Stenogramă plen

## Stima˛i colegi,

Conform cutumei, vom Óncepe cu declara˛iile politice, dup„ care vom aproba ordinea de zi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006 V„ anun˛ c„ la declara˛ii politice Alian˛a P.N.L.-P.D. are 32 de minute, P.S.D., 30 de minute, P.R.M., 14 minute, P.C., 7 minute, U.D.M.R., 10 minute, senatorii independen˛i, 5 minute.

Œl invit pe domnul senator Cucuian Cristian, din partea Alian˛ei P.N.L.-P.D.

Se preg„te∫te domnul senator DÓncu Vasile.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nep„sarea ∫i fondurile alocate culturii au f„cut ca multe dintre cl„dirile de pe raza jude˛ului Bac„u s„ ajung„ ni∫te ruine cu statut de monumente istorice. Majoritatea conacelor care sunt considerate monumente istorice stau s„ cad„ la cea mai mic„ adiere de v‚nt.

Pentru unele dintre aceste cl„diri, persoanele abilitate din cadrul Direc˛iei de Cultur„, Culte ∫i Patrimoniu Cultural Na˛ional au declarat c„ nu se mai poate face nimic. Motivele invocate de autorit„˛i r„m‚n invariabil acelea∫i: nu sunt bani sau cl„dirile au fost revendicate, iar actualii proprietari nu au bani pentru lucr„ri de asemenea amploare.

B„taia de joc a autorit„˛ilor na˛ionale ∫i a celor locale a f„cut ca, dup„ 1990, cl„dirile istorice din Bac„u s„ fie l„sate de izbeli∫te. Strig„tor la cer este faptul c„, de∫i unele dintre acestea au fost revendicate de mo∫tenitori, actualii proprietari ai monumentelor nu fac nici ei nimic pentru ca ele s„ r„m‚n„ Ón picioare.

Unul dintre imobilele retrocedate este cel de la D„rm„ne∫ti: Palatul ™tirbei, cl„dire ce dateaz„ din secolul al XIX-lea ∫i care se afl„ Óntr-o stare critic„. Au fost Óncepute lucr„rile de consolidare, dar actualul proprietar nu a avut destui bani pentru a le finaliza, pentru c„ o astfel de lucrare necesit„ o sum„ de c‚teva miliarde de lei.

Starea sa este jalnic„ acum. Pe exterior nu se vede, dar sunt g„uri Ón tavan care au r„mas a∫a, pentru c„ proprietarul c‚nd s-a apucat de aceste lucr„ri nu se a∫tepta ca totalul costurilor lucr„rilor s„ fie de aproape 10 miliarde lei. Dar dac„ vrei totu∫i s„ refaci un conac trebuie foarte mul˛i bani.

Conacul lui Gheorghe Buzdugan din Gheorghe Doja este Ón acest moment Óntr-o stare de degradare avansat„, pentru c„, ∫i dup„ ce a fost revendicat de rudele lui, noii proprietari nu au avut bani pentru a-l reabilita. Conacul ar putea s„ intre din nou Ón patrimoniul statului, dar autorit„˛ile au fost din nou nep„s„toare. Actualul proprietar ∫i-a exprimat dorin˛a de a dona cl„direa jude˛ului. Acum autorit„˛ile nu sunt Ón stare s„ finalizeze documenta˛ia necesar„ perfect„rii dona˛iei.

Un alt exemplu al del„s„rii autorit„˛ilor este chiar al primarului Bac„ului, Romeo Stavarache, care a tergiversat Ónt‚lnirea cu actualul proprietar al Casei Alecsandri, acesta fiind dispus s„ accepte ∫i un schimb de propriet„˛i, nu neap„rat o sum„ de bani, pentru ca monumentul s„ intre Ón posesia prim„riei. Liderul b„c„uan Óns„ nu a g„sit timp p‚n„ Ón acest moment pentru a se a∫eza la masa tratativelor.

Mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul senator DÓncu Vasile, din partea Grupului social-democrat, ∫i se preg„te∫te domnul senator Ilie Ila∫cu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ se nume∫te îBac∫i∫ul de partid ∫i de stat“.

## Dragi colegi,

S„pt„m‚na trecut„, cu ajutorul nostru senatorial, Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ a reu∫it s„-∫i Óndeplineasc„ una dintre promisiunile electorale: a dat fiec„rui cuplu t‚n„r c‚te 200 euro la prima c„s„torie.

Ini˛iativa Guvernului de a acorda acest sprijin pentru tinerii care se c„s„toresc este motivat„ prin nevoia, citez: î...de a Ómbun„t„˛i echilibrul socio-economic al familiei“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006 Mai afl„m din expunerea de motive c„, Ón absen˛a unor factori economici favorizan˛i, tinerii am‚n„ c‚t mai mult c„s„toria ∫i datorit„ faptului c„ nu primesc sprijin din partea statului la constituirea familiei.

Prin urmare, proiectul Guvernului, adoptat de Senat, ar trebui s„ conduc„ la stimularea c„s„toriilor. A∫adar, suma de 200 euro ar trebui s„ se constituie Ón factor economic favorizant al c„s„toriei.

Are Guvernul Rom‚niei o viziune at‚t de naiv„ despre importan˛a sumei de 200 euro? Un Guvern ale c„rui declara˛ii de avere totalizeaz„ c‚teva procente din P.I.B. nu cred c„ este at‚t de naiv. Œn schimb, este vorba de un dispre˛ suveran fa˛„ de tineri ∫i institu˛ia c„s„toriei. O b„taie de joc fa˛„ de nevoia strategic„ de proiecte sociale.

Dar nu asta este singura ra˛iune a legii.

V„ rog s„ fi˛i aten˛i. Citez: îLegea urm„re∫te sporirea particip„rii active a societ„˛ii civile ∫i dezvoltarea durabil„ a parteneriatului Ón beneficiul dezvolt„rii ∫i protec˛iei familiei, reducerea disparit„˛ilor fa˛„ de accesul la resursele dezvolt„rii existente Óntre familiile din mediul urban ∫i cele din mediul rural“.

Absolut ∫ocant„ aceast„ justificare. îDezvoltare durabil„“ de 200 euro! îParteneriat Ón beneficiul dezvolt„rii ∫i protec˛iei familiei“ cu aproape 7 milioane lei! Vede˛i ce multe lucruri poate s„ fac„ Guvernul cu o sum„ at‚t de mic„.

Ar fi fost interesant dac„ responsabilii cu comunicarea de la Guvern ar fi f„cut o sintez„ de pe forumuri pentru a vedea reac˛iile tinerilor la aceast„ adev„rat„ glum„ a Guvernului Rom‚niei. Mii de mesaje transmiteau indignarea ∫i expresia umilin˛ei pe care o simte tineretul Ón fa˛a neru∫in„rii ∫i incompeten˛ei cu care este tratat de c„tre clasa politic„.

Mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul senator Ilie Ila∫cu, din partea Grupului P.R.M.

Urmeaz„ domnul senator Mele∫canu Teodor. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Ilie Ila∫cu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ast„zi am s„ spun c‚teva cuvinte despre a∫a-zisa diversiune care a ap„rut zilele acestea Ón pres„ Ón privin˛a colegilor mei care se afl„ Ón deten˛ie la Tiraspol.

Œn ziarul îJurnalul na˛ional“ de ast„zi scrie negru pe alb c„ Tudor Petrov-Popa ∫i Andrei Ivan˛oc, cei doi de˛inu˛i rom‚ni din Tiraspol, s-ar bucura de un tratament medical adecvat ∫i nu ar dori s„ fie elibera˛i Ónainte de termen, adic„ mai 2007, sus˛ine ministrul rom‚n al afacerilor externe, domnul Ungureanu.

Un alt ziar scrie despre o diversiune moscovit„ la Consiliul Europei. Eu a∫ spune mai bine c„ este o diversiune la Ministerul Afacerilor Externe al Rom‚niei, Ón frunte cu domnul Ungureanu.

Nu ∫tiu ce l-a f„cut pe domnul ministru s„ se adreseze Patriarhiei de la Moscova pentru ca preo˛ii, fe˛ele biserice∫ti de la Moscova, s„-i vizitele pe colegii mei la Tiraspol. Aceast„ ini˛iativ„ a fost exprimat„ de c„tre domnul Ungureanu la Moscova, Ón luna martie anul acesta. Œndat„, Ón aprilie, Ónainte de Pa∫ti, cu un reprezentant al Patriarhiei, arhiepiscopul Nikolai Balashov s-a deplasat la Tiraspol, unde s-a Ónt‚lnit cu unul din colegii mei, cu Andrei Ivan˛oc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006 ™i, ∫tiind foarte bine cine sunt fe˛ele biserice∫ti ale Patriarhiei ruse... Œn mare parte, au r„mas aceia∫i din structurile serviciilor secrete. Nu ∫tiu ce a fost Ón Rom‚nia, eu ∫tiu ce a fost Ón Uniunea Sovietic„ Ón privin˛a bisericilor: bisericile erau demolate chiar cu acordul acestor preo˛i.

Deci acest Nikolai Balashov l-a supus pe Ivan˛oc ca s„ semneze ∫i s„-∫i recunoasc„ vina, s„ semneze o cerere de gra˛iere ∫i atunci el Ói garanteaz„ eliberarea.

Bine c„ domnul Ivan˛oc, colegul meu, a refuzat acest t‚rg ∫i, de aici, s-a produs aceast„ diversiune, care nu ∫tiu de ce a ap„rut Ón pres„ nu atunci, c‚nd a fost clar, Ón aprilie, ci tocmai acum, Ónaintea Ónceperii sesiunii de toamn„ a Consiliului Europei, unde at‚t domnul Boris Grazlov, pre∫edintele Dumei de Stat, c‚t ∫i domnul ministru al afacerilor externe al Rusiei, Serghei Lavrov, aveau c‚te un discurs la aceast„ sesiune.

V„ mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Mele∫canu Teodor, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., ∫i se preg„te∫te domnul senator Simionescu Aurel Gabriel.

Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte al Senatului, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Rom‚nia s-a afirmat Óntotdeauna ca un sprijinitor al aspira˛iilor statelor din Regiunea M„rii Negre Extinse c„tre democra˛ie, reforme ∫i prosperitate, dar ∫i c„tre o rela˛ie c‚t mai apropiat„ cu Uniunea European„ ∫i Alian˛a Nord-Atlantic„.

fiara noastr„ sus˛ine consecvent crearea unei dimensiuni r„s„ritene a Politicii Europene de Vecin„tate ∫i a unui proiect de cooperare regional„ a Uniunii Europene cu Regiunea M„rii Negre Extinse, dar ∫i de parteneriate Ónt„rite ale statelor din regiune cu N.A.T.O.

Ne-am afirmat de asemenea ca un sus˛in„tor fervent al statelor din Caucazul de Sud, cu prec„dere al Georgiei, care, dup„ îRevolu˛ia Rozelor“, a dovedit voin˛„ politic„ ∫i a realizat reforme substan˛iale Ón toate domeniile, fiind Óndrept„˛it„ Ón a solicita admiterea Ón planul de ac˛iuni pentru accederea Ón N.A.T.O., chiar la Ónt‚lnirea la nivel Ónalt de la Riga care va avea loc la sf‚r∫itul lunii noiembrie anul curent.

De dou„ s„pt„m‚ni, Óns„, Georgia se afl„ sub presiuni greu acceptabile, pe care le sufer„ dup„ un incident de spionaj dovedit ∫i probat, Ón care au fost implica˛i resortisan˛i ai Federa˛iei Ruse ∫i cet„˛eni georgieni.

Expunerea public„ a acestora, arestarea lor ∫i, ulterior, predarea c„tre reprezentan˛ii O.S.C.E. au intervenit dup„ ce Ón numeroase alte cazuri anterioare a fost sesizat„ direct Moscova, pe canale diplomatice, ∫i dup„ ce sesiz„rile au fost f„cute ∫i prin ter˛e p„r˛i.

Acest eveniment Óns„ a declan∫at reac˛ii greu de acceptat Ón condi˛iile rela˛iilor interna˛ionale contemporane, Ón care dialogul, consult„rile, solu˛ionarea pe cale pa∫nic„ a diferendelor sunt o regul„ aplicat„ Óntre toate statele democratice.

Œn ciuda pred„rii c„tre oficialii ru∫i, prin intermediul Organiza˛iei de Securitate ∫i Cooperare Ón Europa, at‚t a ofi˛erilor ru∫i, c‚t ∫i a cet„˛enilor georgieni acuza˛i de spionaj, cu probele video ∫i audio ale ac˛iunilor respective, fapt ce ar fi trebuit s„ detensioneze conflictul, Georgia este supus„ unui num„r de sanc˛iuni unilaterale inacceptabile, care contravin Cartei Organiza˛iei Na˛iunilor Unite ∫i principiilor dreptului interna˛ional public, f„r„ a mai vorbi despre numeroasele acorduri interna˛ionale la care at‚t Georgia, c‚t ∫i Federa˛ia Rus„ sunt state p„r˛i.

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului senator Simionescu Aurel Gabriel, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Urmeaz„ domnul senator Iorga Nicolae. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## Stima˛i colegi,

Œn ultimele luni puterea actual„ arunc„ pe pia˛a media din ce Ón ce mai multe cuvinte menite s„ atrag„ aten˛ia opiniei publice asupra grijii pe care o are fa˛„ de cet„˛ean, fa˛„ de comunitate, fa˛„ de toate problemele specifice ale acesteia. Cuvinte precum îsubsidiaritate“, îresponsabilitatea autorit„˛ilor locale“, îdescentralizare“

sunt din ce Ón ce mai des auzite. Este adev„rat c„ sunt ∫i multe nuan˛e.

Ce s-a Ónt‚mplat Óns„ Ón aceast„ perioad„ de c‚nd actuala putere se face c„ are responsabilitate ∫i conduce cu responsabilitate ˛ara?

Un minister nume∫te directorul unui spital de care nici nu a auzit vreodat„ ∫i se mir„ c„ Ónc„ mai exist„. Dac„ Óns„ trebuie s„ punem un om al nostru, Ól punem, chiar dac„ nu ∫tie primarul, nu ∫tie nici consiliul local. ™i, pentru c„ nu prea g„sim medici, oameni îde-ai no∫tri“, dup„ tot ce s-a Ónt‚mplat Ón sistem, punem economi∫ti, juri∫ti, nu are importan˛„! S„ fie oamenii, singurii care ∫tiu s„ spun„ îS„ tr„i˛i, domnule ministru, pentru licita˛iile pe care le face˛i, pentru medicamentele pe care a˛i hot„r‚t s„ le compensa˛i, pentru c„ exista˛i!“.

Totu∫i, ce va face un manager de spital dac„ acoperi∫ul cade? Cum va utiliza el aparatura, eventual ultramodern„, dac„ nu a fost achitat„ energia electric„ sau dac„ nu a fost amenajat corespunz„tor spa˛iul necesar amplas„rii acestei aparaturi?

Un alt minister nume∫te directorii de ∫coli. Ei nu au v„zut ministerul ∫i nici ministerul pe ei. ™i nu-i va vedea probabil niciodat„. Nu se ∫tie la acest nivel ce capacitate managerial„ au, ce au f„cut p‚n„ acum. Nu are importan˛„ care este rela˛ia acestora cu comunitatea, cu consiliul local, cu primarul.

Œn aceste condi˛ii, cum vor reu∫i ei s„ aduc„ un plus de finan˛are Ón ∫coal„ ∫i cum vor avea performan˛e elevii ∫i profesorii Óntr-o ∫coal„ care nu are calculatoare, iar uneori nici cret„ suficient„, care nu-∫i poate asigura necesarul de lemne de foc iarna, care nu pl„te∫te naveta profesorilor ∫i a∫a mai departe?

Exist„, evident, ∫i un minister care Ómparte banii. Ce conteaz„ c„ bugetul a fost aprobat de Parlamentul Rom‚niei? Venim noi ∫i d„m aproape 50 de hot„r‚ri de Guvern Ón 8 luni, adic„ 6 pe lun„, adic„ 3 la dou„ s„pt„m‚ni ∫i Ómp„r˛im cu generozitate peste 2.250 miliarde lei — este adev„rat, din cei vechi —, uit‚nd c„ ei nu sunt banii Guvernului, ci ai Óntregii Rom‚nii. ™i poate acum, Ón preajma aprob„rii bugetului pentru 2007, va trebui s„ ne g‚ndim la amendarea prevederii care las„ la buna dispozi˛ie a Guvernului sume imense pe care acesta s„ le foloseasc„ dup„ bunul s„u plac.

V„ mul˛umesc.

Invit pe domnul senator Iorga Nicolae, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, ∫i se preg„te∫te domnul senator Mario Oprea.

Domnule pre∫edinte Nicolae V„c„roiu, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Cu riscul de a fi considerat fixist, vorbesc din nou Ón fa˛a Senatului Rom‚niei despre societatea îNitramonia“ din F„g„ra∫.

M‚ine, 17 octombrie 2006, la ora 10,00, la sediul A.V.A.S., muncitorii f„g„r„∫eni se Ónt‚lnesc din nou cu nefericitul R„zvan Or„∫anu.

Ei au g„sit o solu˛ie: v‚nzarea unui flux tehnologic. Aceast„ solu˛ie ar acoperi ∫i toate, repet, toate datoriile pe care le are societatea îNitramonia“ F„g„ra∫, exist‚nd ∫i 17 firme care Ó∫i manifest„ dorin˛a de a cump„ra acest flux tehnologic.

Œn aceast„ situa˛ie, îNitramonia“ F„g„ra∫ ar supravie˛ui. Altfel, societatea va muri ∫i pu˛inii oameni care au mai r„mas s„ lucreze acolo vor r„m‚ne f„r„ serviciu Ón prag de iarn„, motiv pentru care, pentru ultima oar„ sper s„ mai vorbesc despre acest subiect, Ól somez de la Ónalta tribun„ a Senatului Rom‚niei pe domnul ministru R„zvan Or„∫anu s„ accepte solu˛ia propus„ de muncitorii f„g„r„∫eni.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.-P.D. Se preg„te∫te domnul Adrian P„unescu.

˛ap isp„∫itor pentru toate erorile sistemului public sau neregulile din clasa politic„ rom‚neasc„.

Folosind acest pretext, tot o serie de grupuri de interese Ó∫i propun s„ contribuie la dispari˛ia acelui partid ∫i la crearea structurilor necesare pentru apari˛ia unor noi forma˛iuni. Aceste forma˛iuni se folosesc de anumite denumiri pentru a-∫i justifica apartenen˛a politic„, dar acest subiect nu reprezint„ dec‚t o felie din m„rul discordiei care domin„ clasa politic„ ∫i, implicit, societatea civil„ de vreo 17 ani Óncoace.

Ne afl„m Óntr-o ipostaz„ Ón care putem compara clasa politic„ rom‚neasc„ cu o mare familie, unde un anumit p„rinte dominant Óncearc„ s„ fie tat„l tuturor fiilor s„i politici, proprii ∫i adoptivi, manipul‚ndu-i ∫i Óntorc‚ndu-i pe unii Ómpotriva celorlal˛i, iar atitudinile independente ale copiilor adoptivi sunt pedepsite cu mustr„ri, cu critici, ulterior cu atacuri asupra lor. Se Óncearc„ de asemenea manipularea copiilor ∫i so˛iilor acestor fii ∫i atragerea lor de partea sa, oferindu-le pozi˛ii ∫i privilegii care au apar˛inut r„t„ci˛ilor ce nu ascult„ de bunul, ap„r„torul ∫i protectorul p„rinte spiritual.

Asemenea unui astfel de p„rinte, anumi˛i lideri politici Óncearc„ s„-∫i impun„ puterea pentru a controla totul Ón jur. Acest fapt se va observa pe viitor, c‚nd, dup„ ce vor disp„rea to˛i ˛apii isp„∫itori pentru crizele economice ∫i sociale ale guvern„rilor trecute, actuale ∫i viitoare, se va uita de rolul democra˛iei, care va fi doar de fa˛ad„, ∫i se va vorbi doar de rolul ∫i interesele clientelei ∫i camarilei din jurul unor anumi˛i lideri politici.

Atunci lumea va vedea ce Ónseamn„ a controla economia unui stat, care va avea doar numele de economie de pia˛„, ∫i cine sunt oligarhii care Ói vor controla pe politicieni, pe liderii din media, sindicatele, societatea civil„ ∫i al˛i actori sociali ai ˛„rii.

Stima˛i colegi,

Fiind reprezentan˛i ai celor care ne-au ales, nu ne mai putem permite s„ accept„m jocuri de genul îdivide et impera“ f„cute Ón interesul unor persoane care doresc hegemonie politic„ ∫i pentru grupurile de indivizi care ∫i-au pierdut c‚ndva pozi˛iile puterii, r‚vnind la redob‚ndirea lor.

## Mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Constat„m c„ scena politic„ rom‚neasc„ este guvernat„ de celebrul dicton latin îDivide et impera!“. Nu m„ refer aici la vreun atac direct la adresa cuiva, ci la felul cum se fac strategii politice pentru asigurarea suprema˛iei unor personalit„˛i asupra maselor ∫i societ„˛ii rom‚ne∫ti Ón ansamblu.

Se poate observa, de exemplu, c„ un partid sau altul devine la un moment dat subiect de dezbatere, fiind g„sit

Invit la microfon pe domnul senator Adrian P„unescu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. Se preg„te∫te doamna Moisuc Viorica.

Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor colegi,

De mult„ vreme nu am sim˛it nevoia de a scrie un pamflet terapeutic, Óntr-o situa˛ie complicat„, pe care noi am l„sat-o, prin indiferen˛„, prin neglijen˛„, prin la∫itate,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006 s„ se dezvolte p‚n„ la a ajunge la propor˛iile catastrofale de ast„zi. Textul meu are ∫i un titlu: îDe ce tolereaz„ oficialii Rom‚niei conspira˛ia Ómpotriva Rom‚niei?“.

Eliberarea Rom‚niei de sub rom‚ni cunoa∫te Ón aceste zile un nou av‚nt. Radicalii maghiari s-au congestionat vizibil, modera˛ii maghiari s-au radicalizat ∫i se preg„tesc ∫i ei de o semnificativ„ congestie ideologic„, politic„ ∫i na˛ional„. Etnia sparge Rom‚nia! Ca Óntr-un cor, pe o sigur„ voce, udemeri∫ti, ucemi∫ti, ˛esecui∫ti cer autonomie teritorial„, consider‚nd c„ Rom‚nia este Óntr-un moment greu, Ón care, de teama de a pierde Europa, Ó∫i va juca horele Ón ritm de cearda∫. Oala minune a vanit„˛ii de tip gula∫ d„ Ón foc.

La Budapesta ni∫te sfertodoc∫i violen˛i url„ bezmetic lozinci, probabil despre m„micile lor, crez‚nd c„ vorbesc despre îRom‚nia curv„“, conform vechiului principiu c„ strugurii la care doritorii nu ajung sunt acri, iar femeile care nu-i bag„ Ón seam„ pe obseda˛i sunt curve. Dar acei nenoroci˛i Ó∫i proclam„ detaliile autobiografice, crez‚nd c„ vorbesc despre noi.

De altfel, unii dintre noi au avut grij„ s„ se informeze anterior rebeliunii ∫i s„ dea publicit„˛ii Ón gazetele lor cum c„ se bucur„ de glorie prin presa budapestan„ ni∫te derbedei care se preg„tesc militar, sub privirile Óng„duitoare ale autorit„˛ilor, ca s„ continue ceea ce ei declar„ c„ au Ónceput Ón Kosovo ∫i Ón secuime. S-a creat ∫i o competi˛ie malefic„ a extremi∫tilor, care au nevoie de popularitate ∫i boscorodesc ∫i zbiar„ din ce Ón ce mai tare ∫i mai bestial.

Din c‚te ∫tim noi, aici trebuia s„ intervin„ autorit„˛ile. De ce nu reac˛ion„m oficial? De ce tace Uniunea European„? Din c‚te ∫tim noi, N.A.T.O. descurajeaz„ drastic astfel de regurgit„ri triviale ale feudalismului de putrefac˛ie. Pe ce se bazeaz„ atunci revopsitul, dar evidentul previzionism unguresc?

Invit la microfon pe doamna senator Moisuc Viorica, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Urmeaz„ domnul senator Puiu Ha∫otti.

## **Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

A∫ dori Ón c‚teva cuvinte s„ m„ refer la o problem„ pe care am mai abordat-o ∫i cu alte ocazii ∫i care s-ar putea denumi îRidicola Óncr‚ncenare a autonomiei zise secuie∫ti“.

Œn zilele de 10 ∫i 11 octombrie anul acesta a avut loc la Bruxelles cea de a 21-a sesiune ∫i ultima a Comisiei mixte Uniunea European„—Rom‚nia, care a fost o ∫edin˛„, s„ zicem, Ón care s-a celebrat decesul acestei comisii, care va deveni dup„ aderare Comisia de afaceri europene.

Vreau s„ v„ spun c„ totul a decurs Ón condi˛ii foarte bune de Ón˛elegere reciproc„, de poze de familie ∫i a∫a mai departe, c‚nd, la un moment dat, Ón aceast„ euforie general„, ne-am g„sit Ón fa˛a unei interven˛ii foarte prost f„cute ∫i foarte r„u ales momentul a doamnei Kinga Gál, europarlamentar din parte Ungariei.

Doamna Kinga Gál a g„sit din nou ocazia s„ depl‚ng„ situa˛ia minorit„˛ilor din Rom‚nia, s„ depl‚ng„, bineÓn˛eles, situa˛ia ungurilor care nu au acces la cultura lor matern„, care nu au posibilitatea s„ Ónve˛e Ón limba matern„, c„rora statul rom‚n nu le face o universitate de stat Ón limba matern„, nu au ∫anse egale Ón ceea ce prive∫te viitorul Ón concuren˛„ cu rom‚nii ∫i c„rora nu li s-au restituit propriet„˛ile Ón Ardeal.

Doamna Kinga Gál a Ómbr„cat toate aceste idei Óntr-o foarte frumoas„ pl‚ngere, care trebuia s„ smulg„ lacrimi de pe fa˛a europenilor. Ei bine, nu s-a Ónt‚mplat a∫a!

A∫ vrea s„ v„ spun c„ aceast„ ∫edin˛„ era condus„ de domnul Guido Podesta ∫i de domnul Viorel Hrebenciuc, cei doi pre∫edin˛i ai s„i. Erau de fa˛„ foarte mul˛i parlamentari europeni.

BineÓn˛eles c„ nu am putut r„m‚ne impasibil„ la aceast„ interven˛ie a doamnei Gál. Am luat cuv‚ntul ∫i, f„c‚nd o scurt„ incursiune Ón istorie, Óntr-o istorie pe care doamna Gál fie c„ o ignora, fie c„ n-o cuno∫tea, am ar„tat modul Ón care s-au derulat, bineÓn˛eles, pe scurt, rela˛iile dintre Rom‚nia ∫i Ungaria, dintre rom‚ni ∫i unguri, Óntr-o lung„ perioad„ istoric„, ap„s‚nd pe ideea toleran˛ei rom‚nilor Ón ceea ce prive∫te statutul minorit„˛ilor din Rom‚nia de-a lungul unei lungi perioade de timp, Óncep‚nd de la 1878 ∫i p‚n„ ast„zi.

Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Puiu Ha∫otti, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D. Urmeaz„ domnul senator Apostol Neculai.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prezen˛a mea ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ are rolul de a sublinia importan˛a a dou„ evenimente, unul abia Óncheiat, desf„∫urat Ón zilele de 13—15 octombrie chiar Ón Palatul Parlamentului, cel„lalt urm‚nd a fi comemorat de c„tre vecinii no∫tri maghiari chiar peste o s„pt„m‚n„.

Œn primul caz, este vorba de prima Conferin˛„ a comunit„˛ilor rom‚ne∫ti din Europa, organizat„ de Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Departamentului pentru Rela˛iile cu Rom‚nii de Pretutindeni, condus competent ∫i eficient de domnul Mihai Gheorghiu, secretar de stat.

Nu pot dec‚t s„-mi exprim satisfac˛ia pentru faptul c„, din perspectiva ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„,

Ón care, cum bine se ∫tie, comunit„˛ile etnice din diferite state ce compun organiza˛ia continental„ se bucur„ de o aten˛ie deosebit„, aceast„ conferin˛„ a avut menirea de c„p„t‚i de a sublinia noua linie politic„ a Guvernului actual, potrivit c„reia, citez: îComunit„˛ile de rom‚ni de peste hotare reprezint„ o extensie a societ„˛ii civile rom‚ne∫ti Ón mediul interna˛ional. Politicile Ministerului Afacerilor Externe privind valorificarea poten˛ialului rom‚nilor de peste hotare, pornind de la ansamblul standardelor ∫i bunelor practici din spa˛iul Uniunii Europene, sunt o expresie a acestor abord„ri“ — am Óncheiat citatul.

La reuniunea de la Bucure∫ti a participat un num„r semnificativ de reprezentan˛i ai comunit„˛ilor rom‚ne∫ti din Europa, at‚t ale celor din jurul Rom‚niei, c‚t ∫i din zonele geografice aflate la o mai mare dep„rtare de patria mam„.

Am aflat cu o sincer„ bucurie c„ ace∫ti fra˛i ai no∫tri, Ónf„˛i∫‚nd condi˛iile specifice, mai bune sau mai rele, Ón care vie˛uiesc Ón ˛„rile de adop˛ie sau Ón cele Ón care s-au n„scut ca parte a romanit„˛ii orientale de odinioar„, au salutat cu mare interes ini˛iativa Guvernului Rom‚niei de comunicare ∫i consultare reciproc„, viz‚nd Ón final, citez: îdinamizarea dialogului cu ∫i Óntre comunit„˛ile rom‚ne∫ti“.

Nu-mi r„m‚ne dec‚t s„ sper c„ acest exerci˛iu anual, cum se preconizeaz„ el a fi din partea autorit„˛ilor noastre, Ó∫i va ar„ta roadele Ón beneficiul at‚t al Rom‚niei, ca viitoare ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene, c‚t ∫i al comunit„˛ilor rom‚ne∫ti de pe Óntinsul continentului. Salut‚nd Ónc„ o dat„ ini˛iativa Ministerului Afacerilor Externe, am convingerea c„ ∫i celelalte comunit„˛i rom‚ne∫ti de pe alte continente se vor bucura de o aten˛ie egal„ din partea diploma˛iei noastre, a statului rom‚n Ón general.

Invit la microfon pe domnul senator Apostol Neculai ∫i se preg„te∫te domnul senator Arion Viorel, Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi am intitulat-o îMai este Televiziunea Rom‚n„ un post public Ón slujba cet„˛enilor?“.

Constat„m permanent un comportament impropriu ∫i nefiresc al postului na˛ional de televiziune, care are tendin˛a de a deveni mai comercial dec‚t posturile particulare, chiar cu pre˛ul sacrific„rii obliga˛iei de a informa opinia public„ asupra unor teme de interes major na˛ional.

M„car pentru faptul c„ acest public este generos finan˛at de contribuabil, at‚t din buget, c‚t ∫i din abonamentul obligatoriu, ar trebui s„ asigure informarea popula˛iei asupra unor subiecte de mare interes ∫i actualitate, precum integrarea Ón Uniunea European„, beneficiile ∫i costurile acestui proces, reformele institu˛ionale. Fiind post public, are, implicit, obliga˛ia mediatiz„rii Programului de guvernare, a inform„rii popula˛iei asupra priorit„˛ilor na˛ionale, c‚t ∫i un program mai amplu de aplicare a principiului transparen˛ei institu˛ionale ∫i a liberului acces la informa˛iile publice, bineÓn˛eles, stipulate prin lege, care, de asemenea, are nevoie de suportul at‚t al televiziunii, c‚t ∫i al radioului na˛ional.

Un exemplu de neimplicare a televiziune publice a fost acea reuniune comun„ Ón care Pre∫edintele ˛„rii, prim-ministrul, vicepremierii Guvernului, ministrul administra˛iei ∫i internelor, prefec˛i, pre∫edin˛i ai consiliilor

jude˛ene, primari ai marilor ora∫e au abordat efectele complexe ale descentraliz„rii ∫i doar un post de televiziune, ∫i acela particular, a prezentat evenimentul printr-o transmisiune Ón direct, conferindu-i importan˛a meritat„. Œn acel moment, televiziunea public„ prezenta cu totul alte teme, lipsite de relevan˛„ Ón raport cu tema de real impact pentru cet„˛enii Rom‚niei cu privire la reforma institu˛ional„ de mare profunzime, ∫i anume descentralizarea.

## Dragi colegi,

Consider c„ temele marginale na˛ionale abordate de postul public de televiziune, structura unor proiecte defective, de prost gust — nu o spun numai eu, ci au spus-o ∫i o spun oameni de mare cota˛ie, cu expertiz„ Ón acest domeniu — ∫i destul de costisitoare, de genul îMari rom‚ni“, dublate de alte emisiuni de divertisment siropos, telenovelistic, neimplicarea Ón promovarea unor programe de impact ∫i interes na˛ional cred c„ ar motiva interven˛ia Consiliului Na˛ional al Audiovizualului ca s„ determine comisiile de specialitate din Parlament, Senat ∫i Camera Deputa˛ilor, s„ reanalizeze legisla˛ia de profil.

Domnul senator Arion Viorel, Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori.

O statistic„ realizat„ de Poli˛ia Rom‚n„ referitoare la situa˛ia accidentelor din Bucure∫ti Ón primele 9 luni ale acestui an relev„ faptul c„ a avut loc numai Ón Bucure∫ti un num„r de 532 de accidente grave, cu 81 de mor˛i ∫i peste 3.000 de r„ni˛i.

Œn jude˛ul Hunedoara, jude˛ pe care Ól reprezint Ón calitate de senator, Ón anul 2005 au avut loc 662 de infrac˛iuni la regimul îCircula˛ie rutier„“, cu un total al accidentelor grave de 159 ∫i un num„r de 81 de mor˛i ∫i 122 de r„ni˛i.

Bilan˛ul este ∫i mai Ónsp„im‚nt„tor dac„ ne referim la situa˛ia accidentelor la nivel na˛ional. Numai Ón primele 6 luni ale acestui an s-au constatat 10.997 de infrac˛iuni la regimul îCircula˛ie rutier„“, cu 2.764 de accidente grave, din care au rezultat 976 de mor˛i ∫i 2.257 de r„ni˛i. Analiz‚nd evolu˛ia accidentelor rutiere pe ultimul an, vom constata c„, dac„ anul 2005 avea 6.871 de accidente grave cu 2.323 de mor˛i, Ón anul 2006 am avut 6.905 accidente grave, cu 2.491 de mor˛i.

Poate cifrele nu reflect„ suficient de conving„tor amploarea acestui fenomen. S„ ne g‚ndim c„ num„rul mor˛ilor din accidentele rutiere din anul 2005 reprezint„ mai mult de jum„tate din totalul popula˛iei ora∫ului Aninoasa, dar ∫i al ora∫ului Geoagiu, iar num„rul total al mor˛ilor din accidentele rutiere din 2002 p‚n„ Ón prezent reprezint„ un num„r aproximativ egal cu popula˛ia ora∫ului C„lan sau a ora∫ului Simeria, ca s„ m„ refer doar la c‚teva ora∫e din jude˛ul Hunedoara.

Exist„ la nivelul societ„˛ii civile campanii care Ó∫i propun s„ limiteze propor˛iile acestui adev„rat dezastru na˛ional. Institu˛iile statului sunt implicate serios Ón combaterea acestor evenimente, iar legiuitorul este receptiv la toate lacunele legislative ∫i inten˛ioneaz„, prin viitorul Cod rutier, s„ limiteze propor˛iile acestui fenomen.

Poate nu ar fi lipsit de interes s„ solicit„m ∫i Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii un sprijin Ón acest sens. La o prim„ lectur„ a catalogului manualelor alternative pentru Ónv„˛„m‚ntul liceal vom constata c„ nu exist„ nicio referin˛„ la educa˛ia rutier„. Interesul sc„zut pentru o astfel de disciplin„ este valabil ∫i la Ónv„˛„m‚ntul gimnazial, asta Ón condi˛iile Ón care o statistic„ a Poli˛iei Rutiere a municipiului Bucure∫ti releva mai zilele trecute c„ 45,9% din accidentele grave se produc din cauza travers„rilor neregulamentare.

Mul˛umesc.

Rog ca declara˛ia politic„ a domnului senator Mihail Lupoi s„ fie multiplicat„, difuzat„ la senatori ∫i s„ fie prins„ Ón stenogram„.

îDon Quijote ∫i Sancho Panza“ Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

De c‚teva s„pt„m‚ni asist„m la un soi de efervescen˛„ a scenei politice, ca urmare a unor lupte intestine, menit„ s„ creeze premisele unei poten˛iale crize politice. Tot mai mul˛i lideri sau fo∫ti demnitari publici folosesc Ón discursurile lor oratorice o serie de caracteriz„ri sau chiar acuze directe asupra anumitor partide politice din care s-au lansat sau cu care au colaborat ani de-a r‚ndul, acuze ce dovedesc lipsa unor esen˛e lingvistice.

De exemplu, observ„m c„ Ón ultima vreme sunt utilizate frecvent, at‚t Ón mass-media, c‚t ∫i Ón conferin˛ele politice, cuvinte cu caracter incriminatoriu, de genul îoligarhi“ sau îdiziden˛„“.

Nereu∫ind niciunul dintre scenariile de destabilizare a ultimului dintre partidele politice istorice r„mase Ón aren„, s-a trecut la varianta ultim„ de avarie: crearea unei noi forma˛iuni politice paralele.

Lume-lume, veni˛i, privighetorul c‚nt„! Aflat Ón convalescen˛„, dup„ ∫ocuri electrice Megapower ∫i aterizarea for˛at„ pe cauciucurile Tofan, pacientul de la Predeal, îbolnavul Ónchipuit“, al„turi de Valeric„ F„r„ Fric„, precum Don Quijote al„turi de Sancho Panza, a Ónceput s„ se lupte cu morile de v‚nt. Sim˛indu-se neb„ga˛i Ón seam„ ∫i neÓn˛ele∫i dec‚t de vreo doi-trei rata˛i ca ei, cei doi politicieni amestec„ no˛iuni ∫i fapte cu inten˛iile lor nedefinite.

Astfel, folosind cuvinte precum îoligarhia“, forma de conducere a statului Ón care puterea politic„ ∫i economic„ este de˛inut„ de un num„r restr‚ns de persoane, denumite ∫i îoligarhi“, al c„rui Ón˛eles nu-l st„p‚nesc, ei

nu reu∫esc dec‚t s„ fie ni∫te palizi îdisiden˛i“, disiden˛a reprezent‚nd un grup de persoane cu opinii diferite de acelea ale majorit„˛ii, sciziunea format„ prin ac˛iunea unui astfel de grup care face parte din aceea∫i forma˛iune, care vor c„dea Ón anonimatul din care tocmai Óncepuser„ s„ ias„.

Din c‚te se poate observa, a vorbi Ón Rom‚nia de oligarhie Ón r‚ndul unui partid de la putere presupune, Ón egal„ m„sur„, crearea premisei unei anarhii economice ∫i controlarea pie˛ei printr-o serie de m„suri numai Ón avantajul unor anumite grupuri. Mai mult, se favorizeaz„ ∫i apari˛ia unor factori politici ce ar putea crea premisele unui viitor totalitarism financiar ∫i social-politic.

Œncheiem aici partea de declara˛ii politice. Invit colegii senatori Ón sal„.

Œl invit pe domnul secretar Ilie S‚rbu s„ fac„ apelul.

|**Domnul Ilie S‚rbu:**|| |---|---| |Antonie ™tefan Mihail<br>Apostol Neculai<br>Arca∫ Viorel<br>Ardelean Aurel<br>Arion Viorel<br>Athanasiu Alexandru<br>Basgan Ion|absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>euroobservator<br>prezent| |Berceanu Radu Mircea|Guvern| |Blaga Vasile|Guvern| |Bobe∫ Marin|absent| |Cazacu Cornelia|prezent„| |C‚mpeanu Radu Anton|prezent| |C‚rlan Dan|prezent|

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006

## 14

Chelaru Ion prezent Cintez„ Mircea prezent Ciornei Silvia euroobservator Cioroianu Adrian Mihai euroobservator Cismaru Ivan prezent Copos Gheorghe absent Cozm‚nc„ Octav absent Corodan Ioan absent Cre˛u Corina euroobservator Cre˛u Ovidiu Teodor prezent Cucuian Cristian prezent Cuta∫ George Sabin prezent Daea Petre absent David Cristian Guvern David Gheorghe prezent Diaconescu Cristian prezent Dina Carol prezent Dinescu Valentin prezent DÓncu Vasile euroobservator Duca Viorel Senior euroobservator Dumitrescu Ion Mihai prezent Dumitrescu Gheorghe Viorel prezent Dumitru Constantin prezent Eckstein Kovács Péter prezent Fekete Szabó Andras Levente prezent Filipescu Teodor absent Florescu Ion prezent Flutur Gheorghe Guvern Frunda György absent Funar Gheorghe prezent G„ucan Constantin prezent Geoan„ Mircea Dan absent Georgescu Radu Cristian prezent Gheorghe Constantin absent Ha∫otti Puiu prezent Ila∫cu Ilie prezent Iliescu Ion prezent Ilu∫c„ Daniel prezent Ion Vasile prezent Iorga Nicolae Marian absent Iorgovan Antonie concediu medical Io˛cu Petru Nicolae prezent Iv„nescu Paula Maria prezent„ Jurcan Dorel prezent Loghin Irina prezent„ Lupoi Mihail prezent Mardare Radu C„t„lin prezent Marinescu Marius prezent Markó Béla Guvern Mele∫canu Teodor Viorel prezent Mereu˛„ Mircea Gheorghe prezent Mih„escu Eugen euroobservator Mih„ilescu Petru ™erban prezent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia prezent„ Moraru Ion prezent Mor˛un Alexandru Ioan euroobservator Neagoe Otilian absent Neagu Nicolae absent Németh Csaba prezent Nicolae ™erban absent Nicolai Norica prezent„

Novolan Traian prezent Onaca Dorel Constantin prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Oprescu Sorin Mircea absent Pascu Corneliu prezent P„curaru Nicolae Paul Anton prezent P„unescu Adrian prezent Pere∫ Alexandru delega˛ie Pete ™tefan prezent Petre Maria euroobservator Petrescu Ilie prezent Popa Aron Ioan prezent Popa Dan Gabriel prezent Popa Nicolae Vlad euroobservator Popescu Dan Mircea prezent Popescu Ionel prezent Popescu Irinel prezent Popescu Mihail prezent

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule secretar, haide˛i s„ c‚∫tig„m pu˛in timp. Suntem Ón cvorum de lucru.

Invit colegii senatori s„-∫i ocupe locurile Ón sal„. V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile.

Stima˛i colegi,

Ave˛i Ón fa˛„ ordinea de zi.

Am parcurs primul punct, declara˛ii politice.

V„ anun˛ c„, din totalul de 137 de senatori, ∫i-au anun˛at prezen˛a 97 de senatori. Avem un num„r de 25 de colegi absen˛i motivat.

V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii la ordinea de zi? Nu.

Programul de lucru: p‚n„ la 18,10 avem program legislativ, dup„ care Óntreb„ri, interpel„ri radiodifuzate.

V„ rog s„ vota˛i programul de lucru.

Cu 69 de voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„, nicio ab˛inere, programul de lucru a fost aprobat.

Trecem la programul legislativ.

La punctul 2 din ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice.

Comisia economic„, domnul pre∫edinte Claudiu T„n„sescu, v„ rog s„ lua˛i loc.

Dau cuv‚ntul domnului secretar de stat Ervin Zoltán Székely pentru a prezenta proiectul de lege.

**Domnul Székely Ervin Zoltán** — _secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii Publice_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Av‚nd Ón vedere c„ Óntre Legea nr. 178/2000, republicat„, privind produsele cosmetice ∫i Directiva Uniunii Europene nr. 76/768 exist„ c‚teva neconcordan˛e, a fost necesar„ emiterea acestui act normativ.

Prevederile care nu sunt Ón concordan˛„ Ón cele dou„ reglement„ri se refer„ la mecanismul de notificare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006 referitor exclusiv la pia˛a rom‚neasc„ ∫i la utilizarea unor termeni juridici ∫i de specialitate, care nu concord„ Óntocmai cu textul Directivei. Pentru aceasta propunem 3 m„suri, ∫i anume: instituirea unui mecanism unic de notificare pe teritoriul Uniunii Europene, pe care Rom‚nia Ól va implementa dup„ data ader„rii, reformularea unor prevederi conforme celor din Directiv„ ∫i introducerea Ón text a unor noi reglement„ri specifice cosmeticelor ap„rute dup„ data public„rii Legii nr. 178/2000.

Pentru aceste motive, v„ rug„m s„ vota˛i prezentul proiect de lege.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul pre∫edinte Claudiu T„n„sescu s„ prezinte raportul Comisiei economice, industrii ∫i servicii. Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Este vorba de modificarea proiectului Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice. De fapt, aici este vorba de instituirea unor prevederi referitoare la mecanismul unic de notificare pe teritoriul Uniunii Europene, pe care Rom‚nia Ól va aplica dup„ data ader„rii, precum ∫i de introducerea unor reglement„ri specifice produselor cosmetice.

Œn urma dezbaterilor, membrii comisiei au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, Óntocmirea unui raport favorabil, cu amendamentul din anex„.

Prin natura reglement„rilor sale, proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.

Mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator ™erban Mih„ilescu. Microfonul 4, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Œn leg„tur„ cu acest proiect de lege, grupul nostru parlamentar solicit„ retrimiterea pentru analiz„ la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a Senatului.

Nu contest con˛inutul legii, dar sunt dou„ chestiuni pe care vreau s„ le ridic Ón plen, pentru ca ele s„ nu se mai repete.

Aceast„ lege este, Ón fond, o lege de aprobare a unui ordin al ministrului s„n„t„˛ii, Ordinul nr. 1448/2005. Mie Ómi pare r„u c„ domnul secretar de stat nu a avut timp s„ asiste la lucr„rile comisiei noastre, iar cele dou„ distinse doamne care au r„mas, de la Institutul de S„n„tate sau a∫a ceva, nu au putut s„ ofere explica˛ii de ce legea aprob„ acest ordin ∫i nu se Ónt‚mpl„ cum s-a Ónt‚mplat Ón toate legile p‚n„ acum: s„ existe o legisla˛ie secundar„ prin care ordinul s„ pun„ Ón aplicare

prevederile legii. Motivul pueril este c„ ordinul noi Ól schimb„m toat„ ziua ∫i atunci ar Ónsemna s„ mergem mereu la Parlament s„ schimb„m legea.

Este o chestiune pe care n-o putem accepta ∫i insist„m pentru acest lucru. Trebuie neap„rat avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

A doua problem„ ∫i o noutate absolut„: acest proiect de lege nu este semnat. Dac„ v„ uita˛i Ón mapele dumneavoastr„, Ón afar„ de expunerea de motive semnat„ de domnul prim-ministru, cele 4 file nu au nicio semn„tur„.

Eu cred c„ nu putem trece cu u∫urin˛„ peste asemenea aspecte ∫i merit„ s„ mai a∫tept„m o s„pt„m‚n„ pentru a remedia aceste chestiuni. Œn caz contrar, grupul nostru parlamentar nu sus˛ine acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Dac„ mai sunt ∫i alte interven˛ii?

S-a f„cut o propunere, stima˛i colegi, pe motiva˛ia dat„ de domnul senator ™erban Mih„ilescu, de retrimitere la comisie pentru un punct de vedere din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, deci un raport suplimentar.

Voi supune votului dumneavoastr„ aceast„ propunere. V„ rog s„ vota˛i retrimiterea la comisie.

Cu 36 de voturi pentru, 35 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri, s-a aprobat retrimiterea la comisie.

Rog s„ se ia Ón discu˛ie cu prioritate.

Nu e corect!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Stimate coleg,

Nu le mai aduna˛i ab˛ineri cu Ómpotriv„! Sunt 36 de voturi pentru, deci cu marea majoritate. V„ rog eu foarte mult! Sunt 36 de voturi pentru ∫i nu Ónsuma˛i voturi Ómpotriv„ ∫i ab˛ineri.

36 de voturi ∫i cu 36 de voturi fac jum„tate plus unu, conform prevederilor regulamentului. V„ rog eu foarte mult! A˛i mai Óncercat s„ mai Ónsuma˛i cele dou„.

Deci, stima˛i colegi, v„ rog foarte mult ca Ón cursul zilelor de mar˛i ∫i miercuri Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ fac„ acest lucru ∫i joi venim cu ele Ón plen.

Stimate coleg,

Cvorumul este 69, jum„tate plus unu...

Da, domnule senator Puiu Ha∫otti. V„ rog.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sigur, dumneavoastr„ sunte˛i pre∫edintele Senatului, pre∫edintele de ∫edin˛„, ∫i, p‚n„ la urm„, pute˛i s„ hot„r‚˛i Óntruc‚tva altfel dec‚t cum a votat plenul.

Nu este o mare problem„ retrimiterea la comisie. Chestiunea este c„ s-a dat un vot, ∫i voturile Ómpotriv„ Ómpreun„ cu ab˛inerile Ónseamn„ mai mult dec‚t voturile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006 pentru retrimiterea la comisie. Asta este tot. ™i regulamentul este irevocabil aici. Pentru a putea fi retrimis la comisie, acest raport ar fi trebuit s„ ob˛in„ Ón plen jum„tate plus unu favorabile din totalul voturilor. Este clar ∫i regulamentar.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stimate coleg, ave˛i dreptate. Vreau s„ v„ atrag aten˛ia c„ Ón sal„ suntem 80 de senatori. Deci are foarte mare importan˛„.

Suntem de acord cu dumneavoastr„ s„ relu„m votul.

Rog toat„ lumea s„-∫i ocupe locurile Ón sal„ ∫i s„ voteze. V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile.

Cu 40 de voturi pentru, 45 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, s-a respins retrimiterea la comisie.

Dac„ sunt obiec˛ii la amendamentul admis? Nu sunt.

- 6 ab˛ineri, raportul a fost adoptat.

-

Trecem la punctul 3 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 54/2006 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 214/2000 privind unele m„suri pentru execu˛ia lucr„rilor de reabilitare a Grupului nr. 1 din Centrala Termoelectric„ Mintia — Deva.

Domnul secretar de stat Darius Me∫ca. Microfonul 8, v„ rog.

## **Domnul Darius Me∫ca** — _secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn scopul cre∫terii eficien˛ei ∫i prelungirii duratei de via˛„ a grupurilor energetice, precum ∫i al reducerii noxelor ∫i emisiilor Ón atmosfer„, Ón programul de reabilitare ∫i modernizare aprobat de Guvern s-a demarat Ón luna iunie 2000 reabilitarea blocului 1 cu credite externe de la Banca Mondial„, ac˛iunea urm‚nd a fi finalizat„ Ón cursul anului 2006.

La momentul respectiv, Centrala Termoelectric„ Mintia — Deva f„cea parte din Sucursala Electrocentrale Deva, unitate din cadrul S.C. îTermoelectrica“ — S.A., dup„ care, prin divizare, a devenit S.C. îElectrocentrale Deva“ — S.A., filial„ cu personalitate juridic„ a îTermoelectrica“. Deci aceasta a preluat toate drepturile ∫i este ˛inut„ de toate obliga˛iile aferente Sucursalei Electrocentrale Deva.

Conform art. 5 din Ordonan˛a Guvernului nr. 214/2000, îTermoelectrica“ a fost autorizat„ s„ angajeze execu˛ia

lucr„rilor de retehnologizare cu un singur contractant, fapt ce contravine prevederilor Ordonan˛ei Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizi˛ie public„, a contractelor de concesiune de lucr„ri publice ∫i a contractelor de concesiune de servicii, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 337/2006, astfel Ónc‚t se impune abrogarea acesteia.

Œn prezent, îTermoelectrica“ nu mai poate s„ angajeze un credit pentru un obiectiv care nu-i apar˛ine, iar pentru aceste modific„ri se creeaz„ cadrul legal ∫i normal pentru demararea ac˛iunii de contractare a execu˛iei obiectivului de investi˛ii îCET Deva — Reabilitare Grup 1“, de c„tre S.C. îElectrocentrale Deva“ — S.A.

Fa˛„ de cele de mai sus, propunem plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege.

Mul˛umesc.

Invit pe domnul pre∫edinte Claudiu T„n„sescu s„ prezinte raportul Comisiei economice, industrii ∫i servicii.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Prin aceste modific„ri se creeaz„ cadrul legal ∫i normal pentru demararea ac˛iunii de contractare a execu˛iei obiectivului investi˛iei CET Deva.

Fa˛„ de cele prezentate, membrii comisiei au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ Óntocmeasc„ un raport favorabil, f„r„ amendamente.

Este vorba de o lege ordinar„, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc.

Dezbateri, lu„ri de cuv‚nt, v„ rog? Œn˛eleg c„ nu sunt. Avem un amendament respins. Dac„ se mai sus˛ine?

Domnul senator Funar, microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte al Senatului.

Am un singur amendament, Ón spiritul ∫i litera bunelor inten˛ii ale Guvernului. Din p„cate, la comisie a fost respins, dar sper plenul s„ Ól accepte.

Spre deosebire de ini˛iator, care a propus ca Ministerul Finan˛elor Publice s„ garanteze Ón propor˛ie de 80% Ómprumutul prev„zut la alin. 2, precum ∫i dob‚nzile, primele de asigurare, comisioanele ∫i alte costuri aferente, eu am propus ca garantarea s„ se fac„ Ón propor˛ie de 100%. Am pornit de la un precedent al Guvernului condus de premierul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu, care Ón cazul jefuirii B.C.R. — ei i-au zis privatizare... — a garantat pentru ni∫te b„nci str„ine, Óntre care pentru B.E.R.D., a garantat 100% pachetul de ac˛iuni al unor str„ini. Œn cazul acestei termocentrale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006 rom‚ne∫ti, cred c„ pute˛i s„ v„ ridica˛i la nivelul str„inilor Ón privin˛a garan˛iilor.

™i de aceea, v„ rog, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ accepta˛i ca o firm„ rom‚neasc„ s„ se bucure de acelea∫i drepturi ∫i privilegii din partea Guvernului Rom‚niei ca ∫i str„inii.

Mul˛umesc.

Dac„ sunt interven˛ii?

Domnul secretar de stat Darius Me∫ca, microfonul 8.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Guvernul nu sus˛ine acest amendament. Mul˛umesc.

Comisia?

Au fost discu˛ii, domnule pre∫edinte, ∫i eu, Ón calitate de senator, sus˛in aceast„ idee a domnului senator Funar, pentru c„ trebuie s„ existe o garan˛ie dat„ de Guvern. 80% Ónseamn„ s„ mai vedem, 100% Ónseamn„ c„ particip„m cu toat„ voin˛a la aceast„ ac˛iune.

Din punct de vedere al comisiei, comisia ∫i-a exprimat punctul de vedere, nu pot s„...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Deci comisia a respins amendamentul. S-a Ón˛eles. Voi supune votului dumneavoastr„ amendamentul domnului senator Funar, respins de comisie, respins de Guvern. A˛i ascultat argumenta˛ia. îDa“, sunte˛i de acord cu amendamentul; îNu“, sunte˛i Ómpotriv„.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 33 de voturi pentru, 32 de voturi contra ∫i 4 ab˛ineri, pe formula domnului senator, amendamentul nu a Óntrunit jum„tate plus unu din total.

Deci a fost respins.

Trecem la punctul 4 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea pl„˛ii cotiza˛iei anuale pentru anul 2007 ce decurge din calitatea Rom‚niei de stat participant la Acordul multilateral de baz„ privind transportul interna˛ional pentru dezvoltarea Coridorului Europa—Caucaz—Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1998.

Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.

Domnul secretar de stat Alexandros Galia˛atos. Microfonul 9. Ave˛i cuv‚ntul.

**Domnul Alexandros Galiatatos** — _secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Prezentul proiect de lege reglementeaz„ cotiza˛ia anual„ pe care trebuie s-o pl„teasc„ Rom‚nia ca stat membru la Acordul multilateral de baz„ privind transportul interna˛ional pentru dezvoltarea Coridorului de transport Europa—Caucaz—Asia.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Domnul pre∫edinte Varujan Vosganian, v„ rog, raportul Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.

## Domnule pre∫edinte,

Raportul Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital. Bazat ∫i pe raportul favorabil al Comisiei economice, industrii ∫i servicii a adoptat, Ón unanimitate, un raport favorabil, pe care-l supune plenului Senatului.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

Trecem la punctul 5 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 51/2006 pentru modificarea alin. 2 al art. 11 din Legea nr. 231/2005 privind stimularea investi˛iilor Ón agricultur„.

Domnul secretar de stat D„nu˛ Apetrei. Microfonul 10, v„ rog.

## **Domnul D„nu˛ Apetrei** — _secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Este vorba de modificarea art. 11 din Ordonan˛a Guvernului nr. 51/2006, care de fapt se refer„ la Legea nr. 231/2005 privind investi˛iile Ón agricultur„. Cu alte cuvinte, este vorba de m„rirea acelui grant care se d„dea poten˛ialului accesant de credite de la 20% p‚n„ la 50%, ca s„ fie un nivel de echilibrare relativ egal cu cel din SAPARD.

Œn consecin˛„, v„ rog frumos s„ vota˛i aceast„ modificare.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006

Stima˛i colegi, am o rug„minte.

Domnul senator Dumitrescu, am rug„mintea s„ lua˛i loc. Parc„ nu v-a˛i v„zut de 2 luni! L„sa˛i-o Óncolo de treab„!

Domnul pre∫edinte Vosganian, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, prelu‚nd ∫i avizele favorabile ale Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„ ∫i ale Consiliului Legislativ, a hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ adopte raport de admitere.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Foarte scurt.

™i Grupul parlamentar al Alian˛ei D.A. sprijin„ acest proiect de lege, tocmai pentru c„ este un proiect care vine Ón sprijinul celor care lucreaz„ Ón agricultur„, mai precis prin stimularea investi˛iilor Ón agricultur„, unde Ónc„ este nevoie de acest aspect.

™i tocmai acesta este obiectivul principal ∫i al acestui proiect ∫i noi desigur c„ Ól sprijinim.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Apostol. Microfonul 3.

Mul˛umesc foarte mult. V„ rog, dezbateri. Domnul senator Stan. Microfonul 1, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Partidul Rom‚nia Mare va vota acest proiect de lege, consider‚nd c„ este un proiect de lege foarte bun.

S„ rambursezi doar 50% dintr-un credit, dac„ faci un proiect de investi˛ii performant, este o realizare extraordinar„. ™i c‚nd v„d acest proiect de lege mi-aduc aminte de o lege din Programul îFermierul“, cu finan˛area, c‚nd po˛i s„ pui gaj la banc„ investi˛ia pe care o faci.

Deci proiectul de lege este excep˛ional, este foarte bun. Problema mare este aplicarea lui Ón practic„. Aceste proiecte de lege foarte bune, am mai spus de multe ori, nu se pot aplica Ón practic„, dac„ nu cunoa∫tem de acum ∫i pre˛ul la gr‚u la anul, ∫i pre˛ul la lapte la anul, ∫i subven˛ia pe care o d„ statul, ∫i unde d„m produc˛ia. Aceste proiecte de lege sunt greu de aplicat. Le poate aplica doar o categorie mic„ dintre cet„˛enii Rom‚niei.

Mai avem nevoie de investi˛ii enorme. Nimeni nu poate s„ calculeze de ce investi˛ii avem nevoie Ón agricultur„: spa˛ii de depozitare, procesare, valorificare.

Un exemplu vreau s„ v„ dau. Œn jude˛ul S„laj erau 4..., la ora actual„ nu este niciunul. Se duce materia prim„..., prunele se duc la Arad, de exemplu, s„ fac„ magiun din ele. Dar exemple sunt Ón toat„ ˛ara.

Banii care trebuie da˛i Ón agricultur„ sunt enormi, dar este un Ónceput bun, proiectul de lege este bun ∫i-l vom vota.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Mai sunt interven˛ii? A, da!

V„ rog, domnul David. Microfonul 2, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Dragi colegi,

Acest proiect de lege, venind ∫i dintr-o zon„ Ón care de˛in expertiz„, consider c„ este extrem de important pentru cei care investesc Ón agricultur„, mai ales pentru faptul c„ grantul de p‚n„ la 50% pentru acele proiecte tehnico-economice de performan˛„, zic eu, este la fel... extraordinar de bine-venit.

Ce a∫ dori s„ aflu de la domnul secretar de stat este dac„ stimularea acestor investi˛ii se face Ón îgospod„riile ˛„r„ne∫ti“ — a∫a scrie — î∫i Ón fermele agricole familiare cu caracter comercial“.

Cred c„ aici se produce o discriminare. Sunt unii care doresc s„ fac„ investi˛ii, care deja au proiecte, domnule secretar de stat, depuse p‚n„ la 31 iulie, ∫i care nu ∫tiu Ón ce m„sur„ mai pot accesa fondurile SAPARD. Atunci cred c„ ar trebui un pic reg‚ndit„ toat„ aceast„ problem„, toate aceste facilit„˛i care se acord„ celor care investesc Ón agricultur„.

Da.

Domnule secretar de stat..., microfonul 10.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am spus ∫i Ón scurta mea prezentare c„, de fapt, este vorba de o echilibrare, dac„ putem spune, Óntre beneficiarii sau accesan˛ii acestui tip, dac„ pot spune a∫a, de Ómprumut ∫i cei care au accesat SAPARD.

De fapt, aici facem trimitere direct„ la anexa nr. 2 din Ordinul nr. 100 al ministrului agriculturii, care face referire clar„ la poten˛ialii investitori care nu au proiecte eligibile Ón SAPARD. ™i anume, dau c‚teva exemple: investi˛iile de achizi˛ii de echipamente mai mici de 5.000 de euro, care nu sunt eligibile Ón SAPARD sau investi˛ii specifice, care, Óntr-adev„r, au ie∫it din raza de ac˛iune a SAPARD-ului.

Practic, c„tre ei ne Óndrept„m prin aceast„ modificare. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006

Da, domnule senator Apostol. Microfonul 3.

Domnule secretar de stat,

Dup„ c‚te ∫tiu ∫i eu ∫i dumneavoastr„, investi˛iile care se fac Ón agricultur„ trebuie s„ fie investi˛ii performante, investi˛ii care s„ fie competitive nu numai la nivel de Uniune European„, ci la nivel mondial.

Nu putem s„ ne permitem s„ mai mergem pe investi˛ii foarte mici. Investi˛iile mici sunt extrem de costisitoare ∫i, Ón condi˛iile Ón care ace∫ti produc„tori, s„ zicem, aceste familii, nu sunt constitui˛i Óntr-un gen de cooperative, Ón forme de asociere, zic eu c„ nu au nicio ∫ans„ Ón competi˛ia cu Uniunea European„.

Cred c„ trebuie s„ reanaliza˛i aceste proiecte, s„ vede˛i c„ proiectele trebuie s„ fie de dimensiuni mai mari, cu exploata˛ii mai mari ∫i ve˛i vedea c„ rezultatele vor fi pe m„sur„. V„ spune unul care a accesat ∫i ∫tie.

Mai dori˛i s„ interveni˛i? Nu. Stima˛i colegi, mai sunt interven˛ii? Domnul Viorel ™tefan. Microfonul 3.

## **Domnul Viorel ™tefan:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea, printr-o interven˛ie scurt„, s„ sesizez o gre∫eal„ de gramatic„.

A doua fraz„ de la alin. 2 sau art. 2, ce e acolo, vorbe∫te de înivelul reducerii“, deci Ón niciun caz nu putem accepta formularea înivelul acestuia“, ci nivelul acesteia, fiind vorba de nivelul reducerii de p‚n„ la 50%.

Este o chestiune destul de grav„, dar lipsit„ de importan˛„ Ón aplicarea legii. Œn aplicarea legii mai important este faptul c„ aceea∫i fraz„ care sufer„ din punct de vedere gramatical introduce o reglementare care ar putea crea mari probleme Ón aplicare.

Dac„ legea creeaz„ posibilitatea acord„rii acestei reduceri de p‚n„ la 50% Ón func˛ie de tipul de proiect, tot aceast„ lege creeaz„ posibilitatea ca nivelul acestei reduceri s„ se acorde Ón func˛ie de culoarea politic„ a proiectului. Dac„ o s„ fie un proiect prezentat la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale cu carnet portocaliu, va ob˛ine 50%. Dac„ este cu alt fel de carnet, probabil va ob˛ine ∫i zero.

Sigur, aceasta ne oblig„ pe noi, opozi˛ia, s„ fim foarte aten˛i Ón leg„tur„ cu modul Ón care Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale va ∫ti s„ gestioneze aceast„ facilitate.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte Vosganian, dori˛i s„ ad„uga˛i ceva?

Microfonul 6.

Raliindu-m„ la viziunea cromatic„ a colegului Viorel ™tefan, pe care o socotesc, Óntr-adev„r, un izvor de suspiciune, dar manifest‚ndu-mi speran˛a c„ Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale va fi complet daltonist Ón aprecierea proiectelor ∫i va aprecia numai valoarea lor, Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital Ó∫i men˛ine punctele de vedere ∫i salut„ apari˛ia acestui proiect de lege.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Da. S-a Ón˛eles.

Nu _,_ nu e cazul, c„ domnul Flutur este corect Óntotdeauna.

De acord cu corec˛ia legat„ de fraza a doua, legat de nivelul reducerii. Cred c„ corect este înivelul acestei reduceri“, virgul„, îcondi˛iile ∫i modul“. Deci s„ face˛i corec˛ia necesar„.

- Ar trebui o monitorizare ca lumea.

Cu 69 de voturi pentru, niciunul Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri, s-au adoptat at‚t raportul, c‚t ∫i proiectul de lege.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi: propunerea legislativ„ pentru modificarea alin. 3 art. II din Ordonan˛a Guvernului nr. 33/1996 pentru Ómbun„t„˛irea regimului de impunere ∫i de utilizare a taxelor consulare Óncasate Ón str„in„tate de c„tre reprezentan˛ele diplomatice ale Rom‚niei.

- Rog Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„

- ∫i pia˛„ de capital.

- Ini˛iatorul?

- Domnul senator Mele∫canu, unul din ini˛iatori. V„ rog, microfonul 8.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œn repetate r‚nduri s-au ridicat, fie Ón cadrul unor Óntreb„ri, fie Ón cadrul unor declara˛ii, probleme legate de necesitatea Ómbun„t„˛irii serviciilor consulare pentru cet„˛enii rom‚ni, mai ales Ón statele unde exist„ o emigra˛ie destul de important„.

Av‚nd Ón vedere necesitatea ob˛inerii unor fonduri suplimentare, care s„ reduc„ ∫i din timp, ∫i din nervii oamenilor care sunt obliga˛i s„ petreac„ de multe ori zile la coad„ pentru a ob˛ine serviciile consulare, am considerat c„ cea mai bun„ modalitate Ón condi˛iile actuale este aceea de a prezenta un proiect care s„ permit„ Ministerului Afacerilor Externe s„ re˛in„ 40% din veniturile Óncasate prin instituirea unor taxe consulare de urgen˛„, exclusiv pentru proiectele de Ómbun„t„˛ire a activit„˛ii consulare.

A∫ vrea s„ subliniez, Ón plus, c„ aceast„ practic„ a folosirii taxelor consulare de urgen˛„ pentru Ómbun„t„˛irea serviciilor care sunt oferite cet„˛enilor este practicat„ de toate ˛„rile membre ale Uniunii Europene.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006 Œn consecin˛„, v-am supus acest proiect legislativ cu speran˛a c„ Óntr-o zi c‚nd nu ve˛i mai fi parlamentari ve˛i beneficia chiar ∫i dumneavoastr„, chiar ∫i eu de servicii consulare Ómbun„t„˛ite.

V„ adresez apelul de a vota Ón favoarea adopt„rii ini˛iativei legislative.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, cu regretul c„ nu s-a g‚ndit Guvernul la o treab„ de genul acesta.

Domnule pre∫edinte Varujan Vosganian, v„ ascult„m.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Acest apel aproape disperat al ini˛iatorilor a g„sit ecou favorabil la Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, care s-a hot„r‚t s„ adopte raport de admitere, cu un num„r de amendamente admise ∫i respinse pe care le ve˛i g„si Ón anex„.

V„ mul˛umesc.

Guvernul este de acord.

Au avut dou„ amendamente, au fost introduse Ón aceast„ ini˛iativ„.

V„ rog, dezbateri generale.

Domnul senator Dinescu Valentin. Microfonul 1.

## Domnule pre∫edinte,

V„ m„rturisesc sincer c„, dincolo de zbuciumul cromatic cu profunde valen˛e daltoniste ∫i discromatice Ón acela∫i timp, dincolo de ecoul care ∫i-a g„sit r„sunet la r„cnetul lansat cu disperare de alocare a taxelor consulare, cu prec„dere pentru Ómbun„t„˛irea calit„˛ii, Grupul parlamentar al P.R.M. va vota aceast„ ini˛iativ„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul Viorel ™tefan. Microfonul 3.

## **Domnul Viorel ™tefan:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sigur, ∫i noi vom vota aceast„ ini˛iativ„, f„r„ doar ∫i poate, numai c„ eu a∫ vrea s„ sesizez un lucru care, ∫tiu eu?, ˛ine de rigoarea actului legislativ, ˛ine de respectul pentru informa˛iile care sunt prezentate Ón fa˛a Parlamentului ∫i Ón fa˛a Senatului.

Deci, dac„ ini˛iatorii ne spun c„ Ón anul 2005 din activitatea reprezentan˛elor diplomatice s-au realizat venituri din taxele de urgen˛„ la nivel de 266.000 dolari ∫i 499.000 euro, Guvernul, Ón punctul s„u de vedere, ne spune c„ impactul Ón bugetul anului 2007 ar putea fi la nivel de 2,5 sau 2,4 milioane lei.

Nicio aritmetic„ nu va reu∫i s„ pun„ cap la cap cele dou„ informa˛ii. ™i atunci, putem trage doar o singur„

concluzie. Fie ini˛iatorul nu a avut acces la informa˛ii complete ∫i corecte, fie Guvernul a tratat cu superficialitate aceast„ ini˛iativ„ ∫i a prezentat cifre care nu sunt reale.

Œnclin s„ cred c„ al doilea punct de vedere este cel real, pentru c„ a∫a cum Guvernul prezint„ punctul s„u de vedere, citindu-l, te a∫tep˛i Ón final s„ spun„ c„ nu sus˛ine ini˛iativa, pentru c„ aduce ni∫te argumente Ómpotriva ini˛iativei. Ei, Ón final spune c„ o sus˛ine, de∫i toate argumentele fundamenteaz„ un punct de vedere de nesus˛inere!

Nu ∫tiu. Nu este reprezentantul Guvernului de fa˛„... Ar trebui cineva s„ ne spun„ care este cifra real„.

Nu sunt cifre astronomice. Noi ne-am obi∫nuit cu sute, cu miliarde, cifre foarte mari, dar, de principiu, nu putem s„ accept„m, pe acela∫i subiect, o cifr„ prezentat„ de ini˛iator, alt„ cifr„ prezentat„ de Guvern. Nicio aritmetic„ nu le poate pune cap la cap, ∫i noi s„ vot„m Ón aceste condi˛ii?

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Stimate coleg,

Referitor la datele prezentate, sigur c„ ave˛i dreptate, dar taxele consulare de urgen˛„, prin experien˛a noastr„, sunt undeva la 40%, p‚n„ Ón 100.000 euro pe total. Deci nu e o sum„... Ea pare nesemnificativ„ vizavi de ceea ce aprob„m noi, dar, Ón realitate, la ambasada aia s„ ∫ti˛i c„ o sum„ de 5, 10, 15.000 realizeaz„ punctual ni∫te lucruri extrem de importante.

Mai dori˛i s„ ad„uga˛i ceva Ón plus? Nu. Se mai sus˛ine amendamentul respins? Œn˛eleg c„ nu.

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

Dar Guvernul de ce nu e?

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Au dat aviz favorabil, au o problem„ ∫i nu merita pentru o treab„ de genul acesta.

Deci avizul este favorabil de la Guvern.

Pe amendamentele admise sunt interven˛ii? Nu.

## **Domnul Gheorghe Funar**

**:**

Procedur„.

Da, domnule Funar.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte al Senatului. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Eu v-a∫ propune s„ nu accept„m s„ cre„m un precedent care risc„ s„ devin„ periculos. Guvernul trebuie s„ fie reprezentat Ón Senat. Altfel, vom ajunge, dac„ accept„m ast„zi ca acest act normativ s„-l discut„m Ón lipsa reprezentan˛ilor Guvernului, s„ p„˛im la fel ∫i Ón zilele, s„pt„m‚nile, lunile urm„toare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006 A∫ vrea s„ v„ fac cunoscut, domnule pre∫edinte al Senatului, onorat Senat, faptul c„ acela∫i Guvern al Rom‚niei a g„sit timp ∫i a scris dou„ pagini r„spunz‚nd la o interpelare a unui deputat al U.D.M.R.-ului din T‚rgu-Mure∫, ca s„ justifice de ce Ón T‚rgu-Mure∫ unei str„zi importante, strada C„l„ra∫i, trebuie s„-i fie schimbat numele Ón Kosuth Lajos, cel care la 1848 a spus c„ trebuie s„-i radem pe rom‚ni din Ardeal, s„ nu mai r„m‚n„ picior de rom‚n.

Stimate coleg...

Acolo s-a g„sit timp, domnule pre∫edinte, iar aici nu ne onoreaz„.

Suntem la amendamente.

Nu se poate s„ accept„m, domnule pre∫edinte, aceast„ sfidare din partea Guvernului Rom‚niei ∫i a Ministerului Afacerilor Externe Óntr-o chestiune care intereseaz„ ministerul.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stimate coleg,

Este vorba despre o propunere legislativ„ a unor deputa˛i ∫i senatori. Guvernul a fost prezent la audieri, ne-au dat un telefon c„ nu pot fi prezen˛i, dar sus˛in Óntocmai, cu cele dou„ amendamente.

Deci este o ini˛iativ„, nu este un proiect de lege al Guvernului ∫i, av‚nd un punct de vedere clar al Guvernului, prezen˛a ministrului de externe aici, pentru o problem„ de 20-30.000 de euro, nu ∫tiu la ce ar fi ajutat. Dac„ vre˛i, supun la vot propunerea dumneavoastr„, dar nu cred c„ este cazul.

Felicit„ri!

Trecem la punctul 7, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 48/2006 pentru modificarea Legii nr. 217/2005 privind constituirea, organizarea ∫i func˛ionarea comitetului european de Óntreprindere.

Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, domnul pre∫edinte Aron.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat C„t„lin Ionel D„nil„.

Microfonul 10. Ave˛i cuv‚ntul.

**Domnul C„t„lin Ionel D„nil„** — _secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Aceast„ ordonan˛„ a Guvernului ∫i-a dorit s„ remedieze anumite aspecte semnalate Ón Raportul de monitorizare prezentat de c„tre Comisia European„ Ón mai 2006, drept pentru care v„ propunem aprobarea prezentului proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnule pre∫edinte Aron Ioan Popa, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„. Raport suplimentar, bineÓn˛eles.

Da, raport suplimentar.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Plenul Senatului a solicitat reexaminarea la comisie. Œmpreun„ cu reprezentan˛ii ministerului, am hot„r‚t s„ adopt„m un raport suplimentar de admitere, cu un amendament, pe care Ól supunem spre dezbatere plenului Senatului.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Legea are caracter ordinar. Dezbateri generale.

Sunt interven˛ii? Nu sunt.

Stima˛i colegi, avem un raport favorabil, cu un amendament admis.

Domnul senator ™tefan Viorel. Microfonul 3.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sigur, s-ar putea ca eu s„ nu am dreptate. Œmi cer scuze dac„ se confirm„ acest aspect.

Eu personal nu am raportul suplimentar ∫i to˛i colegii pe care i-am Óntrebat sunt Ón aceea∫i situa˛ie. De aceea, am rug„mintea la domnul pre∫edinte al comisiei s„ citeasc„ amendamentul, pentru c„ s-ar p„rea c„ a fost o disfunc˛iune Ón distribuirea h‚rtiilor.

Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Noi Ól avem, dar ave˛i dreptate, domnule senator.

Deci este vorba de defini˛ie. Prin îÓntreprindere“ ini˛ial se spunea îo Óntreprindere public„ sau privat„ care desf„∫oar„ o activitate economic„ cu scop lucrativ sau nu“ ∫i s-a f„cut corec˛ia. Pentru c„ nu po˛i s„ spui la defini˛ie îÓntreprinderea este o Óntreprindere“. Este o entitate public„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006 Deci asta este singura modificare. Ca defini˛ie: îo entitate public„ sau privat„ care desf„∫oar„ o activitate economic„ cu scop lucrativ sau nu“.

Votul final pe lege, v„ rog.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 73 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„, 3 ab˛ineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 130/1999 privind unele m„suri de protec˛ie a persoanelor Óncadrate Ón munc„.

Domnule secretar de stat C„t„lin Ionel D„nil„, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 10.

Mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Legii nr. 130/1999 privind unele m„suri de protec˛ie a persoanelor Óncadrate Ón munc„, Ón sensul Ón care s-a dorit clarificarea situa˛iei angajatorilor care au Ónfiin˛at sedii secundare ∫i care vor trebui s„ depun„ actele necesare complet„rii ∫i verific„rii Ónscrisurilor efectuate Ón carnetele de munc„ la inspectoratul teritorial de munc„ unde Ó∫i desf„∫oar„ activitatea sediul secundar.

Modific„rile vin Ón sprijinul ac˛iunilor Óntreprinse de c„tre Inspec˛ia Muncii Ón vederea combaterii muncii f„r„ forme legale ∫i, de aceea, v„ propunem aprobarea acestui proiect de lege. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Raportul Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ne este prezentat tot de domnul pre∫edinte Aron Ioan Popa.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Comisia a hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ adopte un raport favorabil. Œn anex„ am prezentat un amendament respins.

Fac precizarea c„ avem Ón fa˛„ o lege ordinar„. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale. Lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Dan Mircea Popescu. Microfonul 3, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Avem Ón fa˛„ ni∫te modific„ri ra˛ionale ale Legii nr. 130 din 1999.

Vreau s„ v„ spun c„ dintr-un studiu recent al institutului de specialitate rezult„ c„ Ón Rom‚nia, Ón acest moment, probabil sunt Ón jur de un milion de persoane care lucreaz„ f„r„ forme legale, la negru, cum se spune. Din cauza acestui fapt, modific„rile propuse aduc noi instrumente pentru Inspec˛ia Muncii ∫i organele de specialitate, Ón Óncercarea de a limita acest fenomen grav cu care Rom‚nia se confrunt„.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat sprijin„ ∫i va vota Ón favoarea proiectului de lege.

Mul˛umesc. Mai sunt alte interven˛ii? V„ rog, domnul senator Corodan.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat Senat,

™i Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare va sus˛ine ∫i va vota acest proiect de lege, deoarece el vine, Óntr-adev„r, Ón sprijinul fluidiz„rii procesului de munc„ ∫i Ón reglementarea unor aspecte care ˛in, Óntr-adev„r, de munca la negru, lucru pe care noi Ól salut„m ∫i, ca atare, vom sus˛ine acest proiect de act normativ.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc. Alte interven˛ii?

Se mai sus˛ine amendamentul respins? Œn˛eleg c„ nu.

V„ rog, votul final pe lege.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 71 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri, proiectul de lege a fost adoptat de c„tre plenul Senatului.

Trecem la punctul 9, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 49/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de munc„.

Domnule secretar de stat C„t„lin Ionel D„nil„, v„ ascult„m.

Microfonul 10.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de munc„, Ón sensul m„ririi perioadei de deta∫are cu p‚n„ la 3 ani a cet„˛enilor str„ini la angajatori persoane juridice cu sediul Ón Rom‚nia sau la sucursale, filiale sau reprezentan˛e din Rom‚nia ale societ„˛ilor comerciale cu sediul Ón str„in„tate.

Aceast„ oportunitate a modific„rii rezult„ ∫i din necesitatea Óndeplinirii angajamentelor asumate Ón cadrul procesului de negociere a ader„rii la Uniunea European„ cu privire la libera circula˛ie a lucr„torilor ∫i serviciilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006 Se prevede, de asemenea, exceptarea cet„˛enilor str„ini provenind din state ter˛e ∫i care sunt membri de familie ai cet„˛enilor rom‚ni de la obligativitatea ob˛inerii permisului de munc„ Óncep‚nd cu data ader„rii.

Fa˛„ de cele men˛ionate, v„ solicit„m aprobarea prezentului proiect de lege.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnule pre∫edinte Aron Ioan Popa, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Comisia a hot„r‚t, Ón urma examin„rii acestui proiect de lege, s„ adopte un raport de admitere.

V„ mul˛umesc mult.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Sunt interven˛ii? Nu sunt.

Mul˛umesc.

Trecem la punctul 10: propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 1 din Legea nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern.

V„ rog, ini˛iatorii sunt prezen˛i?

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## **Domnul Petru C„lian** _— deputat_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Onorat Senat,

Este un proiect de lege extrem de util pentru pensionari. Este util ∫i, totodat„, Ón opinia noastr„, sunt ni∫te m„suri care, de fapt, nu duc la o cre∫tere a deficitului bugetar.

Œn esen˛„, este vorba de acordarea a 12 c„l„torii gratuite pe liniile C.F.R. ∫i pe alte mijloace de transport na˛ional pentru pensionarii care au, dup„ cum ∫tim cu to˛ii, pensii foarte mici Ón Rom‚nia.

Dau doar un singur exemplu, ca s„ argumentez ∫i mai mult importan˛a acestui proiect de lege. Sunt ˛„rani care, pe l‚ng„ faptul c„ nu pot s„-∫i lucreze p„m‚ntul, atunci c‚nd Ó∫i culeg recolta, cheltuiesc mai mult pe transport dec‚t Óncaseaz„ pe acele bunuri agricole.

Oricum, Ón special, trenurile circul„ destul de goale, ele oricum trebuie s„ circule ∫i credem noi c„ lunar c‚te un transport dus-Óntors gratuit nu afecteaz„ cu nimic nici bunul mers al trenurilor, dar, totodat„, a∫a cum spuneam, nici bugetul statului.

Œn concluzie, v„ rog mult s„ sprijini˛i acest proiect de lege, deoarece vine Ón sprijinul acelor pensionari Ónc„, din p„cate, defavoriza˛i.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte Aron Ioan Popa, pentru a prezenta raportul comisiei.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„ fac precizarea c„, Ónainte de a lua Ón discu˛ie aceast„ propunere legislativ„, am consultat ∫i avizele primite de la comisiile care au fost sesizate pentru a da aviz ∫i v„ informez c„ am primit aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i. Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital a avizat negativ aceast„ propunere legislativ„.

™i, ca urmare a examin„rii Ón plenul comisiei, Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ a hot„r‚t s„ adopte, cu majoritate de voturi, un raport de respingere.

Respingerea a avut la baz„ dou„ motive, unul de natur„ financiar„ ∫i altul care prive∫te egalitarismul propunerii legislative.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Sunt interven˛ii? Domnul secretar de stat D„nil„. Microfonul 10.

Mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ spun c„ Guvernul nu sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative ∫i am s„ dau o singur„ cifr„: circa 2,5 milioane de tichete sunt folosite, din datele pe care le avem noi, din totalul de 36 milioane de tichete care sunt eliberate anual, ceea ce arat„ o utilizare a lor Óntr-o cantitate infim„.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Domnule deputat, dori˛i s„ interveni˛i? Nu. Sunt alte interven˛ii?

Domnul senator Terinte, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Este vorba de 12 transporturi gratuite pentru ni∫te pensionari. Este un semnal pe care am putea s„-l d„m c„ ne preocup„ soarta lor ∫i putem totu∫i s„ facem ceva pentru ei.

Œn plus, nu este o gaur„ Ón bugetul C.F.R.-ului. Faptul c„ se utilizeaz„ numai 2 milioane de tichete din nu ∫tiu c‚te milioane... Sunt 2 milioane de c„l„torii de care au beneficiat ace∫ti pensionari.

Nu to˛i le vor folosi, bineÓn˛eles, dar este un gest din partea noastr„, care poate s„-i ajute.

V„ mul˛umesc.

Noi vom vota acest proiect.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006

Mul˛umesc foarte mult. Mai sunt interven˛ii? Domnul senator Corodan. Microfonul 1.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat Senat,

Œntr-adev„r, aceast„ propunere legislativ„ vrea s„ fac„ un lucru bun. S„ nu uit„m c„, totu∫i, aceast„ propunere a fost ini˛ial propunerea Partidului Rom‚nia Mare, care a c„zut la vot Ón perioada anterioar„.

Nu aceasta este problema. f n‚nd cont de faptul c„ Ón momentul de fa˛„ sunt pensionari care tr„iesc foarte r„u, noi preg„tim o alt„ ini˛iativ„ legislativ„, care s„ vizeze ca to˛i cei care au un venit de p‚n„ la 3 milioane pensie s„ circule gratuit.

Deci sunt lucruri care trebuie foarte bine c‚nt„rite. Este o ini˛iativ„ care, din punctul nostru de vedere, este bun„, dar am con∫tientizat c„, Ón momentul de fa˛„, nu prezint„ a∫a de mare importan˛„ ∫i noi ne vom ab˛ine. V„ mul˛umesc.

Domnul senator ™tefan Viorel. Microfonul 3.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Sigur c„ orice ini˛iativ„ care ar putea s„ aduc„ ceva nou Ón Ómbun„t„˛irea nivelului de trai al pensionarilor din Rom‚nia este bine-venit„ ∫i noi vom sus˛ine ∫i aceast„ ini˛iativ„ a colegului nostru de la Partidul Conservator.

Œns„ ceea ce vreau s„ supun aten˛iei dumneavoastr„ este legat din nou de maniera Ón care Guvernul ∫tie s„ r„spund„ Ón leg„tur„ cu ini˛iativele parlamentarilor ∫i, Ón general, Ón leg„tur„ cu informa˛iile pe care ar trebui s„ le prezinte corect, complet, profesional, atunci c‚nd Óntr-una din Camerele Parlamentului se dezbate un proiect de lege sau o ini˛iativ„ legislativ„.

Ne spune domnul secretar de stat c„ pe modalitatea veche de acordare a acestor tichete se consum„ doar 2 milioane din 35-36 de milioane, c‚te sunt emise. Ce spune domnul secretar de stat nu are nicio leg„tur„ cu fundamentarea din fi∫a financiar„, care ar trebui s„ ne dea imaginea exact„, corect„ a impactului asupra bugetului. Pentru c„ motivul principal care a stat la baza respingerii Ón comisia de specialitate nu a fost legat de oportunitatea unei asemenea m„suri, ci de faptul c„ efortul bugetar este de nesuportat.

P„i, este de nesuportat dac„ Ól calcul„m de maniera aceasta Ón care a fost calculat de c„tre Guvern, care nu are nicio leg„tur„ cu realitatea. Pentru c„ Ón fi∫a financiar„ se ia num„rul total de pensionari, se Ónmul˛e∫te cu contravaloarea a 12 c„l„torii pe an ∫i a∫a mai departe ∫i se ajunge la un efort bugetar de 602 milioane Ón 2009, 583 de milioane Ón 2008, 566 de milioane Ón 2007. Or, dac„ fi∫a financiar„ se f„cea, lu‚nd

de bune cifrele din statistica anilor Ón care s-a gestionat, s-a derulat aceast„ facilitate, ajungeam la concluzia c„ impactul pe buget este undeva la nivel de 5-6% din impactul prezentat de c„tre Guvern.

Eu cu astfel de manier„ de a aborda ini˛iativele legislative nu pot s„ fiu de acord. ™i, mai ales, Ón cazul de fa˛„ acesta este argumentul principal, iar argumentul invocat de Guvern aici se dovede∫te a fi unul mincinos.

Deci comisia de specialitate s-a pronun˛at Ón necuno∫tin˛„ de cauz„. Comisia de specialitate a fost dezinformat„. Deci raportul negativ care s-a adoptat pe baza acestor informa˛ii inexacte nu poate s„ fie un temei pe baza c„ruia noi s„ ne d„m votul ast„zi Ón plen.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnul senator Funar, v„ rog s„ lua˛i loc. Dac„ celelalte grupuri doresc s„ intervin„? Nu dore∫te nimeni.

Este o solicitare pentru o luare de cuv‚nt Ón plus.

- Stima˛i colegi, lua˛i loc Ón b„nci, ca s„ putem discuta! Domnul Io˛cu, v„ rog eu foarte mult. Domnul Dinescu, v„ rog foarte mult.

Domnul Funar solicit„ continuarea discu˛iilor pe aceast„ tem„...

- Ave˛i procedur„?

- V„ rog, microfonul 2.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Pe procedur„, a∫ vrea s„ anun˛ c„ ∫i Grupul parlamentar P.R.M. sus˛ine propunerea Grupului parlamentar P.S.D. pentru retrimitere la comisie.

Domnul pre∫edinte Aron Popa. Microfonul 7.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„ informez colegii de faptul c„ Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ nu a fost, s„ spunem, dezinformat„ de Guvern, pentru c„ fi∫a financiar„ pe care o am Ón fa˛„ face trimitere la un grad de utilizare a tichetelor de 20%.

Deci nu estimeaz„ sut„ la sut„ num„r pensionari ori tichete de c„l„torie ∫i d„ influen˛a financiar„ de 542.273.000 de milioane. Deci Ón fi∫a financiar„ se face

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006 trimitere la un grad de utilizare a tichetelor de 20%, iar noi, c‚nd am analizat propunerea legislativ„, am luat Ón calcul ∫i informa˛iile primite de la Guvern ∫i consider„m c„ sunt informa˛ii corecte, nu informa˛ii care au influen˛at comisia negativ.

Da. Mul˛umesc. Domnul deputat, microfonul 8.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Chiar dac„ suntem la guvernare, pot s„ spun c„ informa˛iile oferite de c„tre reprezentan˛ii Guvernului nu sunt reale.

Ele ar fi reale ∫i, totodat„, justificate Ón situa˛ia Ón care acea lege din 2004, stima˛i colegi, care reglementeaz„ compensarea biletelor de transport Ón comun oferite gratuit cu tichete de mas„ ar fi func˛ional„, Ón sensul c„ ar exista prevederi bugetare. Nu exist„ prevederi bugetare Ón acest sens ∫i, Ón opinia mea, Guvernul nu are nicio cheltuial„ cu acordarea acestor gratuit„˛i, mai ales c„ se folosesc doar 20% din ele.

Haide˛i m„car s„-i ajut„m pe cei care le folosesc ∫i s„ le dubl„m num„rul transporturilor gratuite, deoarece, dac„ este s„ discut„m de un procentaj de sut„ la sut„, nu este de ajuns nici prin aceast„ dublare!

V„ mul˛umesc foarte mult.

A˛i ascultat argumente de o parte ∫i de alta, inclusiv dou„ grupuri care propun retrimiterea la comisie pentru analiz„.

V„ rog. Microfonul 3.

Vreau doar s„ informez plenul Senatului c„ nici chiar 20% din 36 milioane nu poate s„ fac„ 2 milioane.

V„ rog s„ m„ urm„ri˛i, stima˛i colegi.

Œn conformitate cu prevederile regulamentului, art. 101 alin. 1, sunt obligat s„ supun la vot raportul de respingere a proiectului de lege. Œn contextul Ón care nu vom avea num„rul de voturi, atunci voi veni cu cea de-a doua propunere pentru retrimiterea la comisie.

Deci, pe cale de consecin˛„...

Domnule pre∫edinte...?

Microfonul 7, v„ rog.

retrimitem la comisie de fiecare dat„ c‚nd cineva contest„ o cifr„ nefundamentat„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog s„ lua˛i loc.

Stima˛i colegi,

Proiectul de lege a c„zut.

Ne oprim aici, stima˛i colegi, cu programul legislativ. Am parcurs 10 proiecte de lege.

Stima˛i colegi, trecem la sesiunea de Óntreb„ri-interpel„ri. Sunt radiodifuzate. Suntem exact Ón program.

V„ rog s„ face˛i lini∫te, iar cei care nu doresc ∫i nu au depus Óntreb„ri, interpel„ri s„ se retrag„.

Invit pe doamna senator Doina Silistru la tribun„, din

partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. V„ ascult„m, ave˛i cuv‚ntul.

Da. Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Eugen Nicol„escu, Ministerul S„n„t„˛ii.

Œn jude˛ul Vaslui re˛eaua de medicin„ ∫colar„ este mult sub normele prev„zute de lege. De exemplu, Ón ora∫ele Negre∫ti ∫i Murgeni, precum ∫i Ón localit„˛ile rurale, cabinetele ∫colare lipsesc cu des„v‚r∫ire.

Reprezentan˛ii Direc˛iei de S„n„tate Public„ Vaslui declar„ c„ asisten˛a medical„ pentru cei 90.000 de ∫colari ∫i pre∫colari din jude˛ este asigurat„ doar de 7 medici, Ón mod normal fiind necesar un num„r de 35 de medici. De asemenea, exist„ ∫i un deficit de 40 de cadre sanitare medii.

V„ rog, domnule ministru, s„-mi preciza˛i ce m„suri a˛i dispus pentru asigurarea unei re˛ele de medicin„ ∫colar„ corespunz„toare Ón jude˛ul Vaslui ∫i ce fonduri a˛i alocat pentru aceast„ ac˛iune Ón anul 2006.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ fie scurte Óntreb„rile, pentru c„ ave˛i la dispozi˛ie foarte pu˛in timp.

Invit pe domnul senator Paul P„curaru.

Ave˛i o Óntrebare. V„ rog s„ nu pune˛i dou„ Óntreb„ri, pentru c„ nu avem timp.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Deci dou„ grupuri s-au exprimat pentru retrimiterea la comisie a acestei propuneri legislative.

Vreau s„ exprim ∫i punctul de vedere al Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Dac„ Guvernul ne aduce alt„ fi∫„ ∫i alte date, sunt de acord s„ retrimitem la comisie. Dac„ ne pune la dispozi˛ie acelea∫i date, eu cred c„ nu are rost s„

## Da.

Pun doar o singur„ Óntrebare, care este adresat„ domnului ministru Gheorghe Barbu.

Conform prevederilor Legii nr. 519/2002 ∫i ale Ordinului ministrului lucr„rilor publice nr. 649/2001 privind aprobarea normativului pentru adaptarea cl„dirilor civile ∫i spa˛iului urban aferent la exigen˛ele persoanelor cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006 handicap, v„ rog, domnule ministru, s„-mi comunica˛i urm„toarele.

C‚te cl„diri ∫i institu˛ii sunt adaptate la nivelul persoanelor cu handicap locomotor la nivelul tuturor jude˛elor, c‚te sisteme de semnalizare sonor„ ∫i vizual„ la trecere de pietoni pentru persoanele cu handicap, precum ∫i c‚te panouri de afi∫aj Ón mijloacele de transport publice ∫i pe drumuri publice sunt montate, av‚nd Ón vedere faptul c„ termenul limit„ era 25 decembrie 2005?

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult. Doamna senator Verginia Vedina∫. Urmeaz„ domnul senator Angel TÓlv„r. Microfonul 2, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am dou„ Óntreb„ri, una adresat„ ministrului administra˛iei ∫i internelor...

V-a∫ ruga, am spus, o singur„ Óntrebare, o singur„ interpelare...

Nu am interpelare...

O singur„ Óntrebare, pentru s„ sunte˛i 15 de la P.R.M. cu Óntreb„ri-interpel„ri, pe timpul de 3 minute.

Am Ón˛eles.

O Óntrebare adresat„ doamnei ministru a justi˛iei, prin care o sesizez asupra situa˛iei Ón care se afl„ o familie din jude˛ul Bihor care are peste 110 procese, care s-au n„scut din cauza nepunerii Ón aplicare corecte a legii. Con˛inutul Óntreb„rii a fost comunicat.

O rog pe doamna ministru s„-mi r„spund„ scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

E vorba despre familia Poliac, ™tefan ∫i Ana, din comuna Vii∫oara, Bihor.

V„ mul˛umesc foarte mult. Domnul senator Gheorghe David. Microfonul 2.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o singur„ Óntrebare c„tre Departamentul de Ordine ∫i Siguran˛„ Public„ din cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, pentru domnul secretar de stat Anghel Andreescu.

™i anume v„ supun aten˛iei o situa˛ie ap„rut„ Ón cadrul audien˛elor organizate la biroul meu senatorial.

Exist„ cazuri Ón care cet„˛eni rom‚ni au fost returna˛i din ˛„ri ale Uniunii Europene f„r„ s„ comit„ acolo infrac˛iuni. Ace∫ti cet„˛eni au interdic˛ie de a mai p„r„si Rom‚nia.

Œntrebarea mea se refer„ la reglement„rile Uniunii Europene Ón aceast„ privin˛„, av‚nd Ón vedere aderarea ˛„rii noastre la Uniunea European„. Dup„ 1 ianuarie 2007 se va ridica restric˛ia de a p„r„si ˛ara? V„ rog s„ clarifica˛i aceast„ problem„.

Solicit r„spuns Ón scris.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul senator Angel TÓlv„r, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., ave˛i cuv‚ntul.

Microfonul 3, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii.

Œn urma verific„rilor efectuate, Inspectoratul Sanitar de Stat a retras autoriza˛iile de func˛ionare spitalelor din Vidra, Panciu ∫i Adjud, din cauza lipsei condi˛iilor igienico-sanitare.

Av‚nd Ón vedere c„ Ón jude˛ul Vrancea nicio unitate spitaliceasc„ nu are autoriza˛ie permanent„, v„ Óntreb: care sunt m„surile urgente pe care le ve˛i lua pentru rezolvarea problemei reprezentate de nerespectarea condi˛iilor igienico-sanitare Ón unit„˛ile spitalice∫ti din jude˛ul Vrancea?

Solicit r„spuns scris.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.

U.D.M.R. a organizat Ómpreun„ cu C.N.S., C.N.M.T. ∫i U.C.M. adun„ri la Miercurea-Ciuc, 23 septembrie, T‚rgu-Mure∫, 30 septembrie, Sf‚ntu Gheorghe, 7 octombrie, pentru a preg„ti programul de ac˛iune Ón vederea ob˛inerii autonomiei teritoriale a f nutului Secuiesc. Toate documentele au fost adoptate de c„tre participan˛ii la cele 3 adun„ri cu unanimitate de voturi.

La adun„rile respective au participat primari, viceprimari ∫i consilieri locali ai U.D.M.R., pre∫edin˛i, vicepre∫edin˛i ∫i consilieri jude˛eni ai U.D.M.R., precum ∫i secretari de stat ∫i ∫efi ai institu˛iilor deconcertate, membri ai U.D.M.R.

Domnule senator, v„ rog, direct Óntrebarea. Lua˛i din timpul celorlal˛i!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006

V„ solicit, domnul ministru, s„-mi comunica˛i ce a˛i Óntreprins concret Ómpotriva participan˛ilor la cele 3 adun„ri, care au Ónc„lcat ∫i sfidat Constitu˛ia Rom‚nei, Legea siguran˛ei na˛ionale, Legea r„spunderii ministeriale ∫i Legea administra˛iei publice.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc.

Domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Urmeaz„ domnul Ilie Petrescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ doamnei ministru Anca Daniela Boagiu.

Dup„ data de 1 ianuarie 2007, odat„ cu intrarea Rom‚nei Ón Uniunea European„, ˛ara noastr„ va avea acces la fonduri structurale. Œn acela∫i timp, se vor derula Ón continuare Ónc„ 2 ani fondurile de coeziune economic„ ∫i social„.

V„ Óntreb, doamna ministru, dac„ exist„ la nivelul ministerului pe care-l conduce˛i o strategie privind coordonarea programelor ce se vor desf„∫ura Ón zona public„ la nivel jude˛ean sau regional ∫i Ón ce const„ aceasta, astfel Ónc‚t, cel pu˛in acolo unde exist„ situa˛ii de complementaritate, acestea s„ beneficieze de suportul financiar necesar derul„rii lor Ón condi˛ii corespunz„toare.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

O Óntrebare, domnul Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

™i eu adresam o singur„ Óntrebare.

M„ adresez Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, domnului ministru Vasile Blaga.

Dup„ sec˛ionarea drumului DN 67A care face leg„tura Óntre Motru ∫i T‚rgu-Jiu, cauzat„ de alunec„rile de teren de la Cariera Ro∫iu˛a, nu s-a luat nicio m„sur„ pentru deblocarea acestei situa˛ii ∫i, Ón perspectiv„, pentru deblocarea total„ a acestuia.

V„ solicit, domnule ministru, s„ m„ informa˛i c‚nd va avea loc asfaltarea drumului care face leg„tura Óntre Motru, Micule∫ti, Turceni, deoarece, Ón cazul Ón care DN 67A va fi blocat sau Ónchis, cei peste 70.000 locuitori din localit„˛ile de pe traseu nu pot comunica cu re∫edin˛a de jude˛ T‚rgu-Jiu.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Dau cuv‚ntul domnului senator Vasile Dan Ungureanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

V„ rog, o singur„ Óntrebare.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn aceste zile au avut loc ac˛iuni de protest ale avoca˛ilor din Rom‚nia, datorate toler„rii de c„tre autorit„˛ile competente a exercit„rii f„r„ drept a activit„˛ilor specifice meseriei de avocat de c„tre persoane care nu au dob‚ndit titlul profesional de avocat Ón condi˛iile Legii nr. 51/1995.

V„ Óntreb, doamna ministru Macovei, ce ve˛i Óntreprinde ca aceast„ stare de fapt ∫i de drept constitu˛ional s„ Ónceteze ∫i care este strategia dumneavoastr„ Ón aceast„ direc˛ie.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Microfonul 2, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte al Senatului.

Am o Óntrebare adresat„ doamnei Monica Luisa Macovei, ministrul justi˛iei.

Primarul comunei Flore∫ti, din jude˛ul Cluj, a refuzat s„ respecte Legea nr. 258/2006 ∫i s„ suspende autoriza˛ia de construire pe Óntreaga suprafa˛„ de 35 hectare p‚n„ la desc„rcarea de sarcina arheologic„.

Precizez c„, sfid‚nd prevederile legale, lucr„rile de construc˛ii au Ónceput ∫i continu„ pe Óntreaga suprafa˛„ de 35 hectare, f„r„ s„ existe desc„rcare de sarcin„ arheologic„.

V„ solicit, doamna ministru, s„-mi comunica˛i ce au Óntreprins parchetele clujene pentru respectarea legii ∫i de la ce dat„ a fost suspendat„ autoriza˛ia de construire ∫i primarul a dispus Óntreruperea oric„ror alte activit„˛i dec‚t cele desf„∫urate de c„tre arheologi.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului senator Ion V„rg„u, din partea Partidului Social Democrat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea este adresat„ doamnei ministru Sulfina Barbu.

Cu toate efectele gripei aviare, Delta Dun„rii a atras ∫i anul acesta un num„r mare de turi∫ti. Acum, la sf‚r∫itul sezonului, localnicii se pl‚ng de faptul c„ Delta seam„n„ cu o mare groap„ de gunoi, din cauza lipsei spa˛iilor pentru depozitarea gunoiului ∫i a neaplic„rii sanc˛iunilor privind protec˛ia mediului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006 Doamna ministru,

Ce m„suri ave˛i Ón vedere pentru Delta Dun„rii, astfel Ónc‚t s„ crea˛i un mediu favorabil promov„rii ∫i dezvolt„rii turismului Ón aceast„ zon„ unic„ Ón Europa, av‚nd Ón vedere c„, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, Rom‚nia va deveni membr„ a Uniunii Europene.

Solicit r„spuns oral ∫i scris.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului senator Ioan Corodan. Microfonul 1, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte al Senatului. Am o Óntrebare adresat„ domnului ministru Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.

Cu c‚˛iva ani Ón urm„, func˛ionarii publici au beneficiat de tichete de mas„, apoi au fost suspendate, cu promisiunea c„ se va reveni dup„ unele modific„ri ale Legii tichetelor de mas„, care s„ favorizeze pe to˛i salaria˛ii din sistemul bugetar. Au trecut peste 5 ani de zile ∫i tichete de mas„ au primit numai cei care au insistat foarte mult.

Crede˛i c„ se vor finaliza vreodat„ modific„rile acestei necesare Legi a tichetelor de mas„ pentru a putea fi acordate nediscriminatoriu pentru to˛i salaria˛ii din sistemul bugetar ∫i c‚nd preconiza˛i a se Ónf„ptui aceast„ dificil„ opera˛ie?

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc foarte mult.

Dau cuv‚ntul domnului senator Adrian P„unescu, din partea Partidului Social Democrat.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Microfonul 4, v„ rog.

## Domnule prim-ministru,

Jum„tate de Óntrebare e punctual„. Ce solu˛ie vede˛i pentru asigurarea combustibililor de iarn„ Ón ora∫e ca Brad, Petrila, Uricani ∫i altele supuse drasticelor procese de dezindustrializare ∫i ai c„ror cet„˛eni nu mai rezist„?

Œn zadar s-a f„cut noua central„ de la Paro∫eni, cu costul de 140 milioane dolari, dac„ nu se prelunge∫te magistrala pornit„ de-aici, de la Paro∫eni.

Jum„tate de Óntrebare de esen˛„. Cum ve˛i reu∫i, domnule prim-ministru, s„ pune˛i poporul rom‚n Ón stare de lucrare, Ón a∫a fel Ónc‚t popula˛ia din diverse locuri ale ˛„rii s„ nu se mai simt„ nerentabil„ ∫i s„ stea cu m‚na Óntins„ la mila Guvernului?

## Mul˛umesc.

Domnul senator Aurel Ardelean, v„ rog, o Óntrebare, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule prim-ministru,

V„ rog s„-mi comunica˛i lista imobilelor retrocedate fo∫tilor proprietari de pe raza municipiului Arad Ón perioada mandatului Guvernului pe care Ól conduce˛i.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris.

Mul˛umesc. Domnul senator Petru Stan, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea este adresat„ ministrului finan˛elor publice, domnului ministru Sebastian Teodor Vl„descu. Domnule ministru,

Pu˛ini dintre rom‚ni ∫tiu c„, printre numeroasele func˛ii pe care le de˛ine˛i, este ∫i aceea de pre∫edinte al Comisiei de privatizarea a C.E.C. Unii dintre ei sus˛in c„ beneficia˛i Ón aceast„ calitate de o indemniza˛ie de 20.000 euro pe lun„.

Pentru aflarea adev„rului ∫i informarea corect„ a membrilor ∫i simpatizan˛ilor Partidului Rom‚nia Mare, v„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i componen˛a nominal„ a Comisiei de privatizare a C.E.C. ∫i indemniza˛iile de care au beneficiat p‚n„ Ón luna septembrie anul curent.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Tot o Óntrebare are ∫i domnul senator Ilie Ila∫cu, Grupul parlamentar al P.R.M.

Microfonul 1, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ Ministerului Justi˛iei, doamnei ministru Monica Luisa Macovei.

Doamna ministru,

At‚t Pre∫edin˛ia Rom‚niei, c‚t ∫i dumneavoastr„ a˛i promis c„ ve˛i ac˛iona rapid pentru acordarea Óntr-un interval c‚t mai scurt de timp a redob‚ndirii cet„˛eniei rom‚ne pentru to˛i solicitan˛ii ∫i, Ón special, pentru cei din Basarabia.

V„ solicit, doamna ministru, s„-mi comunica˛i c‚tor solicitan˛i li s-a acordat cet„˛enie rom‚n„ Ón anul 2005 ∫i Ón perioada ianuarie—septembrie 2006, precum ∫i care este num„rul total al solicitan˛ilor care a∫teapt„ rezolvarea acestei probleme.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Domnul senator Ovidiu Teodor Cre˛u, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 3, v„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Sebastian Vl„descu ∫i face referire la modul necorespunz„tor ∫i lipsit de transparen˛„ Ón care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Autoritatea Na˛ional„ pentru Restituirea Propriet„˛ilor ∫i Comisia Central„ pentru Stabilirea Desp„gubirilor privind aplicarea prevederilor Legii nr. 10/2001.

La biroul senatorial se prezint„ numero∫i cet„˛eni reclam‚nd faptul c„ timp de aproape un an nu au primit de la institu˛iile men˛ionate nicio informa˛ie despre desp„gubirile pe care sunt Óndrept„˛i˛i s„ le primeasc„.

V„ rog s„ dispune˛i verificarea situa˛iei ∫i s„ fiu informat referitor la situa˛ia urm„toarelor persoane: Nache∫ Maria, Verme∫er Maria ∫i Boto∫ Elvira. Datele sunt scrise Ón solicitarea scris„.

Doresc s„ men˛ionez faptul c„ aceia c„rora li s-a recunoscut dreptul la desp„gubiri Ón baza Legii nr. 10 sunt Ón general persoane cu v‚rsta foarte Ónaintat„, care au dreptul legal ∫i moral s„ se bucure de propriet„˛ile care le-au fost confiscate samavolnic at‚t timp c‚t mai sunt Ón via˛„.

Solicit r„spuns scris.

Domnul senator Valentin Dinescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 1.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i care sunt ministerele ∫i institu˛iile din subordinea Secretariatului General al Guvernului ∫i Cancelariei Primului-Ministru la care au intervenit cre∫teri salariale Ón perioada ianuarie—septembrie 2006 ∫i care au fost aceste cre∫teri Ón procente.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

## V„ mul˛umesc.

Domnul senator Nicolae Iorga are o Óntrebare, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

## Domnule prim-ministru,

M-am adresat dumneavoastr„ Ón mai multe r‚nduri, solicit‚nd informa˛ii Ón leg„tur„ cu suma de 30 de miliarde lei pe care a primit-o din partea Guvernului domnul Radu Duda, pentru a face, chipurile!, lobby Ón vederea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.

Am aflat c„ recent ginerele ex-regelui Mihai a publicat o carte Ón care relateaz„, pe bani publici, despre ˛„rile ∫i continentele unde a f„cut excursii ∫i pe ce a cheltuit cele 30 miliarde lei din banii contribuabililor rom‚ni.

V„ solicit, domnule prim-ministru, fie s„-mi comunica˛i o copie dup„ documentele justificative ale cheltuielilor efectuate de c„tre domnul Radu Duda, fie s„ expedia˛i la

Grupul parlamentar al P.R.M. din Senat un num„r de 18 exemplare din cartea respectiv„.

V„ mul˛umesc.

Cred c„ o s„ primi˛i solu˛ia a doua.

Dau cuv‚ntul domnului senator Viorel Arion, din partea Alian˛ei P.N.L.-P.D.

Microfonul 2, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea se adreseaz„ Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, domnului ministru Mihail H„rd„u.

Œn ultima vreme, tot mai multe institu˛ii ale statului, dar ∫i reprezentan˛i ai societ„˛ii civile, au ini˛iat campanii de prevenire ∫i combatere a accidentelor rutiere. Œn unele dintre aceste ini˛iative a fost implicat ∫i ministerul dumneavoastr„.

V„ rog s„-mi comunica˛i, domnule ministru, care sunt rezultatele pe care le-a˛i ob˛inut p‚n„ acum Ón acest sens, ce strategie are ministerul dumneavoastr„ ∫i ce programe inten˛ioneaz„ s„ deruleze Ón urm„torii ani pentru educa˛ia rutier„ Ón ∫coli.

Solicit r„spuns scris.

Domnul senator Mihail Popescu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Eu am o interpelare adresat„ domnului C„lin PopescuT„riceanu, prim-ministru al Guvernului Rom‚niei.

Domnule prim-ministru,

V„ aduc la cuno∫tin˛„ o situa˛ie care a generat o ad‚nc„ nedreptate ∫i, pe cale de consecin˛„, o mare nemul˛umire Ón r‚ndul venerabililor veterani de r„zboi ∫i v„duvelor de r„zboi, oameni cu v‚rste foarte Ónaintate, Ón marea majoritate a cazurilor domicilia˛i Ón mediul rural ∫i cu venituri deosebit de mici.

Astfel, la art. 16 lit. e) din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de r„zboi, precum ∫i unele drepturi ale invalizilor ∫i v„duvelor de r„zboi se prevede expres scutirea de plat„ a impozitelor ∫i taxelor locale. Odat„ cu intrarea Ón vigoare a Codului fiscal la 1 ianuarie 2004 acest drept nu numai c„ a fost anulat, dar multe consilii locale, ca urmare a aplic„rii principiului descentraliz„rii ∫i autonomiei administrative, au hot„r‚t ∫i Ói someaz„ pe ace∫ti oameni s„ pl„teasc„ retroactiv impozitele, inclusiv cu penalit„˛i rezultate dintr-o a∫a-zis„ Ónt‚rziere de 3 ani, a c„rei vin„ nu le apar˛ine.

Conform calculelor, Ón majoritatea cazurilor aceste sume cumulate dep„∫esc cu mult valoarea Ón sine a terenurilor agricole pe care ace∫tia le de˛in. Av‚nd Ón vedere aceast„ realitate, este posibil ca Ón foarte scurt timp, pentru c‚teva milioane de lei vechi nepl„tite, Ón pu∫c„riile Rom‚niei s„ fie trimi∫i veterani ∫i v„duve de r„zboi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006 Drept urmare, v„ solicit ca Ón proxima ∫edin˛„ a Guvernului Rom‚niei s„ analiza˛i aceast„ regretabil„ situa˛ie ∫i s„ g„si˛i o modalitate de rezolvare Ón favoarea acestor oameni, c„rora le dator„m cu to˛ii cel mai ad‚nc respect.

A∫tept r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnule senator Ilie Petrescu, ave˛i cuv‚ntul. V„ rog eu, mai repede, a˛i dep„∫it timpul ∫i ar trebui s„ v„ opresc!

Am Ón˛eles, domnule pre∫edinte.

M„ adresez primului-ministru al Rom‚niei, domnului C„lin Anton Popescu-T„riceanu.

Din discu˛iile purtate cu pensionarii proveni˛i din sistemul minier din jude˛ul Gorj, am re˛inut nemul˛umirile lor generate de diferen˛ierea calculului pensiilor Ón func˛ie de perioada Ón care au ie∫it la pensie. Pentru cei care au ie∫it la pensie Ónainte de 1990, calculul pensiei de subteran se face la 30 de ani vechime, iar pentru cei care au ie∫it la pensie dup„ 1990, punctul se calculeaz„ la 20 de ani vechime.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„ interveni˛i prin p‚rghiile de care dispune˛i pentru Óndreptarea acestei nedrept„˛i care se face acestei categorii de personal.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„ reglementa˛i aceast„ situa˛ie printr-un act normativ reparatoriu, pentru ca to˛i pensionarii din Rom‚nia, indiferent de perioada Ón care au ie∫it la pensie, Ónainte de 1990 sau dup„ 1990, s„ dispun„ de un calcul echitabil al pensiei.

V„ mul˛umesc.

™i un protest.

Sunt nemul˛umit c„ domnul prim-ministru al Rom‚niei n-a participat la punctul Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri Ón acest mandat absolut niciodat„.

V„ mul˛umesc.

Senator de Gorj, Ilie Petrescu.

Mul˛umesc foarte mult.

Doamna senator Doina Silistru, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru al transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului Radu Berceanu. Domnule ministru,

Foarte mul˛i cet„˛eni reclam„ faptul c„ zeci de poduri din jude˛ul Vaslui sunt la un pas de pr„bu∫ire. Œn jude˛, din cele 272 de poduri inventariate, un num„r de 45 au durata de func˛ionare dep„∫it„. Printre exemple se num„r„ podurile de pe linia de cale ferat„ Tecuci—Ia∫i, Crasna—Hu∫i, Zorleni—F„lciu ∫i Buh„e∫ti—Roman. Pentru toate cele 45 de poduri de pe c„ile ferate sunt necesare lucr„ri majore de modernizare pe baza expertizelor tehnice.

Pe drumurile na˛ionale au fost efectuate controale de cei de la Inspectoratul Ón Construc˛ii la toate cele 80 de

poduri existente, iar pentru un num„r de 25 au fost constatate deficien˛e majore. De asemenea, din cele 130 de poduri de pe drumurile jude˛ene, 47 sunt Ón stare jalnic„.

V„ rog, domnule ministru, s„ preciza˛i ce m„suri a˛i dispus sau ve˛i dispune pentru remedierea situa˛iei dezastruoase a podurilor din jude˛ul Vaslui ∫i ce fonduri a˛i alocat pentru repararea ∫i modernizarea lor Ón acest an.

Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Ioan Corodan, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Microfonul nr. 1.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o interpelare adresat„ primului-ministru al Rom‚niei, domnului C„lin Popescu-T„riceanu.

Dup„ lichidarea judiciar„ a S.C. îTransgold“ — S.A., a c„rei activitate a fost de prelucrare a sterilelor de flota˛ie din iazurile de decantare, au fost evaluate ∫i scoase la licita˛ie activele sale, Ón valoare de 6,4 milioane dolari. Dintre toate societ„˛ile ∫i S.R.L.-urile care s-au ar„tat interesate, cele din urm„ av‚nd Ón vedere mai multe finan˛„ri europene ∫i ecologizarea mediului, locurile de munc„ sau bunul mers al acestor firme, cea mai Óndrept„˛it„ este Compania îRemin“, reprezentanta statului rom‚n, stat care are de recuperat peste 3 milioane de dolari de la S.C. îTransgold“.

Un studiu de specialitate comandat de îRemin“ arat„ c„ îTransgold“ ar putea func˛iona Ónc„ 6-7 ani, prelucr‚nd 600 tone pirit„ aurifer„ de la EM ™uior, reprezent‚nd 150 milioane dolari ∫i locuri de munc„ pentru circa 300 de angaja˛i.

Toate acestea, c‚t ∫i alte motive, care arat„ c„ at‚t statul, c‚t ∫i jude˛ul nostru ar avea numai de c‚∫tigat din repornirea acestei societ„˛i sub patronatul îRemin“-ului, nu pot convinge pe cei care trebuie s„ ia o decizie Ón aceast„ problem„ ∫i de aceea v„ solicit s„ ne comunica˛i dac„ Guvernul Rom‚niei cunoa∫te aceast„ situa˛ie ∫i, dac„ nu, v„ rug„m a interveni pentru a lua deciziile cele mai avantajoase statului rom‚n ∫i mediului de via˛„ al b„im„renilor.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Suntem Ón situa˛ia de a Óntrerupe Óntreb„rile ∫i interpel„rile. S-au dep„∫it timpii aloca˛i de c„tre toate grupurile parlamentare.

Mai are 2 minute Grupul parlamentar al P.S.D.

Ave˛i 9 minute. Ave˛i 5 minute pentru Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

V-am rugat s„ nu mai citi˛i pagini Óntregi. Œntrebarea se pune direct, da sau nu!

Domnul senator Angel TÓlv„r.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului Eugen Nicol„escu.

Subfinan˛area sistemului sanitar are consecin˛e deosebit de grave Ón jude˛ul Vrancea.

Av‚nd Ón vedere c„ cel mai mare deficit de medici speciali∫ti este Ónregistrat Ón spitalele mici, Adjud, M„r„∫e∫ti, Vidra, fiind Óns„ prognozat„ o situa˛ie similar„ ∫i la Spitalul Jude˛ean de Urgen˛„ îSf‚ntul Pantelimon“, v„ Óntreb: care sunt ac˛iunile concrete pe care le ve˛i Óntreprinde pentru a rezolva problema lipsei medicilor speciali∫ti din spitalele jude˛ului Vrancea?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Care este motivul pentru care, la mai bine de 4 luni de c‚nd a demisionat Ovidiu Iuliu Marian, Autoritatea Na˛ional„ pentru Turism este Ón continuare f„r„ ∫ef? Œn aceea∫i zi Ón care Ovidiu Iuliu Marian ∫i-a dat demisia s-a lansat Strategia pe plan extern a turismului rom‚nesc. Œn lipsa unui ∫ef al turismului, cine manageriaz„ aplicarea acestei strategii?

Cine se ocup„ de strategia pentru turism din iarna aceasta, dat fiind c„ sezonul este pe cale s„ Ónceap„? Cine va fi tras la r„spundere dac„, asemenea sezonului estival, sezonul de iarn„ se va dovedi un e∫ec pentru Rom‚nia ∫i pentru bugetul de stat?

A∫tept r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnul senator Aurel Ardelean pentru o interpelare, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Microfonul nr. 1, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte al Senatului.

Am o interpelare adresat„ ministrului administra˛iei ∫i internelor, domnul Vasile Blaga.

Aceast„ interpelare a pornit de la faptul c„ ∫i anul trecut, ∫i Ón acest an au fost numeroase localit„˛i, exist„ numeroase localit„˛i din mediul rural ∫i din mediul urban care nu sunt alimentate cu ap„ rece ∫i foarte multe ora∫e ∫i municipii care nu au beneficiat de ap„ cald„ luni la r‚nd.

Interpelarea este urm„toarea. Pentru a v„ ajuta, domnule ministru, pe dumneavoastr„ ∫i Guvernul T„riceanu s„ intra˛i Ón istoria Rom‚niei printr-un amplu program de investi˛ii care s„ rezolve problema aliment„rii permanente cu ap„ rece ∫i ap„ cald„ a municipiilor, ora∫elor ∫i comunelor, v„ solicit s„-mi comunica˛i, cu referire la primele 9 luni din acest an, pe fiecare jude˛ Ón parte, acolo unde este cazul, municipiile, ora∫ele ∫i comunele unde nu s-a asigurat zilnic necesarul de ap„ rece ∫i ap„ cald„ pentru popula˛ie, cauzele ∫i programul pentru alimentare cu ap„ rece ∫i ap„ cald„ pentru urm„torii 2 ani.

Mul˛umesc.

Œn urm„torii 50 de ani vom avea Ón toate comunele ap„ cald„ ∫i ap„ rece. Probabil peste 50 de ani.

Domnul senator Viorel Arca∫, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Microfonul nr. 4.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru Radu Berceanu.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ la ora actual„ turismul rom‚nesc este asemenea unui c‚ine f„r„ st„p‚n, v„ rug„m s„ ne r„spunde˛i la urm„toarele Óntreb„ri:

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ doamnei ministru Sulfina Barbu.

Canalul Mure∫el din municipiul Arad polueaz„ zona central„ o ora∫ului.

V„ solicit ca Ón cel mai scurt timp s„ realiza˛i la Arad o verificare a situa˛iei ∫i s„ propune˛i solu˛ii concrete de stopare a acestei polu„ri.

Solicit r„spuns scris cu privire la aceast„ situa˛ie. Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul senator Ion V„rg„u, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. Nu este prezent. Domnul senator Adrian P„unescu. Microfonul nr. 4.

E domnul Ungureanu.

Œnt‚mpl„tor, domnul senator Ungureanu nu este pe list„ la interpel„ri.

Ave˛i cuv‚ntul.

Voi Óncerca s„ rezum, domnule pre∫edinte.

De ce, domnule prim-ministru, at‚ta paragin„, at‚ta risip„, at‚ta dezastru? Am tot atras aten˛ia. Am tot Óntrebat. Degeaba!

La Uzina de preparare a filialei îCertej“ a Companiei îMinvest“ din Deva, 14.000 tone de concentrat aurifer zac ∫i se pierd, spre r„ul ∫i al z„c„m‚ntului con˛inut, ∫i al oamenilor, ∫i al naturii.

Edilii municipiului Deva au cheltuit p‚n„ acum 10 milioane de euro pentru a construi o telecabin„ pe Dealul Cet„˛ii. Au promis locuri de munc„. La at‚˛ia bani,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006 era firesc. Au dat locuri de munc„ at‚t: 3 (trei). Au mai contractat un Ómprumut de 200 miliarde lei vechi. Academia nu a fost de acord cu aceast„ ciud„˛enie — o telecabin„ pe Dealul Cet„˛ii. Dar acum se vor Óntoarce cu dob‚nzi pl„˛ile pe care trebuie s„ le fac„ neap„rat contribuabilul, oamenii, locuitorii zonei. Iar„∫i risip„ ∫i aiureal„!

De ce firma AMIDIP din C„lan, a c„rei valoare de investi˛ie este de 15 milioane euro, a fost Ónstr„inat„ cu mai pu˛in de 2 milioane euro? De ce noul proprietar dore∫te Ónchiderea fabricii, v‚nzarea instala˛iilor la fier vechi ∫i s„ concedieze pe cei 70 de angaja˛i, c‚˛i au mai r„mas?

Unde ajungem? Toate acestea nu se reflect„ Ón via˛a de fiecare zi a fiec„rui cet„˛ean ∫i a poporului rom‚n Ón genere?

E prea mult! Paragin„, pustiu, dezastru. ™i indiferen˛a dumneavoastr„, domnilor guvernan˛i!

Domnul senator Nicolae Iorga, din partea Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Microfonul nr. 1.

Domnului ministru Vasile Blaga, al administra˛iei ∫i internelor.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i ce m„suri ∫i ac˛iuni a preg„tit Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, eventual Ómpreun„ cu S.I.E., S.R.I. ∫i Parchetul General, pentru a opri organizarea ∫i desf„∫urarea ilegal„, Ón lunile octombrie, noiembrie ∫i decembrie anul curent, a unor referendumuri locale Ón unit„˛ile administrativ-teritoriale din jude˛ele Covasna, Harghita ∫i Mure∫, viz‚nd ob˛inerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice de c„tre aceast„ organiza˛ie terorist„, antirom‚neasc„ ∫i antieuropean„, numit„ U.D.M.R.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Domnul senator Sever ™ter, din partea Grupul parlamentar al P.S.D. Microfonul nr. 3.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ doamnei ministru Monica Macovei.

Œn urm„ cu o lun„ de zile, Baroul de Avoca˛i Satu Mare a declan∫at un protest materializat prin neasigurarea asisten˛ei juridice Ón cauzele aflate pe rolul instan˛elor de judecat„. Prin acest protest, avoca˛ii s„tm„reni solicitau instan˛elor de judecat„ s„ nu admit„ reprezentarea Ón instan˛„ a intereselor persoanelor juridice de c„tre societ„˛ile profesionale de consilieri juridici.

Dup„ disputele dintre cele dou„ p„r˛i, prezentate de media s„tm„rean„, avoca˛ii s-au adresat conducerii Tribunalului Satu Mare, care, printr-o hot„r‚re administrativ„, a stabilit schimbarea practicii judiciare Ón sensul de a nu admite societ„˛ilor profesionale ale

consilierilor juridici reprezentarea Ón fa˛a instan˛elor de judecat„.

Œn contextul Ón care actuala legisla˛ie Ón materie, prin reglement„rile prev„zute Ón Legea nr. 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat ∫i Ón Legea nr. 514/2003 privind profesia de consilier juridic, este discriminatorie, Ón sensul c„ avoca˛ii pot reprezenta Ón instan˛e at‚t persoane fizice, c‚t ∫i juridice, iar consilierii juridici pot reprezenta doar persoane juridice, admiterea cererii avoca˛ilor s„tm„reni de c„tre instan˛ele de judecat„ ar ad‚nci ∫i mai mult actul discriminatoriu, cu toate c„ p„r˛ile au aceea∫i preg„tire profesional„, aceea∫i menire ∫i, Ón acela∫i timp, ar elimina concuren˛a...

Trece˛i la interpelare, domnule senator, v„ rog!

...care este at‚t de necesar„ consolid„rii competen˛ei ∫i reprezent„rii c‚t mai calificate a intereselor justi˛iabililor.

Œntruc‚t protestele avoca˛ilor s„tm„reni urmeaz„ s„ fie reluate cu antrenarea ∫i a altor barouri de avoca˛i din ˛ar„, v„ solicit, doamn„ ministru, s„ analiza˛i situa˛ia creat„, Ón limitele prerogativelor legale pe care le ave˛i, s„ nu permite˛i schimbarea practicii judiciare referitoare la reprezentarea intereselor persoanelor juridice Ón instan˛ele de judecat„ ∫i s„ veghea˛i la respectarea prevederilor Legii nr. 514/2003 ∫i a statutului profesiei de consilier juridic.

A∫tept r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc. Domnul senator Valentin Dinescu. Microfonul nr. 1.

Vreau s„ Ón˛elege˛i c„ nu suntem la declara˛ii politice.

V„ solicit, domnule prim-ministru, lista tuturor bunurilor proprietate public„ care au fost concesionate Ón baza Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul concesion„rilor de bunuri publice, de la apari˛ia ordonan˛ei p‚n„ Ón prezent, Ón fiecare jude˛ Ón parte. Solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul senator Ion R„doi, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. Microfonul nr. 4.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

M„ adresez domnului ministru al transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului Radu Berceanu, referitor la un domeniu important, care, av‚nd ca suport declan∫area Ón perioada imediat urm„toare a unui conflict colectiv de munc„ la S.C. îALSTOM Transport“ — S.A., filiala din Rom‚nia a puternicului concern francez ALSTOM, pune

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006 Ón discu˛ie nu numai termenii acordului de munc„ asupra c„rora partenerii sociali sunt Ón litigiu, ci vizeaz„ cadrul mai larg al modului Ón care institu˛ii ale statului rom‚n au Ón˛eles s„ Ónstr„ineze ∫i apoi s„ urm„reasc„ activit„˛i economice ∫i active adiacente privatizate, concesionate capitalului str„in, ∫i vizeaz„ denun˛area raportului de vasalitate Ón care se situeaz„, Ón mod inacceptabil, partea rom‚n„ Ón rela˛ia cu Compania multina˛ional„ ALSTOM.

Œn acest sens, v„ solicit, domnule ministru, s„-mi r„spunde˛i oral ∫i scris, Ón termenul prev„zut de lege, la urm„toarele Óntreb„ri.

Care sunt rezultatele renegocierii contractului de mentenan˛„ a materialului rulant dintre S.C. îMetrorex“ — S.A. ∫i S.C. îALSTOM Transport“ — S.A. ∫i care este suma anual„ pe care o Óncaseaz„ firma francez„?

Œn situa˛ia Ón care S.C. îALSTOM Transport“ — S.A. a primit sumele conform contractului de mentenan˛„, cum explica˛i inten˛ia de concediere colectiv„ a unui num„r de 327 de angaja˛i?

Cum justifica˛i necesitatea continu„rii contractului de mentenan˛„, Ón situa˛ia Ón care, conform analizei economico-financiare f„cute de S.C. îMetrorex“ — S.A., suma necesar a fi cheltuit„ cu Óntre˛inerea ∫i repara˛ia parcului ar costa maximum 8.000.000 euro anual, iar S.C. îALSTOM Transport“ — S.A. prime∫te peste 50.000.000 euro anual, conform datelor pe care le de˛inem.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Ultima interpelare, domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru Vasile Blaga.

Prin Regulamentele de func˛ionare ale Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor, Ómp„r˛irea func˛iilor de conducere Ón birourile permanente ale comisiilor permanente parlamentare, precum ∫i num„rul angaja˛ilor la grupurile parlamentare se face Ón concordan˛„ cu configura˛ia politic„ rezultat„ Ón urma alegerilor. Acela∫i lucru este prev„zut ∫i Ón Legea nr. 286 din 6 iulie 2006.

Pentru intrarea rapid„ Ón legalitate, v„ propun, domnule ministru, s„ solicita˛i consiliilor jude˛ene ∫i locale ca Ón prima lor ∫edin˛„ s„ se ia Ón discu˛ie proiecte de hot„r‚ri ini˛iate fie de c„tre pre∫edin˛ii consiliilor jude˛ene, fie de c„tre primari, viz‚nd respectarea prevederilor art. 38[1] ∫i art. 104[1] din Legea nr. 286 din 2006.

Solicit s„-mi comunica˛i ce m„suri ve˛i lua pentru respectarea legii.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, trecem la r„spunsuri. O s„ dau cuv‚ntul mai Ónt‚i domnului ministru Eugen Nicol„escu.

Domnule ministru, ave˛i dou„ Óntreb„ri ∫i o interpelare. O Óntrebare a domnului senator Dan Gabriel Popa, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., cu examinarea radiologic„ a bolnavilor T.B.C. Dup„ aceea, domnul senator Ilie Petrescu, referitor la parcul auto al Ambulan˛ei Gorj, ∫i doamna senator Doina Silistru, cu privire la îsitua˛ia dezastruoas„ a spitalelor din Vaslui“.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, Ón ordinea Ón care dori˛i dumneavoastr„.

Microfonul 8.

**Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu** — _ministrul s„n„t„˛ii publice_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am s„ dau r„spuns la interpelarea doamnei senator Doina Silistru.

Domnia Sa vorbe∫te despre autoriza˛iile de func˛ionare pentru spitalele din jude˛ul Vaslui ∫i Ói comunic doamnei senator c„ toate spitalele din acest jude˛ de˛in autoriza˛ie sanitar„ de func˛ionare vizat„ anual, iar aceste spitale func˛ioneaz„ Ón baza unui grafic de conformitate.

Œn ceea ce prive∫te finan˛area primit„ de c„tre Spitalul Jude˛ean de Urgen˛„ Vaslui de la Ministerul S„n„t„˛ii Publice Ón anul 2006, aceasta este Ón valoare de 3.000.000.000 de lei ∫i are ca destina˛ie repararea Sec˛iei de psihiatrie.

La Óntrebarea domnului senator...

Numai o secund„, v„ rog!

Doamna senator Doina Silistru, mai ave˛i ceva de ad„ugat?

V„ rog, microfonul 3.

Œn primul r‚nd, mul˛umesc domnului ministru al s„n„t„˛ii pentru c„ a venit personal s„ r„spund„ la aceste Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

Œn al doilea r‚nd, a∫ vrea s„ am convingerea c„ tot ceea ce a spus Domnia Sa ∫i banii repartiza˛i pentru jude˛ul Vaslui o s„ ajung„ acolo unde trebuie.

™i sper ca, eu ∫tiu?, s„ dea mai mult„ aten˛ie acestui jude˛, Ón care, din cauza unui nivel de trai mai sc„zut, ∫i problemele de s„n„tate sunt mult mai grave. Deci cred c„ ar trebui acordat„ o mai mare aten˛ie sistemului de s„n„tate din acest jude˛.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. V„ rog, continua˛i, domnule ministru.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006

Dac„ Ómi permite˛i, domnule pre∫edinte, a∫ mai spune doamnei senator c„ am toat„ convingerea c„ ceea ce v-am spus se ∫i realizeaz„, c„ sumele vor fi dirijate exact acolo unde au fost trimise, ca s„ fac„ ceea ce trebuie.

Œn al doilea r‚nd, tot pentru jude˛ul Vaslui, au mai fost alocate ∫i alte sume pentru spitalul din Hu∫i. Tot a∫a, v„ informez pe aceast„ cale c„ anul viitor Spitalul Jude˛ean din Vaslui va intra Óntr-un proces amplu de modernizare ∫i reabilitare.

Œn continuare, dac„ Ómi permite˛i, am s„ r„spund domnului senator Ilie Petrescu. Œntrebarea domnului senator are Ón vedere situa˛ia parcului auto al Serviciului Ambulan˛„ Gorj.

Œi comunic domnului senator c„ Ón bugetul Ministerului S„n„t„˛ii Publice pe acest an au fost prev„zute fonduri pentru achizi˛ionarea de noi ambulan˛e Ón sum„ de 96.000 de lei, din care 46.000 de lei din bugetul de stat ∫i 50.000 de lei din veniturile proprii colectate, potrivit Legii privind reforma Ón s„n„tate, referitor la titlul îFinan˛area unor cheltuieli de s„n„tate“.

Œn acest sens, v„ informez, domnule senator, c„ Ministerul S„n„t„˛ii Publice a organizat deja, este Ón curs, este deschis„ licita˛ia pentru achizi˛ia de ambulan˛e de tip B ∫i ambulan˛e de tip C, conform anun˛ului de participare publicat Ón îMonitorul Oficial“ din 15 septembrie. Data de deschidere a ofertelor pentru aceast„ licita˛ie era 18 octombrie. Ea a fost decalat„ pentru 25 octombrie, pentru c„ au fost o serie de clarific„ri, a∫a cum prevede legea. Autoritatea contractant„ este Ministerul S„n„t„˛ii.

Pentru jude˛ul Gorj sunt alocate 5 ambulan˛e pentru anul 2006, 4 tip B ∫i una tip C, urm‚nd ca Ón anul 2007 s„ mai vin„ Ónc„ 10, iar Ón 2008 Ónc„ 15.

Cu alte cuvinte, bolnavi s„ ave˛i!

Domnul senator Ilie Petrescu, dori˛i s„ mai ad„uga˛i ceva?

Doresc s„ se realizeze aceast„ chestiune, pentru c„ dumneavoastr„ mi-a˛i mai promis ceva la Gorj ∫i sper, cu ocazia aceasta, c„ dumneavoastr„ pute˛i rezolva acea chestiune pentru care v-am rugat prin Óntreb„rile ∫i interpel„rile adresate.

Sper s„ nu ajung„ ∫i ambulan˛ele, rezolvarea pentru care m-a˛i asigurat acum, Ón Parlamentul Rom‚niei, la fel ca... ∫ti˛i despre ce vorbesc.

V„ mul˛umesc.

Domnule senator, sper ca la sf‚r∫itul anului acesta sau la Ónceputul anului viitor s„ punem Ón func˛iune, Ómpreun„, cele 5 ambulan˛e de care spuneam.

Mul˛umesc.

Da˛i r„spuns ∫i domnului senator Dan Gabriel Popa.

Deci, la a treia Óntrebare, domnul senator Dan Gabriel Popa vorbe∫te despre interzicerea efectu„rii microradiografiei, ca procedur„ radiologic„ de examinare utilizat„ Ón scopul depist„rii active a T.B.C.

Am s„-i comunic domnului senator c„, Ón ceea ce prive∫te solu˛ionarea problemei tuberculozei, Rom‚nia tinde s„ se alinieze strategiilor ∫i experien˛ei interna˛ionale Ón domeniu, precum ∫i recomand„rilor Organiza˛iei Mondiale a S„n„t„˛ii pentru programele na˛ionale de control al tuberculozei pulmonare. Sunt o serie de direc˛ii strategice care au fost stabilite Ón baza unor documente de pozi˛ie pe care Rom‚nia le-a semnat ∫i, ca atare, Ministerul S„n„t„˛ii a luat decizia emiterii unui ordin prin care se interzice efectuarea microradiografiei ca procedur„ radiologic„ de examinare utilizat„ Ón scopul depist„rii active a T.B.C.

Argumentele care sus˛in aceast„ decizie sunt argumente de ordin medical, ∫i anume: propor˛ia de depistare a cazurilor noi de tuberculoz„ pulmonar„ prin procedura M.R.P. este mic„ ∫i variaz„ Ón limitele a numai 12%; umbrele radiologice eviden˛iate prin M.R.P. nu sunt specifice pentru diagnosticul de tuberculoz„ pulmonar„; examenul M.R.P. nu permite diferen˛ierea pacien˛ilor contagio∫i de cei care nu prezint„ risc de contagiune pentru comunitate; procedura M.R.P. nu este eficient„ Ón termeni cost—beneficiu, deoarece specificitatea metodei Ón ceea ce prive∫te identificarea sursei infec˛iei este mic„, exist‚nd numeroase cazuri care apar Óntre dou„ investiga˛ii succesive; ∫i, de asemenea, procedura M.R.P. este considerat„ cea mai important„ surs„ de expunere inutil„ la radia˛ii ionizante a popula˛iei.

Œn acest sens, precizez c„ diagnosticul de tuberculoz„ pulmonar„ se bazeaz„, Ón principal, pe examinarea bacteriologic„ a frotiurilor din sputa pacien˛ilor suspec˛i, identifica˛i de c„tre toate serviciile medicale c„rora li se adreseaz„ popula˛ia, ∫i, numai Ón cazuri rare, pe examenul radiologic pulmonar ∫i pe examinarea clinic„ a unui practician cu experien˛„.

De asemenea, precizez c„ ministerul, Ón colaborare cu speciali∫ti din domeniul pneumologiei, depune eforturi pentru revizuirea strategiei na˛ionale de lupt„ contra tuberculozei pentru perioada 2007—2012.

Mul˛umesc, domnule ministru Eugen Nicol„escu, pentru prezen˛„.

Din partea Ministerului Justi˛iei, dau cuv‚ntul doamnei secretar de stat Katalin Kibedi, pentru a r„spunde domnului senator Valentin Dinescu, Partidul Rom‚nia Mare.

Dori˛i s„ interveni˛i?

V„ rog. Microfonul 2.

Mul˛umesc mult, domnule ministru, dar cred c„ cei care v-au f„cut r„spunsul au fost total pe l‚ng„ Óntrebare. Ierta˛i-m„!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006 Sigur c„ nu aveam nimic Ómpotriva scoaterii M.R.P.-urilor din investiga˛ii, dar Óntrebarea se referea la aparatele de radiologie din jude˛.

Œmi pare r„u!

Domnul ministru, v„ rog. Microfonul 8.

## Domnule senator,

Cel pu˛in Óntrebarea a∫a a ajuns la Ministerul S„n„t„˛ii...

Dar, Óntruc‚t cunosc foarte bine cazul, v„ pot r„spunde pe loc la aceast„ nou„ precizare, ∫i anume c„ sunt Ón deschidere dou„ licita˛ii, una pentru aparate radiologice mobile ∫i alta pentru aparate radiologice fixe.

Dac„ toate lucrurile merg cum trebuie, p‚n„ la sf‚r∫itul anului vom avea Ón toate spitalele cu sec˛ii de urgen˛„ aparate radiologice mobile ∫i, Ón cea mai mare parte a spitalelor, aparate radiologice fixe, care sunt acreditate ∫i autorizate dup„ ultimele reguli. Ca atare, nu mai exist„ riscul ca cele care sunt scoase din uz, ca urmare a interzicerii de c„tre CENECAN, s„ provoace Ón r‚ndul popula˛iei nemul˛umiri ∫i nerealizarea de radiografii.

Mul˛umesc, domnule ministru.

Dau cuv‚ntul doamnei secretar de stat Katalin Kibedi, pentru a r„spunde domnului senator Valentin Dinescu. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 12.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate domnule senator,

Pentru a putea r„spunde la Óntrebarea dumneavoastr„, Ministerul Justi˛iei s-a adresat Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie pentru a Óntreprinde verific„rile necesare Ón vederea identific„rii dosarelor care s„ aib„ ca obiect verificarea aspectelor semnalate Ón sesizarea dumneavoastr„.

Av‚nd Ón vedere c„, din r„spunsul acestei institu˛ii, rezult„ c„ nu exist„ astfel de dosare Ónregistrate, sesizarea dumneavoastr„ a fost transmis„ Direc˛iei de Investigare a Infrac˛iunilor de Criminalitate Organizat„ ∫i Terorism, structura central„, av‚nd Ón vedere competen˛ele legale, urm‚nd ca, Ón urma verific„rilor, rezultatul s„ v„ fie comunicat dumneavoastr„ personal.

Domnul senator Valentin Dinescu, dac„ ave˛i vreo interven˛ie, v„ rog. Microfonul 1.

V„ mul˛umesc.

## Doamna ministru,

Pot s„ v„ spun c„ nu ave˛i nicio vin„, doar c„ nu rezolv„ chestiunea interven˛ia dumneavoastr„ ∫i nici nu este un r„spuns la ceea ce Óntrebasem eu.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Mergem mai departe.

Dau cuv‚ntul domnului secretar de stat Alexandros Galiatatos. Microfonul 8.

V„ rog s„ m„ urm„ri˛i, domnule secretar de stat.

Ave˛i o interpelare a domnului senator Viorel Arion, legat de modernizarea drumului na˛ional Simeria—Petro∫ani. Nefiind prezent, v„ rog s„-i da˛i r„spunsul Ón scris.

Ave˛i o interpelare a domnului senator Ilie S‚rbu, legat de lucr„rile la DN 6 ∫i drumul european 70. V„ rog s„-i da˛i r„spunsul Ón scris. Domnul senator Ilie S‚rbu este aici?

™i o interpelare a domnului senator Ilie Petrescu, cu privire la sumele alocate pentru construirea de locuin˛e ∫i s„li de sport.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule senator,

Referitor la Óntrebarea dumneavoastr„, la construc˛ia de locuin˛e pentru jude˛ul Gorj pot spune c„, Ón perioada 2001—2005, prin Programul construc˛iilor de locuin˛e pentru tineri, s-au pus Ón func˛iune 207 locuin˛e, din care 175 Ón municipiul T‚rgu-Jiu, iar restul Ón localitatea T‚rgu-C„rbune∫ti.

Œn programul pe anul 2006, jude˛ul Gorj este cuprins cu 7 obiective amplasate Ón municipiul T‚rgu-Jiu, localit„˛ile Motru ∫i Rovinari, cu un total de 279 de locuin˛e. 92 se afl„ Ón execu˛ie, 187 Ón faza de organizare a licita˛iilor pentru execu˛ia lucr„rilor, suma alocat„ de la bugetul de stat fiind de 5,3 milioane lei.

Œn conformitate cu solicit„rile autorit„˛ilor publice locale, pentru anul 2007 sunt propuse pentru finan˛are Ónc„ 38 de locuin˛e pentru localitatea Rovinari. Pentru anul 2007, fondurile ce se vor aloca au Ón vedere finalizarea celor 92 de locuin˛e aflate Ón execu˛ie ∫i continuarea lucr„rilor pentru 219 locuin˛e.

Referitor la construc˛ia de s„li de sport pentru jude˛ul Gorj.

Œn prezent mai sunt 3 s„li de sport Ón execu˛ie, pentru care Ón anul 2006 s-au alocat 1,724 milioane lei, ∫i o sal„ pentru reabilitare Ón municipiul T‚rgu-Jiu, Ón faza de licita˛ie lucr„ri. Avem situa˛ia defalcat„ pe localit„˛i. Se prezint„ Óntr-un tabel, dac„-mi permite˛i s„ vi-l dau Ón scris.

V„ d„ Ón scris tabelul. Haide˛i, c„ n-avem timp!

V„ rog, domnul Ilie Petrescu. Microfonul 1.

Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc mult. Domnule ministru,

Problema care m„ intereseaz„ la Motru este dac„ s-au aprobat blocul pentru apartamente ∫i sala de sport, pentru c„ eu Ón Óntrebare am ridicat aceast„ problem„, deoarece Ón mandatul trecut, Ón 2000-2004, pe timpul guvern„rii N„stase, au fost aprobate dou„ blocuri de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006 locuin˛„: blocul care se afl„ ast„zi Ón execu˛ie ∫i cel de care nu se ∫tie dac„ este sau nu prins Ón programul de licita˛ii ∫i dac„ s-au alocat bani Ón 2007.

Asta vroiam s„ ∫tiu. ™i sala de sport de la Motru. V„ mul˛umesc.

Deci microfonul 8.

Ave˛i r„spunsul scris, probabil c„ ve˛i g„si acolo toate aceste lucruri.

Domnul secretar de stat D„nu˛ Apetrei. Numai o secund„...

Deci angajarea personalului la A.P.I.A., pentru domnul senator Petre Daea. O s„-i da˛i r„spunsul Ón scris.

Domnului Ilie S‚rbu, îeficien˛a serviciului de consultan˛„“, Ói ve˛i da de asemenea r„spuns scris.

Domnului Petru Stan v„ rog s„-i transmite˛i r„spunsul Ón scris.

Domnul secretar de stat din partea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor Mircea Alexandru.

Ave˛i dou„ Óntreb„ri: una a domnului senator Ioan Corodan, cu salarizarea personalului din administra˛ia public„, ∫i a doua a domnului senator Valentin Dinescu, referitor la adun„rile U.D.M.R. din 23 ∫i 30 septembrie de la Miercurea-Ciuc ∫i T‚rgu-Mure∫.

V„ rog, v„ ascult„m.

## **Domnul Alexandru Mircea** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Bun„ seara, domnule senator!

Œn leg„tur„ cu Óntrebarea dumneavoastr„, prin care solicita˛i informa˛ii referitoare la stadiul elabor„rii proiectului de act normativ ce va reglementa sistemul unitar de salarizare a func˛ionarilor publici, precum ∫i la solu˛iile avute Ón vedere pentru corelarea acestui proiect de act normativ cu cel referitor la salarizarea personalului contractual din administra˛ia public„, v„ comunic„m urm„toarele.

Elaborarea ∫i implementarea unui sistem unitar de salarizare a func˛ionarilor publici constituie o condi˛ie esen˛ial„ pentru continuarea reformei func˛iei publice ∫i pentru profesionalizarea ∫i stabilitatea func˛ionarilor publici, fiind Ón acela∫i timp unul din obiectivele strategiei actualizate a Guvernului Rom‚niei privind accelerarea reformei Ón administra˛ia public„. Obiectivul programului derulat Ón acest sens de Guvern Ól constituie elaborarea unui sistem de salarizare unitar pentru func˛ionarii publici, sistem care s„ fie echitabil, competitiv, transparent, simplu de gestionat, capabil de a atrage ∫i men˛ine func˛ionari publici competen˛i, Ón m„sur„ s„ reflecte importan˛a ∫i realiz„rile din activitate, precum ∫i sustenabil din punctul de vedere al costurilor.

Mul˛umesc.

S-a Ón˛eles, domnule secretar de stat.

Domnule senator Corodan, dac„ ave˛i nevoie de informa˛ii Ón plus.

Microfonul 1.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œi mul˛umesc domnului secretar de stat pentru informa˛iile date ∫i a∫tept r„spunsul scris.

Mul˛umesc foarte mult.

A doua Óntrebare, a domnului senator Valentin Dinescu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006

## Bun„ seara, domnule senator!

La Óntrebarea dumneavoastr„, prin care solicita˛i o serie de informa˛ii Ón leg„tur„ cu Óntrunirile liderilor maghiari din Rom‚nia desf„∫urate Ón data de 23 ∫i Ón data de 30 septembrie anul curent la Miercurea-Ciuc ∫i, respectiv, T‚rgu-Mure∫, v„ comunic„m urm„toarele.

Œn data de 23 ∫i, respectiv, 30 septembrie, Ón municipiile Miercurea-Ciuc ∫i T‚rgu-Mure∫ s-au desf„∫urat dou„ Óntruniri la care a participat o parte a liderilor politici maghiari din Rom‚nia. Œntrunirea a avut loc Ón sala de ∫edin˛e a Consiliului Jude˛ean Harghita ∫i, respectiv, Ón Sala Mare a Palatului Culturii din municipiul T‚rgu-Mure∫.

La evenimente au fost ˛inute discursuri cu privire la problemele actuale cu care se confrunt„ comunitatea maghiar„ din Rom‚nia, fiind exprimate o serie de solu˛ii pe care liderii politici ce reprezint„ interesele acestei etnii ar trebui s„ le aib„ Ón vedere. Cele dou„ evenimente s-au desf„∫urat Ón spa˛ii Ónchise, au avut caracterul unor Óntruniri politice, Ón care persoanele participante ∫i-au exprimat opiniile, iar organizarea lor nu a necesitat, potrivit dispozi˛iilor legale Ón vigoare incidente materiei, ob˛inerea vreunei autoriza˛ii prealabile. Mul˛umesc.

Domnul senator Dinescu. Microfonul 1. V„ rog.

Domnule ministru,

Trebuie s„ recunosc c„ replica sau prevederea din r„spuns, îpotrivit c„reia ∫i-au exprimat opiniile“, m-a l„sat f„r„ replic„. Eu v„ Óndemn s„ vede˛i filmul îP„s„rile“ — sau s„-l revede˛i, dac„ l-a˛i v„zut — ∫i da˛i-mi voie s„ v„ spun c„ sunt ∫i opinii care au germenul infrac˛ional Ón ele, domnule ministru.

Trecem la interpelarea domnului Funar, legat de Ónc„lcarea Legii nr. 258/2006, îdesc„rcarea de sarcin„ arheologic„“.

## Bun„ seara, domnule senator!

Œn leg„tur„ cu interpelarea dumneavoastr„, prin care semnala˛i o serie de aspecte referitoare la o eventual„ Ónc„lcare Ón comuna Flore∫ti, jude˛ul Cluj, a prevederilor Ordonan˛ei Guvernului nr. 43/2000 privind protec˛ia patrimoniului arheologic, v„ comunic„m urm„toarele.

Conform actului normativ invocat, modificat..., e vorba de Ordonan˛a Guvernului nr. 43/2000, modificat prin Legea nr. 258/2006, nu Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, ci Ministerul Culturii ∫i Cultelor Óndepline∫te îdirect sau prin institu˛iile sale subordonate atribu˛ii Ón domeniul protej„rii patrimoniului arheologic“. Œn art. 12 din actul normativ invocat se precizeaz„ detaliat care sunt aceste atribu˛ii ale Ministerului Culturii ∫i Cultelor.

Ne-am interesat pentru dumneavoastr„ Óns„ Ón leg„tur„ cu situa˛ia expus„ ∫i, Ón baza datelor comunicate de institu˛ia prefectului, v„ facem urm„toarele preciz„ri.

Pe suprafa˛a de teren la care face˛i referire, aflat„ Ón proprietatea S.C. îPolus Transilvania Companie de Investi˛ii“ — S.A. Cluj-Napoca, au fost demarate lucr„ri de construc˛ii ∫i de amenajare a Centrului comercial îPolus“.

Œn data de 29 august anul curent, cu ocazia lucr„rilor, decopert„rilor executate de c„tre firma men˛ionat„, au fost descoperite un schelet uman ∫i alte vestigii arheologice. Œn conformitate cu dispozi˛iile legisla˛iei Ón vigoare incidente materiei, investitorul a dispus sistarea imediat„ a lucr„rilor Ón zona respectiv„ ∫i protejarea perimetrului, anun˛‚nd autorit„˛ile administra˛iei publice locale, Inspectoratul Jude˛ean de Poli˛ie Cluj, precum ∫i Direc˛ia Jude˛ean„ pentru Cultur„, Culte ∫i Patrimoniu Cultural Na˛ional Cluj cu privire la descoperirea respectiv„.

Œn aceea∫i zi, reprezentan˛ii institu˛iilor men˛ionate ∫i antreprenorul s-au Óntrunit Ón vederea analiz„rii situa˛iei create ∫i au stabilit o serie de m„suri, dup„ cum urmeaz„: cercetarea preliminar„ a zonelor de interes de c„tre echipe ale Muzeului Na˛ional de Istorie a Transilvaniei pentru stabilirea arealelor de investigare; sistarea oric„ror lucr„ri pe zonele stabilite de c„tre echipele Muzeului Na˛ional de Istorie a Transilvaniei; evaluarea rezultatelor cercet„rilor arheologice preliminare ∫i stabilirea planului de cercetare arheologic„.

Da.

Domnul senator Funar, microfonul 2.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte al Senatului. M„ nemul˛ume∫te r„spunsul dat de distinsul secretar de stat ∫i suficien˛a lui.

V„ informez, dac„ n-a˛i ∫tiut, domnule secretar de stat c„ este vorba de cel mai mare tun imobiliar care s-a dat Ón Rom‚nia de c‚nd avem guvernare portocalie. Valoarea terenului, domeniu public, 35 hectare, calitatea I de fertilitate... Domnul ministru S‚rbu Ó∫i aminte∫te, acolo erau c‚mpurile experimentale ale Universit„˛ii de ™tiin˛e Agricole.

Firma îPolus“ a intrat cu buldozerele ∫i le-a ras. Terenul, Ón valoare de 52 p‚n„ la 70 milioane euro, a fost luat gratis de firma îPolus“, s-a Ónceput s„ se execute lucr„ri de construc˛ie, f„r„ a se efectua lucr„ri de c„tre arheologi ∫i a se da desc„rcare de sarcina arheologic„.

Legea pe care a˛i men˛ionat-o spune limpede: dac„ apar descoperiri arheologice Ónt‚mpl„toare, se sisteaz„ toate lucr„rile. Dac„ se continu„ lucr„rile, fapta e infrac˛iune. Acolo s-a ajuns la o Ón˛elegere, pentru c„ Paszkany Arpad Zoltan, patronul firmei îPolus“ a finan˛at campania electoral„ a P.D.-ului ∫i a P.N.L.-ului din jude˛ul Cluj ∫i municipiul Cluj-Napoca ∫i acolo exist„ lege, dar e tocmeal„. S-a ajuns la o Ón˛elegere: voi s„pa˛i aici ∫i noi lucr„m dincolo. Au fost distruse vestigii unice Ón Europa. Toat„ presa local„ ∫i central„ este plin„ de aceste ilegalit„˛i.

Eu v-am solicitat, domnule secretar de stat, ∫i insist, s„ respecta˛i legea. Primarul comunei Flore∫ti era obligat s„ suspende autoriza˛ia de construire ∫i s„ se sisteze orice lucr„ri de construc˛ie, a∫a spune legea, negru pe alb, domnule secretar de stat. Œn caz contrar este infrac˛iune.

V„ rog s„ solicita˛i poli˛i∫tilor din Flore∫ti ∫i Inspectoratului de Poli˛ie al Jude˛ului Cluj s„ respecte legea. Am f„cut ∫i pl‚ngeri penale o mul˛ime ∫i trebuie respectat„ legea. Eu nu solicit altceva ∫i nu pot accepta, ca rom‚n, ca un colonel Ón securitatea statului ungar, care este Paszkany Arpad Zoltan, s„ distrug„ vestigiile arheologice din perioada predacic„, dacic„, roman„ ∫i postroman„ descoperite de arheologi. Interveni˛i rapid ∫i bloca˛i-l pe acest udemerist s„ ne distrug„ istoria. Mul˛umesc.

## Da.

Domnule secretar de stat, trebuie v„zut exact Ónc„ o dat„ care e situa˛ia acolo ∫i luate m„surile de rigoare. V„ mul˛umesc.

V„ rog totu∫i s„-mi permite˛i s„-i r„spund domnului senator, domnule pre∫edinte.

V„ rog.

Eu am f„cut din capul locului o trimitere expres„ la autorit„˛ile de reglementare ∫i de control Ón domeniul respectiv. Se pare c„ Óntrebarea domnului senator a fost adresat„ altei autorit„˛i centrale, respectiv Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.

Nu fac acum trimiteri ∫i nu vin s„ dezvolt care sunt atribu˛iile prev„zute Ón art. 12 din Legea nr. 258/2006. Mul˛umesc.

Mergem mai departe.

Domnule Funar, s-a Ón˛eles! Trebuie s„ fac„ investiga˛ii din nou pe aceast„ tem„. V„ rog. Microfonul 2.

Domnule pre∫edinte al Senatului,

Œmi pare r„u c„ domnul secretar de stat n-a Ón˛eles. M-am referit la primar, care este subordonat Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor. Primarul nu a suspendat autoriza˛ia de construire.

Eu m-am adresat ∫i ministrului culturii ∫i cultelor, m-am adresat, v„ spuneam, ∫i la parchete, ∫i fiec„ruia Ói solicit s„ respecte legea. Primarul s„ respecte legea. S„ suspende autoriza˛ia de construire, a∫a spune legea, Ón mod expres. At‚t v„ solicit, nu altceva. Mul˛umesc.

## S-a Ón˛eles, domnul secretar de stat?

Stima˛i colegi, ne apropiem de final. Mai avem vreo 3-4 r„spunsuri.

Domnul senator Dan Gabriel Popa avea o Óntrebare legat„ de repararea DN 65 Coste∫ti—Ro∫iorii de Vede. Se am‚n„. S-a transmis r„spunsul scris, deci este solu˛ionat„.

Referitor la reabilitarea ™colii generale din Motru, Gorj, se solicit„ am‚nare, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Domnul Anton Niculescu, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, i-a dat r„spunsul scris domnului senator Ion Chelaru, referitor la imobilul îCatedrala Plaza“.

Mai avem o am‚nare solicitat„ de Ministerul Afacerilor Externe, legat„ de disfunc˛ionalit„˛i Ón organizarea Summit-ului Francofoniei, a domnului senator Viorel Arca∫.

™i acum trecem la domnul secretar de stat — l-am p„strat la urm„ — C„t„lin Ionel D„nil„.

Microfonul 10, v„ rog.

Pentru domnul senator Otilian Neagoe v„ rog s„-i da˛i r„spunsul scris. De asemenea, pentru domnul senator Gabriel Simionescu, de la Grupul parlamentar al P.S.D., îproteze pentru persoanele infirme“, r„spuns scris.

Doamnei Silvia f c„u, pre˛ul gigacaloriei ∫i ajutoarele pentru Ónc„lzire, v„ rog s„ transmite˛i r„spunsul scris.

™i acum, v„ rog s„ r„spunde˛i domnului senator Gheorghe Funar, legat de recalcularea pensiei cet„˛eanului Vana Ion din B„i∫oara, jude˛ul Cluj.

Mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte. Domnule senator,

Œn leg„tur„ cu cazul domnului Vana Ion, Óncep‚nd cu data de 1 octombrie 2004, Ón conformitate cu Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.550/2004 ∫i a Ordonan˛ei de urgen˛„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006 nr. 4/2005, aprobat„ prin Legea nr. 78/2005, pensiile din sistemul public, stabilite Ón fostul sistem al asigur„rilor sociale de stat, potrivit legisla˛iei anterioare de 1 aprilie 2001, au fost recalculate Ón conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Scopul acestei ac˛iuni a fost acela de a determina punctajul mediu anual pentru fiecare pensie, pornindu-se de la principiile Legii nr. 19/2000 ∫i Ón condi˛iile men˛inerii cerin˛elor prev„zute de legisla˛ia Ón vigoare la data deschiderii dreptului de pensie, utiliz‚ndu-se formula de calcul introdus„ de aceast„ lege ∫i cu respectarea prevederilor Hot„r‚rii de Guvern men˛ionate, nr. 1.550/2004. Œn acest mod, toate pensiile au fost stabilite dup„ aceea∫i lege, dup„ aceea∫i metodologie, potrivit acelora∫i principii, indiferent de data pension„rii ∫i indiferent de legisla˛ia care a fost aplicat„ la momentul stabilirii ini˛iale.

Astfel, Ón fiecare dosar de pensii a fost stabilit punctajul mediu anual, prin aplicarea prevederilor art. 164, coroborate cu cele ale art. 78 din Legea nr. 19/2000. Pentru respectarea principiului dreptului c‚∫tigat ∫i pentru a nu se ajunge Ón situa˛ia Ón care, datorit„ noilor stagii de cotizare ∫i a noilor v‚rste prev„zute de Legea nr. 19/2000, anumite persoane s„ nu mai Óndeplineasc„ condi˛iile de pensionare, s-au men˛inut cerin˛ele de vechime integral„ Ón munc„ ∫i de v‚rst„, prev„zute de legisla˛ia sub imperiul c„reia s-au deschis drepturi ini˛iale de pensie. Actul normativ reglementeaz„ care au fost stagiile de cotizare, respectiv vechimea Ón munc„ necesar„ deschiderii dreptului la pensie. Astfel, p‚n„ la data la care a intrat Ón vigoare Legea nr. 3/1977, aceasta era de 20 de ani pentru femei ∫i 25 de ani pentru b„rba˛i, iar dup„ intrarea Ón vigoare a Legii nr. 3/1977 25 de ani pentru femei ∫i 30 de ani pentru b„rba˛i.

Domnul senator Funar, mai ave˛i ceva de spus? Microfonul 2.

Domnule pre∫edinte al Senatului,

A∫tept r„spunsul, s„ vedem ∫i Ón acest caz particular al domnului Vana Ion.

Dar aduceam Ón discu˛ie o problem„ de principiu, respectiv o promisiune din campania electoral„ ∫i a domnului ministru Gheorghe Barbu, care sus˛inea c„ la vechime egal„ Ón munc„, indiferent de anul pension„rii, se asigur„ aceea∫i pensie. ™i acest principiu nu a fost respectat ∫i am primit foarte multe sesiz„ri de la cet„˛eni, inclusiv un caz pe care vi l-am exemplificat, al domnului Vana Ion.

Nu, nu e numai vechimea Ón munc„!

BineÓn˛eles, sunt ∫i celelalte... Dar nu am intrat Ón detalii, domnule pre∫edinte, mai mult ca s„ economisim timpul.

A∫tept r„spunsul concret. Mul˛umesc.

Bine.

Deci, domnul secretar de stat C„t„lin Ionel D„nil„, mai ave˛i o Óntrebare a domnului senator Ioan Corodan, Grupul parlamentar al P.R.M., legat de angajarea persoanelor cu dizabilit„˛i.

V„ mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte. Domnule senator,

Referitor la programele derulate Ón vederea diminu„rii dificult„˛ilor cu care se confrunt„ persoanele cu dizabilit„˛i, Ón lumina integr„rii din 2007, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.175/2005, a intrat Ón vigoare Strategia na˛ional„ pentru protec˛ia, integrarea ∫i incluziunea social„ a persoanelor cu handicap Ón perioada 2006—2013, care se nume∫te î™anse egale pentru persoanele cu handicap, pentru o societate f„r„ discrimin„ri“.

Unul dintre cele 3 obiective generale de strategie este cre∫terea gradului de ocupare a for˛ei de munc„ pentru persoanele cu handicap, pentru realizarea acestuia fiind prev„zute m„suri concrete Ón sarcina Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Persoanele cu Handicap, a Agen˛iei Na˛ionale pentru Ocuparea For˛ei de Munc„ ∫i a autorit„˛ilor publice locale. De asemenea, Autoritatea Na˛ional„ pentru Persoanele cu Handicap a elaborat Ón cursul anului 2006 un proiect de lege privind promovarea ∫i protec˛ia drepturilor persoanelor cu handicap, care se afl„ Ón dezbaterea comisiilor de specialitate ale Camerei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/26.X.2006 Deputa˛ilor. Acest proiect de lege a fost elaborat Ón colaborare cu organiza˛iile neguvernamentale ale persoanelor cu handicap.

Principalele direc˛ii care privesc integrarea social„ a persoanei cu handicap din proiectul de act normativ sunt prevenirea institu˛ionaliz„rii ∫i dezvoltarea de servicii alternative comunitare, cum ar fi serviciile de suport pentru familie, asistent personal, servicii la domiciliu, asistent personal profesionist, stimularea Óncadr„rii Ón munc„ a persoanelor cu handicap, prin urm„toarele m„suri:

— acordarea integral„ a indemniza˛iei cumulativ cu veniturile salariale ∫i cu bugetul personal complementar, respectiv acordarea de credit a c„rui dob‚nd„ se suport„ din bugetul de stat pentru achizi˛ionarea unui mijloc de transport;

— autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice, persoanele juridice publice sau private care au cel pu˛in 50 de angaja˛i au obliga˛ia de a angaja persoane cu handicap, Óntr-un procent de cel pu˛in 4% din num„rul total de angaja˛i;

Domnul senator Corodan. Microfonul 1.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte al Senatului. Œntr-adev„r, dup„ cum bine spune domnul ministru secretar de stat, sunt foarte multe lucruri bune care sunt prinse pentru persoanele cu handicap. S„ sper„m c„ aceast„ lege, care este Ón dezbatere la Camera Deputa˛ilor, va fi dezb„tut„ ∫i aprobat„ ∫i o s„ intre Ón vigoare de la 1 ianuarie 2007.

V„ mul˛umesc.

Bine. V„ mul˛umesc ∫i eu. Cu asta, stima˛i colegi, am ajuns la final. Œnchidem ∫edin˛a noastr„. Da, domnule senator Funar. Microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte al Senatului. Adresez o rug„minte reprezentan˛ilor Guvernului.

A∫tept r„spunsul la interpelarea pe care am adresat-o premierului, Ón urm„ cu mai bine de o lun„ de zile, Ón leg„tur„ cu secretarii de stat care au fost demi∫i ∫i data demiterii. Œn lunile iulie, august, septembrie s-a anun˛at o reducere cu circa 33%. Din informa˛iile mele, to˛i au r„mas pe posturi.

Solicit aceast„ list„ a secretarilor de stat demi∫i ∫i data demiterii, pentru a dovedi c„ Guvernul de la Bucure∫ti nu este ca ∫i cel de la Budapesta. Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult. Œnchidem ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.

îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|134393]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 151/26.X.2006 con˛ine 40 pagini.**

Pre˛ul: 8,40 lei