Viorica Georgeta Pompilia Moisuc

## **Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Luna septembrie are o Ónc„rc„tur„ dureroas„ aparte pentru multe popoare ∫i na˛iuni.

Œn 1938, la 30 septembrie, a fost ciop‚r˛it„ Cehoslovacia Ón urma Dictatului impus acestei ˛„ri prin Ón˛elegerile semnate la München de Hitler, Mussolini, Daladier ∫i Chamberlain. Un an mai t‚rziu, la 1 ∫i 17 septembrie 1939, Polonia c„dea sub loviturile ma∫inii de r„zboi naziste ∫i ruse∫ti, declan∫ate prin Ón˛elegerile secrete germano-sovietice.

Dup„ un alt an, ∫i tot Ón septembrie, Rom‚nia culegea roadele dezastrului ce i-l preg„tiser„ Germania ∫i U.R.S.S. prin Tratatul secret din 23 august 1939. Dup„ Basarabia ∫i Nordul Bucovinei, venise r‚ndul nord-vestului Ardealului.

Œn anii din urm„, marea na˛iune american„ a Óndurat acel 11 septembrie ale c„rui victime strig„ Ónc„ dup„ dreptate. Popoarele Ó∫i cinstesc martirii, nu uit„ omagierea lor niciodat„. Poate c„ cel mai bun exemplu Ól ofer„ evreii, care au dat un mare tribut de s‚nge ∫i suferin˛„, pe care, Óntr-adev„r, nimeni nu trebuie s„-l uite.

Nu acela∫i lucru, din p„cate, putem s„-l spunem despre rom‚ni. Despre acest lucru doresc s„ vorbesc ast„zi de la aceast„ Ónalt„ tribun„.

De o bun„ bucat„ de vreme, Ón goana dup„ îc„utarea adev„rului“ din dosarele pr„fuite ale Securit„˛ii, uit„m sau ne facem c„ uit„m adev„rurile dureroase ale istoriei noastre na˛ionale. S-au edificat ∫i se finan˛eaz„ cu bani grei de la buget institute care studiaz„ crimele comunismului, holocaustul evreilor, dramele emigra˛iei ∫i a∫a mai departe.

Or fi bune pentru cine or fi bune, Óns„ tragedia rom‚nilor c„zu˛i sub st„p‚niri str„ine, dezna˛ionaliz„rile, deport„rile, jafurile, pogromurile, schingiuirile, teroarea, sub cele mai odioase forme, asasinatele sau, mai exact, genocidul, toate acestea petrecute Ón anii celui de Al Doilea R„zboi Mondial ∫i Ón anii ce au urmat, nu au constituit ∫i nu constituie probleme demne de a fi luate Ón seam„ Ón ultimii 16 ani.

Ca tras„ la indigo, se manifest„ azi mentalitatea din perioada comunist„: s„ nu vorbim despre X problem„, ca s„ nu-l deranj„m pe X vecin!

Ca istoric ∫i ca senator, reprezent‚nd un partid ce-∫i trage seva din filonul na˛ional, consider c„ ∫i din acest punct de vedere avem de-a face cu o situa˛ie aberant„ ∫i condamnabil„ pentru prezent ∫i pentru viitor.

De aceea, doresc s„ v„ amintesc c„ ast„zi, dup„ 66 de ani, ziua de 9 septembrie 1940 ∫i cele ce i-au urmat, c‚nd asupra rom‚nilor din comuna Tr„snea, din jude˛ul S„laj, s-a ab„tut furia ocupan˛ilor horti∫ti. Atunci, la 9 septembrie 1940, au fost masacra˛i 87 de rom‚ni, dintre care 10 copii, unii nen„scu˛i. Œn noaptea de 13 spre 14 septembrie, Ón comuna Ónvecinat„ Ip, 157 de oameni, copii, femei, b„rba˛i au fost m„cel„ri˛i ∫i arunca˛i Óntr-o groap„ comun„.

Œn zilele negre ale lui septembrie 1940 au fost uci∫i numai Ón jude˛ul S„laj 450 de oameni, majoritatea rom‚ni, dar ∫i evrei, ∫i slovaci. A fost un genocid atunci, Ón septembrie 1940, Ón cele 11 jude˛e din nord-vestul Transilvaniei, teritoriu locuit Ón majoritate de rom‚ni, maghiarii situ‚ndu-se Ón jurul procentului de 37%, teritoriu pe care Germania lui Hitler ∫i Italia lui Mussolini l-au oferit aliatei lor, Ungaria hortist„, prin a∫a-zisul Arbitraj de la Viena, Ón fapt unul dintre cele mai odioase dictate impuse unui stat total izolat ∫i prins Ón cle∫tele germanosovietic.