Verginia Vedina∫

## **Doamna Verginia Vedina∫:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Distin∫i colegi senatori,

Legea pe care o dezbatem ast„zi Ó∫i propune, la 16 ani de la ceea ce Constitu˛ia nume∫te, Ón art. 1, îRevolu˛ia din Decembrie“, s„-i elimine de pe scena istoriei, pentru o perioad„ de 10 ani, pe cei care se fac vinova˛i de faptul de a fi servit structurile de putere ∫i aparatul represiv din perioada regimului comunist. Romanii se mul˛umeau cu 5 ani, ini˛iatorii se pare c„ au fost mai severi.

Œnainte de a analiza compatibilitatea acestei propuneri cu spiritul ∫i litera legii noastre fundamentale, v-a∫ aminti, domnilor colegi, c„ am avut, cu pu˛in timp Ón urm„, o propunere similar„, venit„ din partea colegilor de la P.I.N., pe care am respins-o cu u∫urin˛„, c„reia comisiile de specialitate i-au dat raport negativ, iar Guvernul ∫i-a exprimat dezacordul cu privire la ea.

C‚nd am fost corec˛i cu noi Ón∫ine, comisiile, noi, Guvernul? Ce metamorfoze i-au determinat pe unii s„ se r„suceasc„ la 180 de grade? Apartenen˛a ini˛iatorilor la un partid aflat la guvernare a fost, sigur, argumentul suprem. V-a∫ preciza Óns„ c„ din acest partid fac parte nu numai ini˛iatorii, ci ∫i alte persoane, inclusiv cel care conduce acum Camera Deputa˛ilor — pe care, de altfel, ∫i noi l-am sus˛inut pentru aceast„ func˛ie — t‚n„rul ∫i energicul nepot al uneia dintre cele mai energice ∫i temute frunta∫e comuniste — ∫ti˛i dumneavoastr„ care.

Voi demonstra Ón cele de urmeaz„ incompatibilitatea legii cu dreptul intern ∫i interna˛ional. Œn ceea ce prive∫te dreptul intern, pornim, evident, de la legea fundamental„ ∫i v„ precizez c„ art. 1 alin. (2) din Constitu˛ie proclam„ Rom‚nia ca patrie comun„ ∫i indivizibil„ a tuturor cet„˛enilor, f„r„ nici o deosebire, pe nici un criteriu, Óntre care se afl„ ∫i apartenen˛a politic„. Art. 16 alin. (1) proclam„ egalitatea tuturor cet„˛enilor Ón fa˛a legii ∫i a autorit„˛ilor, f„r„ nici o discriminare.

Art. 16 alin. (3) prevede c„ func˛iile ∫i demnit„˛ile publice pot fi ocupate de c„tre persoane care au cet„˛enia rom‚n„ ∫i domiciliul Ón Rom‚nia.

Art. 36 ∫i 37 consacr„ drepturile electorale, de a alege ∫i de a fi ales. Ambele drepturi sunt Ónc„lcate, Ón sensul c„, fie poporul este privat de a opta pentru persoanele excluse prin aceast„ lege de la exerci˛iul democratic al alegerilor, fie anumite persoane nu pot s„ candideze, pentru c„ poart„ pecetea apartenen˛ei, Ón trecutul lor mai mult sau mai pu˛in Óndep„rtat, la sistemul de conducere al regimului comunist.

Art. 37 prevede c„ au dreptul s„ fie ale∫i cet„˛enii care Óndeplinesc condi˛iile art. 16, c„rora nu le este interzis„ asocierea ∫i au Ómplinit o anumit„ v‚rst„. At‚t ∫i nimic mai mult.

Dup„ revizuirea Constitu˛iei, am mai consacrat un articol, art. 38, care garanteaz„ dreptul de a fi ale∫i Ón Parlamentul European.

Art. 40 garanteaz„ dreptul de asociere, inclusiv Ón partide politice, pluralismul politic fiind o condi˛ie ∫i o garan˛ie a democra˛iei constitu˛ionale.