Viorica Georgeta Pompilia Moisuc

## **Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

A∫ dori Ón c‚teva cuvinte s„ m„ refer la o problem„ pe care am mai abordat-o ∫i cu alte ocazii ∫i care s-ar putea denumi îRidicola Óncr‚ncenare a autonomiei zise secuie∫ti“.

Œn zilele de 10 ∫i 11 octombrie anul acesta a avut loc la Bruxelles cea de a 21-a sesiune ∫i ultima a Comisiei mixte Uniunea European„—Rom‚nia, care a fost o ∫edin˛„, s„ zicem, Ón care s-a celebrat decesul acestei comisii, care va deveni dup„ aderare Comisia de afaceri europene.

Vreau s„ v„ spun c„ totul a decurs Ón condi˛ii foarte bune de Ón˛elegere reciproc„, de poze de familie ∫i a∫a mai departe, c‚nd, la un moment dat, Ón aceast„ euforie general„, ne-am g„sit Ón fa˛a unei interven˛ii foarte prost f„cute ∫i foarte r„u ales momentul a doamnei Kinga Gál, europarlamentar din parte Ungariei.

Doamna Kinga Gál a g„sit din nou ocazia s„ depl‚ng„ situa˛ia minorit„˛ilor din Rom‚nia, s„ depl‚ng„, bineÓn˛eles, situa˛ia ungurilor care nu au acces la cultura lor matern„, care nu au posibilitatea s„ Ónve˛e Ón limba matern„, c„rora statul rom‚n nu le face o universitate de stat Ón limba matern„, nu au ∫anse egale Ón ceea ce prive∫te viitorul Ón concuren˛„ cu rom‚nii ∫i c„rora nu li s-au restituit propriet„˛ile Ón Ardeal.

Doamna Kinga Gál a Ómbr„cat toate aceste idei Óntr-o foarte frumoas„ pl‚ngere, care trebuia s„ smulg„ lacrimi de pe fa˛a europenilor. Ei bine, nu s-a Ónt‚mplat a∫a!

A∫ vrea s„ v„ spun c„ aceast„ ∫edin˛„ era condus„ de domnul Guido Podesta ∫i de domnul Viorel Hrebenciuc, cei doi pre∫edin˛i ai s„i. Erau de fa˛„ foarte mul˛i parlamentari europeni.

BineÓn˛eles c„ nu am putut r„m‚ne impasibil„ la aceast„ interven˛ie a doamnei Gál. Am luat cuv‚ntul ∫i, f„c‚nd o scurt„ incursiune Ón istorie, Óntr-o istorie pe care doamna Gál fie c„ o ignora, fie c„ n-o cuno∫tea, am ar„tat modul Ón care s-au derulat, bineÓn˛eles, pe scurt, rela˛iile dintre Rom‚nia ∫i Ungaria, dintre rom‚ni ∫i unguri, Óntr-o lung„ perioad„ istoric„, ap„s‚nd pe ideea toleran˛ei rom‚nilor Ón ceea ce prive∫te statutul minorit„˛ilor din Rom‚nia de-a lungul unei lungi perioade de timp, Óncep‚nd de la 1878 ∫i p‚n„ ast„zi.

BineÓn˛eles c„ aceast„ chestiune nu a r„mas f„r„ a sublinia ∫i faptul c„ ideea autonomiei pe care a ap„sat doamna Gál nu este altceva dec‚t o autoizolare a ungurilor, care Ói va duce, f„r„ doar ∫i poate, la situa˛ia neclar„ ∫i la o situa˛ie de inferioritate fa˛„ de rom‚ni, care, evident, nu vor putea s„ fac„ altceva dec‚t s„ resping„ pe cei care nu ∫tiu limba oficial„ a ˛„rii. Sigur c„ am f„cut apel ∫i la Constitu˛ia Rom‚niei, la articolele cunoscute, Ón care se spune ∫i se apas„ asupra ideii de stat na˛ional, unitar, indivizibil ∫i cu teritoriul inalienabil.

A∫ vrea s„ v„ spun, domnule P„unescu, c„ Uniunea European„ nu a r„mas mut„ la aceast„ campanie care se face ∫i acolo, prin pioni avansa˛i, printr-o avangard„ foarte bine condus„. Nu ∫tiu din ce parte, nu vreau s„ m„ pronun˛ pentru c„ nu am suficiente date, dar aceast„