Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·9 noiembrie 2021
other · respins
Viorica Sandu
Aprobarea modificării ordinii de zi
Analiza discursului
- Populism
- 0 · fără
- Anti-pluralism
- 0 · fără
- DQI
- nivel 2 · justificare calificată binele comun · propunere alternativă
- Voce
- —
Discurs
## **Doamna Viorica Sandu:**
Mulțumesc, doamnă președintă de ședință. Declarația mea de astăzi se numește „Ziua europeană a inegalității salariale”.
Vorbim adesea despre inegalitatea salarială dintre femei și bărbați. Asta înseamnă că două persoane într-o societate fac munci similare, la același nivel de calificare, dar nu sunt plătite în mod egal.
De aceea, în acest an a fost ales simbolic începutul de noiembrie pentru Campania „10 noiembrie – Ziua europeană a inegalității salariale!”, pentru că, practic, spre deosebire de bărbați, femeile din Europa muncesc gratuit aproape două luni pe an*. Sau anul ar trebui să fie mai lung cu aproape două luni de zile pentru ca o femeie să poată aduce acasă aceiași bani ca un bărbat.
Diferența medie între remunerațiile femeilor și bărbaților din Uniunea Europeană este de 14,1%.
Femeile din ziua de azi, deși sunt la fel de bine pregătite, ca educație, comparativ cu bărbații, beneficiază de un
tratament diferențiat în privința salarizării, cauzat de faptul că, în mod frecvent și pentru perioade mai lungi de timp, sunt nevoite să lucreze mai puține ore decât bărbații și tind să-și întrerupă cariera pentru a fi motorul familiei și a se achita de sarcini casnice, care, în mod normal, ar trebui împărțite echitabil cu partenerul de viață și restul familiei. De aceea, sloganul pentru campania din acest an a Partidului Socialiștilor Europeni, care promovează egalitatea de gen și drepturile femeilor, atât în interiorul, cât și în afara partidului, este „Partajați sarcinile în mod egal acasă, pentru șanse egale la locul de muncă!”.
Prin prisma pandemiei de COVID-19, la un an și jumătate de la debutul ei, putem spune că aceasta a avut un preț diferit pentru femei, raportat la bărbați. Impactul economic al crizei COVID e mult mai dur când vine vorba despre femei.
Una dintre cauze este tocmai faptul că pandemia a mărit în mod disproporționat timpul pe care femeile îl petrec cu lucruri ce țin de responsabilități domestice. Ceea ce în termeni de specialitate intră sub umbrela „muncă neplătită”.