Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·14 aprilie 2006
Senatul · MO 53/2006 · 2006-04-14
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Dezbaterea propunerii legislative privind atribuirea unei locuin˛e celui mai t‚n„r erou al Armatei Rom‚ne, celui mai t‚n„r veteran de r„zboi, decorat cu patru medalii de r„zboi ∫i supravie˛uitor al unui lag„r nazist (votul pe raport ∫i votul pe lege se vor da Ón ∫edin˛a de luni, 10 aprilie a.c.)
Dezbaterea ∫i respingerea propunerii legislative privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 82/1998 care aprob„ Ordonan˛a Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor
Dezbaterea ∫i respingerea propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea Ón construc˛ii, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare
· procedural · respins
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· Dezbatere proiect de lege
302 de discursuri
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
V„ rog s„ revede˛i num„rul celor prezen˛i ca s„ ∫tim exact c‚˛i suntem Ón sal„.
V„ mul˛umesc.
Vom comunica num„rul exact.
Oricum, suntem Ón cvorum.
Declar deschis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi.
Dac„ nu exist„ nici o inten˛ie de a lua cuv‚ntul Ón leg„tur„ cu ordinea de zi ∫i programul de lucru am s„ le
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Lu„m punctul 1 din ordinea de zi, propunerea legislativ„ privind atribuirea unei locuin˛e celui mai t‚n„r
erou al Armatei Rom‚ne, celui mai t‚n„r veteran de r„zboi, decorat cu patru medalii de r„zboi ∫i supravie˛uitor al unui lag„r nazist.
Este un raport de respingere al Comisiei pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului.
Legea este o lege ordinar„.
Ini˛iatorul, domnul senator Funar, v„ rog s„ sus˛ine˛i proiectul de lege.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Ne bucur„m c„ ast„zi banca Guvernului este plin„ ∫i Óncepem cu o mic„ excep˛ie fa˛„ de cutuma Senatului.
Ast„zi, doamnelor ∫i domnilor senatori, am ∫ansa de a v„ propune s„ vota˛i ini˛iativa mea legislativ„ privind atribuirea unei locuin˛e celui mai t‚n„r erou al Armatei Rom‚ne, celui mai t‚n„r veteran de r„zboi, decorat cu patru medalii de r„zboi ∫i supravie˛uitor al unui lag„r nazist.
A∫a cum cunoa∫te˛i, doamnelor ∫i domnilor senatori, dup„ anul 1989, Parlamentul Rom‚niei a adoptat mai multe acte normative cu caracter reparatoriu, unele dintre ele Ón regim de urgen˛„.
Dintre acestea v„ amintesc Legea pentru reglementarea situa˛iei juridice a unor bunuri care au apar˛inut fostului suveran al Rom‚niei, Mihai I, prin care acesta urma s„ primeasc„ desp„gubiri Ón valoare de 30 milioane de euro, apoi Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 57/2005 prin care se impunea luarea unor m„suri imediat, extraordinare, pentru ca salarizarea secretarului general al Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor s„ se fac„ cu coeficientul de ierarhizare, maximum 7,80, ∫i nu 7,00, ca p‚n„ Ón prezent, ˛in‚nd cont de noile atribu˛ii.
Av‚nd Ón vedere doar aceste dou„ exemple, v„ prezint, doamnelor ∫i domnilor senatori, prin compara˛ie, un caz de excep˛ie, o situa˛ie deosebit„. Este vorba despre generalul Ón rezerv„ Marin Lungu, doctor Ón istorie, din biografia c„ruia v-am spicuit Ón expunerea de motive c‚teva elemente extrem de edificatoare. Pentru faptele Domniei sale a fost apreciat ∫i decorat de c„tre conduc„torii marilor puteri care au participat la Al Doilea R„zboi Mondial. Despre d‚nsul s-au scris romane, s-a Ónv„˛at la ∫coal„, s-au f„cut filme, inclusiv la Televiziunea Rom‚n„.
Printr-o ironie a sor˛ii s-a ajuns ca locuin˛a familiei domnului general Marin Lungu, care a avut un imobil proprietate personal„ Ón zona unde ne afl„m noi ast„zi, Palatul Parlamentului, s„ fie demolat„ ∫i d‚nsul a fost mutat provizoriu Óntr-o ∫coal„. Apoi a primit un contract pentru o locuin˛„ din fondul locativ de stat, a cump„rat aceast„ locuin˛„ Ón baza Legii nr. 112/1995, ca apoi, Ón urma unei sentin˛e nedrepte, s„ piard„ aceast„ locuin˛„, locuin˛a respectiv„ fiind atribuit„ unei persoane care nu are nici m„car calitatea de mo∫tenitor.
Œn acest context, cred c„ propunerea legislativ„ merit„ s„ fie sus˛inut„ de c„tre dumneavoastr„ ∫i v„ mul˛umesc de pe acum pentru vot.
Din partea Guvernului are cuv‚ntul domnul secretar de stat Zoltán Cseke.
## **Domnul Cseke Attila Zoltán** — _secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn leg„tur„ cu propunerea legislativ„ vreau s„ men˛ionez c„ Guvernul nu sus˛ine aceast„ propunere legislativ„, av‚nd Ón vedere c„ dispozi˛iile legale Ón vigoare permit persoanei care se consider„ nedrept„˛it„ s„ solicite restituirea sumelor cu care a cump„rat o locuin˛„ Ón baza Legii nr. 112/1995.
De asemenea, vreau s„ men˛ionez c„ aceast„ propunere legislativ„ nu este corelat„ cu obiectul de activitate al R.A.P.P.S.-ului, care este acela de a asigura servicii publice de reprezentare ∫i protocol unor institu˛ii publice centrale.
De asemenea, potrivit normelor de tehnic„ legislativ„, nu este permis s„ se limiteze propunerea legislativ„ la un caz particular. Legea trebuie s„ primeasc„ o reglementare legal„.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
V„ mul˛umesc. Dac„ sunt Óntreb„ri?
La dezbateri generale, reprezentan˛ii grupurilor parlamentare...
Domnul Varujan Vosganian, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.
## **Domnul Varujan Vosganian:**
Stima˛i colegi,
Suntem Óntr-o situa˛ie cu totul special„ ast„zi, Ón care o propunere legislativ„ care se dedic„ unui erou al Armatei Rom‚ne, ∫i nu oric„rui erou al Armatei Rom‚ne, este respins„, invoc‚ndu-se chestiuni de natur„ procedural„, invoc‚ndu-se faptul c„ R.A.P.P.S. nu se ocup„ cu astfel de lucruri.
Eu sunt de acord, stimate reprezentant al Guvernului, c„ tot ce a˛i spus este adev„rat.
M-a∫ fi a∫teptat Óns„ ca dumneavoastr„ s„ veni˛i Ón fa˛a plenului ast„zi, spun‚nd a∫a: îNoi respingem aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ din motivele pe care vi le-am spus, dar cauza fiind nobil„, noi am rezolvat aceast„ problem„ ∫i am acordat deja o locuin˛„ domnului general.“
A respinge o astfel de ini˛iativ„ legislativ„ ast„zi ne creeaz„ o problem„ de con∫tiin˛„.
™i profit de acest prilej s„ v„ aduc aminte, stima˛i colegi, c„ noi ocup„m aceste locuri Ón Senat, Ón virtutea
calit„˛ilor noastre, Ón virtutea simpatiilor pe care le-am st‚rnit Ón ochii electoratului, dar ∫i Ón virtutea unor sacrificii care s-au f„cut Ón decursul vremurilor ∫i pe care noi nu avem dreptul s„ le uit„m.
Un ˛„ran pe nume Ion Manda a fost ultimul care a fost omor‚t de Securitate Ón 1962, Ón Mun˛ii Banatului. Nimeni nu vorbe∫te nimic despre el.
Pentru monumentul Elisabetei Rizea str‚ngem bani ∫i nu reu∫im s„ c„p„t„m bun„voin˛a Guvernului ∫i a Prim„riei Generale a Capitalei pentru a face memorialul acolo unde Ói este locul, adic„ Ón fa˛a Casei Presei, Ón locul statuii lui Vladimir Ilici Lenin.
Stima˛i colegi, dac„ vre˛i s„ construi˛i pe o temelie de beton, c„r˛ile, manualele de ∫coal„ v„ sunt suficiente.
Dac„, Óns„, a∫a cum facem noi ast„zi, construim pe o temelie de s‚nge, Ón care jertfele din r„zboi, jertfele din lupta anticomunist„, jertfele din 1989 au pus s‚ngele lor ca temelie, ∫i dac„ facem vreo gre∫eal„, acea gre∫eal„ este profanare.
Rug„mintea mea c„tre dumneavoastr„ este s„ nu trata˛i cu indiferen˛„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, indiferent de grupul parlamentar care a generat-o, pentru c„ este o atitudine de dispre˛ invoc‚ndu-se faptul c„ R.A.P.P.S. nu poate s„ dea case la ceilal˛i. A∫ fi curios s„ v„d toat„ lista celor c„rora R.A.P.P.S. le d„ case ∫i ve˛i constata c„ printre ei sunt func˛ionari onorabili ai Guvernului care ocup„ aceste case, atunci c‚nd noi spunem c„ unul dintre eroii Armatei Rom‚ne nu poate s„ o fac„.
Din partea Grupului parlamentar al P.R.M... O s„ dau cuv‚ntul reprezentantului comisiei sesizate Ón fond, la sf‚r∫it. Am fost derutat de a∫ezarea ini˛iatorului ∫i cumva am trecut peste acest moment.
Are cuv‚ntul domnul senator Ungheanu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Microfonul 2, v„ rog.
V„ rog, domnilor senatori Stroe, Vosganian, s„ da˛i voie vorbitorului s„ se pronun˛e.
Domnule Stroe, v„ rog s„ lua˛i loc! Vorbe∫te domnul Ungheanu, pe care Ól ecrana˛i.
Domnule pre∫edinte,
Domnilor colegi,
Este o propunere care nu poate fi tratat„ ca orice alt„ propunere legislativ„.
Nu este vorba despre un general oarecare, e vorba despre un copil de trup„ care a f„cut frontul, care a intrat Ón analele Armatei Rom‚ne, despre care s-au scris c„r˛i, care a primit decora˛ii, care a f„cut ∫i lag„r nazist.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 53/14.IV.2006 Este evident cel mai t‚n„r supravie˛uitor, ca s„ spunem a∫a, dintre cei care au luptat atunci. Se nume∫te Marin Lungu.
Despre el s-a f„cut un film, pe care vi-l reamintesc, unul dintre bunele filme rom‚ne∫ti, îPrea mic pentru un r„zboi at‚t de mare“, de Radu Gabrea. Deci nu este vorba despre un cadou pentru un general anonim, este vorba, dimpotriv„, de o figur„ excep˛ional„ a luptei noastre pe frontul vestic, pe frontul antinazist.
Noi sus˛inem aceast„ propunere.
Suntem pu˛in mira˛i c„ nu a trecut ∫i pe la Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ de la care ar fi trebuit s„ ob˛in„ m„car un aviz.
Nu poate fi trat„ cu indiferen˛„ aceast„ propunere ∫i cred c„ trebuie s„ o vot„m.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc. Dac„ mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., v„ rog. V„ rog, microfonul 1.
Domnul senator Szabó Károly Ferenc, v„ rog.
## **Domnul Szabó Károly Ferenc:**
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
La prima vedere avem de-a face cu o chestiune extrem de serioas„, nobil„ ∫i profund„, la prima vedere, ∫i din aceast„ cauz„ nimeni nu este tentat s„ aduc„ Ómpotriva acestui demers argumente, pentru c„ ar putea fi u∫or etichetat, a∫a cum voi fi eu.
Dac„ privim Ón profunzime chestiunea, avem de-a face cu cel pu˛in un element extrem de grav. El se nume∫te populism, populismul, ca instrument Ón lupta politic„.
Unul dintre cele mai nocive instrumente, mai ales atunci c‚nd se adreseaz„ unui domeniu nobil, Ón sensul strict al cuv‚ntului, ca acela cu care avem de-a face aici.
Este extrem de nociv ∫i extrem de periculos.
Din aceast„ cauz„, cu tot regretul, v„ rog s„ primi˛i sincerul meu regret, grupul nostru nu poate sprijini aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Dac„ mai este cineva care dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Am s„ dau cuv‚ntul reprezentantului Comisiei pentru administra˛ia public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, sesizat„ Ón fond pentru acest proiect de lege. Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 7, v„ rog.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Grea misiune Ómi revine Ón momentul de fa˛„, dup„ o pledoarie at‚t de emo˛ionant„ a domnului coleg senator Vosganian, c„ruia Ói dau total„ dreptate pe fond, asupra oportunit„˛ii.
Avem Óns„ o problem„ mare, nu de legalitate, ci de constitu˛ionalitate, ∫i acesta este motivul esen˛ial pentru care raportul Comisiei pentru administra˛ia public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului este raport de respingere.
Av‚nd Ón vedere ∫i nota critic„ Ón care am Óncheiat ∫edin˛a de asear„, m„ v„d obligat s„ v„ cer permisiunea
de a prezenta un pic mai pe larg motivele pentru care Comisia pentru administra˛ia public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului a adoptat raport de respingere.
Motivele, oric‚t de paradoxal ar fi, au la origine demersul aceluia∫i ini˛iator, aflat ast„zi l‚ng„ mine, cel care a ini˛iat propunerea legislativ„.
Al„turi de al˛i colegi din Grupul parlamentar al P.R.M., Ón toamna anului trecut, domnul senator Funar a semnat o sesizare de neconstitu˛ionalitate privind Legea pentru reglementarea situa˛iei juridice a unor bunuri care au apar˛inut fostului suveran al Rom‚niei, Mihai I.
Œn data de 9 noiembrie 2005, Curtea Constitu˛ional„ s-a pronun˛at asupra acestei sesiz„ri, ∫i-a Ónsu∫it motivele prezentate de c„tre ini˛iatorii sesiz„rii ∫i a constatat c„ aceast„ lege este neconstitu˛ional„ ∫i, v„ rog s„-mi permite˛i s„ citez de acolo, pentru c„ par a fi motive aplicabile, Ón totalitate, propunerii de ast„zi.
Curtea Constitu˛ional„ motiveaz„ Ón felul urm„tor:
îF„r„ Óndoial„, este dreptul legiuitorului de a reglementa anumite domenii particulare Óntr-un mod diferit de cel utilizat Ón cadrul reglement„rii cu caracter general sau, altfel spus, de a deroga de la dreptul comun, procedeu la care, de altfel, s-a mai apelat Ón aceast„ materie.
Subscriind acestei teze, Curtea ˛ine s„ precizeze c„ o atare derogare de la dreptul comun se poate realiza numai printr-o reglementare cu caracter normativ.
Œn ipoteza Ón care Óns„, reglementarea special„, diferit„ de cea constitutiv„ de drept comun, are caracter individual, fiind adoptat„ _«intuitu personae»_ ea Ónceteaz„ de a mai avea legitimitate, dob‚ndind caracter discriminatoriu ∫i, prin aceasta, neconstitu˛ional“.
Are cuv‚ntul domnul Ion Solcanu, reprezentantul Grupului parlamentar al P.S.D. Microfonul 3, v„ rog.
Ion Solcanu
#27139## **Domnul Ion Solcanu:**
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Vreau s„ remarc, Ón primul r‚nd, o chestie procedural„, ∫i anume faptul c„ ceea ce ne-a prezentat distinsul coleg, domnul senator C‚rlan, nu face parte din raportul comisiei. E cu totul Ón afara raportului comisei, pentru c„ raportul comisiei Ól avem ∫i noi ∫i nici un cuv‚nt din cele lecturate de colegul C‚rlan nu se afl„ Ón raportul comisiei.
Aceasta este o chestiune.
A doua chestiune pe care vreau s„ o remarc Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat este c„ noi sus˛inem aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ∫i s„ l„s„m apoi Curtea Constitu˛ional„, dac„ cineva va sesiza Curtea Constitu˛ional„ cu o asemenea lege, s„-∫i spun„ cuv‚ntul atunci.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Dac„ nu mai sunt lu„ri de cuv‚nt la dezbateri generale, avem...
A luat domnul Ungheanu cuv‚ntul din partea grupului...
V„ rog.
Din sal„
#28072E o chestiune de procedur„!
E o chestiune de procedur„. Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 2, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
At‚ta vreme c‚t se invoc„ anumite chestiuni prin care se argumenteaz„ un raport al unei comisii ∫i se indic„ Ón acest fel cum ar trebui s„ fie votul, da˛i-mi voie s„ combat prin c‚teva argumente. Este o chestiune de procedur„, efectiv, de ce aceste argumente nu pot fi primite.
1. Decizia Cur˛ii Constitu˛ionale invocat„ s-a pronun˛at Ón contextul Ón care era vorba despre o lege dat„ Ón aplicarea altei legi prin derogare de la o reglementarecadru, respectiv Legea nr. 10/2001. Acum ne afl„m Ón situa˛ia Ón care o lege cu caracter individual ∫i doctrinar admite c„ pot s„ existe ∫i astfel de reglement„ri ∫i Ó∫i propune s„ rezolve o situa˛ie juridic„.
Pentru aceste considerente, precum ∫i pentru acela pe care dumneavoastr„ Ól invoca˛i de foarte multe ori, c‚nd noi spunem c„ actele normative pe care le promova˛i sunt neconstitu˛ionale, iar dumneavoastr„ ne r„spunde˛i c„ va trebui s„ se pronun˛e Curtea asupra acestui aspect, v„ rog ∫i eu, de aceast„ dat„, s„ l„sa˛i aspectele de neconstitu˛ionalitate Ón sarcina Cur˛ii ∫i s„ sus˛ine˛i o asemenea ini˛iativ„ legislativ„.
V„ mul˛umesc.
Raportul comisiei...
Din sal„
#29432Procedur„!
E o problem„ de procedur„?
Din sal„
#29527Da.
Mul˛umesc.
Microfonul 2. Pe o problem„ de procedur„, v„ rog. Domnul Teodor Viorel Mele∫canu, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
V-a∫ solicita, dac„ sunte˛i de acord ∫i cu Óng„duin˛a celorlalte grupuri, s„ am‚n„m luarea deciziei pe aceast„ lege pentru a ne permite s„ ne consult„m pu˛in.
Nu cred c„ e bine s„ adopt„m o decizie îpe picior“, lucrurile din punct de vedere uman sunt foarte grave. Œn acela∫i timp, avem serioase probleme Ón leg„tur„ cu modul Ón care Parlamentul se poate implica Ón aceast„ problem„.
Rug„mintea, av‚nd termen de adoptare tacit„ p‚n„ pe 10 aprilie, este s„ punem votul la acest proiect aproximativ peste o or„, o or„ ∫i jum„tate, ca s„ ne permite˛i s„ avem o consultare Ón cadrul grupului nostru senatorial.
V„ mul˛umesc.
Din sal„
#30379V„ rog s„-mi da˛i cuv‚ntul pe procedur„, domnule pre∫edinte!
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Procedur„, domnul senator Gheorghe Funar. Apoi, domnul senator Dan C‚rlan.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Permite˛i-mi s„-i recomand domnului vicepre∫edinte Teodor Mele∫canu, distinsul nostru coleg, s„ lectureze regulamentul ∫i s„ realizeze c„ nu poate face o asemenea propunere. Trebuia s„ apeleze la liderul de grup. Este o p„rere personal„.
Dar, tot pe procedur„, ˛in s„-i amintesc Domniei sale c„ s-a Ómpotrivit s„ discut„m, Ón Senatului Rom‚niei, atunci c‚nd s-a pus problema jefuirii bugetului statului de 30.000.000 de euro, iar ast„zi, c‚nd este o problem„ ca ∫i rezolvat„, se solicit„ timp de g‚ndire pentru a torpila sau a ∫antaja pe al˛ii Ón privin˛a votului.
Eu v„ rog, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ accepta˛i s„ vot„m ast„zi...
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Propunerea legislativ„ pe care am f„cut-o, asear„, cu controlul psihiatric Ó∫i dovede∫te utilitatea.
Ruga˛i-l pe domnul senator Eckstein Kovács Péter s„ respecte regulamentul.
Am Ón˛eles.
Domnul senator Verestóy Attila, pe procedur„ v„ rog. Microfonul num„rul 2.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 53/14.IV.2006
V„ mul˛umesc pentru aten˛ia acordat„ ∫i a microfonului num„rul 2.
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Tocmai Ón virtutea respect„rii regulamentului, tocmai ca s„ nu fie nici o Óndoial„ a unui antevorbitor privind respectarea procedurii, eu v„ solicit, Ón numele Grupului parlamentar al U.D.M.R., Ón calitate de lider, o consultare Óntre liderii grupurilor parlamentare.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Mul˛umesc.
Lu„m o pauz„ de 5 minute.
Rog liderii grupurilor parlamentare s„ se consulte aici, aproape...
PAUZ√
## DUP√ PAUZ√
Doamnelor ∫i domnilor senatori, Consultarea a luat sf‚r∫it.
Œl rog pe domnul senator Verestóy Attila s„ comunice concluziile liderilor grupurilor parlamentare.
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Tocmai Ón virtutea dorin˛ei noastre de a g„si o solu˛ie care s„ fie rezistent„ ∫i la filtrul legalit„˛ii, ∫i la filtrul acelei dorin˛e fire∫ti ca, Óntr-adev„r, Óntr-o situa˛ie de acest gen, solu˛ia s„ r„m‚n„, ∫i juridic, ∫i uman, ∫i patriotic, stabil„, pe locul ei, orice s-ar Ónt‚mpla dup„ aceea; s„ rezist„m oric„rei critici care se poate ridica, dup„ ce lu„m o decizie.
De aceea, noi credem c„ p‚n„ luni, cei care au responsabilitatea de a g„si o solu˛ie vor Óncerca, sper„m..., vor reu∫i s„ rezolve. Dac„ nu, adoptarea tacit„ fiind luni, am‚n„m luarea deciziei prin vot pentru acea zi. Mul˛umesc.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Domnul senator Mihai Ungheanu, v„ rog.
Vorbesc ca lider de grup care a participat la consult„ri. Chestiunea este mai simpl„: am‚n„m votul pentru luni, iar dac„ luni prim„ria nu a rezolvat, d„m votul pe aceast„ lege.
Aceasta este concluzia Ón˛elegerii noastre. Ceea ce am ascultat a fost un alt fel de pledoarie, suplimentar„. Mersi.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Deci supun la vot propunerea ca votul, care este un vot final pe raport ∫i pe lege, la proiectul de la punctul 1, ∫i anume propunerea legislativ„ privind atribuirea unei locuin˛e celui mai t‚n„r erou al Armatei Rom‚ne, celui mai t‚n„r veteran de r„zboi, decorat cu patru medalii de r„zboi ∫i supravie˛uitor al unui lag„r nazist, s„ aib„ loc luni.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 50 de voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„, a fost adoptat„.
Trecem la punctul 2, propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 82/1998 care aprob„ Ordonan˛a Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor.
Comisia sesizat„ Ón fond este cea de buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.
Din partea Guvernului particip„ domnul Septimiu Buza∫u, secretar de stat.
Din partea comisiei, v„ rog s„...
Domnule pre∫edinte Varujan Vosganian, comisia sesizat„ Ón fond, pe care o prezida˛i, v„ rog s„ participe la lucr„ri printr-un reprezentant.
Dau cuv‚ntul ini˛iatorului... Ini˛iativa apar˛ine unui num„r de 4 deputa˛i.
Nu este nimeni prezent? Nu este nimeni prezent. Dau cuv‚ntul reprezentantului Guvernului. Microfonul num„rul 8.
**Domnul Septimiu Buza∫u** — _secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**
## V„ mul˛umesc.
Propunerea privind scutirea doar a unit„˛ilor administrativ-teritoriale, de tipul comun„, de la plata tarifelor pentru utilizarea zonei drumului ar Ónsemna o discriminare Óntre unit„˛ile administrativ-teritoriale respective ∫i alte persoane juridice ∫i fizice, care sunt utilizatori ai zonei drumurilor ∫i care achit„ aceste tarife.
Mul˛umesc. Din partea comisiei sesizate Ón fond.
Mul˛umesc foarte mult.
Comisia sesizat„ Ón fond a hot„r‚t s„ dea, cu majoritate de voturi, raport de respingere, pe aceea∫i argumenta˛ie prezentat„ ceva mai devreme.
Mul˛umesc.
Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale?
Domnul senator ™tefan Viorel, v„ rog.
## **Domnul Viorel ™tefan:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Œmi exprim regretul c„ o problem„ real„ cu implica˛ii foarte importante Ón activitatea administra˛iei publice locale este expediat„ Ón aceast„ manier„. Am sperat c„ nu vom lua Ón dezbatere aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ Ón lipsa celor care au propus-o. Termenul de adoptare tacit„ ne-ar fi permis s„ am‚n„m ∫i s„ invit„m ini˛iatorii, dar dac„ aceasta a fost op˛iunea dumneavoastr„, atunci m„ simt obligat s„ explic plenului despre ce este vorba, pentru c„ din prezentarea f„cut„ de reprezentan˛ii Executivului ∫i din modul Ón care a fost prezentat raportul rezult„ clar c„ nimeni nu a Ón˛eles despre ce discut„m.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Discut„m despre urm„torul lucru: de ani de zile, cu to˛ii, f„r„ culoare politic„, am subscris unui demers, cel de a construi infrastructur„ rural„, aliment„ri cu ap„, cu gaze, canaliz„ri, electricitate ∫i a∫a mai departe. Ce se Ónt‚mpl„ de fapt?
Dac„ o prim„rie, un consiliu local al unei comune, beneficiind sau nu de fonduri atrase de la programe europene sau alocate din bugetul na˛ional sau din
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 53/14.IV.2006 resurse proprii, dore∫te s„ realizeze un astfel de proiect — s„ lu„m ca exemplu un proiect de alimentare cu ap„ a unei comune —, atunci, pentru toat„ por˛iunea de lucrare care fie se deruleaz„ Ón paralel cu un drum na˛ional, fie realizeaz„ o traversare a drumului na˛ional, pe toat„ durata de existen˛„ a acestei lucr„ri, administra˛ia local„ respectiv„ trebuie s„ pl„teasc„ o tax„ stabilit„ de Compania Na˛ional„ a Drumurilor prin decizia consiliului de administra˛ie al acestei companii. ™i a∫ putea s„ v„ spun ∫i care este aceast„ tax„, ca s„ avem dimensiunea problemei: pentru lucr„rile amplasate Ón paralel cu drumul — 0,55 euro pe metrul p„trat, iar pentru lucr„rile de traversare — 0,45 euro pe metrul p„trat.
Ce Ónseamn„ acest lucru?
A∫ putea s„ v„ dau ni∫te exemple concrete: comuna M„r„cineni din jude˛ul Bac„u ar trebui s„ pl„teasc„ 750.000.000 lei pe an pentru lucr„rile pe care le are executate, dar aceea∫i comun„ are un proiect, pe care vrea s„-l atace, pe care nu-l atac„, pentru c„ ar trebui s„ pl„teasc„ 3,5 miliarde lei pe an ∫i nu are de unde.
Deci modul Ón care a motivat Guvernul punctul de vedere negativ demonstreaz„ clar c„ nu a Ón˛eles despre ce este vorba.
S-a afirmat c„ acolo se creeaz„ un regim discriminatoriu, c„ de ce numai comunele ∫i nu ∫i celelalte ora∫e. Nu am nimic Ómpotriv„. Dac„ dori˛i, putem fi de acord s„ aib„ acela∫i regim ∫i ora∫ele, numai c„ regimul discriminatoriu invocat exist„.
Dac„ este vorba de o re˛ea de gaze sau de electricitate, aceste taxe nu se pl„tesc, stimate colege ∫i stima˛i colegi. Atunci, cine a creat regimul discriminatoriu? Acum, prin aceast„ propunere?
Deci este un argument lipsit de substan˛„ ∫i este o dovad„ a faptului c„ una dintre priorit„˛ile administra˛iei publice locale este tratat„ cu indiferen˛„ ∫i lips„ de responsabilitate. A∫adar, nu se poate! Haide˛i s„ Óntreb„m primarii din ˛ara rom‚neasc„, s„ Óntreb„m prefec˛ii consiliilor jude˛ene ∫i s„ ne spun„ d‚n∫ii c‚t de mare este aceast„ problem„ la nivel na˛ional! Haide˛i s„ Óntreb„m Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale dac„ a Óncasat vreodat„ aceste taxe! Nici o administra˛ie local„ nu le pl„te∫te, pentru c„ nu exist„ resurse s„ le pl„teasc„. Sunt administra˛ii care renun˛„ la implementarea unui proiect de infrastructur„, g‚ndindu-se c„ nu are resurse s„ pl„teasc„ taxele.
Este absurd ca, pe o durat„ de 100 de ani sau c‚t va supravie˛ui o re˛ea de alimentare cu ap„, pentru faptul c„ ea este Ón paralel cu drumul sau pe sub drum, administra˛ia local„ s„ pl„teasc„ o tax„ lunar„ Ón permanen˛„.
Despre asta este vorba, stimate colege ∫i stima˛i colegi, ∫i v-a∫ ruga s„ v„ apleca˛i cu responsabilitate asupra propunerii legislative. Propunerea legislativ„ este foarte scurt„, este o fraz„, o pute˛i citi ∫i Ón˛elege foarte repede ∫i sunt convins c„ dac„ o ve˛i Ón˛elege, ve˛i vota pentru aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Dac„ la dezbateri generale mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu mai dore∫te nimeni?
Din partea comisiei, mai dori˛i s„ ad„uga˛i ceva?
Nu, domnule pre∫edinte.
Din partea Guvernului. Microfonul num„rul 8, v„ rog.
Acordarea unor scutiri de plat„ pentru tarifele de utilizare a zonei drumurilor ar conduce la o diminuare substan˛ial„ a sursei de finan˛are pentru Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale, care este destinat„ tocmai pentru realizarea utilit„˛ilor de interes na˛ional Ón domeniul infrastructurii rutiere.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Bun.
V„ reamintesc c„ raportul este un raport de respingere.
Am s„
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Trecem la punctul 3 al ordinii de zi, propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea Ón construc˛ii, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.
Are cuv‚ntul, din partea ini˛iatorilor... Ini˛iatori sunt doi deputa˛i.
Dac„ din partea ini˛iatorilor e cineva prezent? Nu.
Din partea Guvernului, are cuv‚ntul domnul secretar de stat. Microfonul 8.
Regimul de exceptare instituit prin propunerea legislativ„ este discriminatoriu pentru investitorii Ón domeniul construc˛iilor. Totodat„, contravine unor prevederi ale Constitu˛iei, respectiv art. 16 — îPrincipiul egalit„˛ii Ón fa˛a legii“ ∫i art. 5-6, potrivit c„rora îcet„˛enii au obliga˛ia s„ contribuie prin impozite ∫i taxe la cheltuielile publice, cu respectarea principiului de a∫ezare just„ a sarcinilor fiscale“. Aplicarea unor reguli diferite, Ón cazuri similare, ar crea un regim discriminatoriu contrar principiului egalit„˛ii de tratament. Adoptarea acestei ini˛iative legislative ar duce la perturb„ri Ón finan˛area ∫i, implicit, bunul mers al activit„˛ii de control al statului Ón domeniul calit„˛ii Ón construc˛ii.
V„ mul˛umesc.
Din partea comisiei, domnul pre∫edinte Varujan Vosganian.
Mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.
Raportul Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital a ˛inut seama at‚t de punctul de vedere al ini˛iatorului, c‚t ∫i de argumentele Guvernului ∫i, Ón consecin˛„, a hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ adopte raport de respingere.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 53/14.IV.2006
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Mul˛umesc.
Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te nimeni.
Am s„
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Trecem la punctul 4 de pe ordinea de zi. Este vorba tot de o propunere legislativ„ a doi colegi deputa˛i, Soporan Vasile ∫i S‚rbu Mugurel, privind stimularea construc˛iei de locuin˛e.
Dac„ din partea ini˛iatorilor este cineva? Nu.
Dau cuv‚ntul, la microfonul 8, domnului secretar de stat pentru a ne expune punctul de vedere al Guvernului.
Din textul propus nu se Ón˛elege exact situa˛ia care se dore∫te a fi reglementat„. Se vorbe∫te ∫i de restituire de T.V.A. ∫i de scutire de T.V.A., care sunt dou„ lucruri diferite. Subliniem faptul c„ propunerea legislativ„ este contrar„ at‚t prevederilor Directivei a VI-a a Consiliului Europei, cu care legisla˛ia privind taxa pe valoarea ad„ugat„ pe care vrea s-o reglementeze propunerea legislativ„ trebuie armonizat„ Ón vederea integr„rii ˛„rii noastre Ón U.E., c‚t ∫i prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modific„rile ulterioare. Opera˛iunile care pot fi scutite de T.V.A. sunt prev„zute Ón aceast„ directiv„ ∫i nu includ construc˛ia sau achizi˛ionarea locuin˛elor. Oricum Ón Codul fiscal este prev„zut c„ dispozi˛iile codului prevaleaz„ asupra oric„ror prevederi din alte acte normative, Ón caz de conflict aplic‚ndu-se dispozi˛iile Codului fiscal.
Deci respingem aceast„ propunere legislativ„.
Mul˛umesc. Din partea comisiei, microfonul 7.
Mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.
Av‚nd Ón vedere argumentele invocate aici privind anumite incompatibilit„˛i cu legisla˛ia european„ ∫i cu spiritul liberei competi˛ii, membrii comisiei au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ adopte raport de respingere.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale? Nu e cazul.
Am s„
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Trecem la punctul 5, propunerea legislativ„ pentru eradicarea s„r„ciei.
Ini˛iatorii sunt un num„r de senatori.
Dau cuv‚ntul, din partea lor, domnului senator Gheorghe Funar. Microfonul central.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, pentru onoarea pe care mi-a˛i f„cut-o, d‚ndu-mi posibilitatea, cu
titlu de excep˛ie, s„ sus˛in aceast„ propunere legislativ„ de la microfonul central. Probabil c„ a˛i fost inspirat, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, ˛in‚nd seama de subiectul inedit ∫i unicat pentru Parlamentul Rom‚niei.
Propunerea legislativ„ pe care v-am Ónaintat-o, ∫i care apar˛ine mai multor senatori ai Partidului Rom‚nia Mare, vizeaz„ eradicarea s„r„ciei Ón Rom‚nia. Noi am pornit de la Programul de guvernare 2005–2008, Capitolul VII — îPolitica de protec˛ie social„“, unde, printre ˛intele strategice ale Guvernului, am Ónt‚lnit ∫i reducerea s„r„ciei ∫i a marginaliz„rii sociale, precum ∫i Ómbun„t„˛irea standardului de via˛„ pentru persoanele v‚rstnice. Pentru aplicarea Ón practic„ a acestui program generos de Ómbun„t„˛ire a calit„˛ii vie˛ii ∫i de combatere a s„r„ciei, ini˛iatorii propun ca, p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2007, Guvernul s„ elaboreze un Program na˛ional pentru eradicarea s„r„ciei, de natur„ s„ asigure cet„˛enilor un nivel de trai decent. Apoi, Guvernul s„ supun„ acest proiect al Programului na˛ional pentru eradicarea s„r„ciei dezbaterii publice. Programul va cuprinde m„suri ce vor fi aplicate Ón perioada 2008—2020, iar acest program, dup„ ce va fi supus dezbaterii publice, s„ fie supus spre dezbatere ∫i aprobare Parlamentului, prin lege.
Ne bucur„ faptul c„ a fost avizat„ propunerea noastr„ legislativ„ favorabil de c„tre Consiliul Legislativ.
Nu am Ón˛eles ∫i niciodat„ nu voi putea Ón˛elege, Ón calitate de coini˛iator, punctul de vedere al Guvernului, Guvern care le-a promis cet„˛enilor rom‚ni îS„ tr„i˛i bine!“, iar acum nu sus˛ine propunerea noastr„ legislativ„.
Nu pot Ón˛elege cum pot tr„i rom‚nii bine dac„ nu este eradicat„ s„r„cia.
Ini˛iativa noastr„ legislativ„ nu implic„ fonduri financiare, deci, ca atare, Guvernul nu va fi supus la cheltuieli suplimentare fa˛„ de prevederile bugetare. Este nevoie de voin˛„ politic„, doamnelor ∫i domnilor senatori, pentru a pune ∫i noi um„rul, al„turi de guvernan˛i, la eradicarea s„r„ciei Ón Rom‚nia. Nu putem intra Ón Uniunea European„ cu multe milioane de oameni s„raci ∫i s„ nu avem nici m„car un program viz‚nd eradicarea s„r„ciei Ón Rom‚nia.
Are cuv‚ntul domnul secretar de stat C„t„lin D„nil„. Microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.
**Domnul C„t„lin Ionel D„nil„** — _secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ vrea s„ v„ spun c„ Planul na˛ional antis„r„cie ∫i promovarea incluziunii sociale este revizuit ∫i stabile∫te cadrul necesar Ón vederea atingerii ˛intelor stabilite asumate prin Programul de guvernare ∫i a direc˛iilor de ac˛iune prev„zute Ón Memorandumul comun de incluziune social„, semnat de Rom‚nia ∫i Comisia European„ Ón luna iunie 2005, av‚nd drept scop combaterea s„r„ciei ∫i a marginaliz„rii sociale, precum ∫i promovarea incluziunii sociale. Hot„r‚rea Guvernului privind aprobarea Planului na˛ional antis„r„cie ∫i promovarea incluziunii sociale, revizuit, pentru perioada 2006–2008, are ca principal„ contribu˛ie promovarea unei concep˛ii integrate asupra m„surilor de combatere a s„r„ciei ∫i excluziunii sociale, precum ∫i asupra procesului de monitorizare a implement„rii programelor Ón domeniul incluziunii sociale
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 53/14.IV.2006 de c„tre institu˛iile responsabile, la nivel na˛ional ∫i jude˛ean. Planul de ac˛iune pentru atingerea obiectivelor stabilite se g„se∫te Ón anexa la Hot„r‚rea nr. 1.827 din decembrie 2005, fiind precizate m„suri, termene de realizare a lor, institu˛ii responsabile, precum ∫i sumele alocate ori necesare implement„rii lor. Œn procesul de elaborare a planului, de asemenea, trebuie s„ men˛ionez, au fost antrena˛i exper˛i din sistemul guvernamental, precum ∫i reprezentan˛i ai societ„˛ii civile ∫i ai partenerilor sociali. De asemenea, ar trebui s„ v„ mai spun c„ domeniul la care se refer„ proiectul de act normativ analizat este reglementat, ca atare, prin aceast„ hot„r‚re de Guvern, actualizat, Ón conformitate cu asum„rile Rom‚niei Ón procesul de negociere Ón vederea ader„rii la structurile europene Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, precum ∫i av‚nd Ón vedere faptul c„ Planul na˛ional de ac˛iune existent se constituie ca un prim experiment prin care Rom‚nia Ó∫i asum„ perspectiva integr„rii europene.
Mul˛umesc. Din partea comisiei sesizate Ón fond. Microfonul 7, domnul pre∫edinte Varujan Vosganian.
Mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.
La argumentele prezentate de Guvern, dat fiind c„ aici este vorba de o viziune p‚n„ Ón anul 2020, noi ad„ug„m faptul c„ exist„ Ón diverse procese de finalizare Programul na˛ional de convergen˛„ care se refer„ ∫i la convergen˛a real„, ∫i anume cre∫terea nivelului de trai ∫i eradicarea s„r„ciei.
Exist„, apoi, Programul na˛ional de dezvoltare durabil„, Programul na˛ional de dezvoltare sectorial„ ∫i Programul na˛ional de aplicare a strategiei de la Lisabona, care au Ón vedere aspectele legate de s„r„cie Ón domeniul educa˛ional. Deci toate aceste programe sunt programe ce fac parte din procesul de integrare Ón Uniunea European„. Ele sunt Ón lucru ∫i legiferarea Ón Parlament a unui program care s„ preia elemente din celelalte programe noi socotim c„ este deja un exces, motiv pentru care, Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital propune plenului raport de respingere.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Mul˛umesc.
Dac„ la dezbateri generale dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu este cazul.
Am s„
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
List„ pentru grupurile parlamentare.
Trecem la punctul 6, propunere legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003 privind finan˛ele publice locale.
Ini˛iativa apar˛ine domnului deputat Stelian Du˛u, care nu este prezent.
Dau cuv‚ntul domnului secretar de stat Alexandru Mircea pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului, de la microfonul 8.
## **Domnul Alexandru Mircea** — _secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Guvernul nu sus˛ine aceast„ propunere legislativ„.
Fac precizarea c„ propunerea legislativ„ respectiv„ vizeaz„ modificarea unui articol din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003 privind finan˛ele publice locale. Œntruc‚t, Ón momentul de fa˛„, aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ urmeaz„ a fi abrogat„, Óntruc‚t la Parlament se afl„ o nou„ Lege privind finan˛ele publice locale, consider c„ ea r„m‚ne, practic, f„r„ obiect. Deja Parlamentul este sesizat cu o lege-cadru care propune nimic altceva dec‚t abrogarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003 ∫i construirea unui nou cadru legislativ privind finan˛ele publice locale. Pentru acest motiv am propus respingerea.
Guvernul nu este de acord cu ini˛iativa legislativ„. V„ mul˛umesc foarte mult.
Din partea comisiei sesizate Ón fond, domnul pre∫edinte Varujan Vosganian.
## Domnule pre∫edinte,
Exact Ón baza acelora∫i argumente, Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital a hot„r‚t s„ propun„ plenului raport de respingere.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
## Mul˛umesc.
Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale? Nu dore∫te nimeni.
Am s„
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Trecem la punctul 7, propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 48/2004 privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate Ón mod abuziv Ón perioada 6 martie 1945 — 22 decembrie 1989, precum ∫i pentru stabilirea unor m„suri pentru accelerarea aplic„rii acesteia ∫i a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor imobile ce au apar˛inut cultelor religioase din Rom‚nia, aprobat„ cu modific„ri prin Legea nr. 501/2002.
Procedur„, domnul senator Péter Eckstein.
O procedur„ sau mai bine zis o interven˛ie cu caracter organizatoric.
Ajungem la legile organice ∫i dac„ pute˛i s„ face˛i un apel s„ vin„ Ón sal„ senatorii.
## Da.
Deci aceast„ propunere legislativ„ apar˛ine domnului deputat Máté András Levente.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 53/14.IV.2006 Din partea Guvernului este doamna, era doamna secretar de stat Katalin Kibedi. Este la Camera Deputa˛ilor, am Ón˛eles.
Este altcineva? Nu.
Dau cuv‚ntul pre∫edintelui comisiei sesizate Ón fond. Microfonul 7.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„ ∫i valid„ri ∫i al Comisiei pentru drepturile omului este un raport negativ. Pe fond, m„surile propuse urm„resc contracararea eventualei exercit„ri abuzive a dreptului de preem˛iune de c„tre Ministerul Finan˛elor Publice.
Propunerea legislativ„ a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.
Guvernul nu sus˛ine adoptarea ini˛iativei, iar Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului a dat un aviz negativ. Legea are caracter organic, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
## Da.
Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale? Nu dore∫te nimeni.
Atunci am s„
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
A fost adoptat raportul care cere respingerea.
Doamna secretar de stat Katalin Kibedi este la Camera Deputa˛ilor unde mai are de sus˛inut un proiect de lege. Domnia sa este reprezentanta Guvernului la urm„toarele puncte: 8, 9, 10 ∫i at‚t, deci la urm„toarele 3 puncte de pe ordinea de zi.
V„ rog, domnul senator Solcanu, liderul Grupului parlamentar al P.S.D.
Ion Solcanu
#56323Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Avem pe ordinea de zi ∫i alegerea unui secretar pentru Biroul permanent al Senatului. Este func˛ie cuvenit„ Grupului parlamentar al P.S.D. ca urmare a demisiei Ónaintate de c„tre domnul senator Antonie Iorgovan. Grupul nostru social-democrat propune pentru aceast„ func˛ie pe domnul senator Ilie S‚rbu.
Am s„ rog liderii grupurilor parlamentare s„ invite to˛i colegii Ón sal„, ca s„ d„m acest vot.
Este o func˛ie care apar˛ine Grupului parlamentar al P.S.D. Dumnealor l-au propus pe colegul nostru, senatorul Ilie S‚rbu.
V„ rog, o propunere de procedur„.
De fapt o s„ reamintesc ceea ce s-a discutat Ón Biroul permanent. Propunem s„ fie vot electronic, vot secret, pentru c„ a∫a spune regulamentul, dar s„-l d„m electronic, s„ nu-l d„m pe bilet, pentru c„ dureaz„ foarte mult.
V„ mul˛umesc.
V„ rog s„ supune˛i propunerea la vot.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
## Da.
Supun aceast„ propunere votului dumneavoastr„.
Deci supun la vot propunerea de a vota electronic. Sigur, secret. Deci cine voteaz„ îda“, este de acord cu aceast„ propunere de a vota electronic, ∫i nu prin strigarea apelului.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 65 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere a fost adoptat„ propunerea.
Deci vom vota electronic, prin vot secret, propunerea Grupului parlamentar al P.S.D.
V„ rog s„ vota˛i.
V„ rog s„ fi˛i aten˛i pu˛in. Domnul C‚rlan!
Vot„m pentru colegul nostru.
Domnule senator, v„ rog s„ nu ie∫i˛i acum!
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Numai o clip„! Vreau s„ v„ rog un lucru. V„ rog s„ fi˛i aten˛i! Trebuie s„ complet„m Biroul permanent. Este nevoie de votul a jum„tate plus unu din num„rul senatorilor. Dac„ Ón aceste momente sunt colegi care p„r„sesc sala, este posibil s„ fim Óntr-o situa˛ie nepl„cut„. Este o problem„ ∫i o decizie a grupurilor parlamentare. Le-a˛i discutat. Haide˛i, v„ rog frumos, s„ fim aten˛i ∫i s„ putem s„ d„m un vot a∫a cum trebuie! Mul˛umesc.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Domnule Puskás, v„ rog s„-i chema˛i ∫i pe ceilal˛i colegi!
Domnul senator!
Imediat!
V„ rog s„ lua˛i loc, ca s„ putem vota.
Sunt suficien˛i colegi Ón sal„.
Am s„
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Œntre timp, doamna secretar de stat Katalin Kibedi a revenit de la Camera Deputa˛ilor.
Ca urmare, trecem la punctul 8 de pe ordinea de zi, propunerea legislativ„ referitoare la Legea lustra˛iei privind limitarea temporar„ a accesului la unele func˛ii ∫i demnit„˛i publice pentru persoanele care au f„cut parte din structurile de putere din aparatul represiv al regimului comunist.
Pentru raport au fost sesizate Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i.
Este aici domnul pre∫edinte al Comisiei juridice.
De la Comisia pentru drepturile omului doresc s„ fie prezent un vicepre∫edinte sau o alt„ persoan„ desemnat„ de comisie pentru acest raport.
Dac„ din partea ini˛iatorilor este cineva prezent? Viorel Oancea, Mona Mosc„, Cioroianu, Nicolaescu? Nu este nimeni prezent.
Dau cuv‚ntul, de la microfonul 9, doamnei secretar de stat Katalin Kibedi, de la Ministerul Justi˛iei, pentru a ne prezenta punctul de vedere al Guvernului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 53/14.IV.2006 ## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** — _secretar de stat Ón_
## _Ministerul Justi˛iei_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,
Guvernul ∫i-a comunicat punctul de vedere la vremea la care se dezb„tea Ónc„, Ón cadrul Comisiei juridice, aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ∫i, dat fiind faptul c„ ini˛iala comunicare era de adoptare a acestei propuneri, sub rezerva Ónsu∫irii observa˛iilor pe care le-a f„cut Guvernul ∫i care sunt reflectate Ón cea mai mare parte Ón amendamentele care au fost adoptate Ón cadrul Comisiei juridice, ne men˛inem acest punct de vedere.
Mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
Din partea comisiilor, domnul pre∫edinte, microfonul 7.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Raportul este de admitere, cu amendamentele cuprinse Ón anexa 1 care face parte integrant„ din acest raport. Cele dou„ comisii au luat Ón dezbatere, cu mai multe ocazii, Ón prezen˛a ini˛iatorilor, aceast„ propunere legislativ„, ini˛iatorii invoc‚nd punctul 8 din Proclama˛ia de la Timi∫oara.
S-au discutat ∫i sunt re˛inute ∫i Ón raport unele elemente de neconstitu˛ionalitate ale acestei propuneri. Œn pofida acestor amendamente, dac„ vre˛i, sau invocarea neconstitu˛ionalit„˛ii, comisia a considerat c„ suntem Ón situa˛ia prev„zut„ de art. 53 din Constitu˛ie, care permite restr‚ngerea exerci˛iului unor drepturi sau libert„˛i pentru ap„rarea ordinii publice ori a moralei publice, ∫i am considerat c„ suntem Ón aceast„ situa˛ie.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil ini˛iativa legislativ„, iar Guvernul a sus˛inut adoptarea, sub rezerva Ónsu∫irii observa˛iilor ∫i propunerilor, ceea ce s-a ∫i f„cut.
Legea, Ón mod v„dit, are caracter organic, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Mul˛umesc.
A∫ dori s„ fac dou„, trei preciz„ri procedurale Ón leg„tur„ cu partea de dezbateri generale.
Œn conformitate cu noul regulament, mai Ónt‚i, senatorii pot s„ pun„ Óntreb„ri, oricare senator. Dup„ aceea, iau cuv‚ntul reprezentan˛ii grupurilor parlamentare ∫i dac„ mai doresc, Ón al treilea pas, s„ mai ia cuv‚ntul ∫i al˛i senatori, eu sunt obligat s„
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
O Óntrebare.
V„ rog, microfonul 1.
A∫ dori s-o Óntreb pe doamna ministru dac„ apreciaz„ c„ punctul de vedere al Guvernului, ini˛ial, se reg„se∫te Ón textul legii. At‚t!
Mul˛umesc.
Doamna secretar de stat, microfonul 9.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫a cum am men˛ionat Ón amendamente, care sunt doar o parte din observa˛iile noastre, au fost Ónsu∫ite. Sigur c„ nu putem respinge, _de facto_ , dar nu avem posibilitatea de a veni noi cu amendamente. Nu este ini˛iativa noastr„ legislativ„. Noi am avut mai multe obiec˛ii Ón ceea ce prive∫te categoriile de persoane Ón∫iruite, c‚teva obiec˛ii pe procedur„, c‚teva chestiuni care nu specificau informa˛iile de unde vor fi luate, cine va fi persoana responsabil„ cu acestea ∫i atunci finalitatea este u∫or pus„ sub semnul Óndoielii. Ca Minister al Justi˛iei, ˛inem foarte mult la acurate˛e ∫i aceasta Ónc„ lipse∫te din textul de lege, dar, Ón principiu, punctul de vedere al Guvernului nu a fost unul negativ, sub rezerva Ónsu∫irii observa˛iilor. De aceea am spus c„ ne men˛inem acest punct de vedere.
Dac„ mai sunt Óntreb„ri? Doamna senator Verginia Vedina∫.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
A∫ vrea s-o Óntreb pe distinsa reprezentant„ a Guvernului care sunt ra˛iunile care au determinat, de aceast„ dat„, Guvernul s„ sus˛in„ o asemenea propunere legislativ„ cu observa˛iile pertinente pe care le-a f„cut ∫i ce ra˛iuni au determinat s„-∫i schimbe opinia, Ón contextul Ón care, cu ceva timp Ón urm„, asupra unei propuneri similare, exprimase un punct de vedere negativ.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc. Doamna secretar de stat, microfonul 9.
Da.
Punctul de vedere al Guvernului a fost dat Ón sensul de a se adopta, verific‚ndu-se legisla˛ii din dreptul comparat, respectiv state care au avut regim similar, care au fost prevederile ∫i, mai ales, consecin˛ele de ordin practic. ™i dac„ Ón acele state se pare c„ au fost mul˛umitoare aceste acte normative ∫i au dus, cel pu˛in dac„ nu Ón totalitate, m„car la un par˛ial destul de consistent ca rezultat, atunci s-a considerat din partea Guvernului c„ este posibil ca ∫i Ón Rom‚nia s„ se realizeze acest rezultat.
Domnul David, microfonul 2.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
De fapt, am ridicat m‚na primul ∫i nu m-a˛i observat.
Œntrebarea mea era aceasta: Ini˛iatorii au fost anun˛a˛i, ∫tiau c„ aceast„ propunere legislativ„ este ast„zi pe ordinea de zi? Pentru c„ aceast„ lege mi se pare foarte important„ ∫i trebuia s„ fie prezent m„car unul dintre ini˛iatori s„ o sus˛in„.
Ini˛iatorii au fost anun˛a˛i. Domnul Ungheanu, microfonul 2.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 53/14.IV.2006
Œntrebarea mea se adreseaz„ pre∫edin˛ilor celor dou„ comisii, Ónt‚i Comisiei juridice de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i dup„ aceea Comisiei pentru drepturile omului, pentru c„ aceste comisii au respins mai Ónainte o lege a lustra˛iei venit„ de la Cozmin Gu∫„, cu argumente constitu˛ionale.
Œn acest caz, acelea∫i dou„ comisii au admis aceast„ lege. De∫i Constitu˛ia este aceea∫i, a∫ vrea s„ v„d care este diferen˛a ∫i care este motiva˛ia pentru care s-a f„cut acest lucru, mai ales c„, anterior, au vizat negativ, cu respingere, ini˛iativa legislativ„ privind interzicerea organiza˛iilor comuniste ∫i a simbolurilor comuniste.
Care este motiva˛ia, care sunt argumentele pentru care se trece de pe o pozi˛ie pe alta?
Domnul Eckstein Kovács Péter, pre∫edintele Comisiei juridice de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, apoi, din partea Comisiei pentru drepturile omului, domnul Diaconescu.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Motivele sunt de ordin tehnic. Ini˛iativa legislativ„ a colegilor de la Partidul Ini˛iativa Na˛ional„ a fost formulat„ Óntr-o manier„ care a ridicat motivat obiec˛iuni de constitu˛ionalitate. Am tratat ini˛iativa lor cu maximum de seriozitate. I-am invitat, dac„ nu m„ Ón∫el, de 4 ori. De 4 ori am reluat discutarea proiectului d‚n∫ilor ∫i am solicitat, le-am sugerat s„ o refac„, pentru a intra Ón categoria ini˛iativelor constitu˛ionale.
Colegii, din varii motive, nu au dat curs acestei solicit„ri. Œn schimb, ini˛iatorii acestui proiect au fost de fiecare dat„ prezen˛i ∫i au dat dovad„ de inten˛ie de colaborare. Am modificat substan˛ial — poate vedea fiecare senator c‚te amendamente am formulat — ∫i noi consider„m c„ am reu∫it ca, prin amendamentele f„cute, s„ facem constitu˛ional„ aceast„ ini˛iativ„.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Diaconescu, microfonul 6.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Œn mod clar, Comisia pentru drepturile omului s-a concentrat pe conformitatea Ón ceea ce prive∫te dreptul intern ∫i interna˛ional, legat de conceptele ∫i standardele promovate prin aceast„ lege. Evident c„ au existat formule fa˛„ de care au existat, de asemenea, obiec˛iuni de constitu˛ionalitate. Acestea au fost supuse la vot. Comisiile, at‚t Ón analiza separat„, c‚t ∫i Ón plenul lor, au considerat c„ lucrurile sunt Ón regul„ ∫i chestiunile pot merge mai departe. Evident aceste amendamente se afl„ Ón discu˛ia dumneavoastr„, Ón condi˛iile Ón care identifica˛i elemente de constitu˛ionalitate sau neconstitu˛ionalitate. Sigur, dumneavoastr„ sunte˛i suverani a decide.
V„ mul˛umesc. Domnul senator Funar.
Din sal„
#68150De ce vorbe∫te la microfon?
Pun Óntreb„ri, nu vorbesc.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Pentru a pune Óntreb„ri, totu∫i, trebuie s„ vorbim.
Eu am doar dou„ Óntreb„ri pentru reprezentanta Guvernului.
Œmi pare r„u pentru reprezentanta Guvernului.
Œmi pare r„u c„ ini˛iatorii nu sunt de fa˛„. Probabil c„ au abandonat propria propunere legislativ„ ∫i, Ón condi˛iile acestea, sunt nevoit s„ m„ adresez distinsei reprezentante a Guvernului.
O prim„ Óntrebare. Considera˛i c„ este oportun„ aceast„ propunere legislativ„, dup„ 16 ani de la lovitura de stat din 1989, c‚nd cei mai mul˛i dintre cei vinova˛i de Legea lustra˛iei sunt pe lumea cealalt„?
A doua Óntrebare. Ne apropiem de 1 ianuarie 2007, ziua ∫i anul ader„rii la Uniunea European„... Asear„, Óntr-o emisiune de excep˛ie, pre∫edintele Rom‚niei, referindu-se la î∫andramaua politic„“, aflat„ Ón moarte clinic„, a f„cut un apel la rom‚ni ∫i la for˛ele politice pentru unitate. Œntrebarea pentru reprezentanta Guvernului este: Œn ipoteza Ón care s-ar adopta aceast„ Lege a lustra˛iei, ar fi unitate sau dezbinare Óntre rom‚ni?
Doamna secretar de stat, microfonul 9.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntr-adev„r, am o pozi˛ie destul de nepl„cut„, pentru c„ Ón lipsa ini˛iatorilor va trebui s„ r„spund care a fost inten˛ia. De altfel, eu am re˛inut c„ s-a Ónt‚rziat mult cu aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. Deci ea nu este foarte recent„. De aceea, dac„ ve˛i remarca Ón punctul de vedere pe care l-am comunicat Guvernului, ca Minister al Justi˛iei, ∫i Guvernul l-a transmis mai departe, am ∫i f„cut trimitere ∫i aten˛ionare Ón ceea ce prive∫te jurispruden˛a Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului. ™i, aici, poate vom putea r„spunde de ce s-a considerat negativ„ ini˛iativa Ón ceea ce prive∫te partidul comunist — pentru c„ statul rom‚n, anul trecut, Ón februarie 2005, s-a pronun˛at C.E.D.O. Ón cauza partidului comuni∫tilor nepeceri∫ti, îUngureanu contra Rom‚niei“, Ón care s-a considerat c„ s-a Ónc„lcat art. 11 din Conven˛ia pentru drepturile fundamentale ale omului privind libertatea de asociere.
Diferen˛a Ón aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ este c„ vorbe∫te nu de libera asociere. Deci ai dreptul s„-˛i constitui partidul, este prev„zut ∫i Ón art. 40 din Constitu˛ie. Problema este c„ aici se dore∫te, a∫a cum s-a exprimat Óntr-o formulare care este con˛inut„, c„ este vorba de necesitatea de Óns„n„to∫ire a moralei publice ∫i c„ aceasta este reflectat„ de interdic˛ia accesului Ón unele func˛ii ∫i demnit„˛i publice.
Acum, dac„ este t‚rziu sau nu este t‚rziu, repet, am f„cut trimitere noi Ón punctul de vedere al Guvernului, tot la jurispruden˛a C.E.D.O., pentru c„ legisla˛ia din Lituania a instituit interdic˛ii similare con˛inute de aceast„ lege ∫i fo∫ti procurori care au atacat la Curtea European„, pentru c„ li s-a interzis accesul ∫i promovarea pe trepte ierarhice timp de 10 ani, C.E.D.O. a considerat c„ Óntr-adev„r trebuie v„zut dac„ sub aspectul oportunit„˛ii se mai impune, dup„ trecerea unor ani. Dar pentru c„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 53/14.IV.2006 Guvernul nu a apreciat oportunitatea ∫i a dat punctul de vedere pe constitu˛ionalitate, pe legalitate, pe concordan˛a cu alte acte normative, apreciez c„ Parlamentul Rom‚niei este cel care trebuie s„ decid„ dac„ Ón momentul acesta Ónc„ se reclam„ de societatea din Rom‚nia necesitatea acestei cur„˛„ri, pentru c„ se simte Ónc„ efectul negativ, atunci r„spunsul este categoric da. Este o ini˛iativ„ care este Ónt‚rziat„, dar probabil c„ Ónc„ este necesar„. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Domnul Basgan, microfonul 3.
## **Domnul Ion Basgan:**
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamn„ ministru, vreau s„ v„ Óntreb urm„torul lucru: Œn punctul de vedere al Guvernului spune a∫a: îlegea intitulat„ Legea lustra˛iei“. Œn dic˛ionarul limbii rom‚ne nu am g„sit nic„ieri cuv‚ntul îlustra˛ie“. Ce Ónseamn„ lustra˛ie din punctul dumneavoastr„ de vedere? Nu am g„sit Ón dic˛ionarul limbii rom‚ne. Nu exist„ cuv‚ntul lustra˛ie.
Doamna secretar de stat, microfonul 9.
## Da.
Œn condi˛iile Ón care foarte mult„ terminologie, atunci c‚nd se adopt„ institu˛ii noi, func˛ii noi, este preluat„ din legisla˛ia european„, pentru c„ ne servim de dreptul comparat, am Ón˛eles la Comisia juridic„ de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri c„ s-a pus aceast„ Óntrebare ini˛iatorilor care au preluat-o din legisla˛ia european„.
Dac„ este o traducere nefericit„ din limba englez„, atunci este imputabil„ celor care au g‚ndit-o ∫i au tradus-o, Óns„ este cert c„ lustra˛ie, dac„ dori˛i ∫i vrem un termen foarte plastic Ón limba rom‚n„, Ónseamn„ cur„˛are. Deci cam asta Ónseamn„: a lustrui, a cur„˛a, cam aici a∫ g„si r„d„cina.
Domnul Varujan Vosganian, dup„ aceea domnul senator Diaconescu. Microfonul 2.
Œntind m‚na doamnei secretar de stat. Lustra˛ie, de∫i e tentant s„ vin„ de la a lustrui, vine de fapt de la un cuv‚nt din limba latin„, care Ón limba rom‚n„ a n„scut cuv‚ntul lustru, care se refer„ la o perioad„ de timp de 5 ani. Deci presupune c„ este o anumit„ perioad„ de timp, Ón care persoane care au avut un anumit tip de comportament, cum s-a Ónt‚mplat cu cei care au condus Ón perioada nazist„, nu pot ocupa demnit„˛i publice.
Deci teza lustra˛iei este teza care presupune ca o anumit„ perioad„ de timp persoane care au avut un tip de comportament s„ fie excluse de la conducerea societ„˛ii. Deci aceasta este baza Ón care s-a ales acest termen de lustra˛ie. Se refer„ la cronologia unei anumite interdic˛ii de natur„ moral„ ∫i politic„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Domnul Diaconescu, dup„ care vom trece la dezbateri generale.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ rog s„-mi permite˛i, cu tot respectul, s„ clarific aceast„ chestiune, fiindc„ defini˛iile sunt clar stabilite Ón normele europene. Nu se pune problema unei interpret„ri. Deci dac„ dorim s„ aplic„m aceast„ norm„ trebuie s„ facem separarea clar„ Óntre lustra˛ie ∫i decomunizare. Sunt pronun˛„ri date Ón leg„tur„ cu ceea ce s-a adoptat Ón Cehia, Ón Slovacia ∫i Polonia.
Lustra˛ia, Ón interpretarea Consiliului Europei ∫i a Cur˛ii Constitu˛ionale din Cehia, se refer„ la serviciile secrete. Decomunizarea are un sens ceva mai larg. Se refer„ la anumi˛i lideri care au avut o anumit„ pozi˛ie Ón Partidul Comunist ∫i fa˛„ de care se creeaz„ o stare de incompatibilitate.
Rug„mintea este ca ∫i Ón evalu„rile ulterioare s„ avem Ón vedere modul Ón care folosim riguros acest termen.
## V„ mul˛umesc.
Din partea grupurilor parlamentare, reprezentan˛ii, pentru a prezenta pozi˛ia grupului parlamentar.
Dore∫te cineva? Nu dore∫te nimeni.
Dore∫te domnul T„r„cil„, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.
V„ rog, domnule senator, microfonul central.
Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., doamna senator Verginia Vedina∫.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Proiectul de lege, ini˛iat de un grup de deputa˛i P.N.L., de membrii Societ„˛ii Timi∫oara, Ó∫i propune reactualizarea ∫i punerea Ón practic„ a punctului 8 al Proclama˛iei de la Timi∫oara, Ón sensul elimin„rii din toate institu˛iile statului a structurilor securisto-comuniste.
Œn mod concret se prevede c„ persoanele care au f„cut parte din structurile de putere ∫i din aparatul represiv al regimului comunist Ón perioada ’47–’89 nu pot candida, nu pot fi alese ∫i nu pot fi numite, timp de 10 ani de la intrarea Ón vigoare a legii, Óntr-o list„ larg„ de demnit„˛i ∫i func˛ii publice, Óncep‚nd de la pre∫edintele Rom‚niei p‚n„ la inspector ∫colar, inspector sau director Ón cadrul serviciilor deconcentrate ale statului de la nivel local.
Cu privire la problemele Legii lustra˛iei, care a fr„m‚ntat sub diverse forme ∫i intensit„˛i societatea rom‚neasc„ dup„ Revolu˛ia din Decembrie ’89, ∫i mai ales Ón leg„tur„ cu oportunitatea, eficien˛a promov„rii ei Ón prezent, precum ∫i cu con˛inutul acesteia, P.S.D. Ó∫i exprim„ urm„torul punctul de vedere.
Demantelarea mo∫tenirii fostului regim comunist din Rom‚nia constituie o ac˛iune istoric„, politic„, ∫tiin˛ific„ ∫i moral„ care trebuie Ónf„ptuit„ pentru asumarea istoriei noastre, pentru cunoa∫terea, demascarea ∫i condamnarea faptelor de violare masiv„ a drepturilor omului, a asasinatelor ∫i a execu˛iilor f„r„ judecat„, a torturilor fizice ∫i psihice, a m„surilor de deportare ∫i de obligare la munc„ for˛at„, a m„surilor de Ónc„lcare ∫i de nesocotire a libert„˛ii de con∫tiin˛„ ∫i de exprimare.
Partidul Social Democrat condamn„ Ón mod categoric tot ansamblul de crime, abuzuri ∫i excese ale regimului comunist s„v‚r∫ite Ón numele teoriei luptei de clas„ ∫i al principiului dictaturii proletariatului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 53/14.IV.2006 De asemenea, condamn„ eliminarea din via˛a public„ sau marginalizarea unor largi categorii de persoane considerate, _apriori,_ du∫mani ai regimului democratic de dup„ decembrie 1989.
Partidul Social Democrat consider„ c„ to˛i cei care se fac vinova˛i de comiterea unor astfel de crime trebuie judeca˛i pentru infrac˛iunile respective, lu‚ndu-se, Ón acest scop, ∫i m„surile legislative pentru prelungirea termenelor de prescrip˛ie.
Are cuv‚ntul doamna senator Verginia Vedina∫, reprezentanta Grupului parlamentar al P.R.M.
## **Doamna Verginia Vedina∫:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Distin∫i colegi senatori,
Legea pe care o dezbatem ast„zi Ó∫i propune, la 16 ani de la ceea ce Constitu˛ia nume∫te, Ón art. 1, îRevolu˛ia din Decembrie“, s„-i elimine de pe scena istoriei, pentru o perioad„ de 10 ani, pe cei care se fac vinova˛i de faptul de a fi servit structurile de putere ∫i aparatul represiv din perioada regimului comunist. Romanii se mul˛umeau cu 5 ani, ini˛iatorii se pare c„ au fost mai severi.
Œnainte de a analiza compatibilitatea acestei propuneri cu spiritul ∫i litera legii noastre fundamentale, v-a∫ aminti, domnilor colegi, c„ am avut, cu pu˛in timp Ón urm„, o propunere similar„, venit„ din partea colegilor de la P.I.N., pe care am respins-o cu u∫urin˛„, c„reia comisiile de specialitate i-au dat raport negativ, iar Guvernul ∫i-a exprimat dezacordul cu privire la ea.
C‚nd am fost corec˛i cu noi Ón∫ine, comisiile, noi, Guvernul? Ce metamorfoze i-au determinat pe unii s„ se r„suceasc„ la 180 de grade? Apartenen˛a ini˛iatorilor la un partid aflat la guvernare a fost, sigur, argumentul suprem. V-a∫ preciza Óns„ c„ din acest partid fac parte nu numai ini˛iatorii, ci ∫i alte persoane, inclusiv cel care conduce acum Camera Deputa˛ilor — pe care, de altfel, ∫i noi l-am sus˛inut pentru aceast„ func˛ie — t‚n„rul ∫i energicul nepot al uneia dintre cele mai energice ∫i temute frunta∫e comuniste — ∫ti˛i dumneavoastr„ care.
Voi demonstra Ón cele de urmeaz„ incompatibilitatea legii cu dreptul intern ∫i interna˛ional. Œn ceea ce prive∫te dreptul intern, pornim, evident, de la legea fundamental„ ∫i v„ precizez c„ art. 1 alin. (2) din Constitu˛ie proclam„ Rom‚nia ca patrie comun„ ∫i indivizibil„ a tuturor cet„˛enilor, f„r„ nici o deosebire, pe nici un criteriu, Óntre care se afl„ ∫i apartenen˛a politic„. Art. 16 alin. (1) proclam„ egalitatea tuturor cet„˛enilor Ón fa˛a legii ∫i a autorit„˛ilor, f„r„ nici o discriminare.
Art. 16 alin. (3) prevede c„ func˛iile ∫i demnit„˛ile publice pot fi ocupate de c„tre persoane care au cet„˛enia rom‚n„ ∫i domiciliul Ón Rom‚nia.
Art. 36 ∫i 37 consacr„ drepturile electorale, de a alege ∫i de a fi ales. Ambele drepturi sunt Ónc„lcate, Ón sensul c„, fie poporul este privat de a opta pentru persoanele excluse prin aceast„ lege de la exerci˛iul democratic al alegerilor, fie anumite persoane nu pot s„ candideze, pentru c„ poart„ pecetea apartenen˛ei, Ón trecutul lor mai mult sau mai pu˛in Óndep„rtat, la sistemul de conducere al regimului comunist.
Are cuv‚ntul domnul senator Péter Eckstein, din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Nu o s„ iau p‚inea ini˛iatorilor care au lucrat foarte mult la promovarea acestui proiect, dar cred c„ antevorbitorii mei arat„ c„ aceast„ lege este necesar„ ∫i trebuie s„ fie adoptat„.
Mie mi se pare c„ la 16 ani, da, la 16 ani dup„ c„derea comunismului, a face o pledoarie, practic, pentru v‚rfurile acestui regim, nu este la locul ei ∫i Ónseamn„ c„ cei care au profitat de acel regim au ∫i dup„ 16 ani pozi˛ii importante Ón societate.
Exist„ o contradic˛ie, dac„ vre˛i, Ón cele afirmate de onora˛ii mei antevorbitori. Vorbesc despre legile care au fost criticate de anumite institu˛ii interna˛ionale din Bulgaria, din Cehia, din Germania, din Polonia, Ungaria. Nu s-a spus, dar Ón toate aceste ˛„ri, exist„ o Lege a lustra˛iei, o lege care ∫i-a f„cut efectele ∫i cred c„ nu ini˛iatorii acestui proiect sunt de vin„ c„ la noi, timp de 16 ani, puterea politic„ nu a vrut sau nu a avut puterea s„ treac„ o astfel de lege.
Legea cred c„ are miezul ei Ón art. 5, dac„ vre˛i, Ón care se spune foarte clar c„ cei care au fost membri ai Securit„˛ii sau au fost colaboratori ai acesteia s„ stea o perioad„ afar„ din func˛iile eligibile, respectiv din demnit„˛ile pentru care pot s„ fie numiti. Are un caracter puternic, dac„ vre˛i, de eficien˛„ moral„, ceea ce Óns„∫i aceast„ eficien˛„ moral„ a fost pus„ sub semnul Óntreb„rii. Da, dup„ 16 ani dorim s„ ne lep„d„m de o perioad„ sumbr„ a istoriei Rom‚niei.
S-a vorbit aici despre raportul de propor˛ionalitate ∫i, din punct de vedere juridic, a∫a este. Aceast„ limitare, dac„ vre˛i, a drepturilor civice trebuie s„ fie propor˛ional„ cu faptele care s-au comis ∫i aici eu cred c„ exist„ aceast„ propor˛ionalitate dac„ spunem 10 ani. Pentru c„ duritatea regimului comunist din Rom‚nia a fost una extrem„, care nu se poate compara cu duritatea, dac„ vre˛i, a multor ˛„ri din centrul ∫i estul Europei. Aici s-au f„cut mai multe obiec˛iuni de natur„ constitu˛ional„. A∫a
cum am relevat, dac„ vre˛i, ∫i Ón raport, desigur, sunt multe drepturi ∫i libert„˛i cet„˛ene∫ti care sunt pentru o anumit„ perioad„ limitat„..., este limitat temporar accesul la unele func˛ii, dar toate aceste libert„˛i au o margine, dac„ vre˛i, ∫i aceasta este art. 53 din Constitu˛ie care, Ón alin. (1), spune foarte clar: îExerci˛iul unor drepturi sau al unor libert„˛i poate fi restr‚ns numai prin lege...“ — prin lege vrem — î...∫i numai dac„ se impune, dup„ caz, pentru ap„rarea moralei publice“ — ∫i aici cred c„ acest proiect de lege se Óncadreaz„ perfect.
V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul Gheorghe Constantin, reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Conservator, ∫i dup„ aceea, ultimul, domnul senator Puiu Ha∫otti, reprezentantul Grupului parlamentar Dreptate ∫i Adev„r P.N.L.-P.D.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,
Voi exprima pe scurt c‚teva idei.
Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ reamintesc faptul c„ noi to˛i, ∫i numai noi, electoratul din spatele nostru ∫i-a dorit ca punctul 8 de la Timi∫oara s„ fie materializat printr-o lege care s„ clarifice aceast„ situa˛ie.
Œn al doilea r‚nd, Ón acest context, s-a vorbit ast„zi despre reprezentan˛ii opozi˛iei, despre necesitatea condamn„rii comunismului, a reprezentan˛ilor sistemului securisto-comunist, dar c‚nd este vorba de persoane se invoc„ o anumit„ nedeterminare a func˛iilor de˛inute Ónainte ∫i se respinge ideea acestei legi necesare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 53/14.IV.2006 Noi, conservatorii, consider„m c„, dup„ 16 ani, este momentul s„ se fac„ lumin„ Ón acest domeniu ∫i persoanele care au servit un sistem care a creat at‚tea necazuri popula˛iei Rom‚niei s„ fie trase la r„spundere ∫i, dac„ vre˛i, mai bine mai t‚rziu dec‚t niciodat„.
De asemenea, trebuie apreciat c„, Ón sf‚r∫it, Guvernul sus˛ine ∫i merit„ s„-i d„m aprecierea necesar„, pentru c„ sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.
Œn concluzie, Grupul parlamentar al Partidului Conservator sus˛ine Legea lustra˛iei ∫i v„ roag„ s„ vota˛i Ón favoarea ei.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Puiu Ha∫otti.
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œmi spunea un bun prieten de aici, de la Partidul Rom‚nia Mare, s„ fiu scurt.
Œntr-adev„r, îvorb„ mult„, s„r„cia omului“.
Dac„ tot vorbeam despre lustra˛ie, vreau s„ v„ spun c„ acest cuv‚nt vine din limba latin„ ∫i Ónseamn„ purificare. Purificarea unui loc se f„cea din cinci Ón cinci ani. Asta facem ∫i noi ast„zi. Purific„m societatea rom‚neasc„. Este un act ritual pe care-l f„ceau romanii, iar noi acum facem un act ∫i ritual, ∫i legislativ.
Prin urmare, v„ anun˛ c„ Grupul parlamentar Dreptate ∫i Adev„r P.N.L.-P.D. sus˛ine acest proiect cu amendamentele f„cute Ón cele dou„ comisii reunite ∫i Ónc„ de pe acum v„ spun, ∫i v„ spun acest lucru, cu toate c„, asear„, domnul pre∫edinte Traian B„sescu a avut ni∫te aprecieri care nu au fost drepte fa˛„ de Partidul Na˛ional Liberal, dar a∫a cum am declarat Ón nenum„rate r‚nduri, revin ∫i spun c„ vom respinge acel amendament care face referire la comandan˛ii de nave.
Da.
Trecem la...
V„ rog, microfonul 1, problem„ de procedur„, domnul senator Iorga.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
E de procedur„ pur„, pentru c„, Ón cadrul acestei proceduri, ini˛iatorii sau m„car unul trebuiau s„ fie prezen˛i.
Cum nici unul dintre ei nu este prezent, mie acest fapt Ómi spune totul, ca s„ spun a∫a, mai ales c„ unul dintre ei este distinsul nostru coleg, senatorul Cioroianu, care trebuia s„ fie prezent la lucr„ri, ∫i nu ∫tiu dac„ nu cumva ace∫ti oameni ∫i-au retras aceast„ nefericit„ ini˛iativ„ legislativ„.
V„ mul˛umesc.
Trecem la...
V„ rog, domnule pre∫edinte.
Eu propun, domnule pre∫edinte, s„ sist„m discu˛iile ast„zi, din cauza lipsei ini˛iatorilor care, oricum, trebuie s„-∫i expun„ un punct de vedere nu cu privire la
ini˛iativ„, ci cu privire la amendamente, dac„ sunt de acord sau nu sunt de acord cu amendamentele.
Luni suntem Ón termen, deci nu ne pa∫te adoptarea tacit„, deci propun sistarea lucr„rilor la acest punct.
Domnul senator Gheorghe Funar, secretarul Senatului, are cuv‚ntul tot pe problem„ de procedur„.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Avea din nou dreptate pre∫edintele Rom‚niei asear„ c‚nd folosea termenul de î∫mecherie“.
Se propune din partea distinsului coleg Eckstein Kovács Péter s„ recurgem la o î∫mecherie“, pentru c„ nu sunt de fa˛„ ini˛iatorii. Ei au fost invita˛i.
Domnia sa probabil c„ nu a fost atent, ∫i iar„∫i fac referire la propunerea legislativ„ de asear„ referitoare la s„n„tatea ∫i controlul psihiatric. Ast„zi am discutat mai multe propuneri legislative la care nu au fost de fa˛„ ini˛iatorii ∫i s-a votat.
Nu exist„ nici o excep˛ie, nici proiectul Legii lustra˛iei nu prevede o excep˛ie de la aceast„ regul„.
Deci ca atare, domnule pre∫edinte, cred c„ este necesar s„ continu„m dezbaterile ∫i s„ vot„m aceast„ propunere legislativ„ care nu este sus˛inut„ nici m„car de ini˛iatori.
Domnul Ungheanu, ave˛i cuv‚ntul. Tot pe procedur„?
Vorbesc ca lider, este o chestiune de lider. Sunt mirat c„ un jurist face aceast„ propunere. Noi am Ónceput discu˛ia Ón termenii pe care i-am acceptat, trebuie s„ o ducem mai departe p‚n„ la vot.
Nu mai dore∫te nimeni s„ se exprime? Propunerea eventual„ trebuia f„cut„...
Din sal„
#102043V„ rog s„-mi da˛i cuv‚ntul.
## Imediat, v„ rog!
Propunerea trebuia f„cut„ de c„tre un lider al unui grup parlamentar.
Domnul Radu C‚mpeanu, v„ rog. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Radu Anton C‚mpeanu:**
## Mul˛umesc.
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Am vrut s„ nu iau cuv‚ntul pentru c„ aceast„ lege, dac„ vre˛i, m„ prive∫te direct pe mine, dar este o categorie foarte numeroas„ de rom‚ni pe care, din p„cate, aici am v„zut c„ mul˛i dintre antevorbitorii mei o desconsider„ cu des„v‚r∫ire.
Nu se pune chestiunea, a∫a cum a adresat-o doamna, ca o persoan„ de valoare care a citat un economist din regimul comunist. Evident, poporul rom‚n a avut Óntotdeauna oameni de valoare. Asta nu Ónseamn„ c„ un regim care a distrus fiin˛a rom‚neasc„ Ón spiritualitatea ei, Ón principiile ei fundamentale ∫i sociale poate fi
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 53/14.IV.2006 discutat Ón felul acesta. Œnseamn„ s„ nu vedem, Óntr-adev„r, devenirea istoric„ a neamului nostru, ca s„ nu constat„m c„ Ón 46 de ani de comunism a existat o involu˛ie moral„, intelectual„ ∫i social„ a poporului rom‚n.
Toate argumentele Ón leg„tur„ cu a∫a-zisele declara˛ii diverse din Occident citate de domnul T„r„cil„ aici poate sunt f„cute Ónainte ca Ón aceast„ asocia˛ie european„ s„ fi fost ˛„rile foste comuniste.
Dac„ v-a˛i duce Ón Occident, peste tot o s„ vede˛i c„ nazismul este scos completamente din con∫tiin˛a politic„ actual„, or comunismul a f„cut mai mult r„u dec‚t a f„cut nazismul.
Vorbim de Holocaust, vorbim tot timpul de el, facem ∫i institu˛ii, dar dumneavoastr„ v-a˛i g‚ndit vreodat„ la c‚˛i oameni au trecut prin sistemul de represiune comunist?
S„ v„ spun eu, domnilor, ca om care am creat Ón 1978, la Paris, prima Asocia˛ie a fo∫tilor de˛inu˛i politici din Rom‚nia: peste un milion de oameni.
C‚˛i au murit? Peste 160 mii.
Nu glumim cu aceste lucruri, referindu-ne la tot felul de articole ∫i, mai ∫tiu eu, de idei ale occidentalilor. Noi trebuie s„ facem ceva care s„ ne cure˛e pe noi!
Nu v„ spun nici un secret. Dac„ multe lucruri rele care se petrec de 15 ani Ón ˛ara noastr„ sunt consecin˛ele directe ale involu˛iei morale, sociale ∫i intelectuale a regimului comunist, sunt de acord c„ poate ar trebui revizuit„ Ón unele chestiuni aceast„ lege care mi se pare pu˛in exagerat„, sunt de acord cu dumneavoastr„, dar Ón principiu, aceast„ lege este o necesitate pentru morala acestei ˛„ri ∫i pentru viitorul ei echilibrat.
V„ mul˛umesc.
Eu a∫ dori s„ reamintesc c„ termenul de adoptare tacit„ este 12 aprilie, destul de apropiat, Ón primul r‚nd, ∫i, Ón al doilea r‚nd, c„ regulamentar, dac„ se dore∫te o am‚nare, ea trebuie f„cut„ de un lider al unui grup parlamentar, drept urmare, dac„ nu exist„ o astfel de cerin˛„, eu am s„ trec la dezbateri.
Œncep cu amendamentele admise.
Dac„ la amendamentele admise, dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?
Din sal„
#105330La amendamentele respinse, domnule pre∫edinte.
Trecem ∫i la amendamentele respinse.
Eu Óntreb la cele admise dac„ este vreo problem„.
Domnule pre∫edinte,
Cu amendamentele respinse... c„ s-ar putea, prin admiterea lor, s„ se opereze modific„ri asupra celor admise. A∫a spune regulamentul.
Œn regulament este altfel, dar dac„ dori˛i s„ facem a∫a, facem a∫a.
V„ rog, domnule C‚rlan, ave˛i cuv‚ntul.
Nu, la cele admise am obiec˛ii.
La respinse, v„ rog.
Sunt 14 amendamente respinse.
Eu am s„ Óntreb Ón ordine, pentru c„, Ón conformitate cu regulamentul, numai dac„ ini˛iatorii doresc s„ ia cuv‚ntul...
Œn leg„tur„ cu titlul, s-a respins un amendament. Dac„ dore∫te cineva s„ Ól sus˛in„, v„ rog. Nu. La punctul 2 s-a propus modificarea literei a).
Amendamentul a fost propus de domnii Gheorghe David, Alexandru Pere∫ ∫i Cristian Cucuian.
- Dac„ dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am s„ iau cuv‚ntul o singur„ dat„ pentru toate amendamentele respinse ∫i a∫ vrea s„ fac precizarea c„ am avut 13 amendamente, din care cele dou„ comisii au validat ∫apte dintre ele ∫i consider„m c„ au fost bune ∫i, astfel, amendamentele respinse de la punctele 2, 6, 7, 12, 13 ∫i 14 renun˛„m la ele, Óntruc‚t ele au fost fie cuprinse Ón alte amendamente, fie nu au fost constitu˛ionale.
De aceea ne retragem aceste amendamente ∫i v„ mul˛umim.
La punctul 3 este un amendament al doamnei senator Viorica Georgeta Moisuc.
Dori˛i s„-l sus˛ine˛i?
Microfonul 1, v„ rog.
Este Ón leg„tur„ cu includerea M.A.D.O.S.-ului printre organiza˛iile care au fost Ón perioada comunist„ organiza˛ii politice. Domnul C‚mpeanu o ∫tie foarte bine, to˛i o ∫tim, eu o cunosc ca istoric.
Deci dac„ se includ altele, trebuie inclus ∫i M.A.D.O.S.-ul ∫i sus˛in acest punct de vedere.
Din partea comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i, cealalt„ comisie vorbe∫te le telefon.
Din sal„
#107597O chestiune de procedur„, v„ rog!
V„ rog, o problem„ de procedur„. Microfonul 3, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Nu vorbesc la telefon, am vorbit numai.
Am consultat speciali∫ti ∫i M.A.D.O.S.-ul a fost o organiza˛ie ob∫teasc„ a minorit„˛ii maghiare ∫i nu a avut culoare politic„. Ca atare, cu majoritate de voturi, s-a respins acest amendament.
20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 53/14.IV.2006
Domnule Diaconescu, dori˛i s„ ad„uga˛i ceva?
Nu, ∫i Ón discu˛ie lucrurile au stat exact cum s-a spus.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Œn˛eleg c„ dori˛i s„
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
La punctul 4 este un amendament propus de domnul senator Gavril„ Vasilescu.
Din sal„
#109109## List„!
Liste la votul precedent pentru liderii grupurilor parlamentare.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Eu vreau s„ v„ spun c„ secretarii consiliilor populare jude˛ene, municipale ∫i or„∫ene∫ti, comunale erau, a∫a cum avem ∫i noi un secretariat, erau staff-ul care trebuia s„ duc„ la Óndeplinire ceea ce se hot„ra. Noi avem probleme cu cei care luau decizii, ∫i nu cu cei care lucrau ∫i care Ó∫i f„ceau treburile.
Acesta a fost motivul pentru care v-a∫ ruga, totu∫i, s„ ne g‚ndim c„ nu au nici o vin„ oamenii c„ erau secretari acolo. Era o carier„ pe care ∫i-o f„ceau ∫i at‚ta tot.
Mul˛umesc.
Dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul Ómpotriv„? Din partea comisiei, v„ rog.
## Mul˛umesc.
Amendamentul a fost respins, pentru c„ pe de-o parte am eliminat din text art. 1 lit. d): î...pre∫edin˛ii, vicepre∫edin˛ii ∫i secretarii comitetelor executive ale consiliilor populare, comunale ∫i or„∫ene∫ti“, au r„mas numai î...consiliile populare, municipale ale municipiului Bucure∫ti, respectiv ale jude˛elor ∫i regiunilor“ ∫i opinia majoritar„ a fost c„ Ón foarte multe cazuri sau Ón majoritatea cazurilor secretarii erau cei care exercitau practic puterea, fiind persoane influente ∫i numi˛i, de asemenea, pe criterii politice.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
La punctul 5, domnul Frunda György nu este aici, deci nu sus˛ine.
La punctele 6 ∫i 7 au renun˛at ini˛iatorii.
La punctul 8, domnul Frunda György nu sus˛ine. La punctul 9, domnul senator Gavril„ Vasilescu. Ave˛i cuv‚ntul.
Despre acest lucru ar fi trebuit s„ fi discutat Ónt‚i art. 1, ca s„ Ón˛elegem ce vot„m acolo ∫i cum vot„m din lege ∫i dup„ aceea s„ trecem la preambul, la art. 2 de fapt.
Ce dorim? Dorim s„ nu candideze persoanele care au fost st‚lpii regimului comunist ∫i dorim s„ nu candideze sau s„ nu de˛in„ func˛ii de conducere persoanele care au f„cut poli˛ie politic„.
Aceste dou„ situa˛ii sunt.
Ceea ce propun eu aici, fa˛„ de textul care spune c„: î...nu pot fi alese, numite timp de 10 ani.“, eu spuneam a∫a: îSe vor ab˛ine de a candida, nu li se va sus˛ine candidatura“, asta Ónseamn„ ∫i o responsabilitate din partea celor care sus˛in candidaturile, de regul„ forma˛iunile politice sau alte forme asociative, cum sunt cele ale minorit„˛ilor, ∫i o recomandare c„tre cei care voteaz„ ∫i care se exprim„, c„tre electorat, de a nu fi alese aceste categorii de persoane.
Eu cred c„ Ón acest text, de fapt, Ón sensul Ón care s-a discutat aici despre ceea ce Ónseamn„ lustra˛ie, probabil c„ ar trebui s„ spunem bilustra˛ie pentru c„ lustra˛ia se referea la 5 ani, noi avem aici Ón text îpentru 10 ani“. Cred c„, de fapt, aici este esen˛a ∫i de aceea spun c„ era bine s„ discut„m Ónt‚i ceea ce Ónseamn„ art. 1, ca s„ putem merge la textul art. 2, iar pentru persoanele cu func˛ii numite, aici da, se pot aplica, pentru c„ sunt persoane pe care, dac„ fac cumva parte din categoria celor pentru care Óncerc„m s„ lustr„m ∫i s„ vedem cum vom face, de la art. 1, astea pot fi schimbate, f„r„ nici un fel de probleme.
Eu Ómi sus˛in acest amendament ∫i ∫tiu c„ este corect. Probabil c„ dumneavoastr„ Ól ve˛i respinge, de∫i v„ Óndemn s„-l vota˛i.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Rog, acolo unde se consemneaz„ acest lucru, s„ se ∫i sublinieze, cer s„ se ∫i sublinieze acest lucru, pentru c„, mai devreme sau mai t‚rziu, o s„ vede˛i ∫i o s„ ajunge˛i la concluzia c„ textul corect — ∫i vom ajunge ∫i spre textul corect — este cel pe care vi-l propun eu acum ∫i pe care v„ Óndemn s„-l vota˛i.
Mul˛umesc.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
**:**
Solicit cuv‚ntul, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„!
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Dori˛i s„ vorbi˛i Ómpotriv„?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 53/14.IV.2006 ## **Domnul Gheorghe Funar**
**:**
BineÓn˛eles.
V„ rog.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Autorii acestei propuneri legislative nu au avut Ón vedere cauzele, ci numai o parte a efectelor. Deci cei care au adus comunismul Ón Rom‚nia cu tancurile sovietice, cei mai mul˛i dintre ei vorbitori de limb„ maghiar„ sau de alt„ limb„, nu mai fac obiectul amendamentului propus de c„tre domnul senator Gavril„ Vasilescu. Aceia nu mai sunt Ón via˛„ ∫i, ca atare, se vor ab˛ine de la a candida — respect amendamentul —, nu li se va sus˛ine candidatura. Este normal ∫i se recomand„ s„ nu fie ale∫i. Rom‚nii nu aleg mor˛i Ón func˛ii publice nici Ón urm„torii 10 ani.
A∫adar, acest amendament este lipsit de obiect. Mul˛umesc.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
A fost respins cu 13 voturi pentru, 53 de voturi Ómpotriv„ ∫i 11 ab˛ineri.
La punctul 10 este un amendament propus de domnul senator Teodor Mele∫canu. Microfonul nr. 2.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Amendamentul propus de mine pornea de la dou„ idei fundamentale.
Prima: Ón calitate de jurist, nu consider c„ o lege trebuie s„ aib„ efect retroactiv. Deci nu consider, ca s„ m„ exprim Ón termeni sportivi, c„ se pot schimba regulile Ón timpul jocului.
Al doilea argument era legat de importan˛a exercit„rii func˛iei ∫i de necesitatea asigur„rii stabilit„˛ii. A∫adar, Ómi sus˛in amendamentul. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Mul˛umesc. Dore∫te cineva s„ vorbeasc„ Ómpotriva amendamentului? Nu.
## **Domnul Gavril„ Vasilescu**
**:**
V„ rog s„-mi acorda˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Dori˛i s„ vorbi˛i Ómpotriva amendamentului? V„ rog.
## **Domnul Gavril„ Vasilescu**
**:**
Nu Ómpotriv„, dar vreau s„ m„ refer la acest amendament.
Foarte pe scurt.
Eu cred c„ institu˛ia preziden˛ial„ trebuie ap„rat„, ∫i nu trebuie cocolo∫it„.
Cum adic„? Facem o lege pentru unii Óntr-un fel ∫i pentru al˛ii Ón alt fel? Haide˛i s„ deschidem Constitu˛ia pe care am jurat ∫i s„ vedem cum spune c„ legea este egal„ pentru to˛i ∫i c„ nimeni nu este deasupra legii.
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Eu cred c„ institu˛ia preziden˛ial„, ∫i nu numai aceasta, ci institu˛iile statului trebuie ap„rate, ∫i nu cocolo∫ite.
Mul˛umesc.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
La punctul 11 este o propunere de eliminare.
Domnul senator Gavril„ Vasilescu propune eliminarea lit. t).
## **Domnul Gavril„ Vasilescu**
**:**
Renun˛, domnule pre∫edinte.
Renun˛„.
La punctul 12 s-a renun˛at.
La punctul 13 s-a renun˛at.
La punctul 14 s-a renun˛at.
Amendamentele respinse le-am parcurs.
Acum v„ rog, Ón leg„tur„ cu amendamentele admise... Domnul senator Dan C‚rlan, microfonul nr. 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Pun Ón discu˛ie, din lista amendamentelor admise Ón prima etap„, amendamentele cu numerele 8, 13 ∫i 14.
Amendamentul admis, num„rul 8, incrimineaz„, la art. 1 lit. h), persoanele, subliniez, toate persoanele, care, potrivit art. 5 al Legii nr. 187/1999, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, au f„cut parte din structurile organelor de securitate sau au colaborat cu acestea.
Acest amendament, odat„ admis — asupra c„ruia nu am alt comentariu, doar l-am citat pentru a Ón˛elege de ce solicit respingerea amendamentelor numerele 13 ∫i 14 — incrimineaz„ toate persoanele care s-au aflat Ón situa˛ia, potrivit art. 5 din Legea nr. 187/1999, de a fi fost Ón structurile organelor de securitate sau s„ fi colaborat cu acestea.
Œn acest context este absolut ilogic, incorect s„ scoatem din norma general„ ∫i s„ individualiz„m, s„ particulariz„m, la amendamentul nr. 13: îConduc„torii cultelor religioase, care _...“_ ∫i restul frazei curge exact ca la punctul 8 admis, la amendamentul nr. 14: îComandan˛ii de nave ∫i aeronave, precum ∫i loc˛iitorii acestora, care _..._ “ ∫i de aici curge exact textul care se aplic„ tuturor persoanelor la amendamentul admis num„rul 8. A scoate anumite categorii profesionale din contextul general al tuturor persoanelor, al tuturor cet„˛enilor rom‚ni care au fost colaboratori cu Securitatea sau membri ai structurilor Ónseamn„ s„ inducem ideea c„ aceste anumite categorii profesionale ar avea un regim aparte.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 53/14.IV.2006 A∫adar, solicit respingerea amendamentului num„rul 13 ∫i a amendamentului num„rul 14, ca fiind r„mase f„r„ obiect odat„ admis amendamentul num„rul 8.
Am Ón˛eles.
Noi discut„m acum la amendamentul num„rul 8...
Nu am obiec˛iuni asupra lui, dar l-am citat pentru a sublinia c„ rezolv„ integral problematica cuprins„ la amendamentele numerele 13 ∫i 14.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Deci ajungem la amendamentele num„rul 13 ∫i 14 atunci. P‚n„ la amendamentul num„rul 8 dore∫te cineva...
Rug„mintea mea este: la punctul 1 de la amendamente admise, punctele 2, 3, 4, 5, 6 ∫i 7, are cineva vreo problem„? Nu.
La punctul 8, alta dec‚t citarea lui pentru punctele 13
∫i 14, are cineva vreo problem„? Nu. Punctul 9 — nu. Punctul 10 — nu. Punctul 11 — nu. Punctul 12 — nu
Punctul 13...
## **Domnul Dan C‚rlan**
**:**
La punctul 12, domnule pre∫edinte...
La punctul 12...
## **Domnul Dan C‚rlan:**
La punctul 12, care prevede urm„toarele: îIncrimineaz„ persoanele care au de˛inut func˛iile de guvernator, viceguvernator al B.N.R., pre∫edin˛i, prim-vicepre∫edin˛i ∫i vicepre∫edin˛i ai b„ncilor de stat, la nivel central ∫i jude˛ean, precum ∫i persoanele cu responsabilit„˛i Ón domeniul opera˛iunilor valutare“, solicit respingerea acestui amendament, deoarece mi se pare irelevant„ calitatea de responsabil Ón domeniul opera˛iunilor valutare. Acesta putea fi ∫i un simplu casier la o banc„ din oricare jude˛ cu responsabilit„˛i specifice opera˛iunilor valutare.
Supun discu˛iei acest amendament ∫i solicit respingerea lui.
Ca s„ Ón˛eleg exact, dori˛i s„ scoatem doar partea final„? S„ elimin„m partea final„: î _..._ precum ∫i persoanele cu responsabilit„˛i Ón domeniul opera˛iunilor valutare“? Sau s„ respingem tot?
Deci acesta ar fi un amendament la amendamentul adus Ón plen. Procedural, nu este permis.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Aceasta este o propunere de eliminare par˛ial„.
Eu solicit eliminarea integral„ a amendamentului admis num„rul 12.
Am Ón˛eles.
Doamna senator Norica Nicolai nu este.
Domnul senator Mario Oprea ∫i domnul senator Cristian Diaconescu.
Dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul?
Domnul senator Cristian Diaconescu, microfonul nr. 6. Apoi, domnul senator Mario Oprea, microfonul nr. 2.
Mul˛umesc.
Cred c„ logica acestei legi ∫i singularizarea unor categorii se refer„ la o activitate mult mai profund„ care nu s-a oprit la decembrie 1989, ci a continuat foarte bine ∫i dup„ decembrie 1989, Ón diverse forme ∫i modalit„˛i, unele, Óntr-adev„r, mai sofisticate.
Logica articolului de fapt, odat„ ce singularizeaz„ ∫efii de b„nci, cred c„ a fost u∫or de Ón˛eles. Aceast„ distinc˛ie f„cut„ Ón leg„tur„ cu cei care s-au referit la opera˛iuni valutare este, p‚n„ la urm„, poate, redundant„, av‚nd Ón vedere elementele prezentate Ón articol, dar, pe de alt„ parte, completeaz„, cred eu, repet, logica articolului a∫a cum a fost g‚ndit„ de ini˛iatori. Or, din aceast„ perspectiv„, v„ rog s„ ave˛i Ón vedere acceptarea acestui amendament.
Domnul senator Mario Oprea, v„ rog.
Domnule pre∫edinte, eu nu mai sus˛in amendamentul.
Mul˛umesc. Domnul senator Gavril„ Vasilescu.
## **Domnul Gavril„ Vasilescu:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Haide˛i s„ clarific„m c‚teva probleme despre care s-a discutat extraordinar de mult ∫i vreau s„ spun c„ marea majoritate a colegilor care au discutat despre aceste lucruri ori nu au fost informa˛i, ori nu au vrut s„ fie informa˛i, ori au fost de rea-credin˛„. Indiferent cine a fost ∫i cine s-a referit la aceast„ problem„ atunci c‚nd s-a spus c„ art. 1 lit. h) acoper„ absolut toate situa˛iile din categoria celor care nu au fost st‚lpii comunismului, ci a acelora care au colaborat cu Securitatea ca poli˛ie politic„, acest lucru l-am f„cut ∫i Ón comisie ∫i s-a respins. Cutia Pandorei... din p„cate, ∫i domnul prim-ministru, c‚nd semneaz„, ar trebui s„ fie mult mai atent. Au f„cut-o cei care au redactat acest punct de vedere al Guvernului.
V„ rog frumos s„ v„ uita˛i la pagina 5, doamnelor ∫i domnilor senatori, punctul c) Ón care: îDin aparatul central fac parte...“ ∫i Óncepe s„ enumere Banca Na˛ional„ a Rom‚niei, Banca Agricol„, Banca de Investi˛ii, conduc„torii Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, pentru c„ erau recunoscu˛i Ón func˛ie de Marea Adunare Na˛ional„, prin decret.
Da˛i-mi voie s„ v„ spun: este o realitate dar, Ón acela∫i timp, ca s„ po˛i s„ treci este o enormitate. Œn Rom‚nia, p‚n„ Ón 22 decembrie 1989, func˛ionau 14 culte recunoscute. Era Cultul Romano-Catolic, care nu era recunoscut, ci era tolerat. Motivul? Numirea se f„cea de la Vatican ∫i asta era considerat c„ se Óncalc„ suveranitatea.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 53/14.IV.2006 Uita˛i-v„ Ón amendamentele respinse, pentru c„ s-a mai Óncercat s„ se fac„ Ónc„ ceva Ón leg„tur„ cu acest amendament, de la punctul care se refer„... deci Ón amendamentele care se refer„ la culte. A∫adar, Ón momentul Ón care s-a vrut s„ se treac„ pe categorii de func˛ii, Ón momentul Ón care a ap„rut aceast„ situa˛ie, cu o zi Ónainte, am dat un exemplu — ∫i sunt prezen˛i membrii comisiei, este ∫i presa care a fost prezent„ — cu comandan˛ii de aeronave ∫i a∫a putem extinde ∫i unde o s„ ajungem cu acest lucru?
Corect este ca, oprindu-ne la amendamentul num„rul 8, acesta acoper„ absolut tot. Œn acela∫i timp, vreau s„ spun c„ amendamentul care a fost f„cut a creat at‚tea discu˛ii Ón pres„, Ón institu˛ia preziden˛ial„... Am aici, undeva, un material Ón care, foarte sup„rat, pre∫edintele Ómi pune 250 de comandan˛i de nave pe cap.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Am s„
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
## Domnule pre∫edinte,
Cu privire la includerea persoanelor care au de˛inut func˛iile de guvernator etc., nu sus˛inem eliminarea acestora. Le-am introdus Ón lege la solicitarea Guvernului. Avizul favorabil a fost condi˛ionat de acest lucru. Œn schimb, suntem de acord cu eliminarea ultimei p„r˛i care Óncepe de la sintagma: îprecum ∫i persoanele cu responsabilit„˛i Ón domeniul opera˛iunilor valutare“, care nu este suficient de bine delimitat„, ∫i suntem de acord cu eliminarea ei.
Ca s„ nu iau Ónc„ o dat„ cuv‚ntul, sunt de acord cu amendamentele de la urm„toarele dou„ puncte, ale domnului C‚rlan, de a elimina aceste amendamente din motivul deosebit de logic, pe care l-a expus, din moment ce aceste categorii au colaborat cu Securitatea, intr„ sub inciden˛a legii.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Da.
V„ rog s„ fi˛i pu˛in aten˛i. Noi suntem la punctul 12 de la amendamente admise, unde colegii no∫tri au f„cut o propunere de o liter„ nou„, k), care cuprinde: îpersoanele care au de˛inut func˛ia de guvernator, viceguvernator ∫i a∫a mai departe...“, ∫i la sf‚r∫it partea: îprecum ∫i persoanele cu responsabilit„˛i Ón domeniul opera˛iunilor valutare“. ™i acum, exist„, pe de o parte, ideea de a scoate aceast„ parte ∫i, pe de alt„ parte, ideea de a scoate tot amendamentul.
Œntreb dac„ cei care au propus eliminarea Óntregului amendament Ó∫i men˛in aceast„ pozi˛ie. Da. Bun.
Atunci am s„ le supun la vot, pe r‚nd, ∫i anume: am s„ supun la vot, mai Ónt‚i, partea final„ pentru eliminare ∫i dup„ aceea, dac„ se elimin„ partea final„, am s„ supun la vot ∫i eliminarea restului, a∫a cum a propus domnul senator C‚rlan.
Deci, mai Ónt‚i, partea final„.
V„ rog.
Domnul senator ™tefan Viorel, o problem„ de procedur„.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Cred c„ nu ave˛i dec‚t o singur„ posibilitate: s„ supune˛i la vot eliminarea sau p„strarea acestui amendament a∫a cum a fost redactat. A doua variant„, cu reformularea, nu cred c„ e regulamentar„.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Nu e vorba de o reformulare, e vorba de o eliminare par˛ial„. Deci
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
E un alt amendament pe care-l admite˛i Ón plen ∫i nu e regulamentar. Œnseamn„ alt amendament.
V„ rog, vorbi˛i de acolo, domnule pre∫edinte. Microfonul 7.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Este vorba de un amendament care a fost agreat de c„tre comisie. Ca atare, plenul poate s„-l agreeze sau s„-l repudieze Ón totalitate sau Ón parte. S-au f„cut dou„ propuneri Ón acest sens. Ca atare, a∫a cum a spus domnul pre∫edinte de ∫edin˛„, ambele trebuie s„ fie puse la vot, cu men˛iunea c„, din punct de vedere regulamentar, prima dat„ se supune la vot eliminarea total„ ∫i Ón cazul Ón care cade, atunci se pune la vot eliminarea par˛ial„, dar se poate face ∫i este regulamentar.
Domnul senator Dinescu.
## Domnule pre∫edinte,
V„ rog frumos s„ observa˛i c„ Ón momentul Ón care ve˛i supune la vot o parte din amendament, cre„m
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 53/14.IV.2006 posibilitatea de a se introduce un amendament nou Ón plen. Deci discut„m pe amendamentele aprobate de comisie. Or, dac„ le elimin„m, nu le mai punem Ón plen. V„ mul˛umesc.
V„ rog. Dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul?
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ vrea s„ spun totu∫i c„ nu e nici o logic„ Ón a enumera anumite categorii de meserii, care au colaborat cu Securitatea sau au f„cut parte din aceste structuri. S„ le elimin„m sau s„ le punem? Care este motivul ca un func˛ionar care a manipulat valut„ ∫i a f„cut parte din structuri s„ nu mai fie men˛ionat la punctul respectiv, de∫i la punctul 8 se spune c„: îtoate persoanele care au f„cut parte din structurile organelor de securitate ∫i au colaborat cu acestea...“. Deci ori elimin„m orice meserie, pentru c„ punctul 8 este foarte clar, ori le enumer„m pe toate cele de care ne aducem aminte ∫i nu ∫tiu de ce s„-i scutim pe unii. ™i un v„car putea s„ fie, s„ zicem, ∫i era un ofi˛er de securitate la un I.A.S. mare, care nu ∫tiu ce f„cea... Pe acesta ce facem cu el? Œl l„s„m chiar dac„ a avut vreo func˛ie de colonel Ón Securitate?
V„ rog, domnul senator C‚rlan.
Vreau s„ fac o precizare: punctul 12, la care discut„m acum, nu are leg„tur„ nici cu calitatea de colaborator al Securit„˛ii, nici cu calitatea de ∫ef la partid. Redactarea acestui alineat enumer„ doar calitatea profesional„, aceea de pre∫edinte, prim-vicepre∫edinte, vicepre∫edinte al b„ncii sau persoan„ cu responsabilit„˛i Ón domeniul opera˛iunilor valutare, f„r„ leg„tur„ cu amendamentul de la punctul 8, acela de a fi f„cut parte din structurile Securit„˛ii sau s„ fi colaborat Ón orice fel cu acestea. Este o calitate strict profesional„.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Da.
Am s„
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
La punctul 13 lit. k), a˛i propus eliminarea, am Ón˛eles...
Eu am explicat votul foarte clar.
Am explicat... Pentru partea final„, colegii senatori n-au fost de acord s„ mergem pe ideea c„ se dore∫te o eliminare par˛ial„ sau o eliminare total„. Unii au fost pentru amendament, al˛ii Ómpotriva amendamentului.
Nu, n-a˛i fost aten˛i. Eu am explicat foarte clar. _(Rumoare, discu˛ii, vocifer„ri._ )
Nu, pentru c„ nu este un amendament de eliminare. Aten˛ie! Deci dac„ dore∫te cineva s„ cear„ reluarea votului, asta e altceva, dar amendamentul nu este un amendament de eliminare. Amendamentul de eliminare este cel care scrie aici, Ón rubrica asta: îse propune eliminarea articolului cutare“.
Aici avem de-a face cu un amendament care propune ceva, introducerea unei litere, k), admis de comisie. ™i Ón cadrul dezbaterilor cineva a propus s„ nu accept„m acest lucru, iar eu v-am explicat votul, tocmai ca s„ ∫tie toat„ lumea ce voteaz„.
Mul˛umesc. Mul˛umesc.
Trecem la punctul 13. La punctul 13, amendamentul propus de domnul senator Frunda ∫i domnul senator Vasilescu introduce o liter„ l). Dac„ cineva dore∫te s„ nu o introducem, propune s„ nu vot„m amendamentul? Nu este un amendament de eliminare, da?
Deci dac„ din partea celor care au propus amendamentul mai doresc s„-l sus˛in„? L-au sus˛inut. De acord.
## **Domnul Gavril„ Vasilescu**
**:**
L„sa˛i-m„ s„ spun c‚teva cuvinte...
Este cineva care a propus s„ nu vot„m acest amendament? Domnul senator C‚rlan.
Domnule senator C‚rlan, v„ rog s„ v„ exprima˛i clar, ca s„ ∫tie colegii ce voteaz„.
Domnule pre∫edinte,
Eu am solicitat eliminarea amendamentului admis de la punctul 13, respectiv 14. Cum supune˛i dumneavoastr„ la vot, a∫a vom vota. Sensul propunerii mele este ca aceste dou„ amendamente...
S„ nu-l vot„m. Deci dumneavoastr„ sunte˛i Ómpotriva amendamentului.
Absolut.
Exact. Dar e cu totul altceva dec‚t o eliminare. Eliminarea e ceva care exist„ ∫i propune s„ fie eliminat.
Da, exist„ amendamentul ∫i am cerut eliminarea din list„. Chiar v-a∫ ruga, pentru c„ a˛i adresat invita˛ia la amendamentul precedent ∫i nimeni nu a ridicat m‚na. Exist„ mult„ confuzie la votul care a fost ∫i v-a∫ adresa rug„mintea s„ repune˛i amendamentul respectiv la vot.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Eu am explicat, domnule senator C‚rlan, Ómi pare r„u.
- V„ rog, domnul senator Pascu. ™i haide˛i s„
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 53/14.IV.2006 Eu l-a∫ Óntreba pe colegul meu, domnul senator C‚rlan, dac„ comandan˛ii de nave care au f„cut parte din structurile Securit„˛ii pot candida la func˛ii de demnitate Ón stat?
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Noi suntem la punctul 13, da? Deci ca s„ fie foarte clar votul, avem un amendament admis de comisie care include un punct l: îConduc„torii cultelor religioase...“. S-a vorbit Ómpotriva amendamentului. Deci s-a cerut s„ nu vot„m acest amendament. Eu nu pot dec‚t s„ supun la vot amendamentul. Cine voteaz„ îda“, voteaz„ ca amendamentul s„ r„m‚n„. Cine voteaz„ înu“, voteaz„ ca amendamentul s„ nu mai r„m‚n„, deci s„ nu mai existe amendamentul. _(Rumoare, discu˛ii._ )
Eu nu pot s„
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
La punctul 14 suntem Ón aceea∫i situa˛ie. Avem un amendament. S-a propus respingerea lui, ∫i nu eliminarea. Deci cine voteaz„ îda“, voteaz„ pentru amendament, cine voteaz„ înu“, voteaz„ pentru respingerea amendamentului.
- V„ rog s„ vota˛i.
Cu 43 de voturi Ómpotriv„, 30 de voturi pentru ∫i
- 4 ab˛ineri, amendamentul de la punctul 14 a fost respins. La punctul 15 dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu. La punctul 16? Nu.
La punctul 17? Nu.
Mai dore∫te cineva p‚n„ la sf‚r∫it s„ ia cuv‚ntul la amendamente? Nu.
- V„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
La nr. crt. 37 trebuie pus Ón acord cu actuala conducere a Armatei Rom‚ne, pentru c„ se au Ón vedere ∫i o serie Óntreag„ de func˛ii care nu mai exist„. De exemplu, func˛ia de comandant de armat„ nu o au dec‚t americanii ∫i ru∫ii. Nu cred c„ vor pune „∫tia un comunist rom‚n s„ le comande armata! A∫a este pus aici, Statul major general... Are ∫ef al Statului major general! Acesta are un loc˛iitor, dar exist„ director al Statului major general ∫i director adjunct. Deci aici trebuie s„-l punem de acord cu actuala organizare a Armatei Rom‚ne.
dumneavoastr„, p„rerea mea este c„ la acest punct este tot o eliminare care trebuie s„ se produc„, pentru c„ face parte din categoria acelora∫i idei. L-a∫ ruga ∫i pe domnul senator, autorul amendamentului, s„-∫i spun„ punctul de vedere, dar a∫a este corect ∫i este corect cu toate celelalte func˛ii care nu fac parte din ceea ce a Ónsemnat...
Domnule senator Vasilescu, r„m‚ne˛i un pic la microfon, pentru c„ nu am Ón˛eles nimic, eu, cel pu˛in! Deci dumneavoastr„ a˛i propus un amendament, comisia l-a aprobat, el figureaz„ la amendamente admise...
Deci al„turi de domnul... Deci am corectat ceva sau am ad„ugat ceva la amendamentul respectiv. Vreau s„ v„ spun c„ eu nu-l sus˛in. ™i dac„ dumneavoastr„ nu vre˛i, v„ solicit eu atunci, ca amendamentul respectiv s„ fac„ parte din categoria celor pe care s„ le d„m la o parte.
Deci dumneavoastr„ propune˛i respingerea acestui amendament?
Exact asta am spus. ™i Ól rog ∫i pe domnul senator...
P„i, asta v„ rog!
Pentru c„ prima parte a amendamentului Ói apar˛ine, mie Ómi apar˛ine ultima parte a amendamentului ∫i nu vreau...
Respingerea acestui amendament s-a propus. V„ rog, domnul senator Petrescu.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Amendamentul este f„cut de mine. A∫a este, domnule senator Vasilescu! ™i eu Ómi retrag amendamentul. Nu-l sus˛in.
Nu-l sus˛ine˛i? Nu-l mai sus˛ine˛i?
Deci...
Era... Cic„ nu mai pot fi numi˛i Ón func˛ie acum. Uita˛i-v„ c„ este la art. 2, la punctul curent num„rul 37.
Am Ón˛eles.
Are cuv‚ntul domnul senator Gavril„ Vasilescu, care este ini˛iatorul amendamentului.
Vreau s„ fiu mai exact. Sunt coautor la amendament. Ini˛iator este domnul senator Petrescu.
Deci, domnilor, at‚ta timp c‚t am votat, deci exist„ art. 1 lit. h). Deci punctul 8 la amendamente. At‚ta timp c‚t s-au eliminat punctele 13 ∫i 14 prin votul
M-am consultat cu domnul general Popescu ∫i am ajuns, pe hol, la un consens.
Deci suntem, v„ rog... Suntem la punctul 37. Deci exist„ un amendament admis de comisie.
Dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul?
V„ rog, microfonul 7.
Vreau s„ fie clar. Dac„ se renun˛„ sau dac„ se respinge amendamentul, r„m‚ne textul de baz„ din proiect. Amendamentul este sus˛inut numai spre a corecta denumirea func˛iilor ∫i nu s-a f„cut bine. Aceasta este problema.
26 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 53/14.IV.2006
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Deci amendamentul este admis. Dac„ o s„ vot„m îda“, vom avea textul la litera u): îcu adjunc˛ii acestuia“ ∫.a.m.d. Dac„ amendamentul este respins, vom avea textul de la litera s): î∫ef al Statului major al armatei, adjunct ∫i ∫ef de direc˛ie Ón cadrul S.M.G., comandant de armat„ ∫i adjunc˛ii acestora“.
Aceasta este situa˛ia Ón clipa de fa˛„. De acord?
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Cu 26 de voturi pentru, 36 voturi Ómpotriv„ ∫i 11 ab˛ineri, amendamentul a fost respins. R„m‚ne textul care este Ón st‚nga.
Dac„, mai departe, mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul p‚n„ la punctul 52? Domnul Marinescu, microfonul 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
La art. 46 a∫ vrea s„ complet„m ∫i cu faptul c„: îconduc„torii institu˛iilor care nu respect„ prevederile acestui amendament vor fi demi∫i“.
Nu se poate! Domnule senator Marinescu, nu se poate! Nu se pot face amendamente Ón plen!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. O s„ le fac la Camera Deputa˛ilor!
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
## De acord.
Dac„ nu mai sunt alte lu„ri de cuv‚nt p‚n„ la punctul 52...
Deci au fost respinse dou„ dintre amendamente, cel care figureaz„ la punctul 13, cel care figureaz„ la punctul 14. Œn rest, au fost admise.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Eu o s„ v„ rog s„ fi˛i de acord ca votul final pentru aceast„ lege s„-l d„m luni, din mai multe considerente. Deci Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Conservator, solicit„m...
Domnule pre∫edinte, v„ rog s„-mi asigura˛i un pic lini∫tea Ón sal„.
V„ rog!
## **Domnul Gavril„ Vasilescu:**
Adic„, vreau s„ fiu foarte bine Ón˛eles. Deci a existat la un moment dat o propunere Ón leg„tur„ cu aceast„ situa˛ie ∫i pentru vot final luni. Este o lege organic„ ∫i cred c„ ar fi solu˛ia cea mai bun„. Uita˛i-v„ ∫i dumneavoastr„ c„ Ón momentul de fa˛„, dac„ este s„ ne num„r„m, de-abia, de-abia dac„ facem...
Da. V„ rog, lini∫te!
Domnul senator Dinescu a cerut cuv‚ntul.
Domnule pre∫edinte,
Conform regulamentului, dumneavoastr„ pute˛i s„ lua˛i o asemenea decizie. De aceea, eu v„ rog s„ supune˛i la vot ∫i mai ales c„ deja era˛i pe cale de a supune la vot, ∫i Ón timpul votului nu mai schimb„m regula jocului. V„ mul˛umesc.
Domnul senator Puiu Ha∫otti ∫i apoi domnul senator Petrescu ∫i apoi domnul senator Funar.
Domnule pre∫edinte, P‚n„ la urm„ plenul este suveran!
Propunerea mea era, de asemenea, de a da votul final luni. Luni v„ reamintesc c„ vin ∫i euroobservatorii. Au s„pt„m‚na liber„ Ón circumscrip˛ie ∫i se poate consulta plenul pentru c‚nd s„ dea votul.
Am Ón˛eles.
Domnul senator Petrescu, dup„ aceea domnul senator Funar.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Nu mi se pare corect ceea ce se Ónt‚mpl„ acum, c„ dac„ avem europarlamentari ∫i nu sunt ast„zi la ∫edin˛a noastr„, s„ am‚n„m o ∫edin˛„ at‚t de important„ pentru luni.
Doi. Pe procedur„, vreau s„ v„ spun, domnule pre∫edinte, nu mi se pare corect c„ suntem asista˛i de at‚ta pres„. Domnul senator Ha∫otti, dac„ m„ poate ajuta s„ vorbesc ∫i eu!
V„ rog s„ p„stra˛i lini∫tea Ón sal„ pu˛in! Domnul senator Ha∫otti ∫i domnul senator Dinescu, v„ rog! Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Ilie Petrescu:**
Domnule pre∫edinte,
Suntem la un proiect de lege foarte important ∫i nu cred c„ aceast„ situa˛ie, Ón grupurile de interese ale puterii..., s„ d„m posibilitate s„ nu vot„m ast„zi. V„ rog mult de tot s„ vot„m ast„zi aceast„ lege.
Are cuv‚ntul domnul senator Funar, dup„ care domnul senator Iorga.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn ∫edin˛a Biroului permanent s-a solicitat de c„tre liderul Alian˛ei D.A. ca dezbaterea ∫i votul final s„ fie ast„zi, de la ora 10,30. S-a respectat lucrul acesta. Œn afar„ de acest aspect, v„ reamintesc c„ la Ónceputul ∫edin˛ei de ast„zi am votat ordinea de zi. Nu s-a votat s„ ajungem Ón situa˛ia ca s„ d„m luni votul final.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 53/14.IV.2006 Liderul Alian˛ei D.A. ne propune s„ d„m pas„rea din m‚n„ pe cioara de pe gard. C„ vor veni europarlamentarii. La o lege at‚t de important„, puteau s„ fie prezen˛i! Dar nu au fost Ón sal„ ∫i repet lucrul acesta, nici ini˛iatorii, nici pe ei nu-i intereseaz„. Nu e cazul s„ bloc„m activitatea Senatului pentru luni sau pentru alt„ dat„. Intr„m Ón s„pt„m‚na mare a catolicilor. Nu vor veni U.D.M.R.-i∫tii s„pt„m‚na viitoare ∫.a.m.d. Suntem ast„zi aici, vot„m legea! De aceea ne afl„m Ón sal„.
## Da.
Are cuv‚ntul domnul senator Iorga.
## Domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi,
Exist„ o hot„r‚re a Biroului permanent care am impresia c„ ne scap„ ∫i care hot„r„∫te c„ voturile la legile organice, votul final se d„ joi. Œn repetate r‚nduri, Ón nenum„rate r‚nduri, lunea, c‚nd au fost legi organice, votul final s-a am‚nat joia, tocmai Ón ideea ca domnii europarlamentari s„ fie Ón sal„ joi. Dac„ nu sunt joi, o s„ vin„ ei luni? Nu respect„m nici un fel de regulament ∫i nici un fel de hot„r‚re a Biroului permanent? Tot timpul trebuie s„ facem a∫a cum vrea puterea? Eu propun s„ d„m mar˛ea, fiecare din birou, de la noi, c‚nd avem pe comisii, s„ d„m c‚te un telefon, s„ facem voturi pe legile organice. Nu se poate, aceasta este b„taie de joc, pur ∫i simplu!
Domnul senator Ungheanu, dup„ care domnul senator Eckstein.
Constat c„ este o curgere continu„, a∫a, de lu„ri la cuv‚nt. Vreau s„ spun c„ Ón problema unor asemenea propuneri, liderii trebuie s„ se Ón˛eleag„ Óntre ei. Aceasta este metoda de lucru. Nu se ridic„ un singur lider de grup ∫i cere o am‚nare. Este bine s„ ne Ón˛elegem Óntre noi. De aceste Ón˛elegeri ale liderilor depind foarte multe lucruri Ón acest Senat. Metoda nu e bun„. S-a hot„r‚t s„ discut„m azi, s„ vot„m ast„zi ∫i Grupul parlamentar al P.R.M., conform lucrurilor din birou ∫i hot„r‚rii de aici, din sal„, cere vot ast„zi.
Domnul senator Eckstein, apoi doamna senator Rodica St„noiu.
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Eu cred c„ noi, aici, nu zic c„ am Ónc„lcat o prevedere regulamentar„, dar datorit„ faptului c„ suntem Ón apropierea termenului de adoptare tacit„, am Ónchis pe jum„tate ochii cu privire la unele prevederi regulamentare, recte, care spun c„: îBiroul permanent Ómparte rapoartele senatorilor, spre consultare, cu trei zile minimum, Ónainte de Ónscrierea lor pe ordinea de zi“.
Eu cred, nu sunt sigur, dar cred c„ ∫i lipsa ini˛iatorilor se datoreaz„ faptului c„ noi am hot„r‚t Ón Biroul permanent de mar˛i, dac„ re˛in bine, Ónscrierea pe ordinea de zi. Ca atare, eu solicit Ón˛elegere din partea liderilor grupurilor parlamentare. Luni suntem Ónc„ Ón termen, nu opereaz„ adoptarea tacit„ ∫i s„ fi˛i de acord
ca ∫i cei care sunt pleca˛i acum Ón misiune s„ revin„ ∫i s„-∫i exercite dreptul de vot.
Doamna senator Rodica St„noiu ∫i apoi domnul senator Constantin.
## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Eu fac apel la dumneavoastr„ ∫i la Biroul permanent, pentru respectul tuturor senatorilor, s„ hot„r‚˛i o dat„ pentru totdeauna, Ón viitoarea ∫edin˛„ de Birou permanent, totu∫i, o anumit„ regul„. Mul˛i dintre noi, poate aveam ast„zi lucruri extrem de importante, poate chiar mai importante dec‚t cele ale persoanelor care ast„zi nu sunt prezente. Am venit pentru c„ ∫tiam c„ trebuie s„ d„m un vot. Nu are importan˛„ cum, nu are importan˛„ ce, nu discut deloc asupra votului Ón sine. Discut, Óns„, asupra acestei maniere de a schimba tot timpul regulile jocului, Ón func˛ie de interesele de moment. Dac„ ne-am certat asear„, d„m sau nu d„m un vot, dac„ ne cert„m poim‚ine, schimb„m ziua, dac„ r„spoim‚ine cineva vine sau cineva nu vine este o alt„... Devenim penibili! Deci eu v„ rog, o dat„ pentru totdeauna, lua˛i toate criteriile posibile Ón discu˛ie, alege˛i unul, dar s„ r„m‚nem cu el.
## Mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul senator Puiu Ha∫otti.
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
## Stima˛i colegi,
Am primit cu to˛ii o ordine de zi suplimentar„, ordine de zi care Ónsemna s„ d„m ast„zi votul final pentru 8 proiecte. Nu s-a dat votul final pentru nici unul dintre aceste 8.
Este Ónc„ un motiv pentru care... este Ónc„ un motiv pentru care g„sesc c„ se cuvine ca la toate aceste proiecte pe care le avem ast„zi pe ordinea de zi ∫i sunt prev„zute pentru vot final, Ómpreun„ cu votul final la Legea lustra˛iei, s„ d„m votul final luni.
Domnul Funar.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œi dau din nou dreptate pre∫edintelui Rom‚niei care a subliniat c„ se recurge la î∫mecherii“.
Liderul Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D. Óncearc„ s„ v„ induc„ Ón eroare. Probabil c„ nu ave˛i Ón fa˛„ ordinea de zi suplimentar„. ™i a omis inten˛ionat s„ men˛ioneze c„ aceste proiecte de lege incluse pe ordinea de zi suplimentar„, l„sate de asear„ la vot final pentru ast„zi, au termene de aprobare tacit„: 27 aprilie, 18 aprilie, 24 aprilie, 20 aprilie, 20 aprilie. Deci termene ulterioare legii pe care o avem Ón discu˛ie ∫i pentru care s-a votat ast„zi, pe ordinea de zi, s„ o discut„m ∫i s„ o vot„m.
Nu ∫tiu de ce v„ e fric„ de vot. Noi vrem s„ vot„m. Dumneavoastr„, cei de la putere, nu vre˛i s„ vota˛i ∫i sunte˛i a∫a de mul˛i Ón sal„.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 53/14.IV.2006 DUP√ PAUZ√
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
V„ rog s„ p„stra˛i lini∫tea Ón sal„!
Are cuv‚ntul domnul secretar Vasilescu, dup„ care voi supune la vot propunerea.
## **Domnul Ilie Petrescu**
**:**
Domnul Mihai Ungheanu ne va spune ce s-a stabilit Óntre lideri.
Nu este corect ce face domnul Vasilescu!
## **Domnul Gavril„ Vasilescu:**
Lucrul cel mai Ón˛elept aici l-a spus domnul Ungheanu. A∫a ar fi trebuit procedat ∫i poate c„ liderii grupurilor parlamentare clarific„ aceast„ problem„ ∫i v„ propun o pauz„ pentru a∫a ceva, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Da.
Pauz„ pentru consult„ri Óntre liderii grupurilor parlamentare.
## **Domnul Ilie Petrescu**
**:**
Œn ce calitate vorbe∫te domnul Vasilescu?
Nu e lider.
V„ rog, domnul Constantin.
## **Domnul Constantin Gheorghe:**
## Domnule pre∫edinte,
Œntruc‚t colegul meu nu are calitatea s„ propun„, v„ propun eu o pauz„ de consultare.
PAUZ√
## Domnule pre∫edinte,
Œn urma consult„rilor am ajuns la concluzia c„ doar eu, de la P.R.M., cer vot ast„zi.
Mai sunt 5 minute, dar se voteaz„ Óntr-un minut. Ceilal˛i lideri de grup vor s„ se am‚ne pe luni. Ve˛i lua o hot„r‚re Ón consecin˛„, Óns„ vreau s„ pun problema Ón˛elegerii liderilor, din timp, Ón probleme importante, s„ nu mai avem surprize cum avem azi.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Atunci, votul la aceast„ lege ∫i la celelalte legi organice care au numai vot final se va da luni. Propun ora 17,00, dar sigur se va discuta la ordinea de zi acest lucru.
™i pentru c„ suntem la 3 minute fa˛„ de ora de Óncheiere, declar ∫edin˛a Ónchis„.
_™edin˛a s-a Óncheiat la ora 13,00_ .
**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**
Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JUYDGY|123625]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 53/14.IV.2006 con˛ine 28 de pagini.**
Pre˛ul: 5,88 lei noi/58.800 lei vechi
V„ propun, doamnelor ∫i domnilor senatori, ca prin aceast„ lege s„ fie atribuit„ o locuin˛„ familiei domnului general Lungu Marin, fie o cas„, fie un apartament cu trei camere, a∫a cum a avut, iar atribuirea locuin˛ei s„ se fac„ de c„tre R.A.P.P.S. Ón termen de cel mult 30 de zile de la adoptarea legii.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativ„. Din p„cate, Guvernul Rom‚niei nu sus˛ine adoptarea propunerii legislative, sub pretextul c„ R.A.P.P.S.-ul folose∫te ∫i dispune Ón mod autonom de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 53/14.IV.2006 imobilele pe care le are Ón administrare, iar imobilele R.A.P.P.S.-ului au o destina˛ie precis„ ∫i trebuie atribuite numai anumitor categorii de beneficiari, nu unui erou al Armatei Rom‚ne ∫i veteran de r„zboi.
A∫a cum cunoa∫te˛i, doamnelor ∫i domnilor senatori, presa a scris Ón primele trei luni ale acestui an despre mai multe ilegalit„˛i care s-au s„v‚r∫it la R.A.P.P.S. ∫i despre o nou„ afacere care se pune la cale cu casele de˛inute de R.A.P.P.S...
Stima˛i colegi,
Sunt ˛„ri Ón care cei mai mari eroi sunt eroii luptei de rezisten˛„ sau eroii luptei Ómpotriva oric„rei dictaturi. Noi nu ne-am Ómp„cat Ónc„ cu mor˛ii cei noi, nu ne-am ales Ónc„ idealurile morale dintre d‚n∫ii, de aceea rug„mintea mea c„tre dumneavoastr„ este ca aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, ca ceea ce facem pentru memorialul Elisabeta Rizea, ca ceea ce face acum Institutul pentru Cercetarea Crimelor Comise de Regimul Comunist s„ fie un prilej de a ne reÓntoarce c„tre mor˛ii cei noi, de a ne Ómp„ca cu memoria noastr„ recent„ ∫i de a putea a∫eza Ón acest fel pe o temelie mai solid„ ceea ce facem, pentru c„, altminteri, tot s‚ngele v„rsat pentru ca noi s„ st„m Ón aceste b„nci nu se va usca vreodat„.
V„ mul˛umesc foarte mult ∫i v„ rog s„ trata˛i cu aten˛ia cuvenit„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.
Se citeaz„ teza constitu˛ional„: îCet„˛enii sunt egali Ón fa˛a legii ∫i a autorit„˛ilor publice, f„r„ privilegii ∫i f„r„ discrimin„ri.“
A∫a fiind, Curtea constat„ c„ Legea pentru reglementarea situa˛iei juridice a unor bunuri care au apar˛inut fostului suveran al Rom‚nei contravine principiului constitu˛ional al egalit„˛ii Óntre cet„˛eni, astfel cum Ó∫i g„se∫te expresie Ón art. 4 ∫i 16 din Legea fundamental„, av‚nd caracter discriminatoriu ∫i, ca atare, este sub acest aspect Ón totalitate neconstitu˛ional„.
V„ rog s„ ne crede˛i c„ ajung‚nd pe ordinea de zi a Senatului cu c‚teva zile Ónaintea termenului de adoptare tacit„, aceast„ propunere legislativ„ nu a z„cut la comisie, ci a f„cut obiectul unor eforturi intense din partea noastr„ pentru a g„si o reglementare pe fond a problemei, f„r„ a da un raport favorabil pentru o lege din start neconstitu˛ional„.
Am exercitat func˛ia de control parlamentar Ón domeniul de activitate al comisiei noastre, am constat c„ aceast„ problem„ este de competen˛a exclusiv„ a prim„riei sectorului 5, l-am invitat la una din dezbaterile din comisie pe aceast„ tem„ pe domnul primar Vanghelie ∫i acesta ne-a promis c„ Ón propor˛ie de 99% problema va fi rezolvat„ Ón cel mai scurt timp.
Este adev„rat, au trecut de-atunci trei s„pt„m‚ni. Œn˛eleg c„ problema Ónc„ nu s-a rezolvat. Avem Óncredere totu∫i c„ aceast„ promisiune dat„ de primarul sectorului 5 Ón fa˛a comisiei va fi ˛inut„ ∫i am datoria, ca pre∫edinte al comisiei, s„ sus˛in raportul de respingere pe motivul neconstitu˛ionalit„˛ii pe care l-am citat ∫i cred c„, Ón mod normal, aceast„ problem„ trebuie s„ fie rezolvat„ de prim„ria sectorului 5, conform actelor normative Ón vigoare.
6 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 53/14.IV.2006
V„ mul˛umesc.
Consider„m ca neoportun„ promovarea acestui act normativ, ˛in‚nd seama ∫i de prevederile articolului 15 din Legea nr. 24/2004 privind evitarea paralelismului legislativ. V„ mul˛umesc.
Totodat„, este necesar ca Ón toate cazurile s„ se promoveze m„suri de reabilitare total„ a persoanelor care au fost victime ale abuzurilor regimului comunist, m„suri Ónso˛ite de acordarea repara˛iilor materiale cuvenite.
Se cuvine ca Óntreaga societate ∫i, Ón primul r‚nd, autorit„˛ile publice s„ manifeste Ón˛elegere ∫i recunoa∫tere a suferin˛elor celor Ón cauz„ ∫i ale familiilor lor.
Œn ceea ce prive∫te con˛inutul proiectului de Lege a lustra˛iei sau a decomuniz„rii, intrat Ón dezbatere public„, ast„zi, Ón plenul Senatului, simpla lui lectur„ demonstreaz„ c„ acesta Óncalc„ grav principiile ∫i spiritul Constitu˛iei, drepturile fundamentale ale omului, se dep„rteaz„, evident, de toate documentele interna˛ionale relevante Ón aceast„ materie ∫i, Ón plus, reÓnvie, Ón mod revan∫ard, spiritul ∫i procedeele folosite de regimul comunist, mai ales la Ónceputurile sale.
Proiectul consacr„ r„spunderea ∫i condamnarea colectiv„ pentru simpla apartenen˛„ la o ideologie care, la vremea respectiv„, era singura recunoscut„ legal Ón Rom‚nia ∫i singura cunoscut„, ceea ce nu s-a Ónt‚mplat nici Ón cazul nazismului. Este ∫tiut c„ Tribunalul de la Nürnberg a condamnat fapte, ∫i nu opinii politice.
Œn plan constitu˛ional, proiectul Óncalc„ prevederile art. 16 alin. (1) din actul fundamental al ˛„rii noastre, potrivit c„ruia îcet„˛enii sunt egali Ón fa˛a legii ∫i a autorit„˛ilor publice, f„r„ privilegii ∫i f„r„ discrimin„ri“, precum ∫i ale art. 16 alin. (3) care men˛ioneaz„ explicit c„ îfunc˛iile ∫i demnit„˛ile publice, civile sau militare pot fi ocupate, Ón condi˛iile legii, de persoanele care au cet„˛enia rom‚n„ ∫i domiciliul Ón ˛ar„“.
Or, proiectul stabile∫te criterii, incompatibilit„˛i ∫i discrimin„ri neprev„zute Ón Constitu˛ie sau Ón alt„ lege de ordin constitu˛ional.
De asemenea, proiectul nesocote∫te dispozi˛iile art. 37 din Constitu˛ia Rom‚niei care consacr„ dreptul cet„˛enilor rom‚ni de a fi ale∫i Ón Parlament, Ón func˛ia de pre∫edinte al Rom‚niei sau Ón organele administra˛iei publice locale.
M„surile sanc˛ionatorii excesive concepute de ini˛iatori nesocotesc principiile r„spunderii juridice care se bazeaz„ pe prezum˛ia de nevinov„˛ie ∫i de stabilire a oric„rei forme a r„spunderii, Ón mod individual, Ón cazul s„v‚r∫irii unei fapte culpabile.
Cu privire la acordurile, tratatele ∫i alte documente interna˛ionale la care Rom‚nia este parte este important s„ amintim cel pu˛in urm„toarele:
- Declara˛ia Universal„ a Drepturilor Omului, poate cel mai important document al O.N.U., proclam„ dreptul oric„rei persoane de a participa la conducerea treburilor publice ale ˛„rii sale, dreptul de a avea acces, Ón condi˛ii de egalitate, la func˛iile publice ale ˛„rii.
- Pactul interna˛ional cu privire la drepturile civile ∫i politice, precum ∫i Conven˛ia european„ pentru ap„rarea drepturilor omului ∫i a libert„˛ilor fundamentale consfin˛esc acelea∫i drepturi.
Œn acela∫i sens pot fi amintite ∫i Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii, adoptat„ prin Tratatul de la Nisa, din anul 2000; Tratatul de instituire a unei
Constitu˛ii pentru Europa, semnat la Roma Ón octombrie 2004, precum ∫i o serie de conven˛ii ∫i recomand„ri ale O.I.M. privind nediscriminarea Ón munc„ ∫i profesie.
Dar cel mai relevant ∫i elocvent document la care trebuie s„ ne raport„m Ón privin˛a lustra˛iei este Rezolu˛ia 1096 din 1996 a Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei, relativ„ la m„surile de demantelare a mo∫tenirii fostelor regimuri comuniste totalitare.
Rezolu˛ia evoc„ ∫i recomand„ statelor Ón cauz„ m„suri specifice de identificare a mo∫tenirii propriilor regimuri comuniste, dar din cuprinsul celor 16 puncte ale textului, adoptate de Adunarea Parlamentar„ la 27 iunie 1996, se desprind cel pu˛in trei mari principii de reglementare, toate nerespectate de autorii proiectului de lege aflat Ón dezbaterea Senatului.
La punctul 4 se recomand„ ca asemenea m„suri s„ fie democratice ∫i s„ fie luate astfel ca justi˛ia s„ fie dreapt„ Ón pedepsirea celor vinova˛i, iar aceste m„suri s„ nu fie utilizate Óntr-un spirit de revan∫„. Œn proiectul de lege, justi˛ia este Ónlocuit„ cu Autoritatea Electoral„ Permanent„.
La punctele 7 ∫i 8, rezolu˛ia recomand„ ca persoanele care au comis acte criminale s„ fie judecate ∫i condamnate conform Codului penal, iar victimele justi˛iei totalitare s„ fie reabilitate ∫i desp„gubite material.
La punctele 11 ∫i 12, lu‚ndu-se act de m„surile administrative de lustra˛ie luate Ón unele state Ómpotriva unor persoane ale fostelor regimuri, despre care se apreciaz„ c„ nu ar putea Óndeplini func˛ii actuale, conform principiilor democratice, Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei subliniaz„ c„ asemenea m„suri sunt compatibile cu un stat de drept democratic, dac„ se respect„ urm„toarele criterii:
- Ón primul r‚nd, culpabilitatea r„spunderii, care este individual„, ∫i nu colectiv„, trebuie dovedit„ pentru fiecare persoan„, ceea ce Ónseamn„ necesitatea aplic„rii Legii lustra˛iei Ón mod individual, ∫i nu colectiv;
- Ón al doilea r‚nd, trebuie garantate dreptul la ap„rare, prezum˛ia de nevinov„˛ie, precum ∫i posibilitatea utiliz„rii recursului judiciar.
Este extrem de important de re˛inut c„ rezolu˛ia recomand„ statelor care adopt„ asemenea reglement„ri s„ verifice dac„ acestea sunt conforme cu principiile rezolu˛iei ∫i, dac„ nu sunt, s„ le modifice pentru a evita mecanismele de control ale Consiliului Europei.
La argumentele constitu˛ionale ∫i cele de ordin interna˛ional se adaug„ legitima ∫i fireasca Óntrebare de oportunitate, pus„ ∫i ast„zi la Ónceputul dezbaterilor noastre: la ce ar servi asemenea m„suri, dup„ 15 ani de la Ónl„turarea regimului comunist? Ce eficien˛„ juridic„ ∫i chiar moral„ ar avea o culpabilizare colectiv„?
Exemplele din celelalte ˛„ri foste comuniste nu pledeaz„ pentru promovarea unei asemenea legi Ón Rom‚nia. Œn Bulgaria, o lege par˛ial„, aplicabil„ doar Ón sistemul bancar, a fost declarat„ neconstitu˛ional„. Œn Republica Cehia, Legea filtrajului, din 1991, a f„cut obiectul unei anchete din partea O.I.M. care a recomandat Guvernului ceh abrogarea ei. ™i reglement„rile din Germania ∫i Polonia s-au bucurat de interven˛ia O.I.M., iar pe plan intern nu au avut efecte salutare.
Pe plan strict legislativ, legea este constituit„ Óntr-un mod impropriu actelor normative ∫i va putea fi pus„ extrem de greu Ón aplicare. Alegerea func˛iilor care trebuie sanc˛ionate este absolut aleatorie, cu defini˛ii nedeterminabile. Care sunt func˛iile de conducere din aparatul central ∫i local al fostului Partid Comunist, al
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 53/14.IV.2006 fostului U.T.C., cele din organiza˛iile ob∫te∫ti sau de mas„? Ce vin„ au avut secretarii consiliilor populare sau reprezentan˛ii Corpului Diplomatic, magistra˛ii sau preo˛ii?
Iat„ motivele de substan˛„ pentru care Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat se pronun˛„ pentru condamnarea comunismului, dar se pronun˛„, totodat„, Ómpotriva Legii lustra˛iei Ón forma ini˛iat„ de grupul de deputa˛i liberali ∫i va vota pentru respingerea acestei propuneri legislative.
Mul˛umesc.
Art. 37 prevede c„ au dreptul s„ fie ale∫i cet„˛enii care Óndeplinesc condi˛iile art. 16, c„rora nu le este interzis„ asocierea ∫i au Ómplinit o anumit„ v‚rst„. At‚t ∫i nimic mai mult.
Dup„ revizuirea Constitu˛iei, am mai consacrat un articol, art. 38, care garanteaz„ dreptul de a fi ale∫i Ón Parlamentul European.
Art. 40 garanteaz„ dreptul de asociere, inclusiv Ón partide politice, pluralismul politic fiind o condi˛ie ∫i o garan˛ie a democra˛iei constitu˛ionale.
Cei care se asociaz„ Ón partide o fac nu pentru a ob˛ine neap„rat statutul de membru, ci pentru a putea activa ∫i a putea accede la func˛ii ∫i demnit„˛i Ón stat.
Art. 41 prevede c„ dreptul la munc„ nu poate fi Óngr„dit, alegerea profesiei, a meseriei, a ocupa˛iei, a locului de munc„ fiind liber„.
Art. 53 creeaz„ cadrul constitu˛ional... Insist, pentru c„ a fost amintit aici de comisiile care au f„cut raport favorabil. Art. 53 creeaz„ cadrul constitu˛ional Ón limitele c„ruia exerci˛iul unui drept sau a unei libert„˛i poate fi restr‚ns. El impune anumite condi˛ii, printre care se afl„ ∫i necesitatea ca restr‚ngerea s„ poat„ fi dispus„ doar dac„ e necesar„ Óntr-o societate democratic„, regula propor˛ionalit„˛ii cu cauza care a determinat-o, aplicarea nediscriminatorie, precum ∫i interdic˛ia ca restr‚ngerea s„ afecteze existen˛a Óns„∫i a dreptului, s„ suprime dreptul, cum se Ónt‚mpl„ prin aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.
Motiva˛ia comisiei, referitoare la moral„, este absolut nefundamentat„. Conceptul îmoral„“ provine din latinescul _îmores“_ care Ónseamn„ îmoravuri“, ∫i el evoc„ rela˛iile dintre oameni. Nu are nici o leg„tur„ cu obiectul de reglementare al acestei ini˛iative.
Este evident c„ toate aceste prevederi constitu˛ionale — ∫i nici m„car nu le-am precizat pe toate — sunt Ónc„lcate.
Un al doilea argument, care a fost, de asemenea, amintit — Ól voi men˛iona numai succint —, este jurispruden˛a Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului, care are caracter obligatoriu pentru Rom‚nia ∫i care a statuat c„ reglement„ri sau situa˛ii similare Ón alte ˛„ri, inclusiv Ón ˛ara noastr„, Óncalc„ prevederi din Conven˛ia European„ ∫i din Protocolul 1 al Conven˛iei Europene.
Dreptul interna˛ional este ∫i el Ónc„lcat — ∫i a amintit aici colegul T„r„cil„ foarte multe pacte, conven˛ii ale Organiza˛iei Interna˛ionale a Muncii. A∫ ad„uga, pe l‚ng„ cele men˛ionate deja, Carta Social„ European„ ∫i Tratatul instituind o Constitu˛ie pentru Europa, care a fost amintit, Óns„ nu s-a precizat faptul c„ Ón partea a III-a a acestui Tratat exist„ un Óntreg titlu numit îNediscriminarea ∫i cet„˛enia“. ™i, Ón final, experien˛a unor alte state excomuniste, au fost ∫i acestea men˛ionate, care s-a dovedit a fi neconstitu˛ional„ ∫i a fost sanc˛ionat„ de structurile interna˛ionale. Acestea sunt doar c‚teva argumente, domnilor colegi, care ne determin„ s„ respingem o asemenea propunere.
Œn final, a∫ vrea s„ v„ aduc aminte c„ perioada la care ne raport„m este o parte din trecutul acestui popor, c„ Ón structurile de putere ∫i Ón aparatul represiv al regimului comunist s-au aflat multe personalit„˛i de mare valoare. Jurnali∫ti, anali∫ti politici, unii ne invadeaz„ Ón continuare televizoarele, oameni politici, Ón sensul real al cuv‚ntului, cadre didactice f„r„ de care anumite domenii nu ar putea fi nici acum concepute, care s-au str„duit Ón acele vremuri vitrege s„ fac„ veritabile slalomuri pentru a ap„ra ce se putea ap„ra, asum‚ndu-∫i riscuri imense.
Cine ne d„ nou„ dreptul s„-i judec„m ast„zi? Cine ne d„ dreptul s„ judec„m istoria?
V„ vorbeam, cu exact un an Ón urm„, despre profesorul Ioan Totu, care a slujit la Facultatea de Drept a Universit„˛ii din Bucure∫ti ∫i care era considerat, Ón Europa ∫i Ón Óntreaga lume, unul dintre cei mai mari
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 53/14.IV.2006 economi∫ti. Un asemenea specialist s-a sinucis Ón Ónchisoarea Ón care a fost aruncat dup„ 1990, ca un infractor de drept comun.
Dac„ asta Ónseamn„ lustra˛ie, atunci ce m„suri trebuie s„ lu„m Ómpotriva celor care au devalizat Rom‚nia dup„ 1990, Ómpotriva celor care au v‚ndut ca pe nimic perle ale industriei, cercet„rii, bog„˛iile naturale, tot ce se putea Ónstr„ina prin privatiz„ri Ón care comisioanele Óntreceau de în“ ori sumele Óncasate, Ómpotriva celor care au f„cut averi, pe care nu ∫tim a le scrie, storc‚nd din avu˛ia f„cut„ de cei pe care azi vrem s„-i lustr„m, de o parte dintre noi, de p„rin˛ii, de bunicii no∫tri, inclusiv de bunica distinsului coleg liberal, ajuns ∫i el tot frunta∫, Óns„ Óntr-un regim democratic?!
Œn final, apelez la spiritul cre∫tin al acestui popor, noi, Parlamentul, suntem reprezentantul suprem al acestui popor, la toleran˛a ∫i la Ón˛elepciunea care-l caracterizeaz„ ∫i v„ rug„m, domnilor colegi, s„ da˛i un vot negativ acestei ini˛iative legislative.
Nu are nimic de-a face cu condamnarea unui trecut.
Nu astfel ne rezolv„m problemele ∫i nu astfel reu∫im s„ purific„m societatea rom‚neasc„.
- V„ mul˛umesc.
S-a mai invocat ∫i faptul c„ este posibil un arbitrar. Or, este prevederea din art. 8, pe care l-am modificat Ón cele dou„ comisii, care prevede, Ón clar, posibilitatea de a se adresa instan˛ei de judecat„ ∫i noi am spus c„, Ón cadrul Contenciosului administrativ, cu dou„ grade de jurisdic˛ie, cel care se simte lezat se poate adresa justi˛iei independente.
Deci nici aceast„ critic„ nu este fondat„.
Excep˛iile ∫i limit„rile temporare de acces, Ón majoritatea lor, se refer„ la func˛iile numite. Acolo nu exist„ nici un act normativ, nici o prevedere Ón dreptul interna˛ional care ar p„gubi legislativul unei ˛„ri na˛ionale de a interzice accesul... s„ nu fie numite Ón func˛ie de conducere acele persoane care au colaborat cu Securitatea sau au fost v‚rfurile nomenclaturii comuniste.
Probleme pot s„ fie, ∫i nu zic c„ legea nu este perfectibil„, Ón cazul func˛iilor alese. ™i aici, noi, cele dou„ comisii, cu participarea Guvernului, cred c„ am dat o formul„ care face fa˛„ exigen˛elor.
Dar, onora˛i reprezentan˛i ai opozi˛iei, dumneavoastr„, dac„ de principiu sunte˛i de acord cu aceast„ propunere legislativ„, ave˛i toate posibilit„˛ile la Óndem‚n„ ca s„ ajuta˛i s„ evit„m astfel de probleme.
Cu privire la amendamente, aici cred c„ au f„cut legea mai bun„. Sunt c‚teva amendamente, dac„ vre˛i, cea cu comandan˛ii de nave, cei care au gestionat fonduri de valut„ care cred c„ sunt croite pe anumite persoane ∫i pe care noi nu le sus˛inem, noi, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia.
Repet‚nd c„ vom sus˛ine acest proiect de lege, Ónchei cu felicit„ri pentru ini˛iatori.
V„ mul˛umesc.
A∫a c„ eu v„ rog, ori s„ hot„r‚˛i ca aceast„ lege s„ fie rediscutat„ ca s„ vedem dac„ pot fi f„cute amendamente inteligente, ori, dac„ nu, vota˛i-o a∫a cum e!
Nu face˛i dec‚t un gest care s„ se Ónscrie, Óntr-adev„r, Ón devenirea istoric„, frumoas„ a acestui popor.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Nu, domnule pre∫edinte, ∫i v„ transmit de la aceast„ tribun„, era numai sub condi˛ia dac„ s-a f„cut poli˛ie politic„, ceea ce este cu totul ∫i cu totul altceva dec‚t a˛i spus-o, inclusiv asear„, pe post. Ori nu este bine informat, ∫i atunci s„ trag„ consilierii la r„spundere, pentru c„ nimeni nu viza persoana, ci era vorba despre institu˛ie. Nu am avut nici un g‚nd asupra persoanei. _(Rumoare, discu˛ii._ )
Pofti˛i? Nu. Am legat punctul 8 care era suficient ∫i nu mai era nevoie de nimic care s„ indice nici culte, nici comandan˛i, nici judec„tori, nici altceva. Asta este problema. Deci Ón mod normal ∫i Ón mod corect era suficient s„ determin„m cine au fost st‚lpii ∫i pe urm„ cei care, colabor‚nd cu organele de securitate, ca poli˛ie politic„, au f„cut r„ul care l-au f„cut ∫i despre care tot vorbi˛i. Vreau s„ clarific acest lucru ∫i vreau s„ clarific c„ s-a pornit de aici ∫i de la discu˛iile care s-au purtat Ón comisie. Eu am vrut Ón comisie s„ ne oprim acolo, dar dac„ s-a continuat, cel pu˛in s„ continu„m Óntr-un mod corect ∫i a fost corectat amendamentul referitor la cultele religioase, au fost corectate ∫i alte amendamente, din punct de vedere al corectitudinii ∫i al modului Ón care trebuiau ele redactate ∫i ce trebuiau s„ cuprind„. A∫a c„ vreau s„ clarific acest lucru: primesc scrisori, nu de amenin˛are, dar undeva ∫i de amenin˛are, pentru c„ am ceva cu comandan˛ii de nave ∫i de aeronave.
Da˛i-mi voie, totu∫i, s„ declar de la aceast„ tribun„, copil fiind, am visat s„ conduc un avion sau s„ conduc o barc„, deci am un respect extraordinar de mare pentru aceste profesii.
Mul˛umesc.