Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·23 martie 2015
other
Márton Árpád Francisc
Discurs
Doamnă vicepreședinte,
Domnule secretar general,
Stimați colegi,
Da, într-adevăr, a fost bine prinsă ideea care rezultă din acest set de întrebări. Eu, în mod evident, la partea a doua aș fi folosit cuvintele „abuz în serviciu”, „uzurparea funcției”, „amenințare și șantaj”.
Înțeleg inclusiv susținerea Ministerului Justiției, numai că am o problemă. Problema mea de fond este următoarea: că anumiți funcționari publici, în sensul articolului 175, deci toți cei care realizează prerogativele puterii legislative, executive sau judecătorești, vin cu niște solicitări către Camera Deputaților, câteodată semnate chiar de Ministerul Justiției, care contravin prevederilor legale și constituționale.
Astfel, am avut două cazuri când s-au solicitat de către onorați procurori informații legate de anumiți deputați și senatori, despre ce au spus și cum au votat în comisie și în plen. Două asemenea cazuri sunt cunoscute de mine. Există cazuri în care onor conducătorul ANI i-a și sancționat
pecuniar pe membrii Comisiei juridice pentru voturile date. Și în anumite cazuri... Mă reîntorc: ba mai mult, există și o depeșă, semnată și trimisă tot prin intermediul Ministerului Justiției. Apare în cazul unui fost ministru terminologia de „infractor”, deși urmărirea penală încă nu a început, pentru că s-a solicitat acordul pentru începerea urmăririi penale.
Ministerul Justiției, conform art. 69 din Legea nr. 304/2004, are, printre altele, funcția de control, care constă în verificarea modului în care se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii. Adică, atunci când mai ales prin Ministerul Justiției se trimite o solicitare către o Cameră a Parlamentului, ar fi bine ca această solicitare, prin modalitatea de formulare, să nu aibă asemenea greșeli. Și, dacă se poate constata că se încalcă – am citat de fapt în întrebare, după cum ați observat bine, exact definirea faptelor care au fost comise de acest procuror și alți asemenea conducători ai unor instituții –, atunci ar fi bine să nu o trimită mai departe până când persoanele respective nu se conformează cu prevederile legale.
Eventual, nu știu dacă v-ați gândit, să fie o prevedere clară în Codul penal, pentru protejarea acestei valori a parlamentarului: pentru cei care încalcă aceste valori, să fie pedepsiți într-o formă care să corespundă periculozității actului de a ataca, zic eu, însăși instituția democrației în România, adică Parlamentul.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.