Steluța Gustica Cătăniciu

## **Doamna Steluța Gustica Cătăniciu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum s-a dezbătut moțiunea aproape cu sala goală, suntem obișnuiți, cei care am fost prezenți, să ne explicăm votul aproape la fel.

Stimați colegi,

Am votat astăzi pentru această moțiune. De fapt, prin votul pe care l-am exprimat astăzi am răspuns unei întrebări simple adresate Camerei Deputaților prin moțiunea simplă, și anume dacă drepturile omului sunt un lux. Îmi pare foarte rău că n-ați fost prezenți luni la dezbaterile moțiunii. Poate că atitudinea dumneavoastră ar fi fost alta. Ați fi avut ocazia să vedeți un ministru al justiției cum vorbește în Parlament despre drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Vreau să vă spun că pe mine, personal, și în mod cert pe colegii care au votat astăzi pentru moțiunea simplă, doamna

ministru nu m-a convins că declarația dânsei a fost o eroare de comunicare.

Sincer, vreau să vă spun că nici măcar nu am avut impresia că s-a obosit să facă acest lucru și mă întreb retoric, pentru că aproape nu mai am pe cine să întreb, având în vedere că ați părăsit sala, de ce s-ar mai obosi un ministru, chiar și ministrul justiției, să dea explicații Parlamentului României, atât timp cât poate să facă ce dorește, atât timp cât poate să spună ce dorește, pentru că nu are nicio responsabilitate și acest ministru nu răspunde în fața nimănui?!

Dumneavoastră, astăzi, prin votul pe care l-ați dat, Camera Deputaților, ați răspuns acelei întrebări, dacă drepturile omului sunt un lux.

Aș fi dorit, vă spun sincer, aș fi dorit și m-am așteptat ca votul, astăzi, pe această moțiune să fie altfel. Împotriva doamnei Raluca Prună – știți, doamna care își permite luxul să facă pe ministrul justiției în România luându-și concediu de la Bruxelles – s-au revoltat magistrații din România, a vorbit Asociația Magistraților din România, a vorbit Uniunea Națională a Judecătorilor din România și a vorbit, stimați colegi, Asociația Procurorilor din România. A tăcut Parlamentul.

Din păcate, prin tăcerea fiecăruia dintre noi, am capitulat și am depus armele, iar Parlamentul a pierdut șansa de a reprezenta ultima redută de apărare a democrației.

Atunci când poate ne vom hotărî să facem ceea ce am jurat cu mâna pe Biblie, să apărăm democrația și drepturile, și libertățile fundamentale ale cetățenilor din România, s-ar putea să fie, dragi colegi, prea târziu pentru noi, pentru că derapajele de la democrație se produc treptat, pas cu pas. Vă mulțumesc.