastã suspectã, aceastã vinovatã grabã conform cãreia aþi dat cui aþi vrut aceastã Balneoclimatericã Sovata. Altfel cum se explicã faptul cã în 16 mai aþi expediat faxurile ºi în 17 mai s-a petrecut negocierea?

#167943

Domnule senator,...

Din salã

#168005

Cât s-a oferit?

#168040

Ãsta este un alt aspect, o sã-l discutãm ºi pe ãsta, în cadrul cãreia o firmã a fost eliminatã pentru cã nu avea un statut care existase la dosar în decembrie, când s-a mai discutat o datã.

#168263

Deci, domnule senator, eu vã pot spune douã lucruri: unul plãcut, unul neplãcut. Cel plãcut este cã invit Senatul sã formeze o comisie de anchetã ºi sã analizeze aceastã privatizare...

#168490

Excelent!

#168533

...care, dupã pãrerea noastrã, a fost absolut corectã ºi în conformitate cu legislaþia ºi procedurile asumate; lucrul neplãcut este cã, vã spun clar, a câºtigat cel mai bun. Îmi pare rãu cã trebuie sã vã spun asta, dar a câºtigat cel mai bun.

#168818

Pentru cã i-aþi impiedicat pe ceilalþi sã participe la concurs.

#168915

Nu, ceilalþi n-au fost în stare sã dovedeascã nici ca obiect de activitate, nici cã sunt în stare sã vinã cu o scrisoare de garanþie bancarã ºi, totuºi, staþiunea Sovata este o staþiune emblematicã, fanion al turismului românesc ºi cine nu poate sã vinã cu o scrisoare de garanþie într-o licitaþie..., ºi nici mãcar mare, de al turismului românesc, de 4 miliarde...

#169323

Cât are, domnule ministru, partea românã, cetãþeanul român? 0,24! E criminal ce se întâmplã!

#169448

Nu, n-are nici o semnificaþie.

#169521

Cum n-are nici o semnificaþie? Dumneavoastrã vorbiþi în numele Guvernului de la Budapesta sau în numele Guvernului de la Bucureºti?

#169686

Vã dau dreptate dumneavoastrã.

#169759

Vã rog! Nu vã jucaþi!

#169814

Partea românã n-are nici o semnificaþie în aceastã...

#169910

Partea românã compusã din 2 cetãþeni români de naþionalitate maghiarã, cãrora eu nu am ce sã le reproºez, sunt egalii mei, sunt fraþii mei, dar 0,24 partea românã ºi restul acel organism de creare de bani pentru agenþiile de informaþii de la Budapesta?!

Eugen Marius Constantinescu

#170197

## Domnule senator,

Aveþi perfectã dreptate! Deci, cele douã persoane fizice nu au nici o semnificaþie în ansamblul acestei tranzacþii. Cele 4 firme maghiare au compus o societate care are ca obiect de activitate aºa-zisul vehicul. Este o practicã în achiziþiile internaþionale, au format un vehicul, prin care s-a cumpãrat aceastã staþiune balneoclimatericã, acest obiectiv. Cele 4 firme au însã rapoarte de bonitate foarte bunã...

#170673

Sunt firme de informaþii care ºtiu cum sã lucreze cu asemenea lucruri. Dar ce, suntem visãtori?!

#170815

Deci, puteþi vedea rapoartele de bonitate, eu nu am firmã de informaþii care sã-mi confirme cã acestea sunt firme de informaþii...

#170988

Serviciile de informaþii române trebuie sã informeze ºi trebuie sã apere interesul naþional.

#171114

Deci, din informaþiile mele acestea sunt firme de turism...

#171216

Chiar dacã ar fi doar atât, este inacceptabil sã dãm o staþiune balneoclimatericã de nivel european unei capitale strãine când capitala României are nevoie ea însãºi ºi are puterea ea însãºi sã se amestece în aceste afaceri ºi sã le facã sã producã în beneficiul României. Nu se poate, domnule ministru! V-a ales ºi ne-a ales un anumit popor, trebuie sã-i fim întâi lui credincioºi.

Iatã, s-a procedat la deschiderea plicurilor ºi retragerea comisiei cu plicuri, deja deschise, lucru care a înlãturat caracterul public al licitaþiei ºi care, în mod legal, atrage nulitatea acesteia Ñ zice presa.

Având în vedere toate acestea, domnule preºedinte, ºi þinând seama ºi de ceea ce aþi spus cu privire la nevoia unei comisii, eu cer autoritãþilor competente, inclusiv comisiei pe care Senatul propun ºi eu sã o formeze, dar ºi altor autoritãþi competente, sã verifice felul cum s-a fãcut aceastã privatizare ºi sã se treacã la apãrarea interesului naþional, aºa cum am promis în perioada de dinainte de alegeri.

Nu este o chestiune pe care dacã vrem o facem, dacã nu, nu o facem. Aceasta e obligaþia noastrã fundamentalã!

#172369

Domnule preºedinte,

Dacã-mi permiteþi, în încheiere, un singur lucru.

#172482

Da, poftiþi!

#172528

## **Domnul Ovidiu Tiberiu Muºetescu:**

ªtiþi cã la începutul anului, printr-o mãsurã foarte bunã, Guvernul a aºezat portofoliul turismului la locul lui, au rãmas pe rol câteva..., 8 societãþi care aveau, într-un fel sau altul, situaþii încurcate, procese sau proceduri de privatizare declanºate. Pe rolul Autoritãþii pentru Privatizare mai figureazã o singurã societate de turism, **Oltul** Ñ Sf. Gheorghe, ºi aceasta are unele probleme, a fost demaratã o procedurã de privatizare, s-a oprit. Deci, sã ºtiþi cã majoritatea acestor proceduri se complicã cu procese ºi contestãri. Niciodatã probabil cã nu va fi o privatizare perfectã. Pânã la urmã am înþeles cã nicãieri în lume lucrurile astea nu merg aºa de lin, pentru cã vin 7 ºi pânã la urmã unul singur este declarat câºtigãtor.

Punctual, însã, pentru Sovata, dincolo de aspectele ridicate de domnul senator ºi care, probabil..., din care unele subzistã ºi în strãfundul sufletului meu, eu totuºi sunt ministrul privatizãrii în România ºi trebuie sã acþionez conform legii. Deci, trebuie sã-i tratez în mod egal pe licitatori, sã mã conving cã ei au bonitate, cã trateazã în mod serios acest proces ºi cã prin încheierea contractului aduc mai bine societãþii, nu mai rãu. Din acest punct de vedere, am convingerea cã am fãcut un lucru bun. Dacã, probabil, peste 2Ð3 sau 5 ani, aceste societãþi Ñ cei 4 mari proprietari sau acþionari Ñ ar urma sã câºtige bani, înseamnã cã la Sovata vin, de fapt, mii de turiºti pe an, cã pensionarii, oameni nevoiaºi Ñ pentru cã este o staþiune pentru clasele medie ºi submedie Ñ care îºi trateazã reumatismele ºi alte boli acolo, deci dintr-o staþiune în agonie va fi o staþiune vie, în care se vor trata, în mod egalÉ

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu** _(din salã):_

În ce limbã?

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

Nu e agonie, domnule ministru!

#174401

Eu v-aº invita sã luaþi totuºi indicatorii tehnico-economici din ultimii aniÉ

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

Eu am fost acolo. Nu este nici o agonie, este deplinã sãnãtate moralã.

#174637

Pãi, nu, domnule senator. Hotelurile sunt la locurile lor, lacul este la locul lui, dar haideþi sã vedem care sunt rezultatele economice ale exploatãrii acestei societãþi în ultimii 5 ani. Ele au scãzut dramatic. Era necesarã o investiþie, o injecþie de capital. Racordarea acestei staþiuni balneoclimaterice la un circuit de turism internaþional, indiferent de naþionalitatea turiºtilor care vin acolo. Pot fi brazilieni, din Papua-Noua Guinee, dacã dã banul sã-ºi trateze reumatismul înseamnã cã am fãcut o treabã ºi, pe lângã ei, se poateÉ

Vreau sã vã spun cã am fãcut, inclusiv un angajament atipic pentru contractele de privatizare, nu e prea spectaculos, dar dupã un an ºi jumãtate vor mai fi create încã 200Ð250 locuri de muncã. Le-am pus în contract. Altfel sunt lucruri destul de respinse de un investitor. Spune: ”DomnÕe, mã strângi, ce faci tu aici? Protecþie socialã cu mine, care sunt privat?Ò Dar totuºi s-au acceptat aceste lucruri, pentru cã, efectiv, vrea sã dezvolte aceastã staþiune.

Sigur, eu vã invit încã o datã sã controlaþi din punct de vedere legal aceste lucruri ºi, de asemenea, domnule senator, moral, probabil cã o anumitã responsabilitate se va rãsfrânge, vreau nu vreau, asupra mea.

#175895

Da. Poftiþi, domnule senator! Domnul senator Bichineþ.

#175983

## Domnule ministru,

Aþi ascultat nedumeririle unui senator deosebit de valoros din partidul dumneavoastrã. Veþi asculta ºi pãrerea unui senator de la Partidul România Mare. Mã numesc Corneliu Bichineþ ºi sunt un om politicos.

Vreau sã vã spun, domnule ministru, cã nu plecaþi azi chiar aºa de aici, mai ales sã fiþi convins cã veþi mai fi chemat aici. Cum puneþi problema este absolut derutant. Eu sunt speriat un pic dacã nu cumva dumneavoastrã faceþi parte din P.N.Þ.C.D. sau din alt partid. În nici un caz nu cred cã puteþi face parte din P.D.S.R.

#176572

La f.f.

#176622

Îmi daþi voie? Domnule ministru,É

#176691

Da.

#176737

Cu lucrurile care constituie patrimoniul României dumneavoastrã nu vã puteþi juca ºi v-aº ruga sã aveþi insomnii chiar din aceastã searã. Vã rog sã încercaþi sã faceþi, împreunã cu colegii dumneavoastrã, altfel de privatizãri, cu ceea ce a mai rãmas din aceastã nenorocitã þarã. Dumneavoastrã sunteþi un om din generaþia mea, un om inteligent ºi cred cã ºi moral. Nu ne speriaþi pe noi cei care mai sperãm cã se va întâmpla ºi ceva bun în România.

Vã mulþumesc.

#177235

## Domnule senator,

Aveþi dreptate! Sã ºtiþi cã insomnii am din ziua în care am fost numit, întrucât înþeleg ce responsabilitate mi-am asumat. Înþeleg cã multe lucruri vor fi controversate sau vor crea nedumeriri ºi voi fi gata oricând sã rãspund cu bunãvoinþã la ele. Acceptaþi însã cã în aceastã activitate de privatizare niciodatã nu poþi sã le faci sau sã fii tuturor pe plac.

Eu vã spun sincer cã nu putem introduce în caietul de sarcini restricþii referitoare, sã spunem, la naþionalitatea sau etnia unuia sau altuia dintre cumpãrãtori.

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

## Domnule ministru,

Dar procesul era în curs sau nu era în curs? Eu am dovezi cã procesul era în curs ºi dumneavoastrã aþi trecut peste asta ºi aþi fãcut o privatizare în ciuda împrejurãrii importante, decisive, legale, cã procesul Ñ cel puþin asupra Hotelului FÃGET Ñ era în curs. Cine v-a dat dreptul sã anulaþi un proces în curs?!

#178204

## **Domnul Ovidiu Tiberiu Muºetescu:**

Dar nu l-am anulat, domnule senator!

## **Domnul Adrian Pãunescu**

#178325

**:**

Dar ce aþi fãcut?

#178352

Procesul asupra Hotelului FÃGET l-a preluat ºi noul proprietar. Dacã instanþa va considera cã actualul chiriaº are îndreptãþirea sã i se vândã hotelul, nu îl mai vinde A.P.A.P.S.-ul, ci noul proprietar. Este foarte simplu.

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

De ce daþi dumneavoastrã dreptul sã-l vândã unuia care nici mãcar nu era în discuþie la ora la care procesul a început? Uitaþi-vã, domnule ministru...

#178814

Nu vã supãraþi, domnule senator!

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

Dumneavoastrã spuneþi cã aþi fãcut privatizare. Principalul acþionar al Salinei INVEST este Corvinul Nemzethozi cu 34% fond de investiþii financiare al cãrui acþionar majoritar este statul ungar. Este exact situaþia de la ROMTELECOM. Statul. Statul ungar! Doriþi sã împroprietãriþi statul ungar cu averi ale poporului român?! Faceþi-o, dar sã ºtiþi, vã costã! Este inadmisibil!

#179313

## Domnule senator,

## Permiteþi-mi!

Credeam cã vom avea un final în care dumneavoastrã veþi accepta sã verificaþi, cu mijloacele care stau Senatului la dispoziþie, legalitatea acestei privatizãri. Dacã este sã introducem parametrul procese, pãi noi n-am mai fi privatizat nici o societate în România. Toate sunt angajate în procese patrimoniale, financiare, toate au litigii pe rol. Nu existã o societate care, la data privatizãrii, sã nu aibã nici un proces pe rol. E datã în judecatã de foºti angajaþi, cã nu ºtiu ce au fãcutÉ ## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

Asta este justiþia în democraþie, domnule ministru!

#179985

Deci nu existã. Nu s-ar mai privatiza nimic. La data privatizãrii, cumpãrãtorul Ñ indiferent cã este român sau de altã naþionalitate Ñ îºi asumã preluarea societãþii cu toate obligaþiile pe care le are, cu toate debitele ºi cu toate creanþele, cu toate procesele în justiþie. Ele au fost trecute în caietul de sarcini, inclusiv acest proces, ºi el ºi-a asumat sã cumpereÉ

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

Legea le dã dreptul?

#180466

Da. Absolut!

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

Eu mã îndoiesc.

#180583

## **Domnul Ovidiu Tiberiu Muºetescu:**

## Domnule,

Schimbaþi-o dacã nu e bunã!

## **Domnul Adrian Pãunescu**

#180708

**:**

Nu poate fi legal, domnule ministru, ceva ce porneºte de la o premisã ilegalã. Din moment ce lucrurile nu sunt clarificate în justiþie, nu poate A.P.A.P.S.-ul sã le treacã în caietul de sarcini.

#180912

## Domnule senator,

Uitaþi, ce sã vã spun? Ce avem pe rol? Avem PROMEX-ul, ROMVAG-ul. Vã dau un exemplu de la ROMVAG ºi poate vã va sensibiliza pozitiv. Acolo, datoritã întârzierii ºi a unei birocraþii care se mai manifestã încã în instituþie ºi a întârzierii unor acte pe care trebuia sã mi le înainteze autoritatea localã, primarul de la Caracal, m-am pomenit cã trebuie sã vând fabrica cu grãdiniþã, cãmin, staþia termicã a oraºului, nodul termic. Deºi dãdusem, pe la sfârºitul lui februarie, sarcinã unor colegi din instituþie, dar ºi autoritãþii locale sã externalizeze aceste obiective, nu au fãcut-o. Am fost nevoit, la limita legii, la începutul licitaþiei sã-i pun pe fiecare dintre participanþi sã scrie cã îºi asumã participarea la licitaþie, cunoscând cã Ñ în perioada suspensivã dintre încheierea contractului ºi efectuarea plãþii Ñ eu voi externaliza, printr-o hotãrâre A.G.A., aceste obiective. Cã eu vând acolo o fabricã de vagoane, nu centrale termice, nu grãdiniþe de copii.

Prin asta vreau sã vã spun cã începem sã ne profesionalizãm pe anumite lucruri, sã nu mai creãm cazul Beraru, care îi dã afarã pe amãrâþii de muncitori din cãmine. La PROMEX le-am dat drumul sã vândã urgent cãminele actualilor chiriaºi. Iar micile probleme care mai apar, încercãm sã le rezolvãm din mers.

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

Nu sunt mici.

#182315

Sau sunt mari.

Matei Vintilã

#182372

Sunt vicepreºedintele Comisiei pentru privatizare. Voiam, la subiectul cu privatizarea staþiunii Sovata, sã aduc la cunoºtinþã plenului urmãtorul fapt: Comisia pentru privatizare Ñ în urma articolelor apãrute în presã Ñ s-a autosesizat. De miercurea trecutã am fãcut adresã cãtre A.P.A.P.S. ºi aºteptãm sã ne vinã dosarul respectiv ºi, în plus, eu cer sã facem adresã Serviciului Român de Informaþii sã ne spunã dacã câºtigãtorul respectiv nu este amestecat cu servicii secrete strãine.

La momentul când vom încheia ancheta, vom veni sã o dezbatem în plen.

Vã mulþumesc.

#182976

Vã mulþumim, domnule senator Matei. Poftiþi! Mai sunt probleme?

#183073

## **Domnul Ovidiu Tiberiu Muºetescu:**

Eu vã stau la dispoziþie.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

#183183

**:**

În mod normal, ar trebui sã se blocheze acest proces pânã când se terminã toatã suspiciunea, anchetele ºi procesele în aceastã cauzã.

#183326

Rãmâne propunerea de a se constitui ºi o comisie de anchetã a Senatului, aºa cum a propusÉ Vã mulþumim frumos.

Poftiþi, vã rog!

În continuare, permiteþi-mi sã-l invit pe domnul secretar de stat, Dumitru Pâslaru, pentru a rãspunde domnului senator Eugen Marius Constantinescu.

Poftiþi, domnule secretar de stat!

**Domnul Dumitru Pâslaru** Ñ _secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul în Ministerul Culturii ºi Cultelor:_

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sunt secretarul de stat Dumitru Pâslaru. Am onoarea sã rãspund interpelãrii domnului senator Eugen Marius Constantinescu în legãturã cu problema solicitãrii de clasare la categoria ”FondÒ ºi emiterea unui certificat de export definitiv pentru automobilul **Adler Triumph Junior** , an de fabricaþie 1938, aparþinând cetãþeanului Dumitru Stan din Râmnicu-Sãrat.

În legãturã cu interpelarea domnului senator Eugen Marius Constantinescu, facem urmãtoarele precizãri:

Biroul Comisiei naþionale a muzeelor ºi colecþiilor, în ºedinþa din data de 20.04.2001, a hotãrât clasarea autoturismului marca **Adler Triumph Junior** , an de fabricaþie 1938, seria motor 25871, aparþinând domnului Dumitru Stan, din localitatea Râmnicu-Sãrat, în categoria ”FondÒ. Dupã apariþia ordinului Ministerului Culturii ºi Cultelor, de clasare, urmeazã ca Direcþia judeþeanã pentru culturã, culte ºi patrimoniu cultural Buzãu sã decidã asupra oportunitãþii eliberãrii certificatului de export definitiv, în condiþiile Legii nr. 182/25.10.2000 privind protejarea patrimoniului cultural naþional mobil.

Ministerul Culturii ºi Cultelor, prin serviciile publice descentralizate, direcþiile judeþene pentru culturã, culte ºi patrimoniu cultural naþional, respectiv municipiul Bucureºti, efectueazã servicii de expertizare în vederea emiterii de certificate de export definitiv pentru bunurile culturale mobile.

Din referatul întocmit de specialistul pe domeniu, reiese cã autoturismul la care se face referire a suportat intervenþii de reparare, nu de restaurare, efectuate de persoane nespecializate, intervenþii care au fãcut sã scadã gradul de autenticitate ºi, ca atare, cota de piaþã a autoturismului.

Eugen Marius Constantinescu

#185506

Domnule senator Constantinescu, Sunteþi mulþumit? Poftiþi, vã rog!

#185606

Domnule secretar de stat,

Cazul îl cunoaºteþi, însã pacientul nu. Din câte deduc, existã mai multe lucruri încurcate în acest caz. Întrebarea pe care am adresat-o mai avea o parte.

Voiam sã ºtiu câte autoturisme **Adler Junior** din 1938 existã în România?

A treia parte a întrebãrii: de ce nu poate fi achiziþionat acest autoturism în þarã ºi de ce sã dãm posibilitatea cuiva sã scoatã o asemenea piesã peste hotare ca sã o vândã acolo? Pentru cã, efectiv, nu face altceva cu piesa respectivã. Vrea sã o scoatã ca sã o vândã.

Altã problemã care mã nedumereºte. ªtiu cã nu vã ocupaþi de patrimoniul cultural naþional. ªtiu cã altcineva se ocupã în minister de acest domeniu ºi înþeleg cã este un fel de a pasa responsabilitatea. V-au gãsit pe dumneavoastrã ºi ºtiu pentru care motiv v-au trimis ca sã daþi acest rãspuns, care, trebuie sã spun, nu este satisfãcãtor în ceea ce mã priveºte, deoarece încalcã inclusiv prevederile legii. Dacã din aceastã categorie existã un singur bun în þarã, el nu poate fi clasat la ”FondÒ pe criterii aºa de subþirele, cum aþi fãcut-o.

A doua observaþie, la fel, din acelaºi palier. Întrebarea conþinea ºi aceastã parte. Nu ºtiu dacã existã aceastã posibilitate ca la nivelul ministerului sã se facã clasificarea unor obiecte de patrimoniu ºi în ce temei s-a fãcut aceastã deplasare, de fapt, de la ”TezaurÒ la ”fondÒ a obiectului respectiv?

Ca atare, eu v-aº ruga sã preluaþi problema aceasta ºi sã o aprofundaþi, sã daþi o rezolvare acestei probleme în interesul patrimoniului cultural naþional românesc.

Vã mulþumesc.

De altfel, Direcþia judeþeanã pentru culturã, culte ºi patrimoniu cultural naþional nici nu dispune la ora actualã de specialiºti, ºtiþi bine acest lucru, care sã hotãrascã în problema respectivã.

Cu obligaþia de a respecta nivelul acestui dialog, acolo sunt alte persoane care intervin ºi pot avea o anumitã influenþã.

Vã mulþumesc.

#187551

Vã mulþumesc, domnule senator. Poftiþi, vã rog, domnule secretar de stat!

Dumitru Pâslaru

#187658

## Domnule senator,

Vreau sã vã spun cã sunt în mãsurã sã rãspund ºi cunosc foarte bine ºi pacientul, ºi medicul. ªtiþi foarte bine cã încã de pe vremea când eram deputat, acest cetãþean, un om sãrman, de altfel, s-a prezentat ºi m-a rugat sã-l ajut pentru a obþine clasarea acestui autoturism.

Îmi amintesc cã acum vreo 2 ani, prin 1998 sau chiar 1999, am mers împreunã la secretarul general al Ministerului Culturii, pe atunci doamna Delia Mucicã. Dânsa ne-a spus cã normele de clasare pentru lege nefiind elaborate, nu se poate elibera certificatul pentru ”FondÒ. Imediat dupã 1 ianuarie, acelaºi cetãþean s-a prezentat la mine ºi l-am trimis la Direcþia muzee, colecþii, arte vizuale, la doamna director Paula Popoiu, care a preluat cazul acesta ºi, cu ocazia constituirii primei ºedinþe a comisiei, a obþinut certificat de clasare. Dupã aceea, direcþia judeþeanã trebuia sã se pronunþe, într-un timp oportun, privind eliberarea certificatului pentru export sau pentru pãstrarea sa în þarã, dar cu acest certificat. Nu ºtiu dacã autoturismul a luat calea strãinãtãþii sau a rãmas în þarã. Nu mai ºtiu nimic ce s-a întâmplat cu acel cetãþean.

ªtiu însã cã a oferit spre vânzare automobilul muzeului tehnic, dar conducerea muzeului l-a solicitat cu titlu de donaþie, nedispunând de fonduri, de suma respectivã.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu** _(din salã):_

Nu este acceptabil rãspunsul.

Dumitru Pâslaru

#189096

Totuºi, trebuie sã acceptaþi cã un autoturism **Adler** din 1938 nu este staþiunea Sovata, cu certificatul de expertizã pe care vi l-am prezentat.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu** _(din salã):_

Este o parte din România.

Dumitru Pâslaru

#189361

Este o parte din România, reparat ºi ruginit. Vã mulþumesc.

#189454

## Mulþumim, domnule secretar de stat.

În continuare, domnul secretar de stat Ion Bazac va rãspunde domnului senator Mircea Mihordea. Nu, nu, domnule secretar de stat!

Poftiþi aici, vã rog!

Oral s-au scris, respectãm regulamentul. Vã mulþumim pentru bunãvoinþã cã aþi aºteptat ºi acum trebuie sã vã ascultãm.

Poftiþi, vã rog!

## **Domnul Ion Bazac** Ñ _secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei:_

## Domnule preºedinte,

Sunt Ion Bazac, secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei.

Am venit sã rãspund la întrebarea domnului senator Mircea Mihordea, adresatã Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, în legãturã cu investiþiile din judeþul Maramureº, spitalele Borºa-Negreºti, ºi judeþul Tulcea, Serviciul de ambulanþã fluvialã.

Legat de aceste investiþii, vreau sã fac urmãtoarele precizãri.

În judeþul Maramureº, din datele pe care le avem de la Direcþia de sãnãtate publicã, pentru amenajarea bazei de recuperare a spitalului orãºenesc Borºa, investiþia a început în anul 1993. Valoarea totalã a devizului recalculat la 30 decembrie 2000 este aproximativ 15 miliarde lei. Valoarea executatã ºi decontatã pânã la 31 decembrie 2000 este 11 miliarde 353 milioane. Rãmâne un rest de

36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/21.VI.2001

executat prevãzut în Legea bugetului de stat pe anul 2001. Cele 3 obiective sunt: Pasul Prislop, Vama Veche ºi Hait. Pentru Pasul Prislop nu s-a alocat nici o sumã de la bugetul de stat, la fel ºi pentru obiectivul de la Hait care, de altfel, este în curs de transfer la sindicatul medicilor. La Vama Veche, fosta ºcoalã închiriatã la care s-au fãcut mici reparaþii în contul chiriei, funcþioneazã creºa ºi o secþie de recuperare pentru copiii cu probleme sociale.

La controlul anual al Curþii de Conturi nu s-au semnalat nereguli în finanþarea sau cheltuirea fondurilor alocate la titlul ”InvestiþiiÒ.

Referitor la repartizarea fondului de investiþii pe obiective, având în vedere resursele limitate aprobate în cadrul bugetului pe 2001 pentru poziþia ”Obiective de investiþii efectuate în derulareÒ, la repartiþia acestora s-a avut în vedere stadiul de execuþie al acestora, fondurile fiind dirijate spre cele aflate în fazã finalã de construcþie.

#194028

Domnule senator, Sunteþi mulþumit? Poftiþi, vã rog! Aveþi în vedere cã am depãºit timpul. Vã rog!

Mircea Mihordea

#194159

Da. Numai un minut.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Sigur cã rãspunsul nu mã satisface. L-am cerut de 3 ori pânã acum. Fiind acuzat în nenumãrate rânduri cã investiþiile de la spitalul orãºenesc Borºa Ñ este simplu de dovedit Ñ sunt blocate, graþie senatorului Mihordea, în fiecare zi, la raportul de gardã. Vã reamintesc cã aþi fãcut câteva afirmaþii gratuite. Legat de Vama Veche, am fost personal acolo. Este o investiþie, nu existã nici un copil.

Celãlalt obiectiv, de la Hait, acelaºi lucru. La obiectivul de la Prislop am fost alaltãieri, personal, este investiþie asiguratã de spitalul orãºenesc Borºa.

Vã rog sã stabiliþi o comisie Ñ pentru cã voi lua mãsuri de altã naturã decât cele civilizate ºi cele pe care le cunosc dacã nu se va alcãtui Ñ la nivelul Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei care sã meargã în teritoriu. Vã mulþumesc.