Stenogramă plen

Vă rog, domnule deputat.

Doamnă vicepreședinte,

Domnule secretar general,

Stimați colegi,

Da, într-adevăr, a fost bine prinsă ideea care rezultă din acest set de întrebări. Eu, în mod evident, la partea a doua aș fi folosit cuvintele „abuz în serviciu”, „uzurparea funcției”, „amenințare și șantaj”.

Înțeleg inclusiv susținerea Ministerului Justiției, numai că am o problemă. Problema mea de fond este următoarea: că anumiți funcționari publici, în sensul articolului 175, deci toți cei care realizează prerogativele puterii legislative, executive sau judecătorești, vin cu niște solicitări către Camera Deputaților, câteodată semnate chiar de Ministerul Justiției, care contravin prevederilor legale și constituționale.

Astfel, am avut două cazuri când s-au solicitat de către onorați procurori informații legate de anumiți deputați și senatori, despre ce au spus și cum au votat în comisie și în plen. Două asemenea cazuri sunt cunoscute de mine. Există cazuri în care onor conducătorul ANI i-a și sancționat

pecuniar pe membrii Comisiei juridice pentru voturile date. Și în anumite cazuri... Mă reîntorc: ba mai mult, există și o depeșă, semnată și trimisă tot prin intermediul Ministerului Justiției. Apare în cazul unui fost ministru terminologia de „infractor”, deși urmărirea penală încă nu a început, pentru că s-a solicitat acordul pentru începerea urmăririi penale.

Ministerul Justiției, conform art. 69 din Legea nr. 304/2004, are, printre altele, funcția de control, care constă în verificarea modului în care se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii. Adică, atunci când mai ales prin Ministerul Justiției se trimite o solicitare către o Cameră a Parlamentului, ar fi bine ca această solicitare, prin modalitatea de formulare, să nu aibă asemenea greșeli. Și, dacă se poate constata că se încalcă – am citat de fapt în întrebare, după cum ați observat bine, exact definirea faptelor care au fost comise de acest procuror și alți asemenea conducători ai unor instituții –, atunci ar fi bine să nu o trimită mai departe până când persoanele respective nu se conformează cu prevederile legale.

Eventual, nu știu dacă v-ați gândit, să fie o prevedere clară în Codul penal, pentru protejarea acestei valori a parlamentarului: pentru cei care încalcă aceste valori, să fie pedepsiți într-o formă care să corespundă periculozității actului de a ataca, zic eu, însăși instituția democrației în România, adică Parlamentul.

Doriți să interveniți sau...? Nu.

O să continuăm cu..., din partea Ministerului pentru Societatea Informațională, doamna subsecretar de stat Dobrică Ionela va răspunde unei întrebări adresate de către colegul nostru, domnul deputat Kereskényi Gábor.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamna deputat. Domnilor deputați, Bună ziua!

MSI reprezintă interesele statului în cadrul Companiei Naționale „Poșta Română”, în care statul este acționar majoritar.

În momentul primirii întrebării domnului deputat, Ministerul pentru Societatea Informațională a solicitat Companiei Naționale „Poșta Română” o anchetă pentru identificarea unei soluții pentru problema expusă. În continuare o să vă prezint răspunsul conducerii CNPR, companie care intră sub incidența Ordonanței de urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. „Imobilul Oficiului Poștal 1 Satu Mare, situat în strada Mihai Viteazul nr. 2, aflat în proprietatea CNPR, este clasat ca monument istoric. În urma vizualizării clădirii, s-a constatat starea de degradare a acesteia. Drept urmare, la propunerea Oficiului Județean de Poștă Satu Mare, a fost introdus în Planul de investiții 2015, varianta ianuarie, anexa nr. 2 – Listă investiții și lucrări de intervenție noi pentru anul 2015, la poziția 8 a regiunii Cluj, obiectivul «Modernizare la sediul OJP Satu Mare».

Premergător execuției lucrărilor la obiectivul sus-menționat, sunt necesare întocmirea unei expertize tehnice, obținerea certificatului de urbanism, avize, proiect tehnic, autorizație de construcție. Toate acestea implică o perioadă de timp de aproximativ 8-9 luni, după care se va proceda la organizarea procedurii de achiziție a execuției lucrărilor, conform OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziții publice, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii. Datorită faptului că imobilul este clasat ca monument istoric, sunt necesare avize suplimentare de la Ministerul Culturii și Cultelor – Direcția patrimoniu cultural și posibile solicitări de documentații neprevăzute (studii de piatră, detalii fațade, studiu culoare etc.).

Compania Națională «Poșta Română» – SA, prin direcțiile specializate, va efectua toate demersurile necesare pentru realizarea cât mai urgentă a acestui obiectiv.”

Vă mulțumesc.

Aveți cuvântul, domnule deputat Kereskényi Gábor. Vă ascultăm.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Mă bucură faptul și chiar este o surpriză plăcută că această clădire este introdusă pe lista de investiții a Poștei Române. Chiar este o clădire de importanță majoră. Este monument istoric.

Însă, având în vedere că această clădire chiar reprezintă pericol public, aș avea încă o întrebare, dacă poate să-mi răspundă doamna subsecretar de stat. Dacă ar fi posibile în acest an, având în vedere că, așa cum ați expus, aceste proceduri mai necesită 8-9 luni de zile, dacă ar fi posibile niște lucrări de intervenții de urgență, măcar pentru a stopa degradarea clădirii? Sau dacă este posibilă cât mai repede întocmirea unei expertize sau a unui proiect tehnic în acest an, 2015?

Puteți să răspundeți acum sau formulați un răspuns pentru o viitoare ședință?

Sunteți de acord, domnule deputat, să primiți un răspuns într-o altă ședință sau în scris?

Mulțumim mult.

Din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnul Botănoiu Dumitru, secretar de stat, va răspunde unei întrebări adresate de către colegul nostru Gheorghe Florin.

Mulțumesc frumos, doamna președinte de ședință. Domnilor deputați,

Sigur că răspunsul la întrebarea dumneavoastră se împarte în două capitole mari, pe lângă ceea ce am comunicat în scris – și anume partea de modificare a legislației și partea de reglementare a pieței interne și, cealaltă, partea de investiții –, și știți bine că prin noul Program de dezvoltare rurală și prin măsurile de susținere din bugetul național căutăm să creștem competitivitatea producătorilor români și, în special, să putem recupera ceea ce am pierdut din piața națională, în primul rând.

Și aș începe cu partea legislativă. Știți că dumneavoastră ați aprobat Legea nr. 145, care a intrat în vigoare din decembrie anul trecut. Sigur că, din punctul de vedere al certificatului de comercializare, valabilitatea va fi 1 aprilie, pentru că am avut un termen de șase luni de funcționare a fostului borderou de achiziție. Ceea ce înseamnă că, începând cu această primăvară, producătorii vor beneficia de cele două documente importante, și anume atestatul de producător și certificatul de comercializare. Atestatul de producător înlocuiește acel certificat de producător vechi și dă posibilitatea producătorilor de a realiza investiții fără să se exprime în piață, adică fără să aibă o marfă cu care să vină în piață în momentul zero.

Pe de altă parte, toate programele de investiții pe care încercăm... Măsurile sau submăsurile din pomicultură, de branding, știți că au în centru tocmai această asociere a producătorilor. Or, au fost cazuri în care nu s-a putut realiza sau dovedi calitatea de producător, pentru că nu aveau marfă, ca să spunem, să iasă cu ea în piață. Din acest punct de vedere, am separat cele două documente. Și, am spus, atestatul să dovedească calitatea de producător, și atunci obligatoriu trebuie ori să ai suprafața de teren, ori numărul de animale, și certificatul de comercializare, în momentul în care ai obținut producția, să poți să ieși cu ea în piață, și atunci să ai cele 40% din spațiile de comercializare din piețele agroalimentare, să le ai la dispoziția producătorilor.

Un alt lucru care cred eu că a funcționat nu așa cum ne-am fi dorit noi a fost acel comitet interministerial pe embargoul cu Rusia, unde au participat toate entitățile statului, și din punctul de vedere al controlului calității, din punctul de vedere al trasabilității produselor agroalimentare. Pentru că am căutat să avem un echilibru în ceea ce înseamnă instituirea acestui embargou de către Federația Rusă și tocmai această descărcare de marfă din statele europene către piața românească, care nu are un grad de organizare atât de mare. Pentru că, dacă ați observat, de regulă, în statele cu agricultură dezvoltată, asocierile și, în general, cooperativele sunt cei mai importanți jucători în aceste piețe și ele pot să absoarbă mai ușor această foarfecă a prețurilor, care este mult mai agresivă în ultima perioadă, și această volatilitate care se constată din ce în ce mai agresiv pe piața produselor agroalimentare, în condițiile în care avem o cerere în creștere, în condițiile în care se constată că atât din punctul de vedere al consumului uman, cât și pentru furaje, cererea fiind în creștere, totuși prețurile la poarta fermierilor sunt mult mai mici decât în trecut. Ceea ce înseamnă că acest lanț este foarte lung, de la producător până la consumator.

Și am căutat să subvenționăm, acesta este al doilea punct, să subvenționăm tocmai acest lanț scurt de producție. Adică, dacă producătorul ajunge mult mai repede în piață, atunci sigur că va beneficia de o sumă mult mai importantă. Și, aici, am realizat acea, să-i spunem, susținere a asocierii de la 5 la 30 de hectare. Dacă reușesc să vină în interiorul acestei scheme, vor câștiga cu 40 de euro mai mult pe unitatea de suprafață decât dacă rămân în afara schemei.

Apoi avem comitetul interministerial creat pentru ceea ce se întâmplă pe filiera cerealelor, de la producție până la consum. Și, aici, știți bine că am avut acea măsură de reducere a TVA-ului pe filiera cerealelor și a funcționat și funcționează în condiții foarte bune, observându-se o reglementare corectă în ceea ce înseamnă competitivitatea pe piața românească. Pentru că aveam companii mari care decideau să intre voluntar în faliment, pentru că această competiție nu era tocmai corectă pe piața națională.

După impunerea acestei măsuri, susținerea acestei măsuri, am constatat că de fapt competitivitatea a crescut, au dispărut acele firme-fantomă care apăreau pe această piață a pâinii în general, așa cum este cunoscută, am constatat că există o anumită predictibilitate în ceea ce înseamnă prețul în piață pentru consumator. Și a crescut numărul de locuri de muncă tocmai în aceste entități care înainte se găseau într-o anumită schemă de susținere mai scăzută decât ar fi fost normal.

Apoi am încercat să găsim o formulă de susținere din bugetul național, astfel încât producătorii să se poată exprima, să creeze un brand. Și am separat produsele tradiționale de produsele consacrate, de produsele ecologice și produsele industriale, deci am făcut patru tipuri, astfel încât consumatorul să fie în cunoștință de cauză în momentul în care va cumpăra ceea ce crede de cuviință. Și atunci el trebuie să fie corect informat. Acesta a reprezentat un atu în special pentru producătorii naționali, pentru că în hipermarket am constatat că de foarte multe ori consumatorul român s-a îndreptat către un astfel de tip de produse, care îi asigură o... îi creează de fapt o plăcere de a consuma, pentru că știe foarte bine că acest transport de la locul de producție până la hipermarket nu înseamnă consum foarte mare de motorină, gazele cu efect de seră... Deci sunt niște avantaje pe care le poate aduce un lanț scurt de producție.

Și, apoi, ultimul lucru pe care vreau să-l amintesc este faptul că am încercat prin toate măsurile sau prin toate schemele de susținere, pornind de la colectarea laptelui pe tancurile de răcire, de exemplu, prin susținerea îmbunătățirii genetice la animale prin acea schemă de achiziționare a junincilor și a berbecilor de rasă, prin accesul la piață al producătorilor, prin întărirea măsurilor împreună cu poliția, împreună cu SRI-ul, împreună cu celelalte entități de forță ale statului, să putem să creăm acea normalitate într-o piață și să putem să creăm un acces mult mai bun, o exprimare mult mai corectă a producătorilor.

Aceasta ar fi în mare ceea ce am ținut să vă spun oral față de ceea ce dumneavoastră aveți în scris. Dacă sunt întrebări, vă stau la dispoziție.

Mulțumesc.

Doriți să interveniți?

Vă ascultăm, domnule deputat.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Domnule secretar de stat,

Mă bucură răspunsul dumneavoastră și mă bucură faptul că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale chiar ia în serios acest lucru, și anume sprijinirea producătorilor români.

În al doilea rând, aș vrea să vă felicit și pe dumneavoastră, și pe colegii dumneavoastră din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru faptul că acest minister a fost cel mai eficient în utilizarea fondurilor nerambursabile europene pe perioada 2007–2013.

Vă mulțumesc foarte mult pentru răspuns.

Mulțumim și noi.

Din partea Ministerului Afacerilor Externe?

Veți primi răspunsul în scris din partea Ministerului Afacerilor Externe.

Da. Am convenit cu domnul secretar de stat să primesc în scris acest răspuns.

Mulțumesc.

Din partea Ministerului Economiei, Comerțului și Turismului nu este nimeni.

Dacă domnul deputat Iane Daniel este prezent? Și acceptați un răspuns în scris sau într-o ședință viitoare? Poftiți!

Bună ziua, doamna președintă de ședință!

Prefer să-mi mențin punctul de vedere și să primesc un răspuns oral, întrucât mă interesează în mod deosebit acest subiect. Așa că, dacă nu este cu supărare, îmi mențin poziția. Mulțumesc.

Da. Se va reprograma prezența reprezentantului Ministerului Economiei, Comerțului și Turismului, pentru a vă da un răspuns oral.

Din partea Ministerului Transporturilor avem, de asemenea, o solicitare de amânare referitoare la întrebarea adresată de către colegul nostru, domnul deputat Vladu Iulian.

Avem acum o listă de 33 de colegi înscriși pentru a prezenta interpelări pe scurt în ședința noastră de astăzi.

În sală este prezent unul dintre colegi, care are de adresat o interpelare. Este vorba despre domnul deputat Mihai Tararache. O să-l ascultăm pe domnul deputat, după care o să dau citire listei celorlalți colegi.

Aveți cuvântul, domnule deputat Tararache. Pe scurt, dacă sunteți amabil.

Mulțumesc, doamnă.

Sunt șapte interpelări. O să prezint pe scurt, foarte pe scurt, două dintre ele.

Mulțumesc.

Prima interpelare este adresată prim-ministrului Guvernului României, domnul Victor Viorel Ponta, și tema este Ordonanța abuzivă nr. 91/2014.

## Domnule prim-ministru,

## Stimați colegi,

Este vorba despre OUG nr. 91/2014 pentru modificarea și completarea OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Mă văd nevoit, dragi colegi, pentru că este o situație care necesită urgent o reglementare, să vă avertizez că această măsură va avea un efect criminal asupra agenților economici.

În fapt, prin această ordonanță a fost creat un instrument de teroare, termenii din ordonanță fiind foarte vagi și lăsând la latitudinea inspectorilor fiscali să suspende activitatea, să suspende afacerile care, până la urmă, sunt generatoare de locuri de muncă, de taxe, de impozite. Deci, până la urmă, ne omorâm contribuabilii!

Și, dacă până acum întreprinzătorii aveau șansa de a se apăra de amenzile primite – de multe ori pe nedrept, dar aveau această șansă –, contestându-le în instanță, astăzi, fiecare control va însemna pentru agentul economic... va însemna o moarte subită. Deci prin această ordonanță le-a fost în fapt luat contribuabililor dreptul la apărare. Este inadmisibil!

Și de aceea, domnule prim-ministru, vă adresez câteva întrebări la care solicit un răspuns. Și, mai mult, solicit categoric o urgentare a reglementărilor care să nu mai ducă la aceste abuzuri.

Prima întrebare este dacă ați consultat reprezentanții mediului de afaceri atunci când ați decis să luați măsurile impuse de această ordonanță.

A doua este: de ce ați preferat să luați aceste măsuri în tăcere – pentru că această ordonanță a fost dată la sfârșitul anului trecut, în vacanță, cred că pe 30 decembrie a fost publicată în Monitorul Oficial –, fără a le aduce la cunoștința opiniei publice?

Trei: ați luat în calcul posibilele abuzuri ale agenților de control? Și ele astăzi se întâmplă! Și cum le veți putea preîntâmpina?

Patru, dacă ați luat în calcul faptul că un agent economic căruia îi este suspendată pe nedrept activitatea timp de mai multe luni, odată dovedit nevinovat în instanță, va cere statului prejudicii imense. Cine va plăti aceste daune, domnule prim-ministru?

Cinci, dacă ați căutat soluții pentru a preîntâmpina închiderea agentului economic sezonier – pentru că eu sunt deputat de Constanța, vă spun că activitatea la mare ține două-trei-patru luni, în cel mai bun caz, și, dacă vine un inspector și suspendă activitatea în plină vară, omul acela este terminat, deci este faliment curat – și dacă ați găsit, ați căutat soluții și v-ați pus această problemă când ați dat ordonanța, pentru că închiderea agentului economic sezonier ar însemna pentru acesta, în condițiile unui sezon foarte scurt, așa cum v-am spus, falimentul cert.

Solicit răspuns în scris, în termenul prevăzut de lege.

Și a doua interpelare se referă la proiectele României pentru Planul de investiții Juncker și este adresată prim-ministrului Guvernului României, domnul Victor Viorel Ponta.

## Domnule prim-ministru,

## Stimați colegi,

Având în vedere că reprezentanții Comisiei Europene au anunțat că, începând cu a doua jumătate a anului 2015, Planul de investiții Juncker va fi funcțional și țările membre ale Uniunii Europene vor putea depune proiecte pentru finanțare, vreau să vă întreb...

Pentru că, știți foarte bine, până acum de prea multe ori România a pierdut startul în accesarea de fonduri pe diferite paliere de investiții, inclusiv fondurile europene, și nu cred că astăzi România își mai poate permite să rateze startul în acest important proiect european. Eu cred că sunt foarte multe țări care deja au pregătite proiecte pentru acest important plan de investiții, Planul Juncker.

Vreau să întreb dacă la nivelul Guvernului, dacă la nivel de ministere au fost sau sunt în pregătire proiectele pentru acest plan de investiții și, dacă nu sunt, când veți demara acest proces la nivelul Guvernului, pentru că, repet, nu ne mai putem permite să pierdem startul în niciun plan european important de investiții, cum este, în cazul de față, Planul de investiții Juncker.

Solicit răspuns în scris, în termenul prevăzut de lege. Vă mulțumesc.

Deputat de Constanța, Mihai Tararache.

## **Doamna Rodica Nassar:**

Mulțumim și noi.

Am să dau citire listei, așa cum am anunțat, listei deputaților înscriși pentru a prezenta interpelări pe scurt în ședința din 23 martie 2015.

Este vorba despre deputații: Ion Melinte – o interpelare; Sorin Avram Iacoban – patru interpelări, sunt depuse toate; Bogdan Diaconu – două interpelări; Tudor Ciuhodaru – patru interpelări; Mircea Lubanovici – o interpelare; Toader Dima – o interpelare; Ion Marocico – o interpelare; Cornel George Comșa – o interpelare; Cristian Constantin Roman – o interpelare; Victor Manea – două interpelări; Octavian Marius Popa – patru interpelări; Paul Dumbrăvanu – o interpelare; Viorel Ionel Blăjuț – o interpelare; Alexandru Nazare –

o interpelare; Ovidiu Cristian Iane – opt interpelări; Virgil Guran – două interpelări; Aurelian Mihai – două interpelări; Gheorghe Udriște – o interpelare; Florin Costin Pâslaru – o interpelare; Ion Eparu – o interpelare; Alina Ștefania Gorghiu – o interpelare; Mircea Vasile Cazan – două interpelări; Andrei Daniel Gheorghe – o interpelare; Marian Neacșu – o interpelare; Camelia Margareta Bogdănici – o interpelare; Vasile Varga – o interpelare; Dumitru Niculescu – două interpelări; Mihai Tararache – a citit-o deja; Horia Răzvan Mironescu – o interpelare; Lucia Ana Varga – două interpelări; Marioara Nistor – două interpelări; Gabriela Lola Anghel – o interpelare; doamna deputat Tamara Dorina Ciofu – o interpelare.

Declar închisă ședința noastră de astăzi.

Următoarea noastră ședință în plen va avea loc mâine, la ora 8 și jumătate, dimineața.

|**Nr.**<br>**crt.**|**Denumirea publicației**|**Număr**<br>**de apariții**<br>**anuale**|**Valoare**<br>**(TVA 9% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 9% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 9% inclus) — lei**| |---|---|---|---|---|---| ||||**12 luni**|**3 luni**|**1 lună**| |1.|Monitorul Oficial, Partea I|920|1.310|360|131| |2.|Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară|60|1.640||150| |3.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|200|2.460||220| |4.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|550|470||50| |5.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|6.600|1.880||170| |6.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|252|1.750||160| |7.|Monitorul Oficial, Partea a VII-a|48|600||55| |8.|Colecția Legislația României|4|500|130|| |9.|Colecția Hotărâri ale Guvernului României|12|800||75|

N O T Ă :

Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

|**Produs**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|60|150|380|910|2.000|550|1.380|3.450|8.280|18.220| |ExpertMO|100|250|630|1.510|3.320|1.000|2.500|6.250|15.000|33.000| |||||||||||| |**Produs**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|70|180|450|1.080|2.380|650|1.630|4.080|9.790|21.540| |ExpertMO|120|300|750|1.800|3.960|1.200|3.000|7.500|18.000|39.600| |||||||||||| |Colecția Monitorul Oficial în format electronic, oricare dintrepărțile acestuia|||||||||70 lei/an||

Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA.

Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda.

> „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|813786]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 46/31.III.2015 conține 8 pagini.**

Prețul: 20,00 lei