Emil Cri∫an

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îZlatna — ora∫ Ón suferin˛„ ∫i dezn„dejde“.

Zlatna este un or„∫el istoric al Mun˛ilor Apuseni, av‚nd 8.650 de locuitori, situat pe drumul na˛ional ce leag„ alte dou„ ora∫e istorice ale jude˛ului: Alba Iulia ∫i Abrud. Sub denumirea de Ampellum, ora∫ul este cunoscut, Ónc„ din perioada st„p‚nirii romane Ón Dacia, pentru bogatele mine de aur din zon„ ∫i Ómprejurimi. Mineritul din Mun˛ii Apuseni ∫i mai ales din ora∫ul Zlatna ia amploare Ón secolul al XVIII-lea, Ón anul 1747, finaliz‚ndu-se construc˛ia unei uzine pentru topirea minereurilor neferoase, Ón special aurifere. Uzina a fost construit„ ∫i finan˛at„ de c„tre coroana imperial„ de la

Viena, iar Ón timpul Revolu˛iei de la 1848 instala˛iile construite pentru extragerea metalelor pre˛ioase, precum ∫i a plumbului ∫i a zincului au fost distruse de c„tre muncitori care, nemaisuport‚nd mizeria Ón care lucrau ∫i exploatarea asupritorilor, s-au al„turat revolu˛ionarilor lui Avram Iancu.

Œn anul 1850, uzina s-a reconstruit, pun‚ndu-se baza unei exploat„ri metalurgice care a d„inuit p‚n„ Ón zilele noastre, dar anul 1984 aduce o dezvoltare f„r„ precedent a industriei ora∫ului Zlatna, prin Ónceperea investi˛iei unui combinat metalurgic de metale pre˛ioase care cuprindea: un cuptor de topire a minereurilor Ón suspensie, dou„ linii pentru fabricarea acidului sulfuric, ateliere ∫i instala˛ii pentru deservirea procesului de produc˛ie. Combinatul metalurgic avea o capacitate de prelucrare de 32.000 de tone de cupru pe an, valoarea de investi˛ie ridic‚ndu-se la nivelul anului 1989, c‚nd s-a pus Ón func˛iune, la 3,6 miliarde de lei, ∫i av‚nd un num„r de personal de deservire a activit„˛ilor de 2.500 de persoane. Exploatarea minier„ din apropiere, cu sediul Ón ora∫, ∫i care exploata minereuri complexe de aur, argint, cupru, plumb, zinc ∫i sulf num„ra, de asemenea, 1.200 de oameni ai muncii Ón 1989.

Democra˛ia instalat„ dup„ anul 1989 va aduce mult„ durere pentru popula˛ia ora∫ului Zlatna. Œn anul 1996, puterea ˛„r„nist„ a hot„r‚t v‚nzarea combinatului metalurgic, ca fiind nerentabil pentru statul rom‚n, firmei indiene îAllied Deals Elcond“ Zal„u pentru cifra de 24 miliarde lei, o dat„ cu aceast„ v‚nzare 1.500 de muncitori r„m‚n‚nd pe drumuri. Aceast„ firm„, dup„ ce a demontat o parte din instala˛ii, le-a transferat la Baia Mare, a v‚ndut imediat instala˛iile r„mase Societ„˛ii S.C. IMPEXAURA — T‚rn„veni, la pre˛ul de 42 de miliarde de lei care, la r‚ndu-i, a t„iat instala˛iile aproape noi, v‚nz‚ndu-le ca fier vechi. Partea r„mas„ din tradi˛ionala exploatare metalurgic„, av‚nd numele istoric al localit„˛ii Ampellum, cu toate greut„˛ile Ónt‚mpinate p‚n„ la mijlocul anului 2001, a fost profitabil„.

Prejudiciul adus societ„˛ii de la mijlocul anului 2001 ∫i p‚n„ Ón prezent se ridic„ la peste 1.000 de miliarde de lei, Ón condi˛iile Ón care pre˛ul cuprului, produsul finit al exploat„rii, a crescut de la 1.300 dolari/ton„ la 2.400 de dolari/ton„.