Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·21 septembrie 2006
Senatul · MO 131/2006 · 2006-09-21
_In memoriam_ victimele atentatului terorist de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite ale Americii
Declara˛ii politice prezentate de doamnele ∫i domnii senatori: — Cristian Cucuian (P.N.L.-P.D.) — declara˛ie privind actele teroriste ∫i combaterea lor; — Sorin Mircea Oprescu (P.S.D.) — declara˛ie politic„ intitulat„ îMinistrul Nicol„escu minte“; — Aurel Ardelean (P.R.M.) — despre situa˛ia Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar ∫i a desf„∫ur„rii procesului de Ónv„˛„m‚nt Ón ∫colile din ˛ar„, din punct de vedere didactic ∫i igienico-sanitar; — Szabó Károly Ferenc (U.D.M.R.) — despre atitudinea ∫i afirma˛iile ministrului justi˛iei Monica Luisa Macovei Ón ∫edin˛a Comisiei pentru politic„ extern„ a Parlamentului European; — Neculai Apostol (independent) — despre necesitatea dezbaterii publice a unor teme prioritare pentru cet„˛enii ˛„rii; — Constantin Dumitru (P.N.L.-P.D.) — despre aderarea Rom‚niei la U.E. ∫i preg„tirile pentru Raportul de ˛ar„ din septembrie a.c.; — Ioan Chelaru (P.S.D.) — declara˛ie intitulat„ îTrecutul ca drog“; — Viorel Arion (P.N.L.-P.D.) — o scurt„ analiz„ a evolu˛iei institu˛ionale a aparatului guvernamental Ón perioada 1996—2006; — Silvia Adriana fc„u (P.S.D.) — declara˛ie privind pensiile ∫i pensionarii; — Viorica Georgeta Pompilia Moisuc (P.R.M.) — declara˛ie privind c‚teva îadev„ruri dureroase ale istoriei na˛ionale“ — septembrie 1940; — Mircea Gheorghe Mereu˛„ (P.N.L.-P.D.) — despre îregimul neosecurist“; — Aurel Gabriel Simionescu (P.S.D.) — despre deschiderea anului ∫colar 2006—
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
· other · respins
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
138 de discursuri
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
Doamnelor ∫i domnilor senatori, V„ rog s„ pofti˛i Ón sal„.
Declar deschis„ ∫edin˛a din 11 septembrie 2006.
™edin˛a de ast„zi este condus„ de subsemnatul, Ón calitate de vicepre∫edinte al Senatului, asistat deocamdat„ de domnul Mihai Ungheanu..., urm‚nd ca... Scuza˛i-m„! Deci asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu ∫i Puskás Valentin Zoltán, secretari ai Senatului.
## Stima˛i colegi,
Ast„zi comemor„m 5 ani de la atentatele teroriste care au zguduit S.U.A. la 11 septembrie 2001. Vin cu rug„mintea s„ p„str„m un moment de reculegere Ón memoria celor 3.000 de victime, printre care s-au aflat, din nefericire, ∫i cet„˛eni rom‚ni.
V„ mul˛umesc.
## Stima˛i colegi,
De la lucr„rile Senatului absenteaz„ motivat un num„r de 23 de colegi senatori: 7 colegi senatori sunt membri ai Guvernului, 12 sunt observatori la Parlamentul European, doi colegi senatori sunt Ón delega˛ie ∫i doi colegi Ón concediu medical.
Cvorumul de ∫edin˛„ este de 69 de parlamentari ∫i Ól vom vota atunci c‚nd trecem la dezbateri legislative.
Programul de lucru al zilei de ast„zi este lucr„ri Ón plen p‚n„ la ora 20,00, av‚nd Ónscrise Ón ordinea de zi:
- declara˛ii politice, de la ora 16,20 la 17,30:
— dezbateri pe proiecte de lege de la 17,30 la 18,30;
— de la 18,30 la 20,00 Óntreb„ri-interpel„ri, transmisia fiind realizat„ ∫i la radio.
Programul de lucru, cum v„ spuneam, ∫i ordinea de zi le voi supune votului la ora 17,30, Ón momentul Ón care vom Óncepe dezbaterea proiectelor de lege.
La primul punct, declara˛ii politice, sunt Ónscri∫i 12 colegi senatori.
Œl invit pe reprezentantul Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., domnul senator Cristian Cucuian.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/21.IX.2006 Se preg„te∫te domnul senator Sorin Oprescu, din partea Grupului parlamentar P.S.D.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. S-a vorbit mult despre 11 septembrie 2001. S-a vorbit despre simboluri ale democra˛iei, despre schimbarea lumii, despre declan∫area r„zboiului Ómpotriva terorismului.
S-a vorbit mult ∫i s-a f„cut, iat„, dup„ 5 ani, extrem de pu˛in. Au murit atunci 3.000 de oameni, printre ei ∫i rom‚ni. Au mai murit de atunci, Ón urma altor zeci de acte teroriste sau Ón conflicte armate generate de aceast„ isterie mondial„, alte c‚teva zeci de mii, printre ei, din nou, ∫i rom‚ni.
Comisia Uniunii Europene a ratificat Strategia antiterorist„ a Uniunii Europene, iar S.U.A. au deblocat 200 milioane dolari pentru Ónfiin˛area unui departament de criz„ cu obiectiv declarat: prinderea lui Osama bin Laden.
Sunt din ce Ón ce mai multe voci care critic„ linia dur„ a administra˛iei Bush. Sunt voci care spun c„ Ón ace∫ti 5 ani diploma˛ia american„ nu a reu∫it s„ izoleze mi∫carea terorist„ interna˛ional„. Iat„, dup„ alegerea unui guvern democratic Ón Afganistan, proces calificat ca o mare victorie, atacurile talibanilor nu Ónceteaz„.
Spre ce ne Óndrept„m? O lume m„cinat„ de conflicte, o lume Ón care frica va deveni principalul du∫man al dezvolt„rii democratice? R„spunsul nu poate fi dec‚t unul negativ. R„zboiul Ómpotriva terorismului nu va fi c‚∫tigat dec‚t prin atitudine. Frica trebuie Ónvins„!
Un semnal pozitiv a fost dat pe aeroportul din Londra, acolo unde, Ón ciuda amenin˛„rilor, oameni din toate semin˛iile au sfidat teama ∫i, cu copii Ón bra˛e, st„teau cumin˛i la cozi interminabile, treceau prin zeci de filtre ca s„ poat„ zbura peste ocean. A fost, cred eu, un semn c„ frica poate fi Ónvins„.
Ast„zi, Óntreaga planet„ comemoreaz„ victimele unei teribile groz„vii, una dintre cele mai sfid„toare ac˛iuni Ómpotriva condi˛iei umane. Imaginile transmise atunci cu avioane Ónfipte Ón cele dou„ turnuri au tulburat ∫i continu„ s„ tulbure omenirea. Indiferent c‚˛i ani vom comemora, aceste imagini vor r„m‚ne mereu mai ∫ocante Ón inimile noastre, ca ∫i c‚nd evenimentele s-ar fi petrecut ieri.
Dup„ 11 septembrie 2001 a urmat un 11 martie Óns‚ngerat Ón Spania. Apoi foarte multe, nepermis de multe alte acte teroriste care au acoperit, din p„cate, arii foarte largi din Europa, p‚n„ Ón Asia sau Orientul Mijlociu.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar al P.S.D., domnul senator Sorin Oprescu. Urmeaz„ domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar P.R.M.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Sorin Mircea Oprescu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Declara˛ia politic„ se intituleaz„ îMinistrul Nicol„escu minte“.
Referitor la recentele declara˛ii ale ministrului s„n„t„˛ii publice legate de campaniile de vaccinare ∫i achizi˛ionare de vaccinuri realizate Ón ultima perioad„ de Ministerul S„n„t„˛ii Publice, ele reflect„ necunoa∫terea sau ignorarea problemelor Ónregistrate la nivelul Óntregii ˛„ri Ón acest domeniu.
Ne exprim„m nedumerirea legat de procedurile discrete de achizi˛ie a vaccinurilor din programul na˛ional, Óntruc‚t anun˛urile privind inten˛ia de achizi˛ii ∫i procedurile de licita˛ii lipsesc de pe site-ul de licita˛ii al institu˛iei, vaccinul gripal fiind cel mai relevant exemplu.
Dac„ Ón 2005, Ón plin pericol de grip„ aviar„, ministerul a reu∫it performan˛a de a achizi˛iona, cu mare Ónt‚rziere, doar 50% din cantitatea de vaccin gripal planificat„, de 2 milioane de doze, iat„ c„ Ón anul 2006 s-a achizi˛ionat Óntr-o manier„ dubioas„ aproape 90% din cantitatea men˛ionat„.
De asemenea, îsuccesele deosebite Ón activitatea desf„∫urat„“ ∫i economiile Ónregistrate la achizi˛ia altor vaccinuri nu sunt relevante, Ón condi˛iile Ón care Ón cursul acestui an s-au Ónregistrat mari restan˛e la vaccinarea antipoliomielitic„ a copiilor. De altfel, Óncep‚nd cu luna
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/21.IX.2006 aprilie, direc˛iile de s„n„tate public„ jude˛ene au sesizat Ministerul S„n„t„˛ii Publice de lipsa diferitelor tipuri de vaccinuri, cea mai grav„ situa˛ie fiind la vaccinul antipoliomielitic care lipsea cu des„v‚r∫ire Ón mai multe jude˛e.
Se ajunge Ón situa˛ia Ón care ministerul solicit„ transferul de vaccinuri de la un jude˛ la altul ∫i dona˛ii din partea UNICEF, procedur„ acceptat„ doar pentru ˛„rile pu˛in dezvoltate, ∫i Ón niciun caz acceptat„ la o candidat„ la Uniunea European„. La Ónceputul lunii iunie, D.S.P. Vaslui recuno∫tea c„ de dou„ luni copiii nu mai sunt vaccina˛i Ómpotriva poliomielitei.
BineÓn˛eles c„ acest management îperformant“ al programului de vaccin„ri a dus la realizarea de economii prin afectarea s„n„t„˛ii ∫i siguran˛ei copiilor.
Deci este Ón continuare declara˛ie politic„, deoarece este un atentat la s„n„tatea public„.
Oricum, este deosebit de Óngrijor„tor faptul c„ 2006 este al doilea an consecutiv Ón care supravegherea eradic„rii poliomielitei Ón ˛ara noastr„ a fost abandonat„, Ón ciuda semnalelor transmise de speciali∫ti ∫i de institu˛ii interna˛ionale c„tre Ministerul S„n„t„˛ii Publice.
## V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la microfon reprezentantul Grupului parlamentar P.R.M., domnul senator Aurel Ardelean. Urmeaz„ la cuv‚nt domnul senator Károly Szabó.
## **Domnul Aurel Ardelean:**
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declara˛ia politic„ pe care vreau s„ o sus˛in ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ se refer„ la situa˛ia deschiderii anului de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar ∫i a desf„∫ur„rii procesului de Ónv„˛„m‚nt Ón ∫colile din ˛ar„ din punct de vedere didactic ∫i igienico-sanitar.
Cu to˛ii cunoa∫tem, stima˛i colegi, faptul c„ Ón acest moment aproape jum„tate din ∫coli nu au primit avize sanitare pentru func˛ionare. Ceea ce este ∫i mai Óngrijor„tor este faptul c„ at‚t ministrul s„n„t„˛ii, c‚t ∫i cel al educa˛iei au ap„rut Ón mass-media cu declara˛ii contradictorii.
V„ m„rturisesc c„, Ón calitatea mea de dasc„l, m„ preocup„ Ón mod deosebit acest aspect. Marea majoritate a ∫colilor care sunt Ón astfel de situa˛ii sunt situate Ón mediul rural. Sunt preocupat, Ón mod special, pentru
acest eveniment. ™i anume ce a reu∫it Guvernul s„ Óntreprind„ pentru a remedia situa˛ia? Œn jude˛ul Arad, conform rapoartelor Ónaintate de c„tre Prefectura Arad, circa 40% din totalul ∫colilor au deficien˛e Ón domeniul sanitar, Ón special la grupurile sanitare, dar ∫i la punctele medicale de asisten˛„ sanitar„, a c„ror dotare este dep„∫it„. Personalul medical nu dispune de mijloace eficiente de acordare a asisten˛ei medicale ce trebuie acordat„ elevilor.
Ceasul integr„rii europene, la care vis„m s„ ader„m de ani buni, se apropie, iar Ón acest moment nu sunt permise astfel de erori Óntr-un sistem cum este cel de Ónv„˛„m‚nt. Rom‚nia nu poate intra Ón Uniunea European„ cu ∫coli din lumea a treia, mai ales c„ Ón capitala Rom‚niei exist„ 23 de licee ∫i ∫coli care nu au primit autoriza˛ie de func˛ionare, un grav handicap al sistemului de Ónv„˛„m‚nt Ón momentul de fa˛„.
Nu ∫tiu ce anume s-a Óntreprins de c„tre Guvern Ón aceast„ direc˛ie, dar cred c„ inexisten˛a avizelor medicale de func˛ionare este o mare eroare a Ministerului Educa˛iei.
Nu trebuie doar s„ ne orient„m dup„ faptul c„ pot s„ apar„ epidemii. P‚n„ acum am fost feri˛i de a∫a ceva, dar mul˛i elevi au contactat o form„ sau alta de boal„, fie hepatice, fie digestive, fie de piele. Despre a∫a ceva nu ne place s„ vorbim.
Dar, din datele publicate de Autoritatea Sanitar„ a Jude˛ului Ia∫i, Ón 335 de unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt din jude˛ copiii beau ap„ direct din f‚nt‚n„, iar Ón 344 de unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt elevii Ó∫i fac nevoile Ón fose sau gropi simple. Toaletele improvizate nu sunt corespunz„toare din punct de vedere medical.
Autoritatea de S„n„tate Public„ Vrancea, potrivit informa˛iilor furnizate, a dat autoriza˛ie de func˛ionare numai pentru 88 de ∫coli, din cele peste 600 unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt.
Œn jude˛ul Br„ila, din 366 de unit„˛i, au autoriza˛ie de func˛ionare definitiv„ doar 88 de unit„˛i.
Doamnelor ∫i domnilor,
Av‚nd Ón vedere aceste date, solicit Ón mod public reprezentan˛ilor Guvernului s„ prezinte Ón fa˛a Parlamentului ˛„rii situa˛ia concret„ ∫i, totodat„, s„ ofere ∫i solu˛ii pentru remedierea acestor deficien˛e, nu prin vorbe, ci prin fapte.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la microfon pe reprezentantul Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul senator Szabó Károly. Urmeaz„ la cuv‚nt domnul senator Apostol Neculai.
## **Domnul Szabó Károly Ferenc:**
Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn 11 septembrie toat„ lumea comemoreaz„ tragicele evenimente care au avut loc la New York. ™i o fac ∫i eu, dar Óntr-o manier„ mai prescurtat„, Ón sensul c„, Óncerc‚nd, Óntr-o analiz„ c‚t de c‚t concentrat„, s„ apreciem evolu˛iile de dup„ atacurile de la 11 septembrie, putem observa c„ lumea a evoluat Óntr-un mod negativ ∫i c„ tocmai acele elemente care ofer„ substan˛„ ∫i putere democra˛iei constitu˛ionale sunt de multe ori puse Ón pericol sub presiunea nevoii de a lupta
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/21.IX.2006 Ómpotriva terorismului, iar, cu alte analize, cu alte mijloace, am putea spune c„ nu numai.
Totu∫i, este cazul s„ vorbesc despre un alt eveniment, de la care se Ómplinesc numai 9 luni. Œn 15 decembrie 2005, la ∫edin˛a Comisiei pentru politic„ extern„ a Parlamentului European care a avut loc la Strasbourg, unde au participat dou„ doamne ministru din Rom‚nia ∫i un numeros public compus din europarlamentari ∫i euroobservatori, doamna ministru al justi˛iei din Rom‚nia a f„cut o afirma˛ie care a ∫ocat asisten˛a.
Domnia Sa a afirmat, citez: îŒn termen de 3 luni vom prezenta 5 cazuri de corup˛ie la nivel Ónalt Ón Rom‚nia“. Am Óncheiat citatul.
Desigur, a fost un expozeu foarte documentat, foarte detaliat ∫i foarte inteligent prezentat. Dar aceast„ afirma˛ie a ∫ocat auditoriul de acolo, pentru c„ se pune Óntrebarea de unde a ∫tiut doamna ministru c„ va putea prezenta 5 cazuri ∫i c„ Ón 3 luni va putea s„ o fac„. Dac„ am fi la ora de Óntreb„ri ∫i r„spunsuri, a∫ pune Óntrebarea: la 9 luni, nu la 3 luni, care sunt acelea 5 ∫i de ce 5, ∫i nu 13, ∫i nu 18?
Sigur, aici se pot pune ∫i Óntreb„ri ∫i este cazul s„ o fac. Oare are asta vreo leg„tur„ cu faptul c„ Parlamentul, Ón general, ∫i parlamentarii, Ón mod individual, Ó∫i permit s„ amendeze proiecte de lege care pun Ón grav pericol democra˛ia din Rom‚nia, at‚ta c‚t„ este ea — ∫i este? Faptul c„ noi suntem aici ∫i c„ putem s„ facem acest lucru trebuie p„strat.
Tot a∫a, extrem de grav este faptul c„ se Óncearc„ ∫i chiar se reu∫e∫te — asta e o lacun„ a Parlamentului, care a∫a a l„sat s„ fie Constitu˛ia —, deci se reu∫e∫te modificarea unor legi fundamentale din domeniul sistemului judiciar prin ordonan˛e de urgen˛„, ordonan˛e de urgen˛„ strecurate sub nasul mini∫trilor Ón ultima clip„ ∫i care apoi Ó∫i fac efectul, p‚n„ c‚nd ele ajung s„ fie, totu∫i, trecute prin malaxorul comisiilor ∫i al plenului Parlamentului, acolo unde cei care reprezint„ electoratul, cet„˛enii ˛„rii ∫i exercit„ puterea, Ón numele ∫i Ón favoarea lor, Óncearc„ s„ opreasc„ astfel de tendin˛e, care sunt inacceptabile ∫i inadmisibile Ón anul 2006 nu numai Ón ˛ara noastr„, dar nic„ieri pe glob.
## Mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Apostol Neculai. Urmeaz„ la cuv‚nt, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., domnul senator Constantin Dumitru.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn aceast„ declara˛ie politic„ supun aten˛iei dumneavoastr„ necesitatea dezbaterii unor teme reale, de mare actualitate pentru interesul opiniei publice, f„r„ a mai necesita argumente suplimentare faptul c„ dezbaterea public„ pare a fi dominat„ ast„zi de teme foarte importante Ón planul resurec˛iei morale, dar lipsite de o prioritate existen˛ial„ imediat„ din punctul de vedere al opiniei publice.
Œn linii mari, pare a fi finalizat„ problema privatiz„rii. Urmeaz„ momentul oficial al Ónceperii procesului de integrare european„ ∫i, mai ales, perioada postintegrare.
Ca senator independent, consider c„ am obliga˛ia de a trage un semnal de alarm„ asupra necesit„˛ii de a aborda Ón dezbatere public„ o serie de teme de real„ prioritate pentru to˛i cet„˛enii ˛„rii, teme care, asumate responsabil ∫i abordate inteligent, pot determina o bun„ guvernare, o dezvoltare economic„ real„ ∫i, implicit, o redresare efectiv„ a nivelului de trai al popula˛iei — scopul nostru esen˛ial, fie c„ apar˛inem corpului de parlamentari, diverselor partide politice, administra˛iei locale, mediului de afaceri sau chiar mass-media.
## Dragi colegi,
Œn primul r‚nd, consider c„, at‚t la nivel na˛ional, regional ∫i jude˛ean, este necesar„ asumarea unei strategii de dezvoltare economic„ ∫i social„ pe termen mediu ∫i lung, asupra c„reia s„ se pronun˛e ∫i pe care
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/21.IX.2006 s„ ∫i-o asume Óntregul spectru politic, astfel Ónc‚t s„ nu o tot lu„m mereu de la cap„t din 4 Ón 4 ani, la fiecare nou ciclu electoral.
Cel pu˛in declarativ, toate forma˛iunile politice doresc acela∫i bine acestui neam ∫i ˛„rii, diferen˛ele fiind de traseu ∫i de costuri, Ónc‚t, dincolo de orgolii, asumarea unor astfel de strategii nu ar trebui s„ ridice mari probleme. O astfel de strategie de dezvoltare trebuie s„ plece de la recunoa∫terea sincer„ a st„rii de fapt, de la diagnosticarea realist„ a domeniilor care mai func˛ioneaz„, care au perspectiv„ ∫i loc Ón pia˛„, de la oportunit„˛ile reale pe care le putem fructifica ∫i dezvolta.
Domnule senator, am rug„mintea s„ Óncerca˛i s„ termina˛i.
Poftim?
Timpul dumneavoastr„ a expirat. Ave˛i 2 minute. V„ rog frumos.
S„ prezint data viitoare a doua tem„.
Œncerca˛i totu∫i s„ Óncheia˛i. V„ rog frumos.
O a doua tem„ pe care a∫ dori s-o supun aten˛iei Domniilor Voastre, c‚t ∫i propunerii dezbaterii publice este punerea Ón practic„ efectiv„ a descentraliz„rii at‚t Óntre autoritatea central„ ∫i cea jude˛ean„, c‚t ∫i Óntre cea jude˛ean„ ∫i administra˛ia fiec„rei localit„˛i, pentru c„ realitatea fiec„rei entit„˛i administrative este cel mai bine resim˛it„ la nivel local, cu toate specificit„˛ile aferente.
Dac„ vom continua s„ tot a∫tept„m indica˛ii pre˛ioase de la centru, de unde realit„˛ile se v„d de prea multe ori distorsionat, ∫i nu responsabiliz„m autorit„˛ile jude˛ene ∫i locale, pierdem timp, resurse ∫i oportunit„˛i.
Descentralizarea real„ este o necesitate, fie ∫i pentru c„ doar astfel administra˛ia, politicul, chiar ∫i mass-media se apropie de cet„˛ean ∫i de problemele sale reale, vin Ón Ónt‚mpinarea acestuia, Óncerc‚nd s„-i ofere solu˛ii ∫i r„spunsuri la durerile ∫i nevoile sale concrete.
Or, acum asist„m la un proces straniu ∫i periculos, prin care, Ón locul aplic„rii unei descentraliz„ri reale, m„car p‚n„ la nivelul de regiuni de dezvoltare ∫i jude˛e, parcurgem, din contr„, o perioad„ de supercentralizare prin crearea la nivel de ministere a a∫a-numitor autorit„˛i de management pentru implementarea Ón teritoriu a
politicilor guvernamentale, a programelor, de prea multe ori Óncropite heirupist.
O s„ m„ limitez.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere, domnule senator. Œl invit la tribun„ pe domnul senator Constantin Dumitru. Urmeaz„ la cuv‚nt domnul senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.
## **Domnul Constantin Dumitru:**
## Stima˛i colegi,
Ne mai despart doar c‚teva s„pt„m‚ni p‚n„ la publicarea de c„tre Comisia European„ a raportului de ˛ar„ privind Rom‚nia. A∫a cum ∫tim cu to˛ii, va fi cea mai important„ evaluare Ónaintea ader„rii la Uniunea European„, care dorim s„ fie la 1 ianuarie 2007.
Momentul 1 ianuarie 2007 va marca, f„r„ Óndoial„, Óncheierea unei epoci Ón politica rom‚neasc„, o perioad„ de tranzi˛ie nu lipsit„ de sincope, dar pe care o dorim c‚t mai grabnic Óncheiat„.
Sigur, umbrele trecutului ne mai urm„resc. Afl„m cu consternare c„ unii campioni ai democra˛iei de dup„ 1989, fie ei oameni politici importan˛i, oameni de cultur„ sau ierarhi ai bisericii, au fost slujitori credincio∫i ai fostei Securit„˛i. Constat„m cu m‚hnire c„ marii corup˛i, cei care au dat tunuri economiei rom‚ne∫ti, nu suport„ Ónc„ rigorile legii pe m„sura faptelor.
De 16 ani sus˛inem necesitatea ca marii beneficiari ai fostului regim comunist s„ p„r„seasc„ func˛iile pe care Ónc„ le ocup„ Ón institu˛iile importante ale statului, astfel Ónc‚t s„ putem intra Ón Uniunea European„ cu o echip„ de oameni noi, profesioni∫ti, necompromi∫i, deschi∫i Óntr-adev„r spre interesul na˛ional.
## Stima˛i colegi,
Chiar dac„ m„ ve˛i contrazice, eu consider c„ este Ón interesul na˛ional s„ ne rezolv„m problemele cu trecutul, s„ ne concentr„m Óntreaga energie spre viitor. ™i chiar dac„ procesul de deconspirare a fostei Securit„˛i este un subiect incomod pentru unii, consider c„ aceast„ ac˛iune este important„ ∫i poate avea consecin˛e pozitive Ón consolidarea democra˛iei rom‚ne∫ti.
## Stima˛i colegi,
Nu doresc s„ Ónchei declara˛ia mea politic„ de ast„zi f„r„ a remarca faptul c„, potrivit unui studiu al B„ncii Mondiale, Rom‚nia se plaseaz„ pe locul doi Ón clasamentul mondial al statelor cu cele mai bune performan˛e Ón privin˛a reformelor Ón perioada 2005— 2006. Este f„r„ Óndoial„ meritul actualului Guvern, care a sus˛inut cu fermitate adoptarea unor m„suri menite s„ accelereze dezvoltarea mediului de afaceri.
Studiul amintit remarc„ progresele Ónregistrate de ˛ara noastr„ Ón domeniile acord„rii licen˛elor, for˛ei de munc„, ob˛inerii de Ómprumuturi pentru investi˛ii, protec˛ia investi˛iilor, comer˛ exterior, ca ∫i Ón implementarea procedurilor de faliment.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Ioan Chelaru ∫i se preg„te∫te domnul senator Viorel Arion, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.
Stima˛i colegi, Distins Senat,
Orice tip de abuz fizic, moral sau mediatic Ómi displace structural. Problema informatorilor Securit„˛ii a devenit pentru percep˛ia public„ ceva indefinit, tentacular, imprevizibil, animat, ceva care nu se mai termin„.
Œncerc prin aceast„ interven˛ie, pe care am intitulat-o, cred sugestiv, îTrecutul ca drog“, s„ transmit un mesaj nu doar actualei puteri, dar, Ón special, presei. Puterii, un mesaj de atitudine, pentru c„ a convins Óndeajuns c„ nu i se poate cere con∫tiin˛„, iar presei, un real mesaj de con∫tiin˛„, pentru c„ reprezint„ poate cea mai influent„ putere Ón stat ∫i ar trebui s„ nu se angajeze politic, mai mult chiar, nu ar trebui m„car s„ se lase fentat„ politic.
Eu spun ∫i cer, ∫i sunt de acord ca Óntreaga arhiv„ a fostei Securit„˛i sau lista complet„ a informatorilor ei s„ fie accesibil„ pe internet. Am avea Ón felul acesta cu to˛ii, politicieni, ziari∫ti sau simpli cet„˛eni, accesul cu adev„rat liber la informa˛ie. ™i am c„p„ta Ón sf‚r∫it curajul de a deveni pozitivi. Am ∫ti cum st„m ∫i am putea socoti Ón sf‚r∫it procesul comunismului Óncheiat, m„car Ón unul din aspectele sale cele mai dureroase, Securitatea ∫i poli˛ia ei secret„.
Ne preg„tim pentru Europa sau ne b„l„cim continuu prin beznele unui trecut imposibil de elucidat?
Dac„ avem ceva Óntr-adev„r de f„cut, atunci s„ ar„t„m cuvenita cinstire ∫i respectul celor care au f„cut o opozi˛ie direct„ sistemului comunist. Noi, ceilal˛i, am fost accepta˛i f„r„ eroisme ∫i, dac„ vreunii dintre noi au avut nepl„ceri cu Securitatea, asta nu ne creeaz„ aur„ de sfin˛i. Nu era normal s„ ai necazuri Óntr-un stat bazat pe opresiune. Sunt de acord c„ vinova˛ii trebuie demasca˛i, dar asta avem de f„cut chiar Ón fiecare zi?
™i acum, dac„ Ómi permite˛i, revin la ceea ce am anun˛at anterior. Acest mesaj se adreseaz„ puterii ∫i presei, dar Ón mod distinct.
Iat„ ce spun puterii.
Domnilor colegi,
Prostia politic„ la noi cap„t„ diferite forme. Este o mare dandana s„ v„ imagina˛i c„ oamenii chiar nu ∫tiu ceea ce face˛i. Adev„ratele victime ale Securit„˛ii nu mai sunt m‚hnite de mult, dar nici nu pot fi orbite de politica prafului Ón ochi.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Viorel Arion ∫i se preg„te∫te doamna senator Silvia Adriana f c„u, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Am s„ v„ supun aten˛iei o scurt„ analiz„ a evolu˛iei institu˛ionale a aparatului guvernamental Óntre 1996 ∫i 2006.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/21.IX.2006 M„ voi referi aici la un raport comparativ realizat de Institutul PRO privind actele Executivului emise Ón timpul guvern„rilor C.D.R., P.S.D. ∫i a coali˛iei guvernamentale formate din Alian˛a P.N.L.-P.D., U.D.M.R. ∫i Partidul Conservator.
Nu voi face un elogiu actualei puteri, ci o scurt„ incursiune obiectiv„ asupra eficien˛ei decizionale a principalelor hot„r‚ri de Guvern.
A∫a cum se prezint„ Ón raportul Institutului PRO, realizat pe august—septembrie 2006, instrumentul hot„r‚rilor de Guvern a devenit tot mai utilizat de c„tre toate guvernele care s-au succedat din 1996 p‚n„ Ón prezent.
Astfel, dac„ Ón primul an ∫i jum„tate al guvern„rii C.D.R. s-au emis un num„r de 1.243 de hot„r‚ri de Guvern, Ón acela∫i interval de timp, pentru guvernarea P.S.D. num„rul acestor acte normative a crescut la 1.959, iar Ón timpul guvern„rii Alian˛ei, Ómpreun„ cu U.D.M.R. ∫i Partidul Conservator, s-a dep„∫it cifra de 2.600 de hot„r‚ri.
Œn general, nu conteaz„ num„rul actelor emise de respectivele guvern„ri, ci importan˛a dat„ de domeniul pentru care s-au realizat aceste decizii. Se poate observa c„, dac„ aten˛ia guvern„rii C.D.R. a fost pe zona administrativ„ cu un impact sc„zut Ón r‚ndul opiniei publice, P.S.D. s-a orientat pe zona afacerilor externe ∫i pe economie Ón speran˛a ob˛inerii de capital electoral, Ón timp ce Alian˛a P.N.L.-P.D., Ómpreun„ cu U.D.M.R. ∫i Partidul Conservator, se orienteaz„ Ón guvernarea sa pe emiterea de acte pragmatice necesare preg„tirii integr„rii europene, acord‚nd o mai mare aten˛ie domeniilor transportului, infrastructurii ∫i agriculturii.
Surprinz„tor pentru imaginea general„, num„rul hot„r‚rilor de guvern Ón domeniul protec˛iei sociale emise de actuala guvernare este Ón cre∫tere, comparativ cu regimul N„stase. Chiar dac„ se vorbe∫te peste tot de o guvernare de dreapta, aten˛ia pentru cei care au suferit de pe urma inunda˛iilor ∫i a altor calamit„˛i naturale, a gripei aviare sau a altor pericole sociale este mai important„ pentru Guvernul T„riceanu dec‚t pentru alte guvern„ri, a∫a cum rezult„ din hot„r‚rile luate.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe doamna senator Silvia Adriana f c„u ∫i se preg„te∫te doamna senator Viorica Moisuc, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator.
## **Doamna Silvia Adriana fi c„u:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. La sf‚r∫itul trimestrului al doilea al anului 2006, num„rul mediu al pensionarilor din Rom‚nia era de 5,8 milioane.
Dintre ace∫tia, 4,6 milioane provin din sistemul asigur„rilor sociale de stat, av‚nd o pensie medie de 303 lei, iar un milion de pensionari provin din sistemul asigur„rilor sociale pentru agricultori ∫i au o pensie medie de 113 lei.
Av‚nd Ón vedere c„ pensia medie pe ˛ar„ la sf‚r∫itul lunii iunie 2006 era de 290 RON ∫i c„ salariul mediu nominal net este de 842 lei, rezult„ c„ pensia medie reprezint„ 31% din salariul mediu nominal net.
Œn jude˛ul Gala˛i, la sf‚r∫itul lunii iunie 2006 existau 147.500 de pensionari, iar pensia medie a acestora este de 318 lei. Cum Ó∫i desf„∫oar„ ace∫ti pensionari via˛a timp de o lun„, care sunt cheltuielile principale ale acestora, care este valoarea co∫ului zilnic pentru un pensionar, c‚t cheltuie∫te un pensionar pe medicamente?
Suntem Ón luna septembrie ∫i lunile reci de iarn„ se apropie. Œn condi˛iile Ón care Ón luna februarie a acestui an, Ón municipiul Gala˛i, costurile medii ale Óntre˛inerii pentru dou„ persoane sunt, pentru un apartament cu o camer„, 175 lei, pentru un apartament cu dou„ camere, 239 lei, pentru un apartament cu 3 camere, 357 lei, iat„ c„, pentru o familie format„ din doi pensionari care locuiesc Óntr-un apartament cu 3 camere, costul Óntre˛inerii dep„∫e∫te valoarea pensiei medii.
Popula˛ia Rom‚niei, ca ∫i popula˛ia din Uniunea European„, Ómb„tr‚ne∫te. Confruntate cu schimb„ri demografice importante, statele membre ale Uniunii Europene au implementat m„suri pentru a Ómbun„t„˛i sistemul asigur„rilor sociale. Cele mai multe ˛„ri care au reformat sistemul asigur„rilor sociale au optat par˛ial sau integral pentru un sistem complementar prin capitalizare.
Œn Suedia, exist„ dou„ regimuri publice obligatorii. Unul, prin reparti˛ie ∫i un sistem de capitalizare bazat pe o contribu˛ie lunar„ de 2,5%.
Reforma sistemului asigur„rilor sociale din Germania a diminuat cotiza˛ia v„rsat„ la sistemul public de pensii ∫i a introdus un regim complementar prin capitalizare, facultativ ∫i individual. Œn Germania, reforma sistemului de asigur„ri sociale, Ónceput„ Ón 2001, permite angaja˛ilor s„ beneficieze de un complement de pensie prin capitalizare care poate ajunge p‚n„ la 4% din salariul mediu Ón 2008.
V„ mul˛umesc, doamna senator.
Invit la tribun„ pe doamna Viorica Moisuc. Urmeaz„ s„ ia cuv‚ntul domnul Mircea Mereu˛„, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.
Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator.
## **Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Luna septembrie are o Ónc„rc„tur„ dureroas„ aparte pentru multe popoare ∫i na˛iuni.
Œn 1938, la 30 septembrie, a fost ciop‚r˛it„ Cehoslovacia Ón urma Dictatului impus acestei ˛„ri prin Ón˛elegerile semnate la München de Hitler, Mussolini, Daladier ∫i Chamberlain. Un an mai t‚rziu, la 1 ∫i 17 septembrie 1939, Polonia c„dea sub loviturile ma∫inii de r„zboi naziste ∫i ruse∫ti, declan∫ate prin Ón˛elegerile secrete germano-sovietice.
Dup„ un alt an, ∫i tot Ón septembrie, Rom‚nia culegea roadele dezastrului ce i-l preg„tiser„ Germania ∫i U.R.S.S. prin Tratatul secret din 23 august 1939. Dup„ Basarabia ∫i Nordul Bucovinei, venise r‚ndul nord-vestului Ardealului.
Œn anii din urm„, marea na˛iune american„ a Óndurat acel 11 septembrie ale c„rui victime strig„ Ónc„ dup„ dreptate. Popoarele Ó∫i cinstesc martirii, nu uit„ omagierea lor niciodat„. Poate c„ cel mai bun exemplu Ól ofer„ evreii, care au dat un mare tribut de s‚nge ∫i suferin˛„, pe care, Óntr-adev„r, nimeni nu trebuie s„-l uite.
Nu acela∫i lucru, din p„cate, putem s„-l spunem despre rom‚ni. Despre acest lucru doresc s„ vorbesc ast„zi de la aceast„ Ónalt„ tribun„.
De o bun„ bucat„ de vreme, Ón goana dup„ îc„utarea adev„rului“ din dosarele pr„fuite ale Securit„˛ii, uit„m sau ne facem c„ uit„m adev„rurile dureroase ale istoriei noastre na˛ionale. S-au edificat ∫i se finan˛eaz„ cu bani grei de la buget institute care studiaz„ crimele comunismului, holocaustul evreilor, dramele emigra˛iei ∫i a∫a mai departe.
Or fi bune pentru cine or fi bune, Óns„ tragedia rom‚nilor c„zu˛i sub st„p‚niri str„ine, dezna˛ionaliz„rile, deport„rile, jafurile, pogromurile, schingiuirile, teroarea, sub cele mai odioase forme, asasinatele sau, mai exact, genocidul, toate acestea petrecute Ón anii celui de Al Doilea R„zboi Mondial ∫i Ón anii ce au urmat, nu au constituit ∫i nu constituie probleme demne de a fi luate Ón seam„ Ón ultimii 16 ani.
Ca tras„ la indigo, se manifest„ azi mentalitatea din perioada comunist„: s„ nu vorbim despre X problem„, ca s„ nu-l deranj„m pe X vecin!
V„ mul˛umesc.
V„ mai informez Ón aceste triste momente c„ Ón manualele de istorie a rom‚nilor aflate Ón uz Ón ∫colile din Rom‚nia nu se pomene∫te niciun cuv‚nt despre
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/21.IX.2006 p„timirile rom‚nilor din Basarabia ∫i Nordul Bucovinei, din f nutul Her˛a, din nord-vestul Ardealului. De altfel, a∫a cum de ani de zile spun, istoria rom‚nilor, a∫a cum se pred„ azi Ón ∫coli, este o mistificare, o ru∫ine na˛ional„, este o politizare cum nu a fost poate dec‚t Ón anii 1950.
Ce se Ónt‚mpl„ la noi nu se Ónt‚mpl„ Ón niciunul dintre statele fost socialiste, care Ó∫i p„streaz„ nealterat„ istoria na˛ional„. De ce la noi este altfel? Probabil pentru c„ se vrea sp„larea creierului copiilor de tot ceea ce Ónseamn„ adev„r istoric, valori na˛ionale, tradi˛ii. Ce punem, Óns„ Ón loc? îInterna˛ionalismul proletar“ Óntors pe dos?
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, doamna senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Mircea Mereu˛„. Urmeaz„ s„ ia cuv‚ntul domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, din partea Grupului parlamentar P.S.D. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Evolu˛ia vie˛ii politice rom‚ne∫ti din ultima perioad„ ne duce la ideea c„ societatea rom‚neasc„ a fost ∫i este Ón continuare supus„ unui sistem social-economic ∫i juridicopolitic pe care Ól credeam demult apus, regimul neosecurist.
Nu am vrut s„ fac o declara˛ie pe aceast„ tem„ dac„ nu s-ar fi observat din scandalul dosarelor c‚˛i demnitari importan˛i au fost colaboratori sau au f„cut parte din structurile securisto-comuniste ale statului rom‚n.
Analiz‚nd acest fapt, putem deduce c„ de 16 ani Óncoace toate crizele economico-sociale, sc„derea nivelului de trai, tranzi˛ia nesf‚r∫it„ a economiei rom‚ne∫ti, dec„derea industriei ∫i comer˛ului na˛ional au ca baz„ ansamblul rela˛iilor ∫i ierarhiilor din structurile statului ale ofi˛erilor ∫i colaboratorilor fostei poli˛ii politice apar˛in‚nd regimului totalitar. Activitatea acestor persoane a continuat dup„ decembrie 1989 Óntr-o alt„ formul„ politic„, dar perpetu‚ndu-∫i stilul ∫i modul de ac˛iune tipic activi∫tilor de partid.
Av‚nd Ón m‚n„ avu˛ia ˛„rii, ace∫ti indivizi au ∫tiut ce s„ fure, cum s„ manipuleze opinia public„ Ón interesul personal, ce anume s„ foloseasc„ din economia strategic„ rom‚neasc„, altfel spus, au creat un fel de îmanagement al ho˛iei“. Pornind de la acest mod de ac˛iune, dup„ modelul fanario˛ilor din istorie, s-au format grupuri de presiune ∫i de interese concurente, care au ca scop ob˛inerea unor zone de influen˛„ economico-politic„ c‚t mai importante.
Aceste grupuri alc„tuite din persoanele vechiului sistem se lupt„ cu partidele politice ∫i cu societatea civil„ rom‚neasc„ pentru a-∫i p„stra puterea ∫i permanentizarea unui control asupra Legislativului ∫i Executivului, indiferent de cine c‚∫tig„ alegerile electorale.
Œn momentul de fa˛„, prin scandalul dosarelor C.N.S.A.S., grupurile de interese se simt deconspirate ∫i, printr-o competi˛ie tipic„ Óntre ele, Óncearc„ s„-∫i divulge reciproc activitatea ∫i, totodat„, s„-∫i menajeze sau s„-∫i ∫tearg„ propriile dosare politice.
Cu un management strategic ∫i cu un lobby media sus˛inut al acestor grup„ri, apar totu∫i Ón timp anumite
V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.
Are cuv‚ntul domnul senator Aurel Gabriel Simionescu. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Aurel Gabriel Simionescu:**
De∫i Ón˛eleg c„ vorbesc Ón Óncheiere, am s„ Óncerc s„ vorbesc despre o deschidere.
Peste c‚teva zile Óncepe ∫coala. Pre∫edintele Traian B„sescu ne-a asigurat la ™coala de var„ a tineretului Partidului Social Democrat c„ ∫i Ón acest an, ca Óntotdeauna, anul ∫colar va Óncepe pe 15 septembrie.
Este adev„rat c„ 15 septembrie este vineri ∫i probabil c„ anul ∫colar va Óncepe cu adev„rat luni. Poate la asta se g‚ndesc cei ce Ónc„ zilele acestea repar„ ce se mai poate repara, vopsesc ce se mai poate vopsi, cump„r„ ce se mai poate cump„ra etc.
Oricum, domnul ministru H„rd„u ne asigur„ c„ Óncep‚nd cu 2007 lucrurile se vor schimba ∫i vom avea alocate pentru Ónv„˛„m‚nt peste 6% din P.I.B., dar Ónv„˛„m‚ntul are nevoie de bani, ∫i nu de procente din P.I.B.
™i dac„ P.I.B.-ul anului 2007 va fi mai mic dec‚t cel al anului 2006? ™i dac„ 6% va Ónsemna Ón termeni reali mai pu˛in dec‚t 5%? Institu˛iile financiare ne avertizeaz„ c„ cre∫terea P.I.B.-ului Rom‚niei este una artificial„, dincolo chiar de poten˛ialul ˛„rii, ∫i atunci ce facem cu 6% din P.I.B., c‚nd acesta nu mai poate fi sus˛inut de economiile celor pleca˛i Ón afar„?
™i tot domnul ministru ne asigur„ c„ din 2008 nu vor mai fi probleme cu ∫colile neautorizate. Probabil c„ Ón acest mod vom termina de ref„cut ∫i ∫colile din chirpici pe care le mai avem, vom finaliza pu˛urile forate care s„ aduc„ apa cel pu˛in la grupurile sanitare, vom consolida ∫colile ce stau s„ cad„ la prima zguduire mai semnificativ„ a p„m‚ntului, vom inventa lumina, din orice surs„ ar fi ea, ∫i Ón ∫colile care acum nu au lumin„ ∫i unde cei responsabili nu au reu∫it s„ determine autorit„˛ile locale s„ Ón˛eleag„ c„ ∫coala este, a fost ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/21.IX.2006 va r„m‚ne unul dintre pilonii fundamentali ai existen˛ei noastre.
Probabil Óns„ c„ noi to˛i ar trebui s„ elabor„m o lege prin care s„ se cear„ ale∫ilor s„ treac„ un num„r minim de ani prin ∫coal„ pentru a Ón˛elege rostul ∫colii.
™i, Ón tot acest timp, dasc„lii preg„tesc o nou„, mare ∫i important„ grev„, s„tui de toate promisiunile guvernamentale.
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
V„ mul˛umesc, domnul senator.
Prin interven˛ia domnului senator Aurel Gabriel Simionescu ∫i prin lipsa din sal„ a domnului senator Adrian P„unescu, practic to˛i cei Ónscri∫i la declara˛ii politice au prezentat Ón plenul Senatului, Ón nume propriu sau Ón numele grupurilor parlamentare, declara˛ii politice, epuiz‚nd Ón felul acesta primul punct de pe ordinea de zi.
Fac apel la liderii grupurilor parlamentare s„ invite colegii senatori Ón sal„.
Stima˛i colegi,
Dac„ ave˛i observa˛ii asupra programului de lucru ∫i ordinii de zi, program de lucru cuprinz‚nd dezbateri legislative Ón continuare, p‚n„ la ora 18,30, iar de la ora 18,30 Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.
Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuit„.
Dac„ ave˛i observa˛ii asupra ordinii de zi?
Dac„ nu ave˛i observa˛ii Ón leg„tur„ cu programul de lucru al Senatului,
Vot · approved
_In memoriam_ victimele atentatului terorist de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite ale Americii
Sunt nevoit s„-l invit pe domnul secretar Mihai Ungheanu s„ fac„ apelul.
Invit colegii senatori Ón sal„. Invit ∫i ∫efii grupurilor parlamentare s„ invite colegii Ón sala de ∫edin˛„.
|**Domnul Mihai Ungheanu:**|| |---|---| |Doamnelor ∫i domnilor, apelul<br>Antonie ™tefan Mihail<br>Apostol Neculai<br>Arca∫ Viorel<br>Ardelean Aurel<br>Arion Viorel<br>Athanasiu Alexandru<br>Basgan Ion<br>Berceanu Radu Mircea<br>Blaga Vasile<br>Bobe∫ Marin<br>Cazacu Cornelia<br>C‚mpeanu Radu Anton<br>C‚rlan Dan<br>Chelaru Ioan<br>Cintez„ Mircea<br>Ciornei Silvia<br>Cioroianu Adrian Mihai<br>Cismaru Ivan<br>Copos Gheorghe<br>Corodan Ioan<br>Cozm‚nc„ Octav<br>Cre˛u Corina<br>Cre˛u Ovidiu Teodor<br>Cucuian Cristian<br>Cuta∫ George Sabin<br>Daea Petre<br>David Cristian<br>David Gheorghe<br>Diaconescu Cristian<br>Dina Carol<br>Dinescu Valentin<br>DÓncu Vasile<br>Duca Viorel Senior|nominal.<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>euroobservator<br>prezent<br>Guvern<br>Guvern<br>absent<br>prezent„<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>euroobservator<br>euroobservator<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>concediu medical<br>euroobservator<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>Guvern<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>euroobservator<br>euroobservator| |Dumitrescu Ion Mihai<br>Dumitrescu Gheorghe Viorel|prezent<br>prezent| |Dumitru Constantin|prezent| |Eckstein Kovács Péter|absent| |Fekete Szabó Andras Levente|prezent| |Filipescu Teodor|absent| |Florescu Ion|prezent| |Flutur Gheorghe|Guvern| |Frunda György|absent| |Funar Gheorghe|prezent| |G„ucan Constantin|prezent| |Geoan„ Mircea Dan|absent| |Georgescu Radu Cristian|prezent| |Gheorghe Constantin|prezent| |Ha∫otti Puiu|prezent| |Ila∫cu Ilie|delega˛ie extern„| |Iliescu Ion|prezent| |Ilu∫c„ Daniel|prezent| |Ion Vasile|prezent| |Iorga Nicolae Marian|absent| |Iorgovan Antonie|concediu medical| |Io˛cu Petru Nicolae|prezent| |Iv„nescu Paula Maria|prezent„| |Jurcan Dorel|prezent| |Loghin Irina|prezent„| |Lupoi Mihail|absent| |Maior George Cristian|absent|
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/21.IX.2006 Mardare Radu C„t„lin prezent Marinescu Marius absent Markó Béla prezent Mele∫canu Teodor Viorel prezent Mereu˛„ Mircea Gheorghe prezent Mih„escu Eugen euroobservator Mih„ilescu Petru ™erban absent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia prezent„ Moraru Ion prezent Mor˛un Alexandru Ioan euroobservator Neagoe Otilian prezent Neagu Nicolae prezent Németh Csaba prezent Nicolae ™erban prezent Nicolai Norica prezent„ Novolan Traian prezent Onaca Dorel Constantin prezent
Domnule secretar, am impresia c„ suntem peste 80.
Da? Bun. Deci opresc...
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
Opri˛i, opri˛i! ™i v„ mul˛umesc frumos.
Stima˛i colegi, relu„m votul privind ordinea de zi care v-a fost distribuit„.
V„ rog s„ vota˛i.
Din p„cate, n-au votat to˛i colegii. Repet„m votul.
V„ rog frumos s„ vota˛i. Suntem Ón sal„ peste 70 de senatori. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.
V„ rog s„ vota˛i.
Ordinea de zi a fost aprobat„ cu 71 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.
V„ mul˛umesc.
Programul de lucru: de la 17,39 la 18,30, dezbaterea proiectelor de lege Ónscrise pe ordinea de zi; de la 18,30 la 20,00, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri transmise radio.
Am rug„mintea s„ vota˛i.
V„ mul˛umesc.
Programul de lucru a fost aprobat cu 73 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.
V„ propun deci s„ trecem la punctul 2 de pe ordinea de zi, aprobarea dezbaterii Ón procedur„ de urgen˛„ a propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea art. 385 din Legea nr. 95/2006 privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii.
Conform hot„r‚rii Biroului permanent al Senatului din data de 5 septembrie 2006, v„ reamintesc c„ a fost aprobat„ aceast„ solicitare pentru procedura de urgen˛„, urm‚nd s„ fie supus„ plenului.
Dac„ sunt observa˛ii privind aceast„ solicitare?
Dac„ nu, am rug„mintea s„ vota˛i. Am rug„mintea s„ vota˛i, domnilor senatori.
Av‚nd Ón vedere c„ suntem Ón cvorum, cu 63 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, dezbaterea Ón procedur„ de urgen˛„ a propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea art. 385 din Legea nr. 95/2006 privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii a fost aprobat„.
V„ mul˛umesc.
Trecem la punctul 3 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru acceptarea de c„tre Rom‚nia a Conven˛iei interna˛ionale Ómpotriva dopajului Ón sport, adoptat„ Ón cadrul Conferin˛ei Generale a Organiza˛iei Na˛iunilor Unite pentru Educa˛ie, ™tiin˛„ ∫i Cultur„, la Paris la 19 octombrie 2005.
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputa˛ilor. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„ ∫i proiectul de lege este ∫i prioritate pentru integrare.
Pentru raport, Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, domnul pre∫edinte Irinel Popescu. Ave˛i cuv‚ntul.
Obiectul prezentului proiect de lege const„ Ón acceptarea de c„tre Rom‚nia a conven˛iei men˛ionate, adoptate Ón cadrul Conferin˛ei Generale a Organiza˛iei Na˛iunilor Unite pentru Educa˛ie, ™tiin˛„ ∫i Cultur„, la Paris la 19 octombrie 2005.
Lu‚nd Ón dezbatere acest proiect de lege, comisia a hot„r‚t s„ adopte raport de admitere f„r„ amendamente.
S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru politic„ extern„ ∫i de la Consiliul Legislativ. Legea face parte din categoria legilor ordinare.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Din partea Guvernului, dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Da.
V„ rog, prezenta˛i-v„. Microfonul nr. 8.
## **Doamna Graziela Elena V‚jial„** _— pre∫edintele Agen˛iei Na˛ionale Antidoping_ **:**
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Onorat Senat,
Conven˛ia interna˛ional„ Ómpotriva dopajului Ón sport a fost adoptat„, a∫a cum afirma domnul pre∫edinte Irinel Popescu, la 19 octombrie 2005, de c„tre Conferin˛a General„ a Organiza˛iei Na˛iunilor Unite pentru Educa˛ie, ™tiin˛„ ∫i Cultur„.
Conven˛ia reprezint„ cel dint‚i instrument juridic cu caracter global Ón domeniul activit„˛ii antidoping Ón sport ∫i are drept scop facilitarea aplic„rii Codului mondial antidoping de c„tre to˛i semnatarii codului. Reamintesc c„ Rom‚nia a semnat codul Ón anul 2003.
De asemenea, conven˛ia Óncurajeaz„ orice form„ de cooperare interna˛ional„ care urm„re∫te protejarea s„n„t„˛ii sportivilor, a principiilor etice ∫i fairplay-ului Ón sport.
Anul acesta, a∫a cum dumneavoastr„ cunoa∫te˛i, este marcat ∫i de a 50-a aniversare a ader„rii Rom‚niei la UNESCO, deci aprobarea de c„tre dumneavoastr„ a acestei Legi de acceptare a Conven˛iei interna˛ionale UNESCO va exprima concret voin˛a ˛„rii noastre de a contribui la aplicarea idealurilor fundamentale ale acestei organiza˛ii.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Dac„ din partea grupurilor parlamentare ave˛i interven˛ii?
Da, domnule senator, v„ rog. Microfonul nr. 1. Domnul senator Ardelean.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/21.IX.2006
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,
Grupul parlamentar P.R.M. sus˛ine raportul la proiectul de Lege pentru acceptarea de c„tre Rom‚nia a Conven˛iei interna˛ionale Ómpotriva dopajului Ón sport, care promoveaz„ — a∫a cum au ar„tat cei doi reprezentan˛i, domnul pre∫edinte Irinel Popescu ∫i doamna din partea Guvernului — o serie de aspecte interna˛ionale. ™i anume Conven˛ia vine Ón completarea Conven˛iei antidoping ∫i a Protocolului adi˛ional, adoptate Ón cadrul Consiliului Europei, acestea fiind instrumente de drept interna˛ional public, care se afl„ la originea politicilor na˛ionale antidoping ∫i a cooper„rii interguvernamentale Ón acest domeniu.
A∫ vrea s„ ar„t, la fel, c„, prin adoptarea acestei conven˛ii, se Óncurajeaz„ ∫i se coordoneaz„ cooperarea la nivel interna˛ional Ón vederea elimin„rii dopajului Ón sport pentru ˛„rile care fac parte din sistemul Uniunii Europene ∫i se deschide totodat„ posibilitatea organiz„rii pe plan na˛ional a unor cercet„ri al c„ror obiect este Ómbun„t„˛irea depist„rii fenomenului de dopaj ∫i de a Ón˛elege mai bine factorii care determin„ folosirea acestuia, pentru a asigura eficacitate maxim„ unor strategii de prevedere ∫i de prevenire a dopajului Ón sport.
A∫ vrea s„ ar„t Ón acest sens c„, Ón ceea ce prive∫te abilitarea unor laboratoare din ˛ara noastr„, vor fi abilitate pentru efectuarea acestor opera˛iuni de testare a dopajului Ón sport numai acele laboratoare care — sunt convins de ceea ce se cheam„ _bona fidae_ , adic„ bunacredin˛„ a testelor — respect„ prevederile Conven˛iei de la Helsinki privind subiec˛ii care se supun unor test„ri antidoping.
A∫ sublinia ∫i eu faptul c„ Autoritatea Mondial„ Antidoping (AMA) este cea care va coordona Óntreag„ aceast„ activitate, iar proiectul acesta se Óncadreaz„ perfect programelor de integrare european„.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Dac„ nu sunt alte interven˛ii, da˛i-mi voie s„ precizez c„ Senatul dezbate aceast„ lege Ón calitate de Camer„ decizional„ ∫i c„ legea are caracter de lege ordinar„.
La comisie nu au fost formulate amendamente, motiv pentru care v„ rog, printr-un singur vot, s„ ne pronun˛„m asupra raportului Óntocmit de Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, c‚t ∫i asupra legii Ón ansamblu. Rog colegii senatori s„ voteze. V„ rog s„ vota˛i.
V„ mul˛umesc.
Cu 71 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, raportul Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport ∫i proiectul de lege Ón ansamblu au fost adoptate de plenul Senatului.
Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Ón˛elegere dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comunitatea European„ privind participarea Rom‚niei la Programul comunitar multianual de ac˛iune Ón domeniul energiei îEnergie inteligent„ — Europa“ (2003—2006), semnat la Bucure∫ti la 5 decembrie 2005 ∫i la Bruxelles la 12 decembrie 2005.
Proiectul de lege, adoptat de Camera Deputa˛ilor. Este procedur„ de urgen˛„ ∫i prioritate legislativ„ a Guvernului.
Raportor: Comisia economic„, industrii ∫i servicii. Caracterul legii: lege ordinar„.
Ini˛iator: Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului.
Particip„, din partea ministerului, domnul Cosmin Popescu, secretar de stat.
Din partea comisiei, domnul pre∫edinte Dan Claudiu T„n„sescu.
Rog ini˛iatorul, microfonul 8. Domnule secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Cosmin Mihai Popescu** _— secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Obiectul prezentului proiect de lege const„ Ón ratificarea Memorandumului de Ón˛elegere dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comunitatea European„ privind participarea Rom‚niei la Programul comunitar multianual de ac˛iune Ón domeniul energiei îEnergie inteligent„ — Europa“ (2003— 2006), semnat la Bucure∫ti la 5 decembrie 2005 ∫i la Bruxelles la 12 decembrie 2005.
V„ mul˛umesc.
Domnul pre∫edinte al Comisiei economice, industrii ∫i servicii, domnul senator Claudiu T„n„sescu, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Comisia a hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ Óntocmeasc„ un raport favorabil ∫i propune plenului adoptarea acestui proiect de lege.
A∫ vrea s„ specific c„, prin obiectul s„u, proiectul face parte din categoria legilor ordinare ∫i, de asemenea, v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ proiectul a fost adoptat de Camera Deputa˛ilor Ón 27 iunie 2006.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Dac„ din partea grupurilor parlamentare exist„ colegi care doresc s„ intervin„? Nu? Mul˛umesc.
Da˛i-mi voie s„ precizez din nou. Senatul dezbate aceast„ lege Ón calitate de Camer„ decizional„ ∫i legea are caracter de lege ordinar„.
La comisie nu au fost formulate amendamente, motiv pentru care v„ rog, printr-un singur vot, s„ ne pronun˛„m asupra raportului Óntocmit de Comisia economic„, industrii ∫i servicii ∫i asupra legii Ón ansamblu.
Rog colegii senatori s„ voteze.
V„ mul˛umesc.
Proiectul de lege a fost adoptat cu 71 de voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/21.IX.2006 Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adoptat la Erevan la 9 octombrie 2003, de amendare a Acordului multilateral de baz„ privind transportul interna˛ional pentru dezvoltarea Coridorului Europa—Caucaz—Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1998.
Proiectul de lege este adoptat de Camera Deputa˛ilor ∫i este prioritate legislativ„ a Guvernului.
Ini˛iator: Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.
Din partea ministerului: domnul secretar de stat Alexandros Galia˛atos.
Comisia sesizat„ Ón fond: Comisia economic„, industrii ∫i servicii.
Domnule secretar de stat, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Alexandros Galia˛atos** _— secretar de stat_
_Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn perioada 9—10 octombrie 2003 a avut loc la Erevan cea de-a treia Conferin˛„ anual„ a Comisiei interguvernamentale TRACEKA. Œn cadrul acestei conferin˛e a fost semnat, la data de 9 octombrie 2003, Protocolul de amendare a Acordului multilateral de baz„ privind transportul interna˛ional pentru dezvoltarea Coridorului Europa—Caucaz—Asia, denumit Ón continuare îProtocol de amendare a Acordului de baz„“.
Protocolul de amendare a Acordului de baz„ introduce complet„ri la acest acord ∫i la anexele lui tehnice privind procedurile vamale ∫i de prelucrare a documentelor, respectiv prin introducerea Scrisorii de tr„sur„ SMGS Ón transportul feroviar.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Domnul pre∫edinte al Comisiei economice, industrii ∫i servicii, v„ rog.
## Mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte,
## Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Este vorba de un proiect de lege privind transportul interna˛ional pentru dezvoltarea unui coridor aerian.
Lu‚ndu-l Ón discu˛ie, comisia a hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ Óntocmeasc„ un raport favorabil ∫i a∫ vrea s„ mai specific c„, prin obiectul s„u, proiectul face parte din categoria legilor ordinare ∫i a fost adoptat de Camera Deputa˛ilor Ón 27 iunie 2006.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Av‚nd Ón vedere c„ la comisie nu au fost formulate amendamente, v„ rog, printr-un singur vot, s„ ne pronun˛„m ∫i asupra raportului Comisiei economice, industrii ∫i servicii, ∫i asupra legii Ón ansamblu. Am rug„mintea s„ vota˛i.
Proiectul de lege este adoptat cu 68 de voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri.
V„ mul˛umesc, doamnelor ∫i domnilor senatori.
Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei interna˛ionale privind reprimarea actelor de terorism nuclear, semnat„ la New York la 14 septembrie 2005.
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputa˛ilor.
Pentru raport: Comisia pentru ap„rare, ordine public„
- ∫i securitate na˛ional„. Caracterul legii: lege organic„.
- Ini˛iator: Ministerul Afacerilor Externe ∫i Serviciul
- Rom‚n de Informa˛ii.
Particip„ domnul secretar de stat Anton Niculescu. V„ rog, domnule secretar de stat, microfonul 8.
## **Domnul Anton Niculescu** _— secretar de stat Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Conven˛ia con˛ine prevederi pentru sanc˛ionarea posesiei ∫i utiliz„rii ilegale, Ón scopuri teroriste, a materialelor radioactive, a amenin˛„rii ∫i tentativei la astfel de infrac˛iuni, precum ∫i dispozi˛ii devenite clasice, care se reg„sesc ∫i Ón celelalte instrumente interna˛ionale privind combaterea terorismului.
Conven˛ia a fost semnat„ de pre∫edintele Rom‚niei la 14 septembrie 2005, Ón cadrul sesiunii aniversare a Adun„rii generale a Organiza˛iei Na˛iunilor Unite.
Fa˛„ de cele prezentate mai sus, a fost Óntocmit proiectul de lege al„turat, pe care v„ rug„m s„-l adopta˛i. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Din partea Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„, doamna senator Norica Nicolai, vicepre∫edinte al comisiei.
Conven˛ia semnat„ la New York privind reprimarea actelor de terorism nuclear vizeaz„ m„suri legale privind sanc˛ionarea posesiei ∫i utiliz„rii ilegale, Ón scopuri teroriste, a materialelor radioactive. De asemenea, se refer„ la o serie de dispozi˛ii legate de instrumente interna˛ionale privind combaterea terorismului ∫i la principiile de stabilire a jurisdic˛iei penale a datelor.
Conven˛ia a fost semnat„ de Rom‚nia, de Pre∫edintele Traian B„sescu, la 14 septembrie 2005.
Comisia a formulat un raport de admitere, f„r„ amendamente, iar legea face parte din categoria legilor organice.
V„ mul˛umesc, doamna senator.
Av‚nd Ón vedere caracterul legii de lege organic„ ∫i ce am convenit Ón Biroul permanent, inclusiv Ón plenul Senatului, raportul ∫i votul final pe acest proiect de lege joi, 14 septembrie 2006.
La punctul 7 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor ∫i operelor comemorative de r„zboi.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/21.IX.2006 Raport: Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„.
- Caracterul legii: lege ordinar„.
- Ini˛iator: Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale.
Particip„ domnul Corneliu Dobri˛oiu, secretar de stat. Domnule secretar de stat, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 10.
## **Domnul Corneliu Dobri˛oiu** _— secretar de stat_
## _Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale_ **:**
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori.
Oficiul Na˛ional pentru Cultul Eroilor, organ de specialitate Ón aplicarea politicilor ∫i strategiilor Ón domeniul mormintelor ∫i operelor comemorative de r„zboi, aflat ini˛ial Ón componen˛a Secretariatului General al Guvernului, a fost trecut Ón subordinea Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, Ón conformitate cu dispozi˛iile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 17/2005.
O analiz„ mai aprofundat„ a atribu˛iunilor acestui oficiu, stabilite potrivit Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor ∫i operelor comemorative de r„zboi, a locului ∫i interrela˛ion„rilor cu alte institu˛ii relev„, pe de o parte, deficien˛e ale bunei func˛ion„ri a acestui for, Ón condi˛iile subordon„rii sale Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, ∫i, pe de alt„ parte, necesitatea acut„ a men˛inerii sale ca organ al administra˛iei publice centrale Ón subordinea Guvernului.
Av‚nd Ón vedere str‚nsa corelare a oficiului cu structurile de nivel guvernamental, precum ∫i necesitatea asigur„rii autorit„˛ii specifice Ón Óndeplinirea func˛iilor sale Ón rela˛iile cu celelalte institu˛ii centrale, v„ adres„m rug„mintea de a acorda votul dumneavoastr„ favorabil proiectului de lege propus, lu‚nd Ón considerare amendamentul referitor la trecerea Ón subordinea Guvernului a Oficiului Na˛ional pentru Cultul Eroilor, sub coordonarea Cancelariei Primului-Ministru.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Din partea comisiei sesizate Ón fond, doamna vicepre∫edinte Norica Nicolai.
Legea nr. 379/2003 reglementeaz„ regimul mormintelor ∫i operelor comemorative de r„zboi.
Œn legea ini˛ial„, acest departament a func˛ionat Ón subordinea Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale. O evaluare a modului Ón care s-au luat deciziile a condus la concluzia c„ exist„ o serie de elemente care birocratizeaz„ decizia, fapt pentru care s-a propus ca acest departament s„ fie Ón cadrul Guvernului, sub coordonarea prim-ministrului, Ón cadrul Cancelariei Primului-Ministru.
Amendamentul care vizeaz„ aceast„ op˛iune institu˛ional„ a fost formulat de Comisia pentru administra˛ie public„, pe care noi l-am Ónsu∫it. Raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi.
De asemenea, v„ Ónvederez c„ exist„ o serie de amendamente care au fost respinse de comisie, Ón aceea∫i structur„ a unanimit„˛ii de voturi.
V„ mul˛umesc, doamn„ senator.
Doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ rog s„ observa˛i, avem Ón fa˛„ un raport de admitere, cu amendamente
cuprinse Ón anex„. Avem un num„r de 7 amendamente respinse.
Dac„ la amendamentele respinse ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul?
Domnul senator Gheorghe Funar. Microfonul 2.
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Av‚nd Ón vedere amendamentul care a fost Ónsu∫it Ón unanimitate de cele dou„ Comisii pentru administra˛ie public„ ∫i pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, renun˛ la toate amendamentele.
Mul˛umesc.
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
V„ mul˛umesc foarte mult, domnule senator.
Œn aceast„ situa˛ie, avem la anexa nr. 1 un amendament admis.
Dac„ asupra amendamentului admis mai sunt interven˛ii? Œn˛eleg c„ nu.
Vot · approved
_In memoriam_ victimele atentatului terorist de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite ale Americii
Am rug„mintea s„ v„ exprima˛i votul ∫i pentru proiectul de lege.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 70 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, proiectul de lege a fost adoptat.
Trecem la punctul 8 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind finan˛area asisten˛ei pentru dezvoltare din cadrul politicii na˛ionale de cooperare interna˛ional„ pentru dezvoltare.
Procedur„ de urgen˛„ ∫i prioritate legislativ„ a Guvernului.
Raportor: Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.
Caracterul legii: lege ordinar„.
Din partea ini˛iatorilor, Ministerul Afacerilor Externe, particip„ domnul Anton Niculescu, secretar de stat. Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn conformitate cu angajamentele asumate Ón cadrul negocierilor la Capitolul 26 îRela˛ii externe“ ∫i cu recomand„rile incluse Ón rapoartele anuale din 2004 ∫i 2005 ale Comisiei Europene, Rom‚nia este Ón proces de elaborare a politicii na˛ionale de cooperare interna˛ional„ pentru dezvoltare. Prezentul proiect de lege are Ón vedere finan˛area politicii na˛ionale de cooperare pentru dezvoltare prin crearea unei linii bugetare separate, destinate finan˛„rii proiectelor ∫i programelor de cooperare pentru dezvoltare, linie bugetar„ ce va fi administrat„ de Ministerul Afacerilor Externe ∫i finan˛at„ anual din bugetul de stat al Rom‚niei. Av‚nd Ón vedere cele prezentate mai sus, a fost elaborat proiectul de lege al„turat, pe care Ól supunem Parlamentului spre adoptare.
V„ mul˛umesc.
16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/21.IX.2006
™i eu v„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul senator Vosganian.
Domnule pre∫edinte,
Œmi face pl„cere s„ v„ spun c„ acest proiect de lege a fost acceptat cu majoritate de voturi de membrii comisiei, care au redactat un raport de admitere, ∫i care, Ómpreun„ cu c‚teva amendamente admise, este supus dezbaterii plenului.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am rug„mintea pentru plenul Senatului s„ ne pronun˛„m, printr-un vot, asupra amendamentului de la punctul 1 art. 1, ini˛iat de domnul senator Gheorghe Funar ∫i respins de c„tre comisie.
Am rug„mintea s„ vota˛i.
Cu 27 de voturi pentru, 44 de voturi Ómpotriv„ ∫i
3 ab˛ineri, amendamentul a fost respins de plenul Senatului. Articolul 3, tot un amendament al domnului senator Gheorghe Funar.
- V„ rog, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am rug„mintea s„ observa˛i c„ avem un raport de admitere, cu dou„ amendamente respinse la anexa nr. 2 ∫i un amendament admis.
- Dac„ la amendamentele respinse ini˛iatorul dore∫te s„
- ia cuv‚ntul?
Domnul senator Gheorghe Funar, microfonul 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
O s„-mi sus˛in cele dou„ amendamente la acest proiect de lege.
Primul dintre ele vizeaz„ ca îfinan˛area de la bugetul statului s„ se fac„ prin Ministerul Finan˛elor Publice ∫i Óntr-un cont distinct asisten˛ei na˛ionale pentru dezvoltare“. De ce dorim acest lucru ∫i am f„cut acest amendament? Pentru a da posibilitatea Ministerului Afacerilor Externe s„ se ocupe ∫i s„-∫i Óndeplineasc„ cu bine atribu˛iile ministerului respectiv ∫i s„-i lase pe speciali∫ti, cei de la Ministerul Finan˛elor Publice, s„ se ocupe de aceste fonduri, iar ele, pentru a da mai u∫or posibilitatea verific„rii lor ∫i pentru a-i feri de eventuale tenta˛ii, fondurile s„ fie Ónscrise Óntr-un cont distinct, deci eviden˛iate printr-un cont distinct pentru a nu li se pierde urma.
Mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator. Ini˛iatorul, dac„ are ceva de spus?
Sunt decizii deja luate ∫i nu avem cum s„ intervenim Ón aceste aspecte. Deci nu sus˛inem.
Din partea comisiei, domnule pre∫edinte.
## Stimate domnule pre∫edinte,
Precum vede˛i, argumenta˛ia porne∫te de la ideea c„ lucr„torii Ministerului Afacerilor Externe nu c„ nu ar fi la fel de pricepu˛i, dar nu sunt la fel de cinsti˛i ca cei de la Ministerul Finan˛elor Publice. Noi nu dorim s„ facem astfel de discrimin„ri Óntre func˛ionarii diferitelor ministere, astfel Ónc‚t dorim s„ l„s„m lucrurile a∫a cum sunt Ón proiectul de lege.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Onorat Senat,
Am propus o completare a art. 3 alin. 1, Ón sensul ca îelaborarea, implementarea ∫i coordonarea politicii na˛ionale de cooperare interna˛ional„ pentru dezvoltare s„ se realizeze nu numai de c„tre Ministerul Afacerilor Externe, ci de c„tre acest minister, Ómpreun„ cu Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, Ministerul Finan˛elor Publice“ ∫i, mai departe, textul propus de ini˛iator.
Consider c„ este bine s„ se accepte aceast„ munc„ Ón echip„, pentru a elabora, implementa ∫i coordona politica na˛ional„ de cooperare interna˛ional„ pentru dezvoltare.
Mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator. Punctul de vedere al ini˛iatorului. Domnul secretar de stat, microfonul 8.
Mul˛umim domnului senator Funar.
V„ asigur„m c„ oricum colabor„m, pe orizontal„, cu toate ministerele responsabile Ón domeniu, dar, la fel ca ∫i la amendamentul precedent, nu pot s„ v„ spun dec‚t c„ acest plan de ac˛iune a fost deja agreat cu Comisia European„ ∫i aprobat de Guvernul Rom‚niei, a∫a c„ nu putem modifica textul propriu-zis, Ón sensul celor afirmate de dumneavoastr„.
Mul˛umesc.
Domnul senator Gheorghe Funar, microfonul 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Onorat Senat,
Permite˛i s„ pun o simpl„ Óntrebare: ce rost mai avem noi Ón Senat ∫i Ón Parlament, dac„ Guvernul a aprobat, Comisia European„ l-a aprobat? Noi de ce mai cheltuim banii publici de poman„?
Œn˛eleg c„ este o Óntrebare retoric„. Punctul de vedere al comisiei, v„ rog.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/21.IX.2006
Comisia nu mai are nimic de ad„ugat fa˛„ de argumentele ini˛iatorului ∫i-∫i men˛ine punctul de vedere.
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ rog s„ observa˛i...
Vot · Respins
_In memoriam_ victimele atentatului terorist de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite ale Americii
Dac„ la amendamentele admise ini˛iatorul dore∫te s„ mai intervin„? Nu.
Mul˛umesc frumos.
Am rug„mintea s„ vot„m raportul de admitere, cu cele dou„ amendamente respinse ∫i un amendament admis, amendamentul domnului senator Gheorghe Funar.
- V„ rog s„ vota˛i.
Cu 64 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, raportul a fost adoptat.
Vot„m proiectul de lege.
Am rug„mintea, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ vota˛i.
Cu 64 de voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, proiectul de lege a fost adoptat.
Trecem la punctul 9 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru abrogarea unor acte normative.
Raport Óntocmit de Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital. Caracterul legii, lege ordinar„. Ini˛iator, Ministerul Finan˛elor Publice. Particip„ doamna Cristina Pocora, secretar de stat. Microfonul 9, v„ rog.
**Doamna Cristina Ancu˛a Pocora** _— secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Prezentul proiect de lege se refer„ la abrogarea unor acte normative care privesc Fondul special pentru dezvoltarea ∫i modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum ∫i a celorlalte unit„˛i vamale. Preciz„m c„ perceperea comisionului vamal de 0,5% este incompatibil„ cu prevederile acquis-ului comunitar. De aceea, v„ rug„m s„ vota˛i pentru proiectul de lege. V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, doamna secretar de stat. Din partea comisiei, domnul pre∫edinte Vosganian.
## Domnule pre∫edinte,
Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, cu o zdrobitoare majoritate de voturi, alc„tuit„ din 7 colegi, a hot„r‚t s„ adopte raport de admitere, cu amendamente admise, pe care v„ rog s„ le supune˛i dezbaterii plenului.
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ rog s„ observa˛i, doamnelor ∫i domnilor senatori, avem un raport de admitere cu dou„ amendamente admise.
Vot · approved
_In memoriam_ victimele atentatului terorist de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite ale Americii
Am rug„mintea s„ vot„m proiectul de lege, Ón care vom include ∫i amendamentele admise.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 71 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, proiectul de lege a fost adoptat.
Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Avem raport de respingere din partea Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital. Caracterul legii, ordinar„.
- Din partea ini˛iatorilor? Nu este nimeni. Comisia.
Domnule pre∫edinte Vosganian...
## Domnule pre∫edinte,
Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital a fost Óntru totul de acord cu aceast„ propunere, mai ales c„ este semnat„ de 2 colegi liberali, drept pentru care a hot„r‚t Ón unanimitate s„ o resping„. Dat fiind c„ textul a fost integral inclus Óntr-o ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului, propunerea legislativ„, de∫i este foarte onorabil„, nu mai are obiect. Motiv pentru care, Ón unanimitate, am decis respingerea.
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
- V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Vot · approved
_In memoriam_ victimele atentatului terorist de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite ale Americii
- V„ mul˛umesc.
- Propunerea legislativ„? Raportul fiind respins, automat
- ∫i propunerea legislativ„ a c„zut.
- V„ mul˛umesc.
La punctul 11 din ordinea de zi avem propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedur„ fiscal„, republicat Ón Monitorul Oficial nr. 863 din 26 septembrie 2005.
Avem un raport de respingere al Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital. Caracterul legii este de lege ordinar„.
Ini˛iatorul este de fa˛„? Nu este.
Comisia? Domnul pre∫edinte Vosganian.
## Domnule pre∫edinte,
Av‚nd Ón vedere c„ aceast„ propunere legislativ„, menit„ s„ Ómbun„t„˛easc„ sistemul de colectare ∫i de administrare fiscal„, intr„ Ón contradic˛ie cu alte prevederi, fie din Codul de procedur„ penal„, fie din alte acte normative, Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ adopte raport de respingere.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/21.IX.2006
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Av‚nd Ón vedere raportul de respingere ∫i lipsa amendamentelor,
Vot · Amânat
_In memoriam_ victimele atentatului terorist de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite ale Americii
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Din sal„
#93349Numai raportul!
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
Deci numai raportul. Da.
Vot · approved
_In memoriam_ victimele atentatului terorist de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite ale Americii
V„ mul˛umesc.
La punctul 12 din ordinea de zi — Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri — am rug„mintea, doamnelor ∫i domnilor senatori, care ave˛i Óntreb„ri ∫i interpel„ri, s„ facem o scurt„ pauz„, pentru c„ de la 18,30 avem transmisie radio.
## PAUZ√
Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, respectiv Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri din partea reprezentan˛ilor Executivului.
Pentru Ónceput, dau cuv‚ntul domnului Mihai Ungheanu, pentru o interven˛ie pe procedur„.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi, Œnt‚i o informa˛ie.
Ast„zi se transmite Ón direct la radio numai de la 18,30 la 19,00. Interven˛ia mea prive∫te o opinie. Avem nevoie s„ permanentiz„m sistemul de la ora 18,00 la 19,00 Ón direct la radio. Vreau s„-l sus˛inem, vreau s„-l discut„m m‚ine Ón Biroul permanent.
De vreme ce este o modalitate care a func˛ionat ani de zile, nu are rost s„ o schimb„m, dar este bine s„ ∫ti˛i c„ ast„zi, Ón direct, de la 18,30 la 19,00, exist„ transmisie radio ∫i c„ se preconizeaz„ Ón viitor o Ónregistrare care se transmite ulterior.
Toate aceste lucruri trebuie s„ le ∫tim ∫i noi, trebuie s„ le discut„m Ón Biroul permanent, s„ vedem care este cea mai bun„ solu˛ie.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pentru a adresa Óntrebarea pe domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“.
Am o singur„ Óntrebare c„tre Cancelaria PrimuluiMinistru, Autoritatea Na˛ional„ pentru Restituirea Propriet„˛ilor, doamnei secretar de stat Ingrid Zaarour.
V„ supun aten˛iei o situa˛ie ap„rut„ Ón audien˛ele organizate la biroul meu senatorial de la Circumscrip˛ia electoral„ Timi∫, ∫i anume, exist„ cazuri Ón care solicitarea de retrocedare a unui teren este respins„ pe motiva˛ia urm„toare: îTerenul respectiv este afectat de re˛ele electrice subterane ale Societ„˛ii Electrica — S.A.“.
V„ rog s„ clarifica˛i aceast„ problem„, dac„ este legal„ respingerea solicit„rii retroced„rii terenului aflat Óntr-o astfel de situa˛ie ∫i care este solu˛ia pentru a rezolva aceste cazuri.
Solicit r„spuns scris.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Ion V„rg„u. Se preg„te∫te domnul senator Viorel Dumitrescu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ vrea s„ adresez Óntrebarea ∫i interpelarea.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Mihail H„rd„u, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii.
Ultimele modific„ri produse Ón gramatica limbii rom‚ne au determinat confuzie Ón r‚ndul elevilor, mai ales al celor din clasele terminale, al profesorilor ∫i p„rin˛ilor, Óngrijora˛i de examenele pe care elevii urmeaz„ s„ le sus˛in„ anul viitor.
Av‚nd Ón vedere c„ manualele actuale nu con˛in noile modific„ri, este posibil ca la corectarea lucr„rilor s„ se considere corecte ambele forme de ortografie? Solicit r„spuns oral ∫i scris.
Interpelarea este adresat„ domnului ministru Radu Berceanu, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului.
Œn urma unei interpel„ri adresate ministrului transporturilor Ón data de 25 aprilie 2005, am ob˛inut pentru jude˛ul Tulcea introducerea Ón circula˛ie a dou„ perechi de trenuri directe pe ruta Tulcea—Bucure∫ti ∫i retur, ini˛iativ„ apreciat„ de majoritatea tulcenilor, dar ∫i de turi∫tii care doreau s„ viziteze Delta Dun„rii.
Œncep‚nd cu 25 aprilie 2006, cele dou„ trenuri directe Intercity îS„geata albastr„“ au fost anulate, astfel c„ Óntreg sezonul turistic 2006 a fost afectat, posibilit„˛ile de deplasare a turi∫tilor c„tre Tulcea fiind limitate.
Mai mult dec‚t at‚t, acest mijloc de transport era absolut necesar unui mare num„r de cet„˛eni pentru faptul c„ le oferea confortul necesar deplas„rii pe o distan˛„ relativ mare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/21.IX.2006 Domnule ministru, Ón aceste condi˛ii, v„ rog s„ preciza˛i care a fost motivul anul„rii celor dou„ trenuri ∫i de ce acest lucru s-a f„cut Ónaintea Ónceperii sezonului turistic.
Solicit r„spuns oral ∫i scris. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar P.R.M.
Se preg„te∫te domnul senator Angel TÓlv„r.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, doamnei ministru Sulfina Barbu.
Dup„ cum cunoa∫te˛i, au trecut mai mult de 40 de zile de la primele Óntreb„ri care au fost formulate de participan˛ii la primele dezbateri publice organizate de Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor Ón leg„tur„ cu raportul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Ro∫ia Montan„.
Din partea celor care se opun proiectului Ro∫ia Montan„ — de fapt, cel mai mare jaf ∫i dezastru ecologic din Europa — au fost adresate firmei îGold Corporation“ Ro∫ia Montan„ peste 1.000 de Óntreb„ri.
V„ solicit, doamn„ ministru, s„-mi comunica˛i Óntreb„rile puse de participan˛i la cele 14 dezbateri publice care au avut loc Ón localit„˛i din Rom‚nia ∫i la cele dou„ dezbateri publice din Ungaria, precum ∫i r„spunsurile scrise date de îGold Corporation“ Ro∫ia Montan„ la fiecare Óntrebare.
V„ mul˛umesc.
O interpelare adresat„ domnului prim-ministru, domnul C„lin Constantin Popescu-T„riceanu.
A˛i anun˛at, domnule prim-ministru, c„ Ón sf‚r∫it v-a˛i hot„r‚t s„ reduce˛i cu 30% num„rul secretarilor de stat.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i lista cu to˛i secretarii de stat demi∫i Ón urma deciziei dumneavoastr„, men˛ion‚nd ∫i data c‚nd au fost demi∫i, precum ∫i motivele demiterii.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc, domnule senator. Domnul Angel TÓlv„r? Absenteaz„. Da.
Atunci domnul senator Otilian Neagoe.
Se preg„te∫te domnul senator Ilie Petrescu, de la Grupul parlamentar al P.R.M. Microfonul 3.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am o Óntrebare adresat„ domnului ministru Codru˛ ™ere∫, ministrul economiei ∫i comer˛ului.
Ce inten˛ii are Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului Ón leg„tur„ cu industria de ap„rare din jude˛ul Bra∫ov? Situa˛ia economic„ ∫i social„ este deosebit de grea la METROM — S.A., CARFIL — S.A., TOHANI — S.A,
Unitatea de Produse Speciale F„g„ra∫ ∫i la ROMPIROVictoria.
Care sunt m„surile preconizate de ministerul pe care Ól conduce˛i pentru trimestrul IV 2006 ∫i anul 2007?
Alt„ Óntrebare este adresat„ domnului R„zvan Or„∫anu, pre∫edintele A.V.A.S.
Jude˛ul Bra∫ov se confrunt„ cu mari probleme generate de absen˛a unor programe realiste de privatizare ∫i relansare economic„ la importante societ„˛i comerciale. Ne afl„m Ón ceasul al 12-lea. Ce inten˛ioneaz„ A.V.A.S. Ón cazurile îTractorul“, îRulmentul“ ∫i îNitramonia“ — S.A.?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Am o interpelare adresat„ domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului.
Pe DN1, Ón zona F„g„ra∫, Óntre comunele M‚ndra ∫i Voina au Ónceput Ón aceast„ var„ lucr„rile de repara˛ii la 4 poduri. Circula˛ia se desf„∫oar„ Ón aceast„ zon„ pe un singur fir, gener‚nd un trafic aglomerat. Dup„ modul Ón care se desf„∫oar„ lucr„rile la unele poduri, f„r„ oameni ∫i f„r„ utilaje, repara˛iile pot dura un timp Óndelungat provoc‚nd mari perturba˛ii Ón circula˛ia pe acest traseu.
V„ rug„m, domnule ministru, s„ ne preciza˛i termenul la care vor fi Óncheiate repara˛iile la aceste poduri, numele firmei care execut„ lucr„rile ∫i ce m„suri va lua Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului pentru impulsionarea ritmului de lucru.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul domnul Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar P.R.M. Se preg„te∫te domnul Aurel Gabriel Simionescu, din partea Grupului parlamentar P.S.D.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Consider c„ interpelarea este foarte important„, de aceea am venit la tribuna Senatului. Este adresat„ domnului ministru Vasile Blaga, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.
V„ aduc la cuno∫tin˛„ o situa˛ie deosebit„ de abuzuri s„v‚r∫ite de Consiliul Local Godine∫ti, jude˛ul Gorj, care nu dore∫te s„ pun„ Ón aplicare hot„r‚rea judec„toreasc„ a consilierului ales pe listele P.R.M., domnul Ecobici Vasile.
V„ solicit, domnule ministru, s„ interveni˛i, prin institu˛ia prefectului, pentru remedierea acestei situa˛ii ∫i, totodat„, s„ dispune˛i constituirea unei comisii care s„ analizeze abuzurile ∫i traficul de influen˛„ pe care le face primarul din Godine∫ti, jude˛ul Gorj.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.
A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru al economiei ∫i comer˛ului, Ioan Codru˛ ™ere∫.
Cu ocazia deplas„rii Ón localitatea Ro∫iu˛a, jude˛ul Gorj, component„ administrativ„ a municipiului Motru, care are popula˛ie de 500 de locuitori, am luat cuno∫tin˛„ de situa˛ia critic„ de aici, cauzat„ de exploatarea minier„ de suprafa˛„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/21.IX.2006 Dac„ nu se iau m„suri urgente, Ón urm„toarea perioad„, localitatea Ro∫iu˛a va fi distrus„ de alunec„rile de teren.
V„ solicit s„ trimite˛i Ón zon„ o comisie pentru a analiza ∫i efectua un studiu asupra terenului aflat Ón mi∫care.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.
Mai am Ónc„ o Óntrebare pentru domnul Vasile Blaga. Œn calitatea mea de senator de Gorj, am fost informat de c„tre autorit„˛ile administrativ-publice locale din comuna Lele∫ti, jude˛ul Gorj, de situa˛ia Ón care se afl„ sediul administrativ al comunei.
V„ solicit, domnule ministru, s„ dispune˛i analizarea situa˛iei prezentate Ón memoriul justificativ al Prim„riei Comunei Lele∫ti, pe care Ól anexez, ∫i, Ón m„sura posibilit„˛ilor, s„ ajuta˛i, prin p‚rghiile de care dispune˛i, la ob˛inerea sumei necesare pentru refacerea sediului administrativ al comunei.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la microfon pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, din partea Grupului parlamentar P.S.D. Microfonul 3. Urmeaz„ domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al P.R.M.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Sebastian Vl„descu.
Stimate domnule ministru,
V„ rug„m s„ ne comunica˛i care este totalul veniturilor rezultate la bugetul de stat din colectarea taxelor ∫i impozitelor la nivel na˛ional de fiecare jude˛ Ón parte, din care impozitele pe venitul global, taxa pe valoarea ad„ugat„, accize, taxe vamale, precum ∫i veniturile realizate la nivel local, din care venituri proprii ale unit„˛ilor administrativ-teritoriale.
Interpelarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.
Stimate domnule prim-ministru,
Dup„ aprobarea bugetului de stat Ón noiembrie 2005, pe parcursul anului 2006 a existat un num„r important de hot„r‚ri de guvern prin care, la solicit„ri locale, au fost acordate sume importante pentru o serie de ac˛iuni considerate de interes local.
V„ rug„m, domnule prim-ministru, s„ ne comunica˛i sumele ∫i obiectivele pentru care acestea au fost alocate prin hot„r‚ri de guvern, din Fondul de rezerv„ la dispozi˛ia Guvernului, c„tre fiecare dintre autorit„˛ile locale jude˛ene, Ón perioada 1 ianuarie—31 august 2006. V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator. Are cuv‚ntul domnul senator Gheorghe Funar.
Se preg„te∫te domnul senator Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Onorat Senat,
Prima Óntrebare este adresat„ ministrului administra˛iei ∫i internelor, domnul ministru Vasile Blaga.
Dup„ cum cunoa∫te˛i, propunerea mea legislativ„ viz‚nd dotarea cu autoturisme îDacia Logan“ a poli˛i∫tilor care lucreaz„ Ón mediul rural a fost preluat„ de c„tre Guvern printr-o ordonan˛„ ∫i, apoi, aplicat„.
V„ felicit, domnule ministru, pentru aceast„ reu∫it„ comun„.
Nu pot accepta nici eu, la fel ca ∫i milioane de rom‚ni care se simt jigni˛i, al„turi de poli˛i∫tii din mediul rural, de faptul c„ s-a trecut la o discriminare nemeritat„ ∫i neargumentat„ logic, materializat„ Ón Ónscrierea pe autoturisme a textului îPoli˛ia rural„“, Ón loc de îPoli˛ia Rom‚n„“.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i p‚n„ la ce dat„ a˛i ordonat s„ fie Ónl„turate de pe autoturismele Poli˛iei inscrip˛ia ilegal„ îPoli˛ia rural„“.
- V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Interpelarea este adresat„ doamnei ministru al justi˛iei, Monica Luisa Macovei.
Œn urma megaescrocheriei îPolus — «™apca Verde»“ ∫i a Óncheierii contractului de cooperare, rectorul Universit„˛ii de ™tiin˛e Agricole ∫i Medicin„ Veterinar„ din Cluj-Napoca a Ónstr„inat ilegal un teren apar˛in‚nd domeniului public, Ón suprafa˛„ de 35 de hectare, av‚nd o valoare de pia˛„ de p‚n„ la 70 milioane euro.
Ca urmare, am fost nevoit s„ depun o pl‚ngere penal„ la Direc˛ia Na˛ional„ Anticorup˛ie, iar la Serviciul Teritorial Cluj s-a Óntocmit dosarul penal nr. 48/2006.
V„ solicit, doamn„ ministru, s„-mi comunica˛i motivele pentru care se tergiverseaz„ finalizarea acestui dosar, cu referire la unul dintre cele mai mari tunuri imobiliare Ónregistrate Ón Rom‚nia Ón ultimul an ∫i jum„tate.
Ultima Óntrebare este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Probabil c„ nu cunoa∫te˛i, domnule prim-ministru, situa˛ia de la Agen˛ia Na˛ional„ pentru Resurse Minerale, subordonat„ Cancelariei dumneavoastr„. Ca urmare, v„ prezint doar c‚teva informa˛ii edificatoare ∫i, Ón acela∫i timp, revolt„toare:
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul domnul senator Vasile Dan Ungureanu, Grupul parlamentar al P.S.D.
Se preg„te∫te domnul Ioan Corodan, Grupul parlamentar al P.R.M.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Microfonul 3.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Am de adresat dou„ Óntreb„ri.
Prima este adresat„ domnului ministru Eugen Nicol„escu.
La S„v‚r∫in, comun„ situat„ la 90 de km de re∫edin˛a jude˛ului, func˛ioneaz„ o unitate medico-social„ care deserve∫te localit„˛i situate pe o raz„ de 40 de km.
Consult„rile cu popula˛ia din zon„ au condus la ideea transform„rii unit„˛ii medico-sociale Óntr-un centru de s„n„tate cu o folosire multifunc˛ional„, incluz‚ndu-se ∫i un centru de diagnostic.
V„ adresez urm„toarea Óntrebare, domnule ministru.
Dac„ ve˛i examina, ca un punct distinct Ón reforma din domeniul s„n„t„˛ii Ón jude˛ul Arad, transformarea unit„˛ii medico-sociale din S„v‚r∫in Ón centru de s„n„tate ∫i, dac„ nu se va Ónfiin˛a, care este motiva˛ia acestui refuz?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
A doua Óntrebare este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu, deoarece domnul director R„zvan Or„∫anu, de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, refuz„ s„ se prezinte Ón, al patrulea r‚nd, Ón fa˛a Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corup˛iei ∫i peti˛ii ∫i, de aceea, nu mai putem dialoga cu d‚nsul ∫i trebuie s„ ne adres„m domnului prim-ministru. Probabil, e o nou„ mod„ a guvern„rii portocalii.
S.C. SANEVIT — S.A., Óntreprindere ce a luat fiin˛„ dup„ revolu˛ie, a ajuns Ón situa˛ia de a face concedieri colective, iar produc˛ia seringilor a fost oprit„. Societatea comercial„ beneficiaz„ de tehnologie de ultim„ genera˛ie Ón producerea de seringi. Una dintre solu˛ii a fost transformarea S.C. SANEVIT —S.A. Ón S.C. SANEVIT 2003 — S.A. ∫i trecerea acestei societ„˛i Ón subordinea Ministerului S„n„t„˛ii ∫i A.V.A.S.
Transform„rile succesive nu au luat Ón calcul situa˛ia celor 2.559 de ac˛ionari, persoane fizice, care nu se reg„sesc Ón noua societate ∫i care nu au fost desp„gubi˛i Ón urma trecerii acestei unit„˛i Ón subordinea A.V.A.S. ∫i a Ministerului S„n„t„˛ii.
V„ Óntreb, domnule prim-ministru, dac„ vor fi rezolvate ∫i Ón ce fel cererile de desp„gubire ale ac˛ionarilor, persoane fizice, care au subscris la capitalul social ini˛ial. Solicit r„spuns scris ∫i oral la ambele Óntreb„ri. V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator. Are cuv‚ntul domnul senator Ioan Corodan. Microfonul 1.
Urmeaz„ domnul senator Claudiu T„n„sescu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Am o Óntrebare adresat„ Ministerului S„n„t„˛ii, domnului ministru Eugen Nicol„escu.
Ca Ón toate domeniile s„n„t„˛ii, ∫i Ón ceea ce prive∫te persoanele cu boli cronice asistate prin programe na˛ionale domne∫te haosul ∫i dezinteresul.
Astfel, diabeticii sunt pu∫i a se plimba de la un laborator la altul pentru a reu∫i s„ se Ónscrie pe o list„ de a∫teptare, la r‚nd cu ceilal˛i bolnavi, ∫i s„ spere c„, Ón cele c‚teva s„pt„m‚ni de a∫teptare, situa˛ia lor nu se va agrava, Óntruc‚t laboratoarele nu au fondurile alocate special pentru persoanele asistate prin program na˛ional.
Pentru c„ Ón lege nu se fac preciz„ri pentru a se aloca un cuantum din fondurile destinate pe acest segment c„tre laboratoarele care au contract cu sectoarele ∫i cu bolnavii asista˛i prin programele na˛ionale ∫i pentru c„ nenum„ratele solicit„ri c„tre Casa de Asigur„ri de S„n„tate Maramure∫ au r„mas f„r„ r„spuns, v„ solicit„m s„ veni˛i Ón sprijinul acestor bolnavi ∫i s„ ne comunica˛i dac„ este posibil„ corelarea prevederilor legale din domeniu cu o dispozi˛ie a organelor Ón drept pentru a se putea solu˛iona Ón mod favorabil aceast„ problem„.
A doua Óntrebare este adresat„ Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, domnului ministru Gheorghe Barbu.
Œn aceste zile, Ón jude˛ul Maramure∫ a avut loc o reuniune a liderilor asocia˛iilor de pensionari din jude˛ele Maramure∫, S„laj, Bihor, Mure∫, Satu Mare ∫i Alba, Ón cadrul c„reia s-a subliniat faptul c„ majoritatea pensionarilor tr„iesc Ón s„r„cie, f„r„ nici o ∫ans„ de Ómbun„t„˛ire a nivelului de trai. Mai mult, reforma din s„n„tate a dus la deteriorarea condi˛iilor de men˛inere a st„rii de s„n„tate a pensionarilor.
Œn acest context, av‚nd Ón vedere c„ Ón s„n„tate nu se Óntrev„d ∫anse prea mari de Ómbun„t„˛ire ∫i c„ pensionarii beneficiaz„ de tichete gratuite pe mijloacele de transport, dar de care nu pot beneficia din cauza diverselor probleme de s„n„tate, de mul˛i ani promi˛‚ndu-li-se valorificarea lor, v„ cerem s„ ne comunica˛i dac„ Ón acest an au fost prev„zute fonduri pentru aceste decont„ri, pensionarii av‚nd at‚t dreptul legal, c‚t ∫i moral la aceast„ valorificare financiar„ a unor servicii de care nu au beneficiat.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la microfon pe domnul senator Claudiu T„n„sescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Se preg„te∫te domnul senator Constantin G„ucan, Grupul parlamentar al P.R.M. Ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am o Óntrebare ∫i o interpelare.
Œntrebarea este adresat„ domnului prim-ministru, domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Obiectul Óntreb„rii este urm„torul: Ón care dintre ˛„rile membre ale Uniunii Europene au fost adoptate legi privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale ∫i, dac„ dumneavoastr„ ave˛i unele exemple, care dintre acele legi au fost folosite drept model de c„tre Guvernul Rom‚niei?
Mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Interpelarea mea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu ∫i sun„ astfel:
Dup„ cum ∫ti˛i, prin Ordonan˛a Guvernului nr. 33/2006 s-a pus la cale finalizarea privatiz„rii B.C.R., f„r„ a se cunoa∫te c‚t este gaura neagr„ preluat„ Ón urma fuziunii îBancorex“ cu B.C.R.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i lista datornicilor la îBancorex“, la data de 31.08.2006, ∫i, pentru fiecare debitor, ce sume datoreaz„.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul domnul senator Constantin G„ucan, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Se preg„te∫te doamna senator Silvia Adriana f c„u, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
Ave˛i cuv‚ntul domnule senator. Microfonul 2.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am o Óntrebare ∫i o interpelare, adresate domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.
Œntrebarea sun„ Ón felul urm„tor:
Dup„ cum cunoa∫te˛i, Ón Rom‚nia, minorit„˛ile au fost Ómp„r˛ite, inclusiv Ón Camera Deputa˛ilor, Ón dou„ tabere: minoritatea maghiar„ ∫i altele dec‚t minoritatea maghiar„.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i de ce accepta˛i aceast„ discriminare, care este temeiul ei legal ∫i Ón care dintre ˛„rile Ón care mai exist„ etnici maghiari se mai face o asemenea discriminare.
Interpelarea se adreseaz„, a∫a cum am spus, domnului prim-ministru T„riceanu.
Mai sunt c‚teva luni p‚n„ la aderarea Rom‚niei la Uniunea European„. V„ solicit s„-mi comunica˛i dac„ este asigurat„ sau nu securitatea alimentar„ a popula˛iei Rom‚niei. Dac„ nu este asigurat„, v„ solicit s„-mi comunica˛i de ce ∫i, mai ales, ce ve˛i Óntreprinde ca s„ fie asigurat„ securitatea alimentar„ a rom‚nilor.
V„ mul˛umesc.
A∫tept r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul doamna senator Silvia Adriana f c„u, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.
Se preg„te∫te domnul senator Petru Stan, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Œntrebarea este adresat„ domnului Radu Mircea Berceanu, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului.
Stimate domnule ministru,
Œn municipiul Gala˛i, din cele aproximativ 125.000 de unit„˛i de locuit eviden˛iate ca fond nou de locuin˛e, 99,8% au fost cump„rate, conform Legii nr. 85/1992, de c„tre fo∫tii chiria∫i, iar din cele 85.000 de unit„˛i de locuit eviden˛iate ca fond vechi de locuin˛e, 97,7% au fost revendicate de c„tre fo∫tii proprietari, conform Legii nr. 10/2001.
Legea nr. 247/2005 a accelerat procesul de restituire c„tre fo∫tii proprietari ai imobilelor revendicate, f„r„ a ˛ine seama de situa˛ia familiilor locatare.
Œn prezent, Ón municipiul Gala˛i sunt revendicate peste 3.700 de imobile care sunt locuite de aproximativ 27.000 de familii de chiria∫i, Ón principal familii de romi ∫i persoane v‚rstnice.
Dintre acestea, p‚n„ prezent, au fost deja evacuate, prin sentin˛e judec„tore∫ti, 480 de familii, urm‚nd ca num„rul acestora s„ ajung„ la 1.700 p‚n„ la sf‚r∫itul lui 2006.
Dintre cei evacua˛i, marea majoritate au v‚rste cuprinse Óntre 65 ∫i 85 de ani, iar pensia acestora variaz„ Óntre 80 ∫i 180 de lei.
Av‚nd Ón vedere c„ Prim„ria Municipiului Gala˛i nu dispune de un fond locativ pentru solu˛ionarea situa˛iei Ón care se afl„ aceste familii propunem:
— ini˛ierea prin A.N.L a unui program locativ destinat familiilor evacuate de fo∫tii proprietari, familii ale c„ror membri sunt pensionari ∫i au pensii sub 250 lei;
— ini˛ierea prin A.N.L. a unui program locativ destinat familiilor de romi evacuate de fo∫tii proprietari;
— ini˛ierea prin A.N.L. a unui program locativ destinat familiilor de romi.
Fa˛„ de cele prezentate mai sus, solicit r„spuns scris ∫i oral privind m„surile pe care Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului le are Ón vedere pentru solu˛ionarea acestei situa˛ii.
Asigur‚ndu-v„ de aleas„ considera˛ie, v„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/21.IX.2006
™i eu v„ mul˛umesc, doamna senator.
Are cuv‚ntul domnul Petru Stan, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, ∫i se preg„te∫te doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Prima Óntrebare este adresat„ Ministerului Afacerilor Externe, domnului ministru Mihai R„zvan Ungureanu.
Domnule ministru,
V„ solicit s„-mi comunica˛i c„ror firme le-au fost eliberate, Ón anul 2005, Ón primele opt luni ale acestui an, certificate de import pentru carne de pas„re ∫i Ón limita c„ror cantit„˛i.
De asemenea, pentru care firme s-au deschis contingente tarifare cu taxe vamale depuse sau Ón regim de scutire temporar„ de la plata taxelor vamale de import administrate prin licen˛e statistice de import.
V„ mul˛umesc.
A∫tept r„spuns scris ∫i oral.
A doua Óntrebare este adresat„ Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur.
Domnule ministru,
Dup„ cum cunoa∫te˛i, anul trecut ∫i Ón acest an, Ón Rom‚nia, sunt peste trei milioane de hectare teren arabil necultivate.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i ce a˛i Óntreprins ∫i ce ve˛i Óntreprinde pentru cultivarea lor ∫i c‚nd considera˛i c„ se va ajunge ca toate terenurile agricole din Rom‚nia s„ fie cultivate.
V„ mul˛umesc.
A∫tept r„spuns scris ∫i oral.
Interpelarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.
## Domnule prim-ministru,
Presa a prezentat informa˛ii cu privire la tip„rirea tichetelor de mas„ de c„tre una dintre firmele senatorului U.D.M.R. Verestóy Attila, pentru care contribuabilii rom‚ni pl„tesc Ón fiecare an aproape zece milioane de euro.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i num„rul contractelor ∫i sumele pl„tite anual la firma domnului senator Verestóy pentru tip„rirea tichetelor de mas„, precum ∫i la celelalte firme care s-au ocupat de tip„rirea tichetelor Ón anii 2005 ∫i 2006.
V„ mul˛umesc.
A∫tept r„spuns scris ∫i oral.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, ∫i se preg„te∫te domnul senator Nicolae Iorga, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.
Av‚nd Ón vedere faptul c„, potrivit Legii nr. 7/1996, Legea cadastrului ∫i propriet„˛ii imobiliare, terenul cu destina˛ie agricol„ este definit ca imobil, a intrat Ón circuitul civil ∫i are o valoare pe care statul, ca proprietar, trebuie s„ o cunoasc„, v„ rog, domnule ministru, s„-mi preciza˛i care este suprafa˛a ∫i valoarea de Ónregistrare a terenului proprietate public„ ∫i privat„ a statului, pe jude˛e, ∫i dac„ aceast„ valoare este Ónregistrat„ Ón patrimoniul Agen˛iei Domeniilor Statului, agen˛ie care, conform Legii nr. 268/2001, exercit„ Ón numele statului prerogativele dreptului de proprietate asupra terenurilor cu destina˛ie agricol„ apar˛in‚nd domeniului statului.
Solicit r„spuns oral ∫i Ón scris.
V„ mul˛umesc.
™i, Ónainte de a pleca de la tribun„, v„ rog, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, ca la urm„toarea ∫edin˛„ pe care o ve˛i conduce, s„ aplica˛i regulamentul, adic„ sunt prezentate mai Ónt‚i Óntreb„rile, apoi interpel„rile. ™i rog ∫i colegii s„ dea dovad„ de respect reciproc. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, doamna senator.
Dar dumneavoastr„ a˛i avut o interpelare. V-am f„cut o favoare, acum. Œn sf‚r∫it... Interpelarea este trecut„ la mine.
Domnul senator Nicolae Iorga, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, ∫i se preg„te∫te domnul senator Sever ™ter, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc.
Am o interpelare pentru domnul prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.
Domnule prim-ministru,
Œn subordinea dumneavoastr„, la unele institu˛ii subordonate Cancelariei, Secretariatului General al Guvernului ∫i la mai multe ministere exist„ peste o sut„ de func˛ionari publici care au c‚∫tiguri lunare mai mari dec‚t ale dumneavoastr„ sau ale Pre∫edintelui Rom‚niei.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i lista nominal„ a acelora dintre subordona˛i care au asemenea venituri ∫i, cu o men˛iune special„, solicit sumele care au fost Óncasate de ace∫tia Ón luna iulie, anul curent.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Œntrebarea este urm„toare:
Domnule prim-ministru,
C‚nd a Ónceput r„zboiul Ón Liban, pre˛ul petrolului a crescut Óntre 4 ∫i 5 dolari barilul. Imediat, Petrom-OMV a majorat substan˛ial pre˛ul la carburan˛i ∫i lubrifian˛i.
Acum, r„zboiul din Liban a Óncetat, iar pre˛ul ˛i˛eiului a sc„zut cu 10% per baril, f„r„ ca Petrom-OMV s„ reduc„ propor˛ional pre˛ul de carburan˛i Ón Rom‚nia. V„ rog, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i ce m„suri inten˛iona˛i s„ lua˛i pentru protejarea contribuabililor rom‚ni care folosesc carburan˛i ∫i lubrifian˛i.
Solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/21.IX.2006
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul domnul senator Sever ™ter, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, ∫i se preg„te∫te domnul senator Valentin Dinescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 3.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Am o interpelare pentru domnul ministru Sebastian Vl„descu, ministrul finan˛elor publice.
Obiectul interpel„rii:
Œn temeiul Legii nr. 10/2001, cet„˛eana Pop Terezia Rodica din municipiul Satu Mare, str. Bari˛iu nr. 30, a solicitat Prim„riei Municipiului Oradea retrocedarea apartamentului nr. 2, situat Ón municipiul Oradea, str. Rovine nr. 12.
Prin dispozi˛ia nr. 3.816/21.09.2004, primarul municipiului Oradea respinge cererea de restituire Ón natur„ ∫i stabile∫te c„ solicitanta va fi desp„gubit„ prin acordarea titlurilor de valoare nominal„ folosite exclusiv Ón procesul de privatizare, p‚n„ la concuren˛a sumei de 925 milioane lei, care reprezint„ contravaloarea apartamentului.
Dup„ emiterea dispozi˛iei primarului, petenta s-a adresat Ministerului Finan˛elor Publice care, potrivit prevederilor legale, art. 30 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, are obliga˛ia s„ elibereze titlurile de valoare nominal„.
De aproape doi ani, petenta poart„ coresponden˛„ cu Ministerul Finan˛elor Publice, concomitent cu zeci de interven˛ii telefonice, Óns„ aceste demersuri nu au dus la eliberarea titlurilor de valoare.
Dosarul care con˛ine Óntreaga documenta˛ie a acestui caz este Ónregistrat la Ministerul Finan˛elor Publice cu num„rul 3.601.
Fa˛„ de aceasta, v„ rog s„-mi comunica˛i de ce s-a tergiversat at‚t de mult solu˛ionarea cererii doamnei Pop Terezia Rodica ∫i s„ dispune˛i m„surile necesare pentru eliberarea titlurilor de valoare ∫i Ónaintarea acestora solicitantei.
V„ rog s„ mi se comunice m„surile luate, scris ∫i oral.
Cu deosebit„ stim„, senator Sever ™ter.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul domnul senator Valentin Dinescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, ∫i se preg„te∫te domnul senator Aurel Ardelean, tot din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 1.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i, Ón urma cercet„rilor efectuate de Poli˛ie, care sunt implica˛iile domnilor Mircea Dinescu, Gheorghe Oni∫oru, Aurel Pricu ∫i Ladislau Csendes, precum ∫i ale altor membri ai C.N.S.A.S. care nu au fost Ónc„ nominaliza˛i de pres„. V„ mul˛umesc.
Senator Valentin Dinescu.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul domnul senator Ardelean, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, ∫i se preg„te∫te, pe lista de interpel„ri, domnul senator Ovidiu Teodor Cre˛u, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
Prima Óntrebare este adresat„ domnului prim-ministru al Guvernului Rom‚niei.
Œn Programul de guvernare 2005—2008, la Capitolul lV — Mediul de afaceri, subcapitolul III — Combaterea corup˛iei, se precizeaz„ faptul c„ principalele m„suri anticorup˛ie care vor fi luate Ón scopul Ómbun„t„˛irii mediului de afaceri sunt renun˛area la presiunile de ordin politic exercitate asupra managerilor.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i cum anume a fost implementat„ aceast„ m„sur„ din cadrul Programului de guvernare.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Cea de-a doua Óntrebare.
Domnule prim-ministru,
Œn cadrul Programului de guvernare, Capitolul VII — Politica de protec˛ie social„, la subcapitolul I — Sistemul de pensii, se precizeaz„ urm„toarele:
O prioritate a Guvernului o reprezint„ Ómbun„t„˛irea standardului de via˛„ pentru persoanele v‚rstnice prin rea∫ezarea pe baze echitabile a sistemului de asigur„ri sociale, Ón principal, prin reforma sistemului public de pensii.
Pentru rezolvarea problemei de fond a sistemului de pensii, Guvernul Rom‚niei va pune Ón aplicare un set unitar de m„suri legislative axat pe trei obiective principale, dintre care, citez:
— îreconstruc˛ia sistemului public de asigur„ri sociale prin cur„˛area sa“, printre alte m„suri, îde unele tipuri de presta˛ii necontributive“.
V„ rog, domnule prim-ministru, s„ preciza˛i care sunt acele m„suri de îcur„˛are“ a sistemului aplicate de Guvernul pe care Ól conduce˛i ∫i ce tipuri de prest„ri necontributive au fost eliminate.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru al administra˛iei ∫i internelor.
Domnule ministru,
Dup„ cum cunoa∫te˛i, presa din zilele trecute a f„cut unele nominaliz„ri Ón ceea ce Ói prive∫te pe unii membri ai C.N.S.A.S. care au delapidat circa dou„ miliarde de lei, Ón leg„tur„ cu cheltuielile de deplasare ∫i deconturile acestora.
Solicit r„spuns scris.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
La interpel„ri, are cuv‚ntul domnul senator Ovidiu Teodor Cre˛u, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, ∫i se preg„te∫te domnul senator Petre Daea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
Microfonul 3.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/21.IX.2006
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Acum c„ am sc„pat ∫i de presiunea radioului..., a∫a c„ putem s„ ne adres„m Óntreb„rile ∫i interpel„rile mai lini∫ti˛i.
Œn jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud, 17 localit„˛i, ora∫e ∫i comune, au fost Ómpropriet„rite de c„tre Imperiul AustroUngar, datorit„ faptului c„ Ón comunele respective existau deta∫amente de gr„niceri. Nu numai jude˛ul Bistri˛aN„s„ud, dar ∫i jude˛ele Sibiu, Cara∫-Severin, Harghita, Covasna au avut astfel de unit„˛i militare Ón acel timp.
P„durile care apar˛ineau acestor unit„˛i administrative erau exploatate ∫i erau folosite pentru uzul cet„˛enilor. Prin Legea nr. 1/2000 art. 26 alin. 2 indice 4 se prevedea retrocedarea acestor p„duri, dar numai jum„tate din suprafa˛„, fo∫tilor proprietari de drept. Jum„tate revenea comunelor, localit„˛ilor Ón raza cadastral„ a c„rora se afla p„durea respectiv„ — un articol absolut imoral, pentru c„ localit„˛ile din jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud aveau Ónsemnate suprafe˛e de p„duri pe teritoriul jude˛ului Suceava, astfel c„ localit„˛i din jude˛ul Suceava s-au trezit ca beneficiind de mo∫tenirea comunelor Gr„nicere∫ti, din jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud, lucru care nu s-a Ónt‚mplat Ón jude˛ele deja amintite Ónainte. Singurul jude˛ care a dijmuit este Suceava.
Guvernul N„stase, prin Hot„r‚rea nr. 367 din 18 martie 2004, a reglementat aceast„ situa˛ie, d‚nd din fondul de stat o suprafa˛„ important„ comunelor din jude˛ul Suceava, astfel Ónc‚t comunele bistri˛ene s„-∫i poat„ prelua integral mo∫tenirea.
Recent, cu circa o lun„ Ón urm„, Comisia de aplicare a Legii fondului funciar din jude˛ul Suceava emite Hot„r‚rea nr. 2.366 din 11 august 2006 Ón care nu face referire la ultimul act normativ, Legea nr. 247/2005, care reglementeaz„ actual situa˛ia, ∫i Ómparte Ón dou„ suprafa˛a de 540 hectare de teren cu vegeta˛ie forestier„: jum„tate comunei Monor, din jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud, jum„tate comunei Poiana Stampei.
Este absolut ilegal, nu numai imoral, dar de data asta ∫i ilegal, pentru c„, Óntre timp, a ap„rut Legea nr. 247/2005 care reglementeaz„ situa˛ia.
™i acum m„ adresez domnului ministru Gheorghe Flutur ∫i Ól rog s„ dispun„ autorit„˛ilor Ón drept, respectiv Autoritatea Na˛ional„ pentru Restituirea Propriet„˛ilor, ca, prin Direc˛ia de coordonare ∫i control a aplic„rii legisla˛iei din domeniul restituirii propriet„˛ii funciare, s„ dispun„ aplicarea Ón spe˛a de fa˛„ a prevederilor art. 26 alin. 2 din Legea nr. 247/2005, ∫i nu a altor acte normative.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul domnul senator Petre Daea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, ∫i se preg„te∫te doamna Viorica Moisuc, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Microfonul 3, v„ rog.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Cu Óng„duin˛a dumneavoastr„, Ón spiritul bunei colabor„ri ∫i al unei atitudini corecte Ón Senatul Rom‚niei, adresez o Óntrebare domnului ministru Gheorghe Flutur.
Cu respectul cuvenit, Ói adresez urm„toarea Óntrebare: Care este situa˛ia exploata˛iilor agricole Ón Rom‚nia, profilul ∫i m„rirea acestora pe total ˛ar„ ∫i jude˛.
A∫tept r„spuns scris ∫i oral.
™i revin la obiectul interpel„rii care are aceea∫i destina˛ie, ∫i anume Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur, c„ruia, cu respectul cuvenit, vreau s„ Ói adresez aceast„ interpelare.
Av‚nd Ón vedere perioada Ón care ne afl„m ∫i importan˛a execut„rilor lucr„rilor agricole, v„ rog, domnule ministru, s„ ne preciza˛i care sunt prevederile programului campaniei agricole de toamn„ ∫i stadiul aplic„rii acestuia. A∫tept r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul doamna Viorica Moisuc, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
V„ rog, doamna senator, microfonul 1.
Interpelarea este adresat„ domnului R„zvan Mihai Ungureanu, ministrul afacerilor externe.
Situa˛ia rom‚nilor ajun∫i minoritari Ón Ucraina se Ónr„ut„˛e∫te permanent ∫i sistematic.
Œn leg„tur„ cu activitatea ∫i inten˛iile Departamentului pentru Rela˛iile cu Rom‚nii de Pretutindeni al Ministerului Afacerilor Externe, privitor la men˛inerea fiin˛ei na˛ionale a rom‚nilor din Nordul Bucovinei, Sudul Basarabiei ∫i din f nutul Her˛a, v„ adresez, domnule ministru, urm„toarele solicit„ri:
1. Cum sprijin„ departamentul Editura îAlexandru cel Bun“, singura editur„ de limb„ rom‚n„ din Ucraina, Ón urm„toarele chestiuni punctuale:
a) dac„ a fost aprobat proiectul de editare a caietelor literare care necesit„ 52.391 RON (89.000 grivne);
b) dac„ a fost aprobat proiectul îSalonul de carte rom‚neasc„“ de la Cern„u˛i care ar trebui s„ aib„ loc Ón perioada 30 octombrie—4 noiembrie 2006 ∫i a c„rui organizare necesit„ suma de 27.078 RON, reamintindu-v„, domnule ministru, situa˛ia penibil„ de anul trecut c‚nd departamentul, Ón incapacitate de a se achita de obliga˛iile sale financiare pentru organizarea îSalonului de carte rom‚neasc„“, a adus organizatorii din Cern„u˛i Ón pragul de a fi t‚r‚˛i Ón tribunale, pentru c„ nu-∫i puteau pl„ti datoriile c„tre furnizori;
c) dac„ departamentul cunoa∫te situa˛ia intolerabil„ Ón care a ajuns aceast„ editur„ care nu mai are Ón prezent niciun calculator, niciun scanner, nicio imprimant„; dac„ departamentul poate s„ finan˛eze cu 3.700 RON editura pentru procurarea unui echipament strict necesar.
· other
1 discurs
<chair narration>
#1362912. Ce a f„cut departamentul pentru constituirea Institutului Cultural Rom‚n la Cern„u˛i, a∫a cum s-a promis la ultimul Congres al intelectualit„˛ii rom‚ne∫ti din regiunea Cern„u˛i?
Œn ce stadiu se g„se∫te acest proiect?
· procedural
23 de discursuri
™i eu v„ mul˛umesc, doamna senator. Am Óncheiat Óntreb„rile ∫i interpel„rile.
Am ajuns la ultimul capitol, îR„spunsuri“.
Stima˛i reprezenta˛i ai Executivului,
V„ rog s„ oferi˛i r„spunsurile colegilor la Óntreb„rile ∫i interpel„rile formulate.
Vreau s„ v„ fac o comunicare, doamnelor ∫i domnilor colegi.
Av‚nd Ón vedere c„ lipsesc din sal„ domnii senatori Viorel Dumitrescu, Ilie S‚rbu, Vasile Dan Ungureanu, domnii secretari de stat Ioan Ioan ∫i ™tefan To˝ke, dac„ au r„spunsurile Ón scris, le pot l„sa la secretariat ∫i pot pleca.
La fel, domnul secretar de stat Cosmin Popescu, doamna secretar de stat Katalin Kibedi, dac„ au r„spunsurile, domnul secretar de stat C„t„lin Ionel D„nil„, dac„ ave˛i r„spuns Ón scris, domnul Ervin Zoltán Székely, dac„ ave˛i r„spunsul Ón scris, ∫i domnul secretar de stat Alexandru Galia˛atos, dac„ ave˛i r„spuns Ón scris, doamna secretar de stat Gabriella Pásztor, dac„ ave˛i r„spuns Ón scris, domnul Adrian Cioc„nea...
Domnule secretar de stat, dac„ ave˛i r„spunsul scris...
...∫i domnul secretar de stat Galia˛atos, dac„ ave˛i r„spuns Ón scris, v„ rog s„ le l„sa˛i la secretariat ∫i relu„m discu˛iile.
Pentru domnul senator Ioan Corodan, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, privind protejarea monumentelor Ón Maramure∫, r„spuns din partea Ministerului Culturii ∫i Cultelor.
Domnul secretar de stat Ioan Onisei, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 9, v„ rog.
## **Domnul Ioan Onisei** _— secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**
## Bun„ seara!
## Domnule senator,
Cum probabil ∫ti˛i, Ministerul Culturii ∫i Cultelor a sus˛inut constant Ón ultimii 10 ani activitatea de restaurare a monumentelor istorice din jude˛ul Maramure∫.
Œn acest sens, pentru a cita un exemplu care cred c„ este cel mai concludent, ne referim la restaurarea Ón curs de definitivare a grupului celor ∫apte biserici de lemn Ónscrise Ón lista patrimoniului mondial UNESCO.
Œn momentul de fa˛„, Ón Programul Na˛ional de Restaurare, finan˛at de Ministerul Culturii ∫i Cultelor, sunt cuprinse lucr„ri de restaurare, Ón continuare, la trei dintre bisericile Ónscrise Ón lista patrimoniului mondial ∫i la dou„ monumente de valoare na˛ional„ din jude˛ul Maramure∫.
Œncep‚nd cu anul 2007 se inten˛ioneaz„ reluarea Programului de restaurare a monumentelor din lemn, asigur‚ndu-se totodat„ p„strarea me∫te∫ugurilor tradi˛ionale ∫i crearea de m‚n„ de lucru specializat„ pentru jude˛ele ce de˛in astfel de patrimoniu.
V„ amintesc Óns„, Ón acest context, c„, potrivit Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, responsabilitatea Óntre˛inerii ∫i restaur„rii acestora revine proprietarilor sau administratorilor de drepturi reale, precum ∫i administra˛iilor publice jude˛ene ∫i locale.
Œn acest sens, unele dintre autorit„˛ile administra˛iei publice locale din jude˛ul Maramure∫ au derulat proiecte cu finan˛are european„ care au contribuit la restaurarea de monumente istorice. Exemple extrem de pozitive Ón acest sens sunt revitalizarea Centrului Istoric Baia Mare, precum ∫i punerea Ón valoare a celor dou„ biserici monumente istorice din Rogoz.
Œn esen˛„, a∫adar, vom continua Programul de restaurare a monumentelor istorice Ón jude˛ul pe care cu onoare Ól reprezenta˛i, cu accent Óndeosebi pe acele monumente care sunt, potrivit clasific„rii, din categoria A ∫i mai cu seam„ a celor care sunt Ón Patrimoniul Mondial UNESCO.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Œl consult pe domnul senator Ioan Corodan dac„ este de acord cu r„spunsul oferit.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Microfonul 1, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Œi mul˛umesc domnului secretar de stat pentru r„spunsul prezentat.
Problemele sunt destul de complexe Ón jude˛ul Maramure∫, ˛in‚nd cont de faptul c„ este o zon„ Ónc„rcat„ de istorie ∫i tradi˛ie ∫i sunt foarte multe monumente care trebuie s„ fie reabilitate ∫i conservate Ón continuare, sunt lucruri care ˛in, Óntr-adev„r, de competen˛a consiliilor locale sau a autorit„˛ilor locale ∫i a proprietarilor, lucru care, dac„ st„m bine s„ ne g‚ndim, poten˛ialul financiar al acestor institu˛ii... este destul de limitat ∫i de aceea am ∫i solicitat s„ se implice mult mai mult Ministerul Culturii ∫i Cultelor.
V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.
Am Ón˛eles c„ domnul Ilie Petrescu este mul˛umit cu r„spunsul Ón scris dat de domnul Cosmin Popescu, secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, a∫a c„ Ól rug„m s„ p„r„seasc„ sala.
Domnul Ioan Onisei mai are un r„spuns pentru domnul senator Constantin G„ucan, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
D‚nsul lipse∫te, dar ave˛i r„spunsul Ón scris. Mul˛umesc.
Pentru domnul senator Ioan Corodan, doamna secretar de stat Lucia Ana Varga va r„spunde la îProbleme de mediu Ón jude˛ul Maramure∫, aflate pe agenda ministerului“.
Ave˛i cuv‚ntul la microfonul 10, doamna secretar de stat.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/21.IX.2006 ## **Doamna Lucia Ana Varga** _— secretar de stat Ón Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor_ **:**
Mul˛umesc.
Stimate domnule senator,
Referitor la Óntrebarea Ónregistrat„ la Senatul Rom‚niei Ón data de 15 iunie, privind problemele din jude˛ul Maramure∫, v„ comunic„m urm„toarele:
Problemele din jude˛ul Maramure∫ care au fost trecute pe agenda Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor Ón domeniul gospod„ririi apelor sunt cele 14 obiective de investi˛ii aflate Ón Programul de investi˛ii pe anul 2006.
Aceste lucr„ri sunt: acumularea Runcu, Óndiguire ∫i consolid„ri de mal pe r‚ul Tisa, regularizare r‚ul Ruscova Ón localit„˛ile Ruscova, Repedea ∫i Poienii de sub Munte; amenajarea Valea Seinel, Ón localitatea Seini; amenajare r‚u S„sar, Ón municipiul Baia Mare, amenajare r‚u Some∫ pe sectorul Ulmeni—Apateu, regularizare r‚u S„p‚n˛a, Ón localitatea S„p‚n˛a.
Toate celelalte sunt trecute Ón r„spunsul scris, domnule senator.
Cu permisiunea dumneavoastr„, am s„ trec mai departe.
De asemenea, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 373/2006 au fost promovate Ón regim de urgen˛„ dou„ lucr„ri din Fondul de interven˛ie la dispozi˛ia Guvernului: amenajare r‚u S„sar aval Pod Decebal, Ón municipiul Baia Mare, ∫i amenajare r‚u Vaser Ón localitatea Vi∫eul de Sus.
Celelalte probleme Ón jude˛ul Maramure∫ care au fost trecute pe agenda Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor Ón domeniul protec˛iei mediului sunt legate de exploatarea ∫i flota˛ia minereurilor neferoase complexe, metalurgia neferoas„, depozitarea de∫eurilor menajare ∫i incinerarea Ón crematorii neomologate ∫i a de∫eurilor spitalice∫ti, debitarea ∫i prelucrarea lemnului.
V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat.
Œl consult pe domnul senator Ioan Corodan dac„ este de acord cu r„spunsurile oferite.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Microfonul 1, v„ rog.
Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor ∫i a∫ dori ca, totu∫i, Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor s„ se aplece un pic mai mult la problemele jude˛ului Maramure∫, ˛in‚nd cont ∫i de faptul c„ avem ni∫te obiective mari care sunt l„sate, oarecum, numai Ón conservare, cum este ∫i Acumularea de la Runcu. Sunt problemele care sunt generate Ón momentul de fa˛„ de posibilitatea ∫i, oarecum, iminen˛a Ónchiderii zonelor ∫i exploat„rilor miniere, lucru care ne Óngrijoreaz„ ∫i care, dac„ nu se vine cu programe concrete, aceste unit„˛i miniere, Óntr-adev„r, vor fi mari poluatori ∫i vor crea mari probleme pe viitor.
Mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc. Doamn„ secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul.
Mai fac precizarea c„ am fost eu, personal, de trei ori Ón jude˛ul Maramure∫, m-am Ónt‚lnit cu doamna prefect ∫i cu autorit„˛ile din zon„, inclusiv cu primarii din zonele care au fost afectate de activitatea minier„ ∫i Ómpreun„ cu Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului stabilim ni∫te programe, inclusiv de finan˛are a Ónchiderii iazurilor care, a∫a cum a˛i subliniat ∫i dumneavoastr„, trebuie puse Ón siguran˛„ ∫i Ónchise.
Sigur c„ jude˛ul Maramure∫ va r„m‚ne o prioritate, av‚nd Ón vedere impactul activit„˛ilor economice anterioare Ón zon„.
V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat.
™i, un ultim r„spuns, tot doamna secretar de stat Lucia Ana Varga, domnului senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, îOpozi˛ia la adresa proiectului Ro∫ia Montan„“.
Ave˛i cuv‚ntul, doamna secretar de stat.
## Domnule senator,
Am prezentat faptul c„ Ón aceast„ perioad„ au avut loc dezbateri publice, Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor este acum Ón procedura de consultare a publicului privind impactul proiectului Ro∫ia Montan„.
Conform procedurii existente sunt necesare dezbateri, agentul economic trebuie s„-∫i prezinte proiectul ∫i sunt necesare dezbateri ∫i consult„ri ale publicului.
Aceste dezbateri au avut loc conform unui calendar. Œn r„spunsul Ónaintat Ón scris, i-am prezentat domnului senator, pe baza concluziilor ∫i solicit„rilor participan˛ilor la dezbaterile publice, c„ vom solicita agentului economic complet„ri la documenta˛ii ∫i preciz„ri suplimentare, urm‚nd ca, Ón func˛ie de rezultatele primite, s„ analiz„m Ón comisia tehnic„ de avizare dac„ se va ob˛ine sau nu acordul de mediu privind acest proiect.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Œn primul r‚nd a∫ vrea s„ mul˛umesc pentru informarea care a fost f„cut„ privind problemele de mediu ∫i problemele care au fost prinse pe agenda
V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat.
Œl consult pe domnul senator Ardelean dac„ este mul˛umit de r„spuns.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/21.IX.2006
Am clarificat cu doamna secretar de stat problemele. Eu am vrut s„ aflu ∫i punctul de vedere al ministerului, care Óns„ nu este exprimat, dar cred c„ o s„ am posibilitatea, dup„ discu˛iile avute, s„ vedem exact care este ∫i punctul de vedere, a∫a cum a transmis d‚nsa. Se vor sintetiza concluziile, at‚t cele de ordin pozitiv, c‚t ∫i cele de ordin negativ, c‚nd ministerul se va pronun˛a.
Pe mine m-ar interesa mai mult punctul de vedere al ministerului ∫i r„m‚n Ón a∫teptarea acestuia pe o perioad„ urm„toare.
V„ mul˛umesc, domnule senator. O Óntrebare suplimentar„? Microfonul 2, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Am o Óntrebare pentru reprezentantul Guvernului.
De ce recurge la discriminare negativ„ ∫i la Óntreb„rile ∫i interpel„rile pe care eu le formulez refuz„ s„-mi r„spund„ ∫i oral, ∫i Ón scris.
Precizez, este ultima oar„ c‚nd mai accept un asemenea tratament.
M‚ine sesizez Ón scris pentru ultima oar„ Biroul permanent al Senatului ∫i, dac„ se mai Ónt‚mpl„ s„ nu primesc r„spunsul la Óntreb„rile ∫i interpel„rile pe care le formulez, at‚t eu c‚t ∫i colegii mei din Grupul parlamentar al P.R.M., pentru fiecare caz Ón parte, m„ voi adresa Parchetului.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, doamna senator. Ave˛i vreun r„spuns, doamna secretar de stat? Microfonul 10, v„ rog.
Dac„-mi permite˛i, se poate c„ s-a strecurat o gre∫eal„, domnule senator, nu este nimic inten˛ionat, probabil c„, atunci c‚nd a fost perioada inunda˛iilor ∫i am fost pleca˛i din Bucure∫ti, nu am r„spuns interpel„rilor, dar cu siguran˛„ s-a strecurat o gre∫eal„.
Nu este inten˛ionat ∫i o s„ verific„m care sunt interpel„rile care au fost Ónaintate la minister ∫i v„ promit c„ v„ trimitem r„spunsul.
V„ mul˛umesc. Domnul senator Funar, ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc.
Nu este vorba despre o Óntrebare sau interpelare adresat„ Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, am adresat primului-ministru, altor mini∫tri, nu doamnei ministru Sulfina Barbu.
Nu am primit niciun r„spuns ∫i se refuz„ ∫i sunt astfel tratat Ón Senatul Rom‚niei.
Subliniez, ultima dat„, pentru c„ de-acum ∫tiu scrie pl‚ngeri la Parchet, ∫i o voi face dac„ m„ oblig„.
Am Ón˛eles, domnule senator. Dac„ mai sunt alte r„spunsuri?
Din sal„
#150135Nu mai sunt.
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
Dac„ nu, mul˛umesc domnilor senatori, celor trei care au rezistat p‚n„ la aceast„ or„ Ón ∫edin˛a Senatului ∫i declar Óncheiat„ ∫edin˛a Senatului a zilei de ast„zi. V„ mul˛umesc.
�
## RECTIFICARE
Œn Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 129 din
15.IX.2006, se face urm„toarea rectificare:
— la pagina 16, prima coloan„, r‚ndurile 7 ∫i 9, ∫i a doua coloan„, ultimul vorbitor, Ón loc de: _îdoamna Ciochin„“_ , respectiv _îMaria Ciochin„“_ se va citi: _îdoamna fioghin„“_ , respectiv _îMaria fioghin„“_ .
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#150756îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti
∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.
&JUYDGY|124400]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 131/21.IX.2006 con˛ine 28 de pagini.**
Pre˛ul: 5,88 lei
Poate c„ ne afl„m la o mare r„scruce. Poate c„ dep„∫irea cu succes a acestei crize mondiale va permite dezvoltarea f„r„ precedent a societ„˛ii umane. Poate c„ vom avea timpul ∫i orgoliul s„ eradic„m foametea ∫i s„r„cia.
Nou„, ca rom‚ni, nu ne este indiferent„ nici strategia antiterorist„ a Uniunii Europene, nici r„zboiul condus de S.U.A. Ómpotriva lui Osama bin Laden. Suntem preg„ti˛i s„ sprijinim proiectele interna˛ionale de colaborare Ómpotriva oric„ror ac˛iuni de r„sturnare a valorilor caracteristice condi˛iei umane. Progresele tehnice informa˛ionale nu mai permit Óntoarcerea la stadiul tribal. Democra˛iile avansate, fie c„ este vorba de europeni sau
americani, propun un alt standard de via˛„ ∫i de societate, pe care ni le-am asumat. Nu mai putem ∫i nici nu vrem s„ d„m Ónapoi.
Trebuie totu∫i s„ analiz„m un aspect foarte important. Toate progresele de care vorbim ne-au ajutat s„ ne mi∫c„m mai repede, s„ primim mai multe informa˛ii, ne-au ajutat s„ reg‚ndim no˛iunile de timp ∫i spa˛iu. Dar, Ón acela∫i timp, ne-au Ónsingurat, ne-au dus la o izolare comunica˛ional„ general„, la pierderea identit„˛ii ∫i a sensului de comunitate. Aici cred c„ suntem cu to˛ii vinova˛i: ∫i administra˛ia american„ ∫i institu˛iile Uniunii Europene sunt criticate c„ nu mai decid cu fa˛a la cet„˛eni.
Acela∫i pericol apare ∫i la nivelele na˛ionale, inclusiv la noi. Agenda politic„ se dep„rteaz„ prea mult de agenda cet„˛enilor. Acest lucru induce o stare de nervozitate, de lips„ de Óncredere Ón institu˛ii, de nesiguran˛„, care nu face dec‚t s„ favorizeze mi∫c„rile grup„rilor teroriste Ón tentativa lor de a r„sp‚ndi teama ca pe o boal„ incurabil„.
S„ ne plec„m capetele Ón semn de compasiune Ón memoria celor disp„ru˛i Ón fatidica zi de 11 septembrie 2001 ∫i s„ str‚ngem r‚ndurile printr-o mai eficient„ comunicare pentru instaurarea unei noi atitudini, pentru o lume care poate Ónvinge frica, pentru un p„m‚nt al modera˛iei, unde fanatismul extremist trebuie s„ devin„ istorie!
V„ mul˛umesc.
Aceste probleme ministrul Nicol„escu nu le arat„, dar, Ón schimb, nu pierde ocazia de a arunca Ón groapa cu lei pe stimabilul coleg de la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, partener de guvernare, ca singur vinovat. Acest lucru dovede∫te interesul meschin al liberalului pentru interesele proprii, ∫i nu pentru guvernarea Ón favoarea cet„˛eanului.
Referitor la situa˛ia Ón care se afl„ ∫colile din Rom‚nia, Ói amintim ministrului Nicol„escu c„ institu˛ia pe care o conduce este, conform legii, autoritatea central„ Ón domeniul s„n„t„˛ii publice, av‚nd astfel atribu˛ii permanente de coordonare ∫i control, dar ∫i obliga˛ia de a consilia pe tot parcursul acestui an unit„˛ile ∫colare, astfel Ónc‚t s„ se men˛in„ condi˛iile igienico-sanitare corespunz„toare de desf„∫urare Ón bune condi˛ii a procesului educa˛ional.
V„ mul˛umesc.
Din cauza aceasta, a∫ aprecia ∫i Óncerc s„ v„ sensibilizez, onora˛i colegi, s„ aprecia˛i ∫i Domniile Voastre gestul unui ministru din Rom‚nia care face aprecieri fa˛„ de comisarii pe diferite probleme ai Uniunii Europene, deci mini∫trii Guvernului Europei, cum am spune, Ón leg„tur„ cu o anumit„ ostilitate care s-ar manifesta fa˛„ de demersurile lor Ón cadrul Parlamentului European, ca ∫i c‚nd prin aceasta s-ar putea trimite semnale adecvate, s-ar putea pune hamul pe ace∫ti parlamentari recalcitran˛i, care Ó∫i permit s„ aib„ obiec˛iuni la incompatibilit„˛i, merg‚nd p‚n„ la rude de gradul IV Ón consiliul local al unei comune, Ón leg„tur„ cu administrarea treburilor locale, ∫i nu sunt dispu∫i s„ accepte abera˛ii Ón textele de lege. Nu sunt dispu∫i nici s„ accepte ca cineva, f„r„ niciun fel de hot„r‚re judec„toreasc„, s„ se poat„ imixtiona, s„ se interfereze Ón via˛a particular„ a unui cet„˛ean, chiar dac„ el este demnitar.
To˛i suntem egali Ón fa˛a legii, pentru c„ aceasta este cea mai mare cucerire a democra˛iei. Atunci, Ón aceea∫i m„sur„, s„ fie valabil„ pentru to˛i procedura Ón leg„tur„ cu investigarea unor cazuri care ˛in de corup˛ie sau de alt fel de criminalitate. Dar nu! Noi aici vrem s„
construim o alt„ institu˛ie judec„toreasc„ Ón afara aceleia care exist„ ∫i func˛ioneaz„, nu ∫tiu!
Desigur, revenind la chestiunea cu convingerile comisarilor europeni, deci ale membrilor Executivului de la Bruxelles, nu sunt sigur c„ aceste persoane vor fi sensibilizate Ón leg„tur„ cu importan˛a numirii neap„rat de c„tre ministrul justi˛iei a procurorilor, ∫i nu de c„tre pre∫edintele republicii, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Nu-i a∫a? A∫a se poate asigura depolitizarea, spun unii. Asta este iar„∫i o ciud„˛enie la care trebuie s„ asist„m, nu numai s„ asist„m, dar ∫i s„ particip„m. ™i ni se sugereaz„ chiar ideea c„ ar fi pus„ Ón pericol integrarea... — m„ rog, aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, acesta este cuv‚ntul; integrarea vine ea mai t‚rziu, s„ sper„m, primul pas este aderarea —, dac„ nu va fi a∫a procedura de numire Ón func˛ie a procurorilor care investigheaz„ diverse cazuri, printre altele ∫i cazurile de corup˛ie Ón r‚ndurile demnitarilor ∫i ale func˛ionarilor publici.
Eu am vrut s„ v„ invit s„ reflecta˛i asupra acestor chestiuni legate de propriul nostru viitor ca parlamentari, nu ca persoane, ci ca institu˛ie fundamental„ a democra˛iei, ∫i de viitorul administra˛iei centrale ∫i locale, Ón leg„tur„ cu nevoia, recunoscut„ de c„tre to˛i, de a restr‚nge corup˛ia, de a lupta Ómpotriva ei.
V„ mul˛umesc.
Doar pe fondul acestor strategii coerente pot fi elaborate proiecte de succes. Astfel de strategii ∫i proiecte ne vor permite s„ atragem, s„ absorbim ∫i s„ folosim inteligent fondurile structurale postaderare. Fiindu-ne clare direc˛iile Ón care s„ ne propunem dezvoltarea, putem Óncerca, etapizat, s„ reducem treptat din decalajele dintre noi ∫i Uniunea European„.
Dragi colegi, o alt„ tem„ pe care o supun aten˛iei dumneavoastr„...
Evident, astfel de studii pot fi privite cu rezerve. Ele reflect„ totu∫i un fapt de net„g„duit, acela c„ suntem pe drumul cel bun, chiar dac„ efectele reale ale reformelor se vor face sim˛ite Ón c‚˛iva ani.
Œn Óncheiere, doresc s„-mi exprim speran˛a c„ rezolvarea problemei ader„rii la Uniunea European„ va
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/21.IX.2006 Ónsemna Ónainte de toate intrarea Rom‚niei Ón normalitate.
V„ mul˛umesc.
Face˛i politica derutei prin intermediul presei, ca s„ nu mai vad„ lumea ceea ce face˛i, de fapt, la v‚rf ∫i Ón teritoriu. Oamenii Ón˛eleg Óns„ ∫i asta ar trebui s„ v„ scuteasc„ de efortul de a fi caraghio∫i, mereu cu scrisorica Ón m‚nec„, pisici la p‚nda lacom„ a altui scandal de care s„ profita˛i.
Œn ceea ce m„ prive∫te, sunt liber s„ g‚ndesc orice. De unde preferin˛a asta pentru trecut la actuala putere? Da˛i cinstea pe ru∫ine, domnilor! Pentru c„, Ón realitate,
ceea ce ajunge s„ nu v„ convin„ sau v„ incomodeaz„ trebuie s„ cad„. S„ fie excomunicat, s„ abjure de la via˛a public„. Or, acesta nu este proces de con∫tiin˛„ al comunismului, este mazilire jalnic camuflat„.
Este prea deocheat tot circul acesta regizat de Pre∫edintele ˛„rii pentru a nu s„ri Ón ochi. Cu c‚t e lumea Ón ˛ar„ mai nec„jit„ ∫i mai disperat„, cu at‚t mai de seam„ este capul care trebuie obligatoriu s„ cad„. Oare la iarn„, c‚nd toate costurile vie˛ii se vor dubla, va c„dea Guvernul? Ar fi, barem, un circ pe cinste
Numai c„ Dumnezeu nu s-a mutat la Cotroceni ∫i nici la Palatul Victoria! A pl„tit el Cezar pentru gre∫eala de a fi crezut c„ poate avea control asupra republicii, dar„mite al˛ii!
™i acum, c‚teva cuvinte pe care a∫ vrea s„ le adresez presei.
Doamnelor ∫i domnilor ziari∫ti,
Œncep s„ cred, pe zi ce trece, cu adev„rat, c„ sunte˛i cea mai influent„ putere Ón stat. Cu to˛ii, individ cu individ, oameni tineri sau oameni cu experien˛„, oameni care au ambi˛ia primatului de ∫tire, orgoliul exclusivit„˛ii. Metoda scandalului de prim rang stric„ mereu ∫i bulverseaz„ ecranul corect al realit„˛ii. Cui face˛i dumneavoastr„ de fapt jocul?
V„ rog s„-mi acorda˛i un minut, pentru a cita din coresponden˛a unui elector al meu din teritoriu.
Citez: îC‚nd vom avea o pres„ adev„rat„, domnule senator? V„d infla˛ia derizoriului ∫i excesului de negativitate pentru fiecare ziar na˛ional sau local ∫i la fiecare post TV. Presa face hazna din am„r‚ta noastr„ realitate. Afl„m neÓncetat prea multe ve∫ti proaste, prea multe scandaluri regizate, prea se abuzeaz„ de bun„voin˛a noastr„, ca s„ nu sf‚r∫im Ón stupoare ∫i dezgust. Unii dintre noi nu au neap„rat preferin˛„ pentru ve∫ti proaste.
Diferen˛a dintre bine ∫i r„u devine nesigur„ prin abuzul de negativitate. Judecata public„ Ó∫i pierde din acuitate. ™i asta este foarte grav! Dec‚t s„-mi c‚∫tig p‚inea ca ziarist Óntr-o cultur„ media ca cea care se promoveaz„ acum, a∫ prefera s„ m„ ocup cu altceva“.
™i acesta g‚ndi˛i-v„ c„ este cuv‚ntul unui cititor de pres„.
Doamnelor ∫i domnilor din media rom‚neasc„,
Presa trebuie s„ r„m‚n„ Ón perpetu„ neutralitate activ„. Nu ave˛i voie s„ face˛i jocul nim„nui, altfel ve˛i Ónceta s„ fi˛i un pericol real ∫i descurajant pentru oricine calc„ regulile democra˛iei. ™i ˛ara asta a optat de cur‚nd pentru democra˛ie. A∫adar, fi˛i vigilen˛i!
V„ mul˛umesc.
Œn zona educa˛iei, raportul Institutului PRO prezint„ preocup„ri diferite pentru cele 3 guvern„ri. Cele mai importante hot„r‚ri de Guvern se pare c„ au fost elaborate Ón timpul guvern„rii C.D.R., care, prin forma ∫i esen˛a lor, sunt similare cu cele ale actualului Executiv, cum ar fi cele privind Óncerc„rile de reformare ale Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc preuniversitar ∫i universitar sau emiterea unui num„r important de hot„r‚ri de Guvern la finalul de an ∫colar ∫i Ón perioadele de preg„tire ale acestuia.
Stima˛i colegi,
Prin aceast„ scurt„ prezentare se poate observa c„ actuala putere, cu relele ∫i cu bunele sale, spre deosebire de cele precedente, Óncearc„ s„ traseze metodele de reformare institu˛ional„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti. Nereu∫itele, scandalurile politice de blocare a acestor m„suri eviden˛iaz„ Ón schimb capacitatea de neadaptare la aceste decizii guvernamentale a diver∫ilor actori politici, a grupurilor de presiune sau a formatorilor de opinie social„, care pierd controlul asupra de˛inerii unor sectoare publice — Ónv„˛„m‚nt, transport, energie electric„ — ce le ofer„ avantaje personale.
Sper„m c„ integrarea european„ va impune schimbarea acestor mentalit„˛i ∫i eliminarea unor
hegemonii din diverse zone ale economiei ∫i societ„˛ii rom‚ne∫ti.
V„ mul˛umesc.
Œncep‚nd cu 1986, Regatul Unit al Marii Britanii a implementat regimul de baz„ al pensiilor, care a fost complementat de un sistem obligatoriu ce permite angajatului s„ opteze Óntre un fond de pensii ∫i un regim
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/21.IX.2006 complementar public, garant‚nd o pensie complementar„ egal„ cu 20% din salariul mediu.
Statele scandinave, Irlanda, Spania, Portugalia ∫i Fran˛a au creat un fond de rezerv„ pentru pensii ce va permite p‚n„ Ón 2040 plata pensiilor celor ce se afl„ acum Ón c‚mpul muncii.
Œn Suedia ∫i Finlanda, pe l‚ng„ regimul de baz„ ∫i regimul complementar, exist„ pensia minim„ acordat„ doar celor cu venituri mici pentru a le garanta un trai decent.
Stima˛i colegi,
Sistemul asigur„rilor sociale este un sistem bazat pe solidaritate Óntre genera˛ii.
Pensionarii de ast„zi din Rom‚nia, care au pl„tit timp de o via˛„ taxe ∫i impozite, au o via˛„ grea: Óntre˛inerea e Ómpov„r„toare, medicamentele sunt scumpe, gazele naturale, transportul pe calea ferat„ ∫i serviciile de ap„, canal ∫i salubrizare s-au scumpit. Indexarea trimestrial„ a pensiilor Ón raport cu infla˛ia nu s-a mai realizat, de∫i valoarea co∫ului zilnic s-a m„rit. Pentru analize medicale gratuite sau o opera˛ie de ochi, unii pensionari sunt am‚na˛i luni de zile.
La sf‚r∫itul lunii iunie 2006 salariul minim brut pe ˛ar„ garantat Ón plat„ era de 330 lei, valoare ce dep„∫e∫te pensia medie lunar„ provenit„ din sistemul asigur„rilor sociale de stat, care este de 303 lei ∫i este de 3 ori mai mare dec‚t pensia medie lunar„ provenit„ din sistemul asigur„rilor sociale a agricultorilor, care este de 113 lei.
Stima˛i colegi ∫i stimate colege,
Sistemul asigur„rilor sociale este un sistem bazat pe solidaritate Óntre genera˛ii. Dac„ dorim o Rom‚nie modern„, o Rom‚nie european„, trebuie s„ avem un model social modern.
Consider c„ toate partidele politice parlamentare ∫i mai ales comisiile de specialitate din Parlament, Ómpreun„ cu alte institu˛ii ale statului, ar trebui s„ se aplece mai mult asupra problemelor pensionarilor ∫i s„ g„seasc„ o solu˛ie pentru a asigura un trai decent celor care au ajuns la a treia tinere˛e.
Solu˛ii la problemele pensionarilor nu trebuie s„ vizeze doar valoarea pensiei lunare nete ci, mai ales, puterea ei de cump„rare, care, Ón continuare, este inferioar„ celei din 1989.
Mul˛umesc.
Ca istoric ∫i ca senator, reprezent‚nd un partid ce-∫i trage seva din filonul na˛ional, consider c„ ∫i din acest punct de vedere avem de-a face cu o situa˛ie aberant„ ∫i condamnabil„ pentru prezent ∫i pentru viitor.
De aceea, doresc s„ v„ amintesc c„ ast„zi, dup„ 66 de ani, ziua de 9 septembrie 1940 ∫i cele ce i-au urmat, c‚nd asupra rom‚nilor din comuna Tr„snea, din jude˛ul S„laj, s-a ab„tut furia ocupan˛ilor horti∫ti. Atunci, la 9 septembrie 1940, au fost masacra˛i 87 de rom‚ni, dintre care 10 copii, unii nen„scu˛i. Œn noaptea de 13 spre 14 septembrie, Ón comuna Ónvecinat„ Ip, 157 de oameni, copii, femei, b„rba˛i au fost m„cel„ri˛i ∫i arunca˛i Óntr-o groap„ comun„.
Œn zilele negre ale lui septembrie 1940 au fost uci∫i numai Ón jude˛ul S„laj 450 de oameni, majoritatea rom‚ni, dar ∫i evrei, ∫i slovaci. A fost un genocid atunci, Ón septembrie 1940, Ón cele 11 jude˛e din nord-vestul Transilvaniei, teritoriu locuit Ón majoritate de rom‚ni, maghiarii situ‚ndu-se Ón jurul procentului de 37%, teritoriu pe care Germania lui Hitler ∫i Italia lui Mussolini l-au oferit aliatei lor, Ungaria hortist„, prin a∫a-zisul Arbitraj de la Viena, Ón fapt unul dintre cele mai odioase dictate impuse unui stat total izolat ∫i prins Ón cle∫tele germanosovietic.
V„ invit, doamnelor ∫i domnilor senatori, ca azi, dup„ 66 de ani de la acele cumplite masacre, s„ omagiem m„car printr-un moment de reculegere memoria victimelor de la Tr„snea, Ip, S„rma∫ ∫i Moisei.
sc„p„ri privind activitatea din perioada totalitar-comunist„ a membrilor s„i, sc„p„ri sau detalii care nu pot fi ascunse nici cu cele mai performante tehnici sau metode de comunicare ∫i manipulare public„.
Odat„ cu integrarea european„ se vor afla mai multe despre componenta sistemului neosecurist care s-a reactivat din 1990 Óncoace ∫i care nu vrea s„ dispar„ din peisajul societ„˛ii rom‚ne∫ti actuale. Sper„m ca atunci s„ afl„m adev„rul despre toate evenimentele zbuciumate ale istoriei recente rom‚ne∫ti — Revolu˛ia din Decembrie 1989, conflictele stradale din Pia˛a Revolu˛iei din ianuarie—februarie 1990, mineriadele, evenimentele din 1990 de la T‚rgu-Mure∫, scandalul F.N.I., SAFI, CARITAS, BANCOREX, infla˛iile ∫i crizele financiare provocate for˛at Ón perioada 1991—1995, scandalul privind r„pirea ziari∫tilor din Irak — care au fost judecate interpretativ de instan˛ele statului.
La cererea organismelor europene se va face lumin„ ∫i dreptate pentru lini∫tea celor care au suferit ∫i vor fi pedepsite ∫i marginalizate grupurile de interese formate la sf‚r∫itul dictaturii comuniste. Sper„m ca intrarea Ón marea familie european„ s„ aduc„ reformarea institu˛ional„ necesar„ acestui popor.
V„ mul˛umesc.
Guvernul este nemul˛umit c„ Ón timpul guvern„rii P.S.D. nu au fost greve ∫i este hot„r‚t s„ le demonstreze capacitatea ∫i, Ón loc de 6,...% cre∫teri salariale, o s„ acorde 6,...,...%, cam c‚t infla˛ia din acest an ∫i, de ce s„ nu o spunem, chiar pu˛in mai mult, dar asta este!
Domnii profesori sunt c‚rcota∫i ∫i ne∫tiutori, ne∫tiutori Ón a face proiecte ∫i a cheltui Ón timpul care a mai r„mas miliardul de euro promis ∫i care stau ∫i a∫teapt„ ca domnul ministru s„ fac„ proiectul, iar domnul ministru, care nu duce lips„ de proiecte, a∫teapt„ ca Guvernul chiar s„ aib„ ace∫ti bani ∫i s„-i dea Ón totalitate pentru Ónv„˛„m‚nt, cu tot riscul ca promisiunea Domniei Sale cu cei 6% din P.I.B. Ón 2007 s„ r„m‚n„ desuet„, pentru c„ aproape s-ar Óndeplini Ón 2006.
™i, Ón tot acest timp, studen˛ii preg„tesc ∫i ei o grev„, cer‚nd burse la nivelul a 100 euro, cer‚nd subven˛ionarea locurilor Ón c„min, cer‚nd o atitudine demn„ a Guvernan˛ilor fa˛„ de ei.
La Ónceput de an ∫colar li se va da ∫i lor o speran˛„. Oricum, p‚n„ la Ónceperea anului universitar mai r„m‚n dou„ s„pt„m‚ni ∫i c‚te promisiuni nu se pot face Ón dou„ s„pt„m‚ni!
Œn rest, cu mic, cu mare, de la cei de clasa I p‚n„ la cei de clasa a XII-a, cu grijile noastre cotidiene, cu o mai mare aplecare c„tre ∫coal„, cel pu˛in Ón aceste momente, s„ dorim dasc„lilor no∫tri putere de munc„, s„n„tate, spor Ón nobila lor misiune, iar ∫colii rom‚ne∫ti numai bine!
V„ mul˛umesc.
Prin memorandum se stabilesc cote de participare ale Rom‚niei la acest program, participarea Rom‚niei la acest program fiind condi˛ionat„ de asigurarea integral„ a obliga˛iilor financiare. La acest program particip„ toate statele membre ale Uniunii Europene ∫i Bulgaria. Dup„ data ader„rii, Rom‚nia va participa la program Ón calitate de stat membru.
Fa˛„ de cele prezentate, supunem plenului adoptarea proiectului de lege.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
V„ solicit s„ m„ informa˛i, dup„ analizarea situa˛iei, de solu˛ia pe care o dispune˛i.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.
— din 71 de angaja˛i, 19 au func˛ii de conducere, iar ace∫tia au c‚∫tiguri lunare de 50 p‚n„ la 100 milioane lei;
— to˛i angaja˛ii beneficiaz„ de stimulente cuprinse Óntre 10 ∫i 50 de milioane lei pe lun„;
— to˛i ∫efii fac parte din multe consilii de administra˛ie la societ„˛ile comerciale care au beneficiat de licen˛e de exploatare acordate de ∫efii respectivi, ob˛in‚nd, astfel, zeci de milioane de lei Ón plus Ón fiecare lun„;
— to˛i angaja˛ii au pa∫apoarte de serviciu, inclusiv conduc„torii auto, casiera ∫i femeile de serviciu, ∫i sunt obliga˛i s„ mearg„ Ón fiecare an, Ón dou„ p‚n„ la 20 de excursii gratuite Ón str„in„tate.
V„ solicit s„-mi comunica˛i, domnule prim-ministru, de ce a˛i patronat p‚n„ acum ilegalit„˛ile de la Agen˛ia Na˛ional„ pentru Resurse Minerale ∫i ce m„suri a˛i dispus pentru intrarea Ón legalitate, dup„ ce a˛i aflat de la
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/21.IX.2006 Radio Rom‚nia Actualit„˛i ce se Ónt‚mpl„ Ón ograda dumneavoastr„, Ón privin˛a risipirii banilor contribuabililor. V„ mul˛umesc.
Solicit r„spunsuri Ón scris ∫i oral.
Interpelarea este adresat„ ministrului s„n„t„˛ii, domnul Eugen Nicol„escu.
Spitalul Jude˛ean de Urgen˛„ îDr. Constantin Opri∫“, Baia Mare, a fost dat Ón folosin˛„ Ón 1972, Ón anul 1997 fiind Óntocmit primul studiu de fezabilitate privind reabilitarea, modernizarea ∫i repara˛ia capital„, Ón valoare de 20.745.000 RON.
Œn perioada 2000—2004, de la Consiliul Jude˛ean Maramure∫ au fost aloca˛i 1.950.000 RON, reprezent‚nd doar 2,5% din valoarea studiului de fezabilitate reactualizat.
Lucr„rile necesare reabilit„rii de ansamblu a Spitalului Jude˛ean de Urgen˛„ Baia Mare se pot realiza numai prin programe na˛ionale structurale, Ón cadrul unui program multianual.
Solicit s„ m„ informa˛i, domnule ministru, dac„ Spitalul Jude˛ean de Urgen˛„ îDr. Constantin Opri∫“, Baia Mare, a fost prins Óntr-un astfel de program ∫i, dac„ nu, c‚nd ave˛i Ón vedere s„-l prinde˛i Óntr-un program de finan˛are pentru reabilitare ∫i modernizare, ˛in‚nd cont de faptul c„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/21.IX.2006 este cea mai important„ unitate sanitar„ din regiunea de nord-vest a Rom‚niei ∫i care, pe parcursul anilor, s-a constituit Ón principalul pilon al asisten˛ei medicale din aceast„ zon„.
Solicit r„spuns scris ∫i oral at‚t la Óntreb„ri, c‚t ∫i la interpelare.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
A∫tept r„spuns scris ∫i oral.
De asemenea, v„ comunic„m c„ zece dintre agen˛ii economici intr„ sub inciden˛a prevederii Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 152/2005, adic„ sunt poluatori cu impact semnificativ asupra mediului, din care am identificat: îCuprom“, îRomplumb“, îTransgold“, îMecanica Sighetu“, îAvimar Baia Mare“, îCombimar-Baia Mare“, îDena Mari“ — S.R.L.- Seini, ∫i Ónc„ patru agen˛i economici.
Pentru fiecare dintre ace∫ti agen˛i economici s-au stabilit programe de conformare, autoriza˛ii de mediu, programe de conformare Ón care sunt prev„zute foarte strict termenele la care agen˛ii economici trebuie s„ se conformeze.
Œn materialul prezentat Ón scris, domnule senator, v-am prezentat pentru fiecare agent economic m„surile dispuse ∫i termenele de conformare.