Viorica Georgeta Pompilia Moisuc

## **Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Revin Ón aceast„ declara˛ie politic„ de ast„zi, intitulat„ îUnde poate duce ignorarea istoriei“, asupra unei chestiuni de o gravitate extrem„. Ignorarea sau necunoa∫terea istoriei mai vechi sau mai noi duce adesea la decizii profund incorecte ∫i imorale, mai ales, atunci c‚nd avem de-a face cu legi cu largi implica˛ii politice, sociale, economice, morale, etice, pe plan intern, dar ∫i extern, a∫a cum este controversata Lege a lustra˛iei.

A∫a cum a fost conceput, proiectul a dovedit, Ón Óntregimea lui, existen˛a unor serioase erori materiale, confuzii Ón ceea ce prive∫te Ón˛elegerea perioadelor istorice ce s-au succedat de la 23 August 1944 p‚n„ Ón anii ’90, chiar mai t‚rziu, un amestec nefericit de judec„˛i de valoare asupra evenimentelor, faptelor, personajelor, autori sau martori ai acelor evenimente din acea vreme. Asumarea, cu ce drept, de c„tre cei de azi, a rolului de evaluatori, judec„tori, arbitri ai istoriei a peste o jum„tate de secol, impune, Ónainte de toate, cercetare, analiz„ riguroas„, Ón˛elegerea fenomenelor Ón toat„ complexitatea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 61/28.IV.2006 lor, decen˛„ ∫i pruden˛„ Ón formularea judec„˛ilor de valoare.

Am Óncercat, nu numai ca istoric, dar ∫i ca martor al multora dintre evenimentele îodiosului deceniu“ al anilor ’50, s„ atrag aten˛ia asupra rolului nefast jucat de MADOSZ Ón instaurarea bol∫evismului Ón Transilvania, a caracterului organiza˛iei de instrument al Cominternului Ón subjugarea Rom‚niei de c„tre U.R.S.S.

Din motive care, cred, nu pot fi altele dec‚t necunoa∫terea istoriei acelor ani, MADOSZ-ul nici nu a mai fost amintit Ón textul votat al Legii lustra˛iei.

Pentru c„ niciodat„ nu am r„mas datoare Ón ceea ce prive∫te dezv„luirea adev„rului istoric, nici Ónainte ∫i nici dup„ 1989, n-am de g‚nd s„ r„m‚n datoare nici acum.

A∫adar, MADOSZ-ul, Uniunea Oamenilor Muncii Maghiari din Rom‚nia, a fost o grupare politic„ de sorginte comunist„, delimitat„ Ón cadrul Partidului Maghiar din Rom‚nia, la Ónceputul anilor ’30, pentru ca Ón cadrul Conferin˛ei de la T‚rgu-Mure∫ din 19 — 20 august 1934, s„ se proclame organiza˛ie de sine st„t„toare, sub egida Cominternului ∫i a Partidului Comunist din Rom‚nia.

Printre obiectivele organiza˛iei figurau, citez: îadministra˛ie ∫i justi˛ie Ón limba maghiar„ Ón jude˛ele ∫i localit„˛ile unde locuie∫te popula˛ie maghiar„“, iar pe plan extern MADOSZ-ul se pronun˛a pentru realizarea, citez: îunei confedera˛ii a popoarelor din Bazinul Dun„rii“, proiectul fusese lansat Ónc„ Ón 18 martie 1920 de Horthy, prin emisarul s„u la Paris, dr. Ormos.

Œn ajunul alegerilor din 1937, MADOSZ-ul a intrat Ón a∫a-zisa îalian˛„ democratic„“, Ómpreun„ cu Partidul Comunist, Frontul Plugarilor al lui Petru Groza ∫i unele organiza˛ii ale Partidului Socialist.