Stenogramă plen

Stenogramă plen · · 27 februarie 2004 · monitorul.ai

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Despre reform„ ∫i sport vreau s„ vorbesc ast„zi.

Se aude peste tot de reform„: Ón economie, Ón industrie, Ón transporturi, Ón politic„, cultur„, s„n„tate, Ónv„˛„m‚nt, sport etc. reform„ ∫i iar„∫i reform„!

Reforma-reform„ a devenit Ón ochii ∫i mintea oamenilor simpli drept un spirit al r„ului, care atunci c‚nd pune st„p‚nire pe ceva are consecin˛e din cele mai nefaste, care de care mai dure ∫i de obicei la cap„tul drumului e punctul de la care s-a plecat sau ceva mai jos.

S-o lu„m, de pild„ Ón Ónv„˛„m‚nt, Ónv„˛„m‚ntul pe drumul reformei. S-a pornit, atunci c‚nd acesta era la 10 clase obligatoriu, prin reform„ s-a revenit la 8 obligatoriu, pe urm„ iar la 10, parc„ Ón func˛ie de cum s-au schimbat mini∫trii. Am avut examen de admitere la intrarea Ón liceu, apoi s-a renun˛at Ón favoarea examenului de capacitate la sf‚r∫itul clasei a VIII-a ∫i, c‚nd aceast„ modalitate a fost pus„ la punct, s-a g„sit forma verific„rii prin testele na˛ionale; ∫i f„r„ Óndoial„ se va ajunge la locul de unde s-a plecat — examenul de admitere Ón liceu, numai c„ sigur pentru acest fapt se va propune un concept anume, care s„ acopere ∫i s„ reflecte schimbarea, dar Ón esen˛„ tot examen va fi.

Aceast„ zbatere ∫i fr„m‚ntare nu e ceva nou la rom‚ni, chiar exist„ afirma˛ia cu valoare de maxim„ c„: îRom‚nul c‚nd nu are ce face Ó∫i stric„ Ón grab„ casa“.

Introducerea pe care am f„cut-o vrea s„ afirme o dominant„ a vie˛ii noastre de acum, a c„ut„rii ∫i a neputin˛ei de a g„si ∫i de aici provine nelini∫tea schimb„rii, care se vrea ∫i se cere a fi pozitiv„.

Obiectul declara˛iei mele politice de ast„zi este Ón principal schimbarea / reforma Ón structurile de organizare a educa˛iei fizice ∫i sportului —o component„ important„ a vie˛ii noastre sociale.

P‚n„ nu de mult, am avut un Minister al Tineretului ∫i Sportului ∫i, fire∫te, s-a impus schimbarea Legii educa˛iei fizice ∫i sportului pornind de la ceea ce a fost, de la noile realit„˛i, de la experien˛a acumulat„, de la confruntarea ei cu experien˛ele europene ∫i ale lumii, de

la necesit„˛ile interioare ale evolu˛iei acestei mi∫c„ri proprii ∫i absolut necesare fiin˛ei umane.

S-au mobilizat parlamentarii, consilierii, speciali∫tii, for˛ele Óndrituite s„ dea forma cea mai bun„ ∫i democratic„ unui asemenea act legislativ, care Ón prezent Ó∫i urmeaz„ cursul Ón Parlament, spre aprobare ∫i promulgare la Pre∫edin˛ie.

Sigur, Óntre timp, Ministerul Tineretului ∫i Sportului a devenit Agen˛ie Na˛ional„ pentru Sport ∫i acum suntem Ón anul Olimpiadei ∫i mai suntem Ón anul alegerilor electorale, iar aceast„ Agen˛ie Na˛ional„ pentru Sport, care nici m„car nu a intrat Ón atribu˛iile ei cum se cuvine,se cere s„ se renun˛e la ea.Credeam c„ interesul na˛ional s-a Ónecat printre multe m„runte ∫i mari interese oculte, pentru c„ alt„ explica˛ie nu exist„.

Se dore∫te o asociere a federa˛iilor de sport cu Comitetul Olimpic Rom‚n pentru a se constitui un fel de confedera˛ie, fapt care nu prea are temei juridic. Œn fine, al˛ii vor ca activitatea sportiv„ ∫colar„ s„ treac„ la administra˛ia public„ local„ ∫i s„ fie creat un departament pe l‚ng„ Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, ∫i a∫a minister prea mare.

Cert este c„ banii pentru sport sunt pu˛ini, bazele sportive necorespunz„toare, selec˛ia las„ de dorit, iar medicina sportiv„ este ca ∫i inexistent„.

Oare domeniul sportului ∫i educa˛iei fizice Ón democra˛ia noastr„ de tranzi˛ie a ajuns p‚n„ acolo Ónc‚t trebuie pasat de la un minister la altul, trebuie trecut de la o organizare la alta, a∫a cum le vine pofta unora sau altora?

Œntreb pentru c„ vreau s„ se aud„!

Legea s„ fie l„sat„ s„ fie lege ∫i apoi respectat„, iar organizarea ∫i func˛ionarea educa˛iei fizice ∫i sportului s„ se fac„ potrivit legii.

V„ mul˛umesc.

Becsek-Garda Dezideriu Coloman

#39320

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Jaful declan∫at Ómpotriva fondului forestier na˛ional se pare c„ este de neoprit. Planul defri∫„rilor favorizat de c„tre personalul ocoalelor silvice din subordinea direc˛iilor silvice nu are margini. De∫i exist„ o legisla˛ie riguroas„ Ón acest domeniu, legile nu sunt aplicate. M„ refer Ón special la aplicarea art. 9, coroborat cu art. 31, din Ordonan˛a Guvernului nr.96/1998 privind favorizarea defri∫„rilor.

Pentru a fi mai explicit, m-a∫ referi la cele prezentate de c„tre Autoritatea Na˛ional„ de Control. Citez din nota de control a G„rzii Na˛ionale de Mediu din 4 noiembrie 2003. Din analiza prezentat„ de ocol, rezult„ c„ din suprafa˛a de p„dure a comunei L„zarea s-a recoltat masa lemnoas„ Ón anul 2001 — 5.600 mc, Ón anul 2002 — 6.500 mc ∫i Ón anul 2003, p‚n„ la producerea dobor‚turii, s-a recoltat volumul de 7.800 mc, Ón condi˛iile Ón care posibilitatea anual„ a arboretelor, a acestor parcele, conform amenajamentului, este de 3.600 mc, de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 unde rezult„ c„ s-a pus Ón valoare o cantitate de lemn aproape dubl„ fa˛„ de prevederile legale. Se poate trage concluzia c„ aceast„ recoltare excesiv„ de mas„ lemnoas„ dirijat„ de personalul silvic, precum ∫i furturile abuzive din zon„, Ón anul 2002, s-au constatat sustrageri, tot pe aceast„ suprafa˛„, Ón volum de 10.913 mc, conform centralizatorului, au fost factorii favorizan˛i pentru declan∫area dobor‚turilor de v‚nt Ón aceste arborete.

Œn continuare, a∫ cita din sesizarea nr.3.496 a G„rzii Financiare c„tre Parchetul de pe l‚ng„ Curtea de Apel T‚rgu Mure∫. Aceste neglijen˛e au avut drept consecin˛„ evaporarea a peste 20.000 de mc lemn de lucru, pentru ocolul silvic Óntocmind foi de Ónso˛ire a materialului lemnos, Ónscriind Ón fals datele privind beneficiarul m„rfii.

Prin emiterea de documente Ón regim special con˛in‚nd date eronate, func˛ionarii silvici au contribuit la ascunderea sursei impozabile, fapt„ prev„zut„ la art. 10 din Legea nr. 87/1994, republicat„, motiv pentru care solicit„m Ónceperea cercet„rilor. Pentru transportul masei lemnoase din p„dure, Ocolul silvic Gheorgheni a emis un num„r de 2.082 foi de Ónso˛ire a materialului lemnos, Ón baza c„rora s-a transportat cantitatea de 40.632 mc, din care peste 15.000 de mc au fost transporta˛i pe baz„ de foi de Ónso˛ire care nu con˛ineau datele reale Ón ceea ce prive∫te beneficiarul m„rfii.

Eu am prezentat numai dou„ cazuri din cele 17 dovedite de c„tre Autoritatea Na˛ional„ de Control. Ancheta se tergiverseaz„, se fac interven˛ii la cele mai Ónalte niveluri pentru cei care au creat aceast„ pagub„ Ón jur de 67 miliarde lei.

## Domnilor colegi,

E nevoie s„ se distrug„ Óntregul fond forestier na˛ional ca s„ se ajung„ la aplicarea legilor votate Ón Parlament? Se a∫teapt„ oare ca o catastrof„ ecologic„ s„ trezeasc„ organele abilitate ale statului Ón vederea aplic„rii legilor silvice? Eu sper c„ nu se vor repeta cele Ónt‚mplate Ón anul 2001, c‚nd s-au mu∫amalizat infrac˛iunile din domeniul silvic dovedite de Comisia de abuzuri.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Sever Me∫ca

#44388

## **Domnul Sever Me∫ca:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Regret din suflet c„ trebuie s„ intervin, din nou, mai Ónt‚i pentru a semnala, ca pe o enormitate politic„, ac˛iunea unui senator ∫i, Ón al doilea r‚nd, pentru a cere organelor abilitate ale statului rom‚n s„-∫i fac„, odat„, datoria!

Ne-a fost dat tuturor s„ citim, Ón c‚teva ziare centrale — pe care le ∫i felicit cu aceast„ ocazie — c„ Ón ˛ara noastr„ iar s-a Ónt‚mplat un lucru de neconceput Ón politica mondial„, Ón ˛„rile ∫i la popoarele care se respect„ ele Ónsele ∫i care se vor ∫i sunt cu adev„rat independente.

Am aflat astfel, din pres„, c„ Ón Rom‚nia s-a petrecut un fapt pe care am s„ v„ rog s„-mi permite˛i s„-l prezint Ón termeni matematici, din motive evidente. Astfel, dup„ cum se scrie Ón pres„, un anume cet„˛ean îx“ al statului îX“, care a primit o misiune oficial„ de la ˛ara sa, se afl„ de 9 ani Ón Rom‚nia pentru a rezolva aceast„ misiune. Omul ∫i-a g„sit o acoperire economic„ ∫i, de 3 ani, l-a cunoscut (tot cu scopul de a rezolva problema ˛„rii sale îX“) « pe marele senator ît“ », pre∫edinte al unui important partid politic. Domnul îx“, agent al statului îX“, l-a lucrat pe « marele senator ît“ » p‚n„ a ajuns s„ scoat„ tot ce vrea statul îX“ de la senatorul ∫i partidul rom‚nesc. Cu mijloace specifice serviciilor speciale, domnul îx“ a ob˛inut chiar ∫i cet„˛enia rom‚neasc„ (ce ieftin„ a ajuns aceast„ cet„˛enie, care multora ne e at‚t de drag„!). De pe aceast„ nou„ pozi˛ie domnul îx“ ne Ónva˛„ cum s„ fim patrio˛i, dup„ ce a ob˛inut de la « marele senator ît“ » s„ abjure, s„ nege tot ce a sus˛inut o via˛„, s„ spun„ c„ albul e negru ∫i invers.

Este clar c„ « marele senator ît“ » a devenit, conform limbajului specific, sursa micului, habotnicului ∫i patriotului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 agent al statului îX“. Este clar c„ «marele senator ît“» face tot ce-i cere micul agent îx“, Ón interesul statului s„u îX“. Este clar c„ agentul îx“ ∫i statul s„u îX“ profit„, Ón mod imoral, de starea precar„ de s„n„tate mintal„ a «marelui senator ît“».

Dac„ lucrurile s-ar limita la inteligen˛a, s„n„tatea psihic„, etica, moralitatea, capacitatea unei singure persoane, fie ea ∫i «marele senator ît“», Ónc„ nu ar fi nimic, nu ar fi acesta nici primul, nici ultimul tic„los/bolnav din istorie.

Problema cea mai mare este c„ «marele senator ît“» conduce unul dintre cele mai mari, p‚n„ acum, partide ale ˛„rii noastre, c„ acesta a p„c„lit, timp de 13 ani, sute de mii sau chiar milioane de rom‚ni cum c„ el e patriot, c„ el e cel mai mare patriot, c„ el e PATRIOTUL (cu majuscule).

Problema este c„, Ón plec„ciunea lui jalnic„, Ón turnarea de cenu∫„ Ón cap, Ón baterea de m„t„nii la monumente str„ine, «marele senator ît“» vrea s„-i antreneze ∫i pe cei c‚teva sute de rom‚ni care Ónc„ mai cred Ón el. ™i jalnicul «marele senator ît“» vrea s„ devin„, cu ajutorul statului îX“, mo∫tenitorul tronului lui Mihai Viteazul. Nu, nu al lui Mihnea Turcitu!

L„s‚nd am„r„ciunea deoparte, solicit Ón mod ferm, Ón calitate de deputat ∫i pre∫edinte al Partidului Socialist Unit, ca serviciile speciale rom‚ne∫ti s„ fac„ un efort pentru a descifra aceast„ enigm„ pe care am adus-o Ón fa˛a dumneavoastr„, s„ arate c„-∫i merit„ banii de la buget pe care-i cheltuie ∫i s„ procedeze neÓnt‚rziat la identificarea tuturor agen˛ilor str„ini care paraziteaz„ politica rom‚neasc„, care fac ∫i desfac partide, care numesc ∫i destituie prim-mini∫tri ∫i pre∫edin˛i Ón Rom‚nia.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Mai este Rom‚nia un stat independent? Cum Ó∫i poate permite orice X s„ se amestece Ón destinul ˛„rii noastre?

A∫tept„m un raport Ón fa˛a Parlamentului ∫i Ón fa˛a Rom‚niei! ™i asta Ónaintea lans„rii candidaturii la Pre∫edin˛ie a «marelui senator ît“».

Emil Cri∫an

#48295

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îZlatna — ora∫ Ón suferin˛„ ∫i dezn„dejde“.

Zlatna este un or„∫el istoric al Mun˛ilor Apuseni, av‚nd 8.650 de locuitori, situat pe drumul na˛ional ce leag„ alte dou„ ora∫e istorice ale jude˛ului: Alba Iulia ∫i Abrud. Sub denumirea de Ampellum, ora∫ul este cunoscut, Ónc„ din perioada st„p‚nirii romane Ón Dacia, pentru bogatele mine de aur din zon„ ∫i Ómprejurimi. Mineritul din Mun˛ii Apuseni ∫i mai ales din ora∫ul Zlatna ia amploare Ón secolul al XVIII-lea, Ón anul 1747, finaliz‚ndu-se construc˛ia unei uzine pentru topirea minereurilor neferoase, Ón special aurifere. Uzina a fost construit„ ∫i finan˛at„ de c„tre coroana imperial„ de la

Viena, iar Ón timpul Revolu˛iei de la 1848 instala˛iile construite pentru extragerea metalelor pre˛ioase, precum ∫i a plumbului ∫i a zincului au fost distruse de c„tre muncitori care, nemaisuport‚nd mizeria Ón care lucrau ∫i exploatarea asupritorilor, s-au al„turat revolu˛ionarilor lui Avram Iancu.

Œn anul 1850, uzina s-a reconstruit, pun‚ndu-se baza unei exploat„ri metalurgice care a d„inuit p‚n„ Ón zilele noastre, dar anul 1984 aduce o dezvoltare f„r„ precedent a industriei ora∫ului Zlatna, prin Ónceperea investi˛iei unui combinat metalurgic de metale pre˛ioase care cuprindea: un cuptor de topire a minereurilor Ón suspensie, dou„ linii pentru fabricarea acidului sulfuric, ateliere ∫i instala˛ii pentru deservirea procesului de produc˛ie. Combinatul metalurgic avea o capacitate de prelucrare de 32.000 de tone de cupru pe an, valoarea de investi˛ie ridic‚ndu-se la nivelul anului 1989, c‚nd s-a pus Ón func˛iune, la 3,6 miliarde de lei, ∫i av‚nd un num„r de personal de deservire a activit„˛ilor de 2.500 de persoane. Exploatarea minier„ din apropiere, cu sediul Ón ora∫, ∫i care exploata minereuri complexe de aur, argint, cupru, plumb, zinc ∫i sulf num„ra, de asemenea, 1.200 de oameni ai muncii Ón 1989.

Democra˛ia instalat„ dup„ anul 1989 va aduce mult„ durere pentru popula˛ia ora∫ului Zlatna. Œn anul 1996, puterea ˛„r„nist„ a hot„r‚t v‚nzarea combinatului metalurgic, ca fiind nerentabil pentru statul rom‚n, firmei indiene îAllied Deals Elcond“ Zal„u pentru cifra de 24 miliarde lei, o dat„ cu aceast„ v‚nzare 1.500 de muncitori r„m‚n‚nd pe drumuri. Aceast„ firm„, dup„ ce a demontat o parte din instala˛ii, le-a transferat la Baia Mare, a v‚ndut imediat instala˛iile r„mase Societ„˛ii S.C. IMPEXAURA — T‚rn„veni, la pre˛ul de 42 de miliarde de lei care, la r‚ndu-i, a t„iat instala˛iile aproape noi, v‚nz‚ndu-le ca fier vechi. Partea r„mas„ din tradi˛ionala exploatare metalurgic„, av‚nd numele istoric al localit„˛ii Ampellum, cu toate greut„˛ile Ónt‚mpinate p‚n„ la mijlocul anului 2001, a fost profitabil„.

Prejudiciul adus societ„˛ii de la mijlocul anului 2001 ∫i p‚n„ Ón prezent se ridic„ la peste 1.000 de miliarde de lei, Ón condi˛iile Ón care pre˛ul cuprului, produsul finit al exploat„rii, a crescut de la 1.300 dolari/ton„ la 2.400 de dolari/ton„.

Œn luna februarie 2004, îAmpellum“ Zlatna a intrat Ón lichidare, ultimii 1.100 de salaria˛i care deserveau uzina r„m‚n‚nd pe drumuri ∫i, dup„ disponibiliz„ri repetate f„cute de c„tre guverne iresponsabile ale partidelor care Ón campania electoral„ promiteau crearea locurilor de munc„, ultimii 140 de salaria˛i vor fi trecu˛i Ón ∫omaj. ™omer, statut dob‚ndit de foarte mul˛i cet„˛eni ai Rom‚niei, dup„ evenimentele din 1989, atinge, la Zlatna, acum, incredibila cot„ de 85%, iar agricultura ∫i agroturismul nu se pot practica datorit„ polu„rii mediului Ón cei 257 de ani de func˛ionare aproape neÓntrerupt„ a uzinei metalurgice.

Zlatna Ón toiul iernii anului 2004 parc„ a fost lovit„ de un crunt blestem.

Aproape Óntreaga popula˛ie a ora∫ului a r„mas f„r„ o surs„ de subzisten˛„, iar blocuri Óntregi de locuin˛e sunt deconectate de la re˛eaua electric„ din cauza neachit„rii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 facturilor de energie. îFoamea ∫i frigul“ era chiar denumirea unei mo˛iuni simple a P.R.M., ca un avertisment la adresa guvernan˛ilor, ce se materializeaz„ acum la Zlatna. Suferin˛„ ∫i dezn„dejde, s„r„cie ∫i un viitor sumbru. Cine-i mai poate ajuta acum pe zl„tneni? Dumnezeu sau poate Partidul Rom‚nia Mare, prin c‚∫tigarea alegerilor.

V„ mul˛umesc.

Liana Elena Naum

#52909

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Credeam c„ nu ne-a˛i v„zut pe cei de la Grupul P.S.D. c„ suntem preg„ti˛i s„ facem declara˛ii politice. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se nume∫te: îRezultatele demagogiei“.

Partidul Social Democrat a fost pe deplin, dar incorect criticat pe parcursul actualei guvern„ri, aduc‚ndu-i-se numeroase acuza˛ii mincinoase, nefondate ∫i calomnioase din partea partidelor de opozi˛ie. Partidul Social Democrat a replicat cu ac˛iuni Ón favoarea popula˛iei, ∫i nu cu fraze lipsite de con˛inut. Celelalte partide au continuat s„ atace partidul de guvern„m‚nt.

P.S.D. a continuat s„ caute solu˛ii pentru stabilitatea economic„ ∫i politic„ a ˛„rii, urm‚nd cu fermitate calea integr„rii europene ∫i nord-atlantice. Rezultatul acestor acuza˛ii ∫i replici a ap„rut abia acum. P.S.D. a devenit un partid puternic ∫i de Óncredere, chiar dac„ a preluat o Rom‚nie adus„ la limitele dezastrului de c„tre guvernarea 1996—2000, iar partidele din opozi˛ie Ó∫i Óncep destr„marea prin propriile incompeten˛e ∫i Ónscen„ri politice.

Partidul Democrat, care Ón numeroase r‚nduri a Óncercat s„ insufle opiniei publice c„ toate insuccesele ∫i nerealiz„rile pornesc de la P.S.D., a ajuns s„ se destrame Ónainte de a se uni Ón alian˛e sau alte conven˛ii preelectorale. Astfel, Ón ultima vreme asist„m la un nou circ politic de care rom‚nii sunt profund plictisi˛i, ∫i au demonstrat aceasta la alegerile din 2000, tax‚nd fosta coali˛ie C.D.R.-ist„ care, timp de 4 ani, a alimentat cet„˛enii ˛„rii numai cu promisiuni neonorate ∫i proiecte falimentare.

Recenta ruptur„ din r‚ndul democra˛ilor demonstreaz„ clar faptul c„ Traian B„sescu nu mai este conving„tor nici Ón fa˛a celor care l-au pus Ón fruntea forma˛iunii sale, iar acest lucru ar trebui s„-i mai dea de g‚ndit liderului democrat, mai ales atunci c‚nd se lanseaz„ Ón acuza˛ii aduse Partidului Social Democrat. Fo∫tii alia˛i au ajuns s„ se acuze chiar ∫i de complotul cu fosta Securitate. Mai mult dec‚t at‚t, fo∫tii colegi de partid au uitat de ideile

comune pe care le-au propagat ∫i s-au divizat Ón tot felul de forma˛iuni ∫i alian˛e, cu siguran˛„, nereprezentative.

De asemenea, Traian B„sescu nu con∫tientizeaz„ c„ rom‚nii sunt al„turi de P.S.D., deoarece noi avem solu˛ii optime pentru a construi o Rom‚nie puternic„ ∫i demn„ de a fi primit„ Ón marea familie european„.

Clasa politic„, pe de o parte, Ónseamn„ un concern extrem de eterogen care rezult„ din voin˛a celor care aleg ∫i, p‚n„ la urm„, mesajul pe care fiecare partid politic Ól prezint„ Ón campania electoral„ va decide ∫i sensul hot„r‚rii aleg„torilor. De aceea, fiecare Ó∫i urmeaz„ calea pe care a hot„r‚t s„ o urmeze; unii Ó∫i continu„ ac˛iunile, pe c‚nd al˛ii se lanseaz„ Ón scenarii care mai de care mai de senza˛ie.

Un exemplu extrem de dur este ∫i recenta idee a liberalilor de a transforma un bal al bobocilor Óntr-un show erotic cu liceeni minori. Este de la sine Ón˛eles c„ se a∫teapt„ ca organele abilitate s„-∫i fac„ datoria ∫i s„ cerceteze modul Ón care s-a ajuns la situa˛ia, cel pu˛in jenant„, de folosire a unor liceeni Ón scopul ob˛inerii de voturi.

Œn concluzie, a∫ vrea s„ men˛ionez faptul c„ fiecare Ó∫i culege roadele str„duin˛ei de a face politic„ ∫i de a ac˛iona f„r„ succes Ómpotriva acelora care mai au de f„cut ceva pentru Rom‚nia ∫i pentru cet„˛enii ei.

Partidul Social Democrat a Óntreprins m„suri concrete de a nu dezam„gi popula˛ia ˛„rii, iar celelalte partide, care nu au f„cut altceva dec‚t s„ critice activitatea P.S.D., au ajuns ele Ónsele s„ fie criticate aproape de to˛i ∫i s„ se discrediteze ele Óntre ele.

V„ mul˛umesc.

Radu Liviu Bara

#56620

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Titlul acestei interven˛ii politice este: îImportan˛a construirii autostr„zii Bra∫ov—Bor∫“.

Œn ultimii 14 ani, Rom‚nia a avut de luat o decizie extrem de important„ din punct de vedere al dezvolt„rii infrastructurii rutiere. Œn perioada 1990—2000, decizia pe care a luat-o Rom‚nia, indiferent de ministru sau de guvern, a fost: îNu avem nevoie de autostr„zi“, sau: îNu avem bani“.

Desigur, a existat ∫i o presiune a organismelor interna˛ionale, cum ar fi Banca Mondial„, care au v„zut lucrurile Ón acest mod. De atunci ∫i p‚n„ Ón anul 2001 aceast„ pozi˛ie s-a schimbat, astfel Ónc‚t Banca Mondial„ de Investi˛ii face Rom‚niei propuneri de finan˛are a cheltuielilor pentru construirea de autostr„zi.

Dintre acestea, Guvernul a hot„r‚t s„ Ónceap„ construirea autostr„zii Bra∫ov—Bor∫. Lansarea acestui proiect are, pe l‚ng„ importan˛a sa economic„, ∫i puternice conota˛ii politice ∫i sociale, deoarece aceasta va fi artera cea mai rapid„ prin care se va face leg„tura cu grani˛a de vest a ˛„rii, eviden˛iind Ónc„ o dat„ eforturile sus˛inute de Guvernul N„stase pentru perfec˛ionarea infrastructurii ∫i integrarea rapid„ a Rom‚niei Ón Europa.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 Pentru locuitorii jude˛ului S„laj, autostrada Bra∫ov— Bor∫ se va Óntinde pe o distan˛„ de 80 de km ∫i se va finaliza p‚n„ Ón anul 2012. Construc˛ia acestui tronson pe teritoriul jude˛ului nostru va avea implica˛ii economice ∫i sociale importante. Œn afar„ de faptul c„ se va relansa puternic activitatea agen˛ilor economici din domeniul produc˛iei materialelor de construc˛ii, Ón egal„ m„sur„ se va deschide posibilitatea reducerii num„rului de ∫omeri, care astfel vor g„si noi posibilit„˛i de angajare ∫i un c‚∫tig decent, conduc‚nd la Ómbun„t„˛irea traiului acestora ∫i al familiilor lor.

Amenaj„rile ce se vor efectua de-a lungul tronsonului ce va str„bate jude˛ul S„laj vor transforma multe localit„˛i, moderniz‚ndu-le, toate acestea Ón beneficiul locuitorilor jude˛ului nostru.

Œn acest cadru se Ónscrie contractarea unor lucr„ri, cum ar fi construc˛ia ∫oselei de centur„ Zal„u, ∫i conectarea municipiului la punctul de leg„tur„ cu autostrada Bucure∫ti—Bor∫, arter„ ce va facilita ∫i accesul la autostrad„ Ónspre ∫i dinspre jude˛ele Maramure∫ ∫i Satu Mare.

Astfel, traficul rutier supradimensionat din municipiul Zal„u va fi redus, f„c‚nd permis„ o circula˛ie normal„ autoturismelor ∫i conduc‚nd totodat„ la reducerea polu„rii atmosferice.

Sigur c„ o lucrare de o asemenea amploare na∫te pasiuni. Guvernul o prezint„ ca o mare realizare, ceea ce ∫i este de fapt, Ón timp ce opozi˛ia o consider„ nu at‚t inutil„, c‚t inoportun„ ∫i nerealizat„ Ón canoanele obi∫nuite.

Opozi˛ia nu men˛ioneaz„ nic„ieri faptul c„ Ón perioada guvern„rii C.D.R.-P.D.-P.N.L. nu s-a executat nici o lucrare at‚t de important„, ci numai c‚rpeli aduc„toare de profituri imediate pentru fo∫tii guvernan˛i. Se g„sesc totodat„ ∫i o serie de motive care, puse Ón practic„, ar fi condus la demararea lucr„rilor Ón jurul anilor 2010, c‚nd, de fapt, Ón program este prev„zut ca Ón anul 2012 investi˛ia s„ fie finalizat„.

f n‚nd cont c„ Óntr-o ˛ar„ c„ile de comunica˛ie sunt asem„n„toare cu vasele de s‚nge din corpul omenesc, probabil, ∫i nu probabil, sunt sigur c„ o astfel de investi˛ie realizat„ Ón perioada 1996—2000 ar fi fost trecut„ Ón cartea recordurilor fostei guvern„ri. Dac„ nu a˛i fost Ón stare s„ realiza˛i dec‚t numai regres economic ∫i haos, fi˛i m„car o dat„ buni rom‚ni ∫i nu mai pune˛i be˛e Ón roate, c„ lumea v„ cunoa∫te ∫i v„ condamn„.

Trec‚nd Ón revist„ numai c‚teva din facilit„˛ile aduse locuitorilor afla˛i Ón apropierea autostr„zii, ∫i nu numai lor, mi se par contraproductive ∫i r„uvoitoare afirma˛iile legate de acest proiect, venite din r‚ndul opozi˛iei. V„ mul˛umesc.

Dan Bruda∫cu

#60551

M„ bucur, domnule pre∫edinte, c„ a˛i constatat ∫i dumneavoastr„ acest lucru; am ∫i motive Ón acest sens, pe care nu le discut aici.

Domnule pre∫edinte,

Interven˛ia pe care am preg„tit-o pentru ast„zi se refer„ la modul defectuos Ón care se realizeaz„ privatizarea Ón Rom‚nia. Sunt foarte multe exemple Ón acest sens. A∫ vrea s„ m„ refer Óns„ Ón mod concret la o situa˛ie extrem de recent„ petrecut„ Ón jude˛ul Cluj.

Dup„ cum se ∫tie, Ón data de 13 februarie a.c. a Óncetat activitatea singurei sec˛ii de produc˛ie pe care o mai avea fabrica îTerapia“, celebr„ alt„dat„ pentru produc˛ia de medicamente de uz uman ∫i animal. Sec˛ia de sintez„ fin„ a l„sat pe drumuri, prin Ónchiderea por˛ilor sale, Ónc„ 150 de persoane care Ó∫i desf„∫urau activitatea aici. De la privatizarea acestei societ„˛i comerciale ∫i p‚n„ Ón prezent s-a ajuns ca num„rul angaja˛ilor s„ scad„ de la 1.500 la sub 500 de persoane.

Œn prezent, Ón Fabrica îTerapia“ de la Cluj se mai produce doar faringosept, ∫i acesta doar p‚n„ la epuizarea stocurilor de materie prim„ existente. Dup„ aceast„ dat„, Fabrica îTerapia“, recunoscut„ pentru calitatea medicamentelor realizate ∫i exportate at‚t Ón ˛ar„, c‚t ∫i Ón Statele Unite ale Americii, ˛„rile Americii Latine, Canada, Australia, ˛„rile Orientului Apropiat ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, zonele Magrebului din partea de nord a Africii…

Trebuie s„ men˛ion„m c„ la privatizare, noii patroni ∫i-au asumat o serie de obliga˛ii Ón ceea ce prive∫te investi˛iile, asigurarea unui management eficient, un marketing de calitate ∫i agresiv pentru identificarea de noi pie˛e de desfacere ∫i pentru extinderea exportului.

Iat„ c„ la foarte scurt„ vreme de la acest proces de privatizare nu s-a Ónt‚mplat nimic din toate acestea. Œn loc s„ se dezvolte, Fabrica de medicamente îTerapia“ de la Cluj Ó∫i Ónchide treptat por˛ile.

Din informa˛iile pe care le-am ob˛inut rezult„ c„ inten˛ia noilor patroni este ca Ón scurt„ vreme aici doar s„ se mai ambaleze medicamente, iar Ón perspectiv„ nu foarte Óndep„rtat„ fabrica s„ fie transformat„ Óntr-un banal depozit pentru distribuirea medicamentelor de provenien˛„ str„in„.

Œn urma acestei opera˛iuni extrem de nefericite Ó∫i vor pierde deci locurile de munc„ peste 1.500 de persoane ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, acest lucru se va sim˛i ∫i Ón buzunarul b„tr‚nilor ∫i pensionarilor, pentru c„ medicamentele str„ine vor fi cu mult mai scumpe dec‚t cele realizate de Fabrica îTerapia“.

Nu Ón ultimul r‚nd trebuie s„ subliniem c„ nu s-a luat nici o m„sur„ de c„tre autorit„˛ile competente pentru a determina pe noii patroni s„-∫i respecte obliga˛iile asumate o dat„ cu Óncheierea privatiz„rii.

Av‚nd Ón vedere acest lucru, solicit„m primului-ministru s„ dispun„ verificarea situa˛iei de aici. Dac„ este cazul, av‚nd Ón vedere c„ se submineaz„ economia na˛ional„ prin Ónchiderea fabricilor care au Ón momentul de fa˛„ solicitare pentru produc˛ie, inclusiv la export, sunt Ónchise doar pentru a lipsi de concuren˛„ produsele str„ine.

Prin urmare, domnule prim-ministru, v„ solicit, Ón calitate de deputat de Cluj, s„ dispune˛i anularea contractului de privatizare ∫i cercetarea de c„tre organele competente a celor care au permis subminarea con∫tient„ a economiei noastre na˛ionale. Mul˛umesc pentru aten˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004

Mihaela Muraru-M‚ndrea

#63974

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este cu privire la libertatea presei.

Pe parcursul audien˛elor pe care le-am acordat la biroul meu parlamentar, s‚mb„t„ 14 februarie 2004, mai multe persoane mi-au relatat un lucru incredibil, ∫i anume c„ un intelectual ar„dean a transformat îmitingul ilegal“ din Pia˛a Pompierilor Óntr-o manifestare de ur„ Ómpotriva presei ar„dene.

De ce miting ilegal? Pentru c„ asocia˛ia îVatra Rom‚neasc„“ nu avea autoriza˛ie pentru a manifesta Ón Pia˛a Pompierilor, prim„ria propun‚ndu-i Pia˛a Avram Iancu. F„r„ s„ ˛in„ cont de faptul c„ Óntrunirea nu era legal„, peste o sut„ de persoane au ascultat c‚ntece patriotice, av‚nd Ón vedere comemorarea corifeilor Marii Uniri, dup„ care au Ónceput s„ scandeze, printre altele, îJos statuia!“ Nemul˛umit c„ participan˛ii sunt Óntr-un num„r at‚t de mic, unul dintre conduc„torii ac˛iunii, profesor de istorie cunoscut pe plan local, a Ónceput s„ dea vina pe pres„, cum c„ ar fi dezinformat lumea cu privire la ilegalitatea ac˛iunii, ˛ip‚nd plin de furie c„tre jurnali∫ti: îSunte˛i lipsi˛i de orice moralitate! Medita˛i ∫i pleca˛i din aceast„ institu˛ie care este presa! Nu v„ este ru∫ine? Face˛i bine ∫i merge˛i la ∫coala primar„! Vre˛i s„ ne a˛‚˛a˛i unul Ómpotriva altuia?“

C‚nd spui vatr„ rom‚neasc„, te a∫tep˛i la tradi˛ionala bun„tate ∫i bl‚nde˛e a poporului nostru, care a construit cu greutate ∫i r„bdare lumea rom‚neasc„. C‚nd te g‚nde∫ti la organiza˛ia îVatra Rom‚neasc„“ — cu siguran˛„ c„ Ó˛i reprezin˛i patriotismul ∫i spiritul ales al Ónainta∫ilor, dar ∫i al contemporanilor no∫tri.

M„ Óntreb atunci, de unde at‚ta ur„ ∫i neÓn˛elegere Ómpotriva unor cet„˛eni care Ó∫i c‚∫tig„ existen˛a scriind îc‚nd cerneala s-a scumpit, cu cerneala neagr„ de pe suflet“, cum rostea cu genialitate poetul Cezar Iv„nescu prin anii ’80, strivit de s„r„cia totalitarist„.

S„ urli… Ómpotriva presei la o manifestare neautorizat„, dar care se vrea mobilizatoare ∫i sus˛in„toare a unor idei nu tocmai pacifiste, insult‚nd jurnali∫tii ∫i jurnalele lor, care p‚n„ una alta sunt oglinda vie˛ii noastre, mi se pare un lucru de neiertat.

Œn Rom‚nia presa este liber„!

Ne-am str„duit, prin legisla˛ia pe care am creat-o, ca acest lucru chiar s„ se Ónt‚mple, iar dac„ unii dintre noi cerem Ónc„ pedepsirea jurnali∫tilor pentru calomnie, m„ Óntreb: ce pedeaps„ ar trebui s„ cerem pentru cei care calomniaz„ presa, spun‚nd, de exemplu, c„ ziarul îAdev„rul“ este aservit puterii; c„ un ziarist are un pix otr„vit aservit primarului; c„ îAgenda zilei“ este o fi˛uic„; c„ Jelen este aservit; c„ trebuie alungat din pia˛„ ziarul îObservatorul“?

C‚nd mi s-au relatat aceste lucruri am crezut c„ poate se exagereaz„, ∫i atunci l-am Óntrebat pe

inspectorul-∫ef al Poli˛iei municipale Arad, care din nefericire mi-a confirmat starea de fapt, spun‚ndu-mi chiar c„ poli˛i∫tii afla˛i pe pozi˛ii s-au Óndreptat spre jurnali∫ti, pentru a-i proteja de furia protestatarilor.

Œmi este greu s„ cred c„ am avut de a face cu o manifestare plin„ de patriotism ∫i cred c„ termenul cel mai nimerit este de huliganism politic, iar dac„ Ón aceast„ pia˛„ au fost pu∫i la zid jurnali∫tii ∫i jurnalele lor, av‚nd Ón vedere ∫i c„ acum c‚˛iva ani jurnalistul Lucian Valeriu a fost aproape omor‚t Ón b„taie, solidariz‚ndu-i-se apoi toat„ presa na˛ional„, am putea propune celor interesa˛i Ón a∫ezarea lini∫tii ∫i p„cii ca, Ón aceast„ pia˛„ incendiar„, s„ proiect„m, poate prin remodelare, primul monument al libert„˛ii presei din Europa Central„ ∫i de Est.

Stima˛i colegi,

V„ rog s„ considera˛i aceast„ declara˛ie ca un protest Ómpotriva celor care Óncearc„ s„ Óngr„deasc„ Ón vreun fel libertatea presei.

Avem nevoie de o pres„ matur„, profesionist„ ∫i liber„, care s„ asigure transparen˛a vie˛ii politice rom‚ne∫ti, Ón spiritul valorilor na˛ionale ∫i europene: libertate, adev„r, solidaritate!

V„ mul˛umesc.

Iulian Mincu

#67999

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

M„ voi referi la o situa˛ie grav„ demografic„ Ón Rom‚nia actual„ ∫i interrela˛ia cu adop˛ia de copii, Ón declara˛ia mea politic„ de ast„zi.

Situa˛ia demografic„ din Rom‚nia este at‚t de dezastruoas„ Ónc‚t Banca Mondial„ ∫i Organiza˛ia Mondial„ a S„n„t„˛ii consider„, Óntr-un raport recent, c„, dac„ ea va continua, Rom‚nia risc„ ca Ón anul 2050 s„ ajung„ la o popula˛ie de circa 16 milioane persoane.

Sc„derea popula˛iei Ón 2003 este de -3,4 la mia de locuitori, fa˛„ de 2002, c‚nd a fost de -2,8 la mie.

Na∫terile sunt Ón continu„ sc„dere. Œn 2003 s-a ajuns la cea mai mic„ cifr„ de natalitate din istoria postdecembrist„ a Rom‚niei, de 9,7 la mia de locuitori, iar mortalitatea sub v‚rsta de 1 an se men˛ine la peste 16 la mia de copii vii.

Mortalitatea general„ este cea mai mare din Europa Ón anul 2003 — 12,2 la mia de locuitori ∫i dintre ace∫tia 771 la suta de mii de locuitori mor prin boli cardiovasculare, adic„ circa 60% din totalul deceselor. Este cel mai mare procent din Europa ∫i este semnalat aproape Ón toate situa˛iile interna˛ionale publicate. Pe acest fond, asist„m Ón continuare la practica adop˛iilor interna˛ionale de copii.

Scandalul declan∫at la Parlamentul European datorit„ celor 105 copii adopta˛i Ón Italia nu a fost dec‚t v‚rful aisbergului.

Prestigiosul cotidian britanic îDaily Telegraph“ consider„ c„ prin aceast„ practic„ îGuvernul N„stase a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 e∫uat Ón respectarea criteriului politic de aderare privind drepturile omului“.

Scrisoarea Comisiei Europene, trimis„ Rom‚niei, red„ clar situa˛ia grav„ provocat„ de aceasta.

Se sus˛ine c„ personalit„˛i foarte Ónalte din Occident ar fi f„cut lobby pentru aceste adop˛ii: Romano Prodi, candidatul democrat la Pre∫edin˛ia Statelor Unite, John Kerry, Tom Landas, Eduard Kennedy, Joseph Liberman ∫.a.

Emma Nicholson a declarat pe 9 februarie la Bucure∫ti c„ ∫tie c„ îun num„r de parlamentari europeni au fost implica˛i“ Ón aceast„ problem„, dar vina Guvernului nu poate fi sc„zut„, ∫i continu„: îDac„ Berlusconi ar veni Ón cabinetul lui Blair ∫i i-ar cere 105 copii pentru adop˛ie Ón Italia, Ómi pot imagina ce ar face Blair: l-ar trimite la psihiatru ∫i i-ar spune s„ se relaxeze pentru c„ are nevoie de odihn„. Rom‚nia trebuie s„ ∫tie c„ ˛„rile Uniunii Europene“ — continu„ mai departe Nicholson — înu-∫i export„ copiii“, ∫i d„ un exemplu: Grecia, de unde copiii greci nu au putut fi adopta˛i dec‚t tot de greci, de∫i Ónainte de intrarea Ón Uniunea European„ Grecia avea o situa˛ie grea din punct de vedere socioeconomic.

Faptele sunt cu at‚t mai grave cu c‚t s-a descoperit recent c„ cei circa 10% copii care provin din Suceava (17 copii sunt exporta˛i, din cei 105, Ón Italia ∫i unul Ón Israel) au fost aproba˛i pentru adop˛ie, to˛i Ón aceea∫i ∫edin˛„, la 16 iulie 2003, la Tribunalul Suceava, Sec˛ia civil„. To˛i copiii au avut ca mandatar o singur„ persoan„, Viorica F„rca∫iu, din Bucure∫ti, ∫i au fost reprezenta˛i Ón instan˛„ de acela∫i avocat, Maria G‚lc„.

Ceea ce e surprinz„tor este c„ Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ii — institu˛ia guvernamental„ ce reprezint„ interesele copilului — nu a fost prezent„ la aceast„ ∫edin˛„ ∫i nici nu cuno∫tea problema respectiv„. Nimeni, nici de la jude˛ ∫i nici de la alt„ institu˛ie autorizat„, n-a participat.

Adop˛ia va continua pentru Ónc„ circa 300 de copii, Ón ciuda moratoriului ∫i Ón ciuda promisiunilor Guvernului c„ va respecta legile occidentale.

Œn textul Ordonan˛ei nr. 1/2004 pentru suspendarea temporar„ a procedurilor referitoare la adop˛iile interna˛ionale, Ón primul articol autoritatea anuleaz„ textele dintr-o ordonan˛„ mai veche, nr.121/2001, ∫i anume textele prin care erau permise excep˛iile.

Œn al doilea articol de la aceea∫i ordonan˛„ se precizeaz„ c„ cererile prezentate îÓnainte de actuala ordonan˛„, de c„tre un rezident cu domiciliul Ón str„in„tate, vor fi solu˛ionate potrivit reglement„rilor Ón vigoare“.

Procedura de adoptare a Ónc„ 300 de copii va continua deci nestingherit„, cu tot textul noii ordonan˛e.

Œi revine deci actualei legislaturi obliga˛ia s„ respecte drepturile omului, stipulate Ón Conven˛ia Organiza˛iei Na˛iunilor Unite.

V„ mul˛umesc.

Virgil Popescu

#72375

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Parlamentul Rom‚niei se apropie de un moment cu o valoare istoric„ unic„, cu semnifica˛ii politice multiple, cu consecin˛e extrem de favorabile Ón drumul ascendent al ˛„rii c„tre integrarea Ón structurile moderne interna˛ionale.

Prin Decretul nr. 29 din 27 ianuarie 2004, pre∫edintele Rom‚niei, la propunerea Guvernului, supune spre aprobare Parlamentului aderarea Rom‚niei la Tratatul Atlanticului de Nord, Ón conformitate cu prevederile din art. 91 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, precum ∫i ale art. 1 ∫i art. 4 din Legea nr. 4/1991 privind Óncheierea ∫i ratificarea tratatelor.

Este un pas ferm al Rom‚niei de azi, f„cut cu siguran˛a unei sus˛ineri generale, Ón conformitate cu un program de guvernare aprobat de Parlament, respectat ∫i Óndeplinit de c„tre un guvern responsabil, angajat Ón misiunea nobil„ de modernizare a ˛„rii.

Parlamentul, prin adoptarea acestei legi, va consemna Óncheierea unui lung ∫i laborios proces pe care Rom‚nia l-a parcurs Ón eforturile sale de a-∫i construi ∫i consolida un sistem de securitate politic„, militar„, economic„ ∫i social„, cuprins Óntr-o strategie care este validat„ ast„zi de evolu˛ia politic„ interna˛ional„.

Dreptul inalienabil al statelor independente la ap„rarea individual„ sau colectiv„, consfin˛it Ón art. 51 al Cartei Na˛iunilor Unite, dezvoltat de Alian˛„ ca un angajament comun fa˛„ de cooperarea mutual„ Óntre statele membre, axat pe indivizibilitatea securit„˛ii acestora, solidaritatea ∫i coeziunea din cadrul Alian˛ei sunt de acum obiective la care Rom‚nia are acces deplin.

Reprezentarea interna˛ional„ a ˛„rii noastre, eforturile considerabile angajate cu responsabilitate de c„tre Guvern, politica extern„ eficient„ ∫i inteligent„, concep˛ia ∫i aplicarea reformelor structurale Ón domeniul militar, sus˛inute de un proces legislativ coerent, au dovedit c„ Rom‚nia este un partener contributor la asigurarea p„cii ∫i securit„˛ii interna˛ionale.

Parlamentele ˛„rilor membre ale NATO au recunoscut succesiv aceste procese ∫i au ratificat aderarea ˛„rii noastre la Alian˛„.

Parlamentul ˛„rii noastre va avea privilegiul politic ∫i istoric de a aproba aderarea Rom‚niei la NATO.

Consider c„ un astfel de moment Ómi justific„ dorin˛a de a-i felicita ∫i a le mul˛umi tuturor celor care, Ón diferite situa˛ii, structuri ∫i responsabilit„˛i, au ad„ugat, cu trud„ ∫i convingere, contribu˛ia lor la realizarea unui obiectiv istoric pentru ˛ara noastr„.

V„ mul˛umesc.

Nicolae Leon„chescu

#75008

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat auditoriu,

Œn raport cu incredibilele abuzuri s„v‚r∫ite de unii lucr„tori ai Inspectoratului Jude˛ean de Poli˛ie Ialomi˛a, conducerea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i-a reafirmat hot„r‚rea de a aplica principiul îtoleran˛ei zero“ fa˛„ de Ónc„lc„rile legilor Ón vigoare.

Am aflat din pres„ c„ îministrul Ioan Rus este fidel principiului «toleran˛ei zero»“.

De altfel, cu mult timp Ón urm„, liderul unui partid politic a anun˛at electoratul c„ promoveaz„ politica îtoleran˛ei zero“ fa˛„ de corup˛ie.

Iat„ deci un concept din domeniul prelucr„rilor mecanice, toleran˛a, dus la perfec˛iune — îtoleran˛a zero“ — ∫i Óncet, Óncet, transformat Ón principiul îtoleran˛ei zero“ ∫i livrat consumului public!

Sun„ frumos, provoac„ mirarea celor neaviza˛i ∫i adula˛ia subalternilor.

Este oare ∫i corect definit ∫i folosit acest concept — toleran˛„ — Ón domeniul politico-administrativ?

La o analiz„ atent„, suntem, oare, Ón fa˛a unui principiu? A ap„rut o nou„ idee fundamental„ de structurare a unui segment al realit„˛ii, fie el ∫i politic?

S„ ne fie permis, Ón limitele b„t„liei pentru perfec˛iune, s„ constat„m c„ pe unii oameni politici Ói fur„ peisajul ∫i verbiajul facil le joac„ feste.

S„ ne reamintim semantica termenilor de mai sus, care au fost pu∫i Ón circula˛ie de cur‚nd.

Se ∫tie, de exemplu, c„ fabricarea unui arbore drept din o˛el, prin prelucrare la rece, are drept scop ob˛inerea cotelor de gabarit ∫i de detaliu prev„zute Ón proiect.

Din diferite motive, cum ar fi regimul de a∫chiere, temperatura aerului ∫i a materialului, scula de a∫chiere, natura materialului, sistemul de r„cire etc., cotele nu sunt realizate cu exactitate absolut„, ci cu o anumit„ toleran˛„ Ón plus sau Ón minus.

Toleran˛a este deci o valoare admis„ a abaterilor de la cota proiectat„, care permite ca sistemul s„ func˛ioneze. Toleran˛„ zero nu exist„; este un vis tehnic. Œn politic„ se poate ob˛ine toleran˛a zero?

Ce Ónseamn„ îtoleran˛„ zero“ Ón lupta contra corup˛iei, cu care se angaja liderul politic de referin˛„ Ón fa˛a unui auditoriu vr„jit? Œnseamn„ c„ dimensiunea actual„ a corup˛iei — cota la care ne situ„m — nu se schimb„; doar o mic„ abatere, Ón plus ori Ón minus, fa˛„ de aceast„ cot„ devine zero!

Bravo! Lupt„m contra corup˛iei p„str‚nd intact nivelul catastrofal al ei ∫i anul„m, cu eforturi minunate, micile oscila˛ii Ón jurul acelui nivel!

Rom‚ni! Vi se preg„te∫te ceva: o mare p„c„leal„! Cere˛i politicienilor s„ fie intoleran˛i fa˛„ de orice act de corup˛ie, nu s„ ne livreze principii de conjunctur„ care urm„resc, de fapt, perpetuarea r„ului.

Parlamentarii Partidului Rom‚nia Mare militeaz„ de ani de zile pentru combaterea corup˛iei, nu pentru men˛inerea ei ∫i reducerea la zero a micilor ei oscila˛ii.

Ne-am bucura dac„ frontul anticorup˛ie s-ar Ónchega, Ón sf‚r∫it, cu parlamentari din toate partidele, capabili s„ realizeze egalitatea dintre vorbe ∫i fapte.

V„ mul˛umesc.

Ioan Miclea

#78091

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îRo∫ia Montan„ — o ran„ deschis„ pe obrazul ˛„rii“.

Cazul Ro∫ia Montan„ a Óncetat de mult s„ fie o problem„ intern„ a ˛„rii noastre. El a dep„∫it hotarele ˛„rii, fiind dezb„tut de cercuri politice europene ∫i transatlantice. Partidele de opozi˛ie au adresat Ón anul ce a trecut multe interpel„ri ∫i au depus multe declara˛ii politice Guvernului pe aceast„ tem„; toate, din p„cate au r„mas f„r„ r„spuns. C‚nd spun c„ au r„mas f„r„ r„spuns m„ refer ∫i la faptul c„ r„spunsurile primite nu au rezolvat problema ∫i au Óncercat Ón mod jenant ∫i obstruc˛ionist s„ Ómpiedice opozi˛ia de a afla adev„rul despre aceast„ afacere.

Spunem c„ problema a dep„∫it de mult grani˛ele ˛„rii ∫i a∫ dori ca prin prezenta declara˛ie politic„ s„ trag Ónc„ un semnal de alarm„ asupra gravelor consecin˛e ce amenin˛„ Rom‚nia, dac„ la Ro∫ia Montan„ se va continua dezastrul ecologic ∫i etnologic Ónceput.

Iat„ ce spune, printre altele, un politolog pe nume Gheorghe Olteanu, directorul Biroului de sprijin pentru rom‚nii de pretutindeni din Germania: îCum este posibil ca politicienii rom‚ni s„ sus˛in„ proiecte de exploatare a bog„˛iilor ˛„rii, ca de exemplu Ro∫ia Montan„, cu efecte ecologice ∫i arheologice catastrofale ∫i Ón contradic˛ie evident„ cu normele europene, accept‚nd condi˛ii contractuale imaginabile doar pentru ˛„rile africane, dup„ cum constatau cu stupefac˛ie reprezentan˛ii institu˛iilor europene de resort?“

Aten˛ie! Acest om face aceast„ constatare de bun-sim˛ nu din cercet„ri la fa˛a locului, ci din ceea ce s-a publicat Ón Europa de c„tre speciali∫tii europeni care au vizitat Ro∫ia Montan„. Pe cei din Uniunea European„ Ói doare dezastrul ecologic ce se Óntrevede la Ro∫ia Montan„, pe guvernan˛ii no∫tri Óns„ nu.

Dar iat„ lucruri ∫i mai grave pentru noi. Profesorul Peter Fischer de la Institutul de Drept European al Universit„˛ii din Viena, subliniind importan˛a major„ pe care o au directivele ca instrument juridic al Comisiei Europene Ón domeniul mediului, arat„ c„: îDac„ Rom‚nia autorizeaz„ proiectul minier Ro∫ia Montan„ ea va trebui s„ se supun„ procedurilor legale Ón fa˛a Cur˛ii Europene de Justi˛ie, chiar Ón momentul ader„rii la Uniunea European„“. Apoi, un alt european, referindu-se la proiectul de exploatare s„lbatic„ ∫i primitiv„ a unei ˛„ri europene, afirm„ c„: îEste evident c„ nu avem un proiect na˛ional, ci unul privat, de interes str„in, Ón mod scandalos Ón defavoarea Rom‚niei. Dac„ nu se va respinge proiectul Ro∫ia Montan„, negocierile de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ la Capitolul «Mediu»

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 nu vor putea fi Óncheiate“. Iat„ c„ voci autorizate, care se aud foarte bine la Bruxelles, Óncearc„ s„ ne apere de un dezastru ecologic, dar ∫i unul politic, pe care guvernan˛ii no∫tri se str„duiesc cu o r‚vn„ demn„ de o cauz„ mai bun„ s„-l des„v‚r∫easc„.

Œn plin scandal al adop˛iilor interna˛ionale ale copiilor, care Ói pune pe guvernan˛ii no∫tri Óntr-o situa˛ie mai mult dec‚t jenant„ Ón fa˛a autorit„˛ilor Uniunii Europene, iat„, ne a∫teapt„ altul ∫i mai grav, spre care Guvernul ne Ómpinge zi de zi, exploatarea aurifer„ de la Ro∫ia Montan„.

Probabil Óns„ c„ interven˛iile ∫i argumentele noastre, ale opozi˛iei, ale Academiei Rom‚ne, ale oamenilor de ∫tiin˛„ din ˛ar„ ∫i str„in„tate, ale politicienilor str„ini ∫i autorit„˛ilor de resort din Uniune sunt prea firave Ón fa˛a interesului, probabil m„surat Ón sute de mii ∫i milioane de dolari, pe care unii politicieni de la putere Ól au pentru antamarea acestei nenorociri peste o binecuv‚ntat„ zon„ a ˛„rii.

Singura noastr„ n„dejde mai este Ón Dumnezeu. Poate el nu ne va l„sa s„ se Ónt‚mple un a∫a dezastru la care ne Ómping guvernan˛ii no∫tri.

V„ mul˛umesc.

Costel Marian Ionescu

#83949

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ fac un apel, stimate domnule pre∫edinte. Cu autoritatea pe care o ave˛i, a∫ vrea s„ sesiza˛i c„ unul dintre colegii care au vorbit ast„zi de la acest microfon, specialist, de altfel, Ón diversiuni, r„pe∫te timpul celorlal˛i colegi prin utilizarea unui discurs cu multe prescurt„ri de substantive proprii ∫i abrevieri.

Œn consecin˛„, domnule pre∫edinte, v„ rog s„ solicita˛i tuturor vorbitorilor evitarea prescurt„rilor de substantive proprii ∫i abrevieri de la microfonul Parlamentului, dac„ au decen˛„ ∫i demnitatea unui parlamentar.

V„ mul˛umesc.

Pentru ast„zi am preg„tit un material care este, de altfel, exploziv, legat de o situa˛ie exploziv„ la o Óntreprindere din T‚rgovi∫te, ∫i anume la Óntreprinderea S.C. îWisconsin Turning Sistem“, fost„ SARU, din T‚rgovi∫te.

Mai zilele trecute, Marian S‚rbu, ministrul pentru rela˛ia cu sindicatele, anun˛a cu emfaz„ Óncheierea Pactului de stabilitate dintre Guvern ∫i sindicate. Œn opinia Partidului Rom‚nia Mare, aceast„ Ón˛elegere reprezint„ Óncheierea probabil„ a pactului Óntre un Executiv al c„rui aparat func˛ion„resc finan˛at din bani publici se m„re∫te pe zi ce trece, a se vedea printre altele recent-Ónfiin˛ata Cancelarie a Guvernului, ∫i sindicate, ai c„ror membri se Ómpu˛ineaz„ pe zi ce trece, unii p„r„sind ˛ara Óntr-un ritm f„r„ precedent, al˛ii se Ómboln„vesc, iar o mare parte dintre ei Ó∫i Óncheie socotelile cu via˛a.

A∫a st‚nd lucrurile, un caz aparte Ól reprezint„ situa˛ia exploziv„ existent„ la aceast„ Óntreprindere din T‚rgovi∫te. Sindicatul liber de la aceast„ societate, care are Ón componen˛„ numai personal direct productiv, se afl„ Ón grev„ general„ din data de 15 ianuarie 2004.

Motivele declan∫„rii grevei generale sunt: negocierile cu privire la contractul colectiv de munc„, Óncepute Ón iunie 2003, nu au fost finalizate din urm„toarele considerente: nu au fost acordate cele 7 salarii compensatorii pentru salaria˛ii disponibiliza˛i, chiar dac„ ambele p„r˛i au acceptat acest lucru stipulat Ón vechiul contract; neactualizarea salariilor Ón func˛ie de rata infla˛iei anuale; neacceptarea atribuirii tichetelor de mas„; neplata Ón termen a salariilor cuvenite. Salariile pe luna februarie 2003 au fost pl„tite 85%, cu toate c„ exist„ hot„r‚re judec„toreasc„ irevocabil„ asupra restan˛elor. Pe luna noiembrie 2003, salariile au fost pl„tite doar 50%, iar diferen˛a nu a fost pl„tit„ nici m„car p‚n„ Ón ziua de azi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 De asemenea, nici prima de Cr„ciun, prev„zut„ Ón contractele colective de munc„, nu a fost acordat„. Nevirarea Ón termen a obliga˛iilor salariale c„tre contribu˛ii C.A.S., contribu˛ii C.N.A.S. D‚mbovi˛a etc. Óntr-o perioad„ destul de mare, Ón perioada 2000—2003. Din acest punct de vedere, acest lucru genereaz„ imposibilitatea oper„rii Ón cartea de munc„, conform prevederilor legale. Nevirarea la fondul C.A.R. a sumelor re˛inute salaria˛ilor pe statele de plat„ ∫i folosirea acestor sume de c„tre patronatul Óntreprinderii, care Ónsumeaz„ circa 390 de milioane.

Contrar prevederilor legale, conducerea Óntreprinderii a interzis tuturor salaria˛ilor grevi∫ti accesul Ón incinta societ„˛ii comerciale, o dat„ cu declan∫area grevei generale. Œn momentul declan∫„rii grevei generale, reprezentan˛ii patronatului au refuzat orice form„ de negociere cu salaria˛ii din sindicatul liber al Óntreprinderii. Sindicali∫tii ∫i-au manifestat nemul˛umirile ∫i Ón fa˛a Prefecturii D‚mbovi˛a, av‚nd loc cu aceast„ ocazie numeroase negocieri cu conducerea prefecturii D‚mbovi˛a, cu prefectul Victor Sanda, dar promisiunile nu au fost onorate.

Œn ceea ce prive∫te conducerea P.S.D. D‚mbovi˛a, aceasta s-a sp„lat pe m‚ini spun‚nd: îNu avem nici un fel de responsabilitate, nici m„car moral„“. Numai c„, Ón opinia P.R.M., partidul de guvern„m‚nt, prin Óns„∫i titulatura sa, fiind una de sorginte social-democrat„, are obliga˛ia de a gestiona ∫i a se implica Ón rezolvarea tuturor problemelor de natur„ social„, mai ales c„ Ón urm„ cu 4 ani Ón campania electoral„ a b„tut mult„ moned„ pe protec˛ia social„.

Datorit„ acestei situa˛ii deosebite, de imposibilitate a asigur„rii unui trai m„car ∫i la limita subzisten˛ei, a Ónceput s„ se generalizeze disperarea Ón r‚ndurile salaria˛ilor, care a condus la starea de depresie psihic„, culmin‚nd cu o serie de sinucideri. Astfel, Ón ultimul timp, 3 sindicali∫ti ∫i-au pus cap„t zilelor: inginer Auric„ Popa, Gabriela L„z„rescu ∫i Gheorghe Rada. Un al patrulea, pe nume Gheorghe Mih„il„, de∫i se sp‚nzurase de o macara din incinta Óntreprinderii, a fost salvat Ón timp util de c„tre colegii de serviciu.

Explica˛ia acestor situa˛ii extreme are Ón vedere faptul c„ majoritatea popula˛iei devine din ce Ón ce mai s„rac„. Astfel, dac„ salariile fa˛„ de ’90 au crescut de 1.555 de ori, pre˛ul vie˛ii s-a m„rit de peste 10 mii de ori. De pild„ Óntre˛inerea unui apartament cu dou„ camere s-a majorat de 12 mii de ori, de la 150 de lei la 1,8 milioane de lei, iar metrul cub de ap„ potabil„ a crescut de 16 mii de ori, de la 1 leu la 16 mii.

Datorit„ acestor politici practicate Ón ultimii ani de c„tre Guvernul P.S.D.-U.D.M.R. au ap„rut depresiile psihice, duc‚nd la ie∫irea cet„˛enilor din via˛a social„, la Ónsingurare, la sentimentul de nulitate, la lipsa de interes pentru activit„˛ile zilnice ∫i, Ón final, la suicid.

Subestimarea de c„tre partidul de guvern„m‚nt a acestei boli cu extindere din ce Ón ce mai mare, cum este ∫i cazul prezentat, poate avea consecin˛e foarte grave la nivelul societ„˛ii rom‚ne∫ti, astfel Ónc‚t

Organiza˛ia Mondial„ a S„n„t„˛ii precizeaz„ c„ peste 50% dintre cazurile de suicid se datoreaz„ depresiilor psihice.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mihai Adrian M„laimare

#89852

## **Domnul Mihai Adrian M„laimare:**

V„ mul˛umesc. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Stima˛i colegi,

Aproape c„ nu este zi Ón care s„ nu fim bombarda˛i cu rezultatele unor sondaje de opinie care indic„ Parlamentul aproape Óntotdeauna pe unul dintre ultimele locuri, dac„ nu chiar pe ultimul loc Ón clasamentele Óncrederii popula˛iei Ón institu˛iile fundamentale ale statului.

R„m‚ne un mister, poate, cum se face c„, dup„ alegeri Ón care am primit zeci sau chiar poate sute de mii de voturi, ajungem s„ fim considera˛i vinova˛i de mai toate relele societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Nu inten˛ionez s„ ofer explica˛ii fa˛„ de aceast„ situa˛ie, dar, ca pre∫edinte al comisiei care are drept Óndatorire, printre altele, reglementarea peisajului mediatic, trebuie s„ constat c„ indiferent care sunt rezultatele amintitelor sondaje realizatorii emisiunilor informative s-au obi∫nuit s„ adauge Óntotdeauna opiniile lor privind Óncrederea pe care ar trebui s„ o aib„ electoratul Ón parlamentarii pe care i-a ales, ∫i anume una c‚t mai mic„.

M„ g‚ndeam la aceste lucruri dup„ ce am v„zut, Ón ziua de 21 decembrie 2003, Ón emisiunea îObservator“ a postului de televiziune Antena 1 un a∫a-zis reportaj Ón care ni∫te a∫a-zi∫i reporteri l„l„iau la intrarea unei sta˛ii de metrou ni∫te a∫a-zise colinde ale c„ror vorbe aveau refrenul: îCine a mai pomenit vreun parlamentar cinstit?!“ Chipurile, respectivii Óncercau s„ testeze vigilen˛a trec„torilor care, f„r„ s„ mai disting„ Óntre îFlorile dalbe“ ∫i f„c„tura de c‚ntec prezentat„ de reporterii postului de televiziune, Ói miluiau pe ace∫tia cu un ban ca pe colind„torii autentici.

O s„-mi spune˛i, poate, c„ era o glum„, c„ de s„rb„tori e bine s„ ne veselim ∫i c„ glumele pe seama parlamentarilor sunt la fel de nevinovate cum erau pe vremuri cele despre chelneri ∫i frizeri, numai c„ lucrurile nu stau chiar a∫a.

Exist„ dou„ probleme pe care a∫ vrea s„ le ridic. Una se refer„ la profesionalismul jurnali∫tilor. S„ zicem c„ reportajul ar fi fost Óntr-adev„r unul distractiv. V-a∫ Óntreba atunci ce c„uta el Óntr-o emisiune de ∫tiri ∫i de ce nu a fost difuzat Ón una de divertisment. Ce c„uta, a∫adar, Óntre accidentele de circula˛ie, violurile, t‚lh„riile ∫i tot felul de alte nenorociri care, de∫i sunt fapte diverse, cu totul nedemne de a fi prezente Ón telejurnale, ne sunt prezentate cu obstina˛ie drept ∫tiri, drept informa˛ii absolut necesare pentru via˛a noastr„!

Din p„cate, trebuie s„ observ c„ amintitul program de ∫tiri a ajuns un fel de repertoriu al catastrofelor reale, dar mai ales imaginare, de la noi sau de aiurea. Œntre ele,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 realizatorii ne ofer„ tot felul de farse filmate cu o camer„ ascuns„ sub ∫apc„ sau Ón serviet„, f„r„ ca cei viza˛i s„ aib„ habar c„ sunt filma˛i. L„s‚nd la o parte faptul c„ at‚t deciziile Consiliului Na˛ional al Audiovizualului, c‚t ∫i normele deontologice ale profesiei interzic asemenea practici, trebuie s„ observ ∫i c„ ele au ajuns s„ constituie un fel de model pentru tinerii reporteri care Ó∫i imagineaz„ c„ a∫a se face jurnalismul de investiga˛ie ∫i c„, Ón general, a∫a se practic„ aceast„ profesie ∫i la BBC, ∫i la Anthène 2, ∫i la CNN, ∫i la EuroNews.

De c‚te ori am pus aceast„ Óntrebare celor viza˛i mi s-a spus c„ ∫i emisiunile de ∫tiri au nevoie de audien˛„ ∫i c„ orice imagine dur„ ∫i orice vorb„ av‚nd conota˛ii negative aduce audien˛„, deci publicitate, deci bani. Cu alte cuvinte, nu conteaz„ dac„ ∫tirile sunt adev„rate sau nu, dac„ sunt importante sau nu, bani s„ ias„! Nu pot dec‚t s„ m„ Óntreb ce au Ónv„˛at realizatorii emisiunilor de ∫tiri pe la bursele la care au fost trimi∫i de patronii lor, dac„ asta Ón˛eleg ei din responsabilitate fa˛„ de societate, fa˛„ de public.

Œn alt„ ordine de idei, dar la fel de grav, mi se pare faptul c„ o asemenea fars„ precum cea pus„ la cale de reporterii Antenei 1 are o b„taie mult mai lung„.

Dincolo de Óncercarea de a dovedi c„ trec„torii miluiesc orice colind„tori, indiferent de versuri, st„ Óncercarea de a induce Ón public ideea c„, Óntr-adev„r, nu ar exista parlamentari cinsti˛i. Cu alte cuvinte, noi, to˛i cei ale∫i de na˛iunea rom‚n„ Ón cea mai democratic„ institu˛ie a ˛„rii, am fi o band„ de punga∫i. Dac„ v„ imagina˛i c„ atacul este doar la adresa Parlamentului actual v„ Ón∫ela˛i. Con∫tient sau nu, cei care Óncearc„ s„ acrediteze asemenea idei au Ón vedere toate Parlamentele democratic alese din 1990 p‚n„ ast„zi.

Nu ni∫te persoane oarecare sunt atacate astfel, ci institu˛ia Ón sine. Efectul pe care sconteaz„ a∫a-zi∫ii jurnali∫ti de la Antena 1 este discreditarea Parlamentului ∫i, Ón ultim„ instan˛„, a democra˛iei Ónse∫i.

Œntrebarea pe care aminti˛ii reporteri Óncearc„ s„ o cuib„reasc„ Ón r‚ndurile opiniei publice este: îLa ce bun s„ mai alegem pe cineva, dac„ to˛i sunt necinsti˛i?“ S-ar putea s„ vi se par„ c„ exagerez, dar nu este a∫a. Nu doresc s„ ap„r pe acei parlamentari care de-a lungul anilor s-au dovedit a fi necinsti˛i. ™tiu c„ nu exist„ p„dure f„r„ usc„turi ∫i nu pot s„ afirm c„, din principiu, to˛i parlamentarii sunt cinsti˛i. Dar afirma˛ia c„ to˛i am fi ni∫te ho˛i face parte din aceea∫i categorie de judec„˛i potrivit c„reia dac„ o persoan„ a mers f„r„ bilet Ón transportul public, to˛i c„l„torii sunt cu necesitate contravenien˛i.

Nu a∫ insista asupra acestei Óncerc„ri deliberate de discreditare a Parlamentului dac„ nu a∫ considera c„ efectul pe termen lung al unei asemenea atitudini este discreditarea democra˛iei Ón Rom‚nia.

Am convingerea c„ asemenea acte dictate de amatorism, de dorin˛a de a c‚∫tiga f„r„ efort un salariu bun ∫i care, trebuie s„ o spun cu regret, constituie o form„ cu totul iresponsabil„ de exercitare a libert„˛ii de exprimare, asemenea acte, a∫adar, nu pot avea drept urmare dec‚t promovarea ideilor potrivit c„rora sistemele dictatoriale ar fi mai potrivite dec‚t cele democratice.

Nu pot dec‚t s„ sper c„ dumneavoastr„, colegii mei parlamentari, nu ve˛i accepta asemenea insulte aduse Parlamentului ∫i democra˛iei.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Tiberiu Sergius Sb‚rcea

#97640

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Funda˛ia pentru Promovarea Agriculturii ∫i Economiei Regionale (FAER) din Reghin, jude˛ul Mure∫, este o structur„ juridic„ creat„ cu ajutorul Guvernului Confedera˛iei Elve˛iene, av‚nd ca obiectiv global sprijinirea agriculturii private ∫i a Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii Ón vederea promov„rii economiei regionale Ón zona Reghinului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 Mijloacele financiare sunt pentru sprijinul direct al diverselor activit„˛i, Ón vederea cooper„rii tehnice, creditele acordate de FAER sunt rambursabile ∫i pot fi sub form„ de materiale pentru promovarea de proiecte (instala˛ii, aparate, utilaje agricole etc.). Ra˛iunea instal„rii unui program de creditare a fost simpl„ ∫i dovedit„ Ón timp: nu suntem cer∫etori, avem putere de munc„ ∫i ∫tim s„ pre˛uim ∫i s„ dezvolt„m ceea ce avem.

Av‚nd la Óndem‚n„ cele dou„ mijloace, respectiv formarea profesional„ continu„ pentru adul˛i ∫i un fond administrat dup„ regulile unui fond de creditare, Funda˛ia FAER s-a ancorat puternic Ón realitatea economic„ a jude˛ului Mure∫. Cele dou„ mijloace mai sus amintite s-au structurat, institu˛ional, Ón dou„ sectoare distincte: sectorul de creditare ∫i sectorul de informare.

Am s„ prezint c‚teva cifre care s„ vorbeasc„ de la sine despre activitatea FAER.

Œn sectorul de informare: peste 700 de beneficiari ai cursurilor de formare profesional„; peste 200 de tineri agricultori au urmat studii de preg„tire de 5 luni Ón Elve˛ia; peste 100 de studen˛i ai USAMV Cluj-Napoca au urmat stadii de preg„tire teoretic„ ∫i practic„ la Funda˛ia FAER; 235 de manifesta˛ii cu caracter cultural ∫i agricol sus˛inute de FAER.

Œn sectorul creditare: administrarea unui fond de peste 2.000.000 euro; realizarea unui rulaj Ón decursul a peste 10 ani de activitate de peste 7.500.000 euro; gestionarea unui portofoliu de peste 1.000 credite; realizarea prin sus˛inerea financiar„, direct ∫i indirect, a unui num„r de peste 8.000 locuri de munc„.

Aceste rezultate dovedesc succesul demersului Ónceput Ón anul 1993, chiar mai mult, au dus la extinderea programului de dezvoltare FAER ∫i Ón alte jude˛e, respectiv Suceava ∫i Bistri˛a.

Asemenea activit„˛i trebuie Ónmul˛ite Ón Rom‚nia. V„ mul˛umesc.

Kanty C„t„lin Popescu

#101818

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interven˛ia mea se intituleaz„ îLiberali f„r„ liberalism“. Ea se refer„ la comportamentul colegilor din Parlament Ón momentul dezbaterilor la proiectul de Lege privind declararea ca ora∫e a unor comune.

Œn Programul de guvernare al Guvernului N„stase, supus spre aprobare Parlamentului Rom‚niei, program votat de P.S.D., P.N.L., U.D.M.R. ∫i Grupul parlamentar al minorit„˛ilor, la punctul 9 sunt prev„zute aplicarea unor politici na˛ionale de dezvoltare ∫i modernizare a localit„˛ilor urbane ∫i rurale. Acord‚nd statutul de ora∫ unor comune care prin indicatori calitativi ∫i cantitativi se apropie de statutul de localitate urban„, pe l‚ng„ faptul c„ respect„m voin˛a cet„˛enilor din localitatea respectiv„, care s-a pronun˛at prin referendum, contribuim la ridicarea gradului de urbanizare a ˛„rii ∫i implicit la apropierea de standardele europene Ón domeniu.

Dac„ din punctul de vedere al reprezentan˛ilor P.R.M.-ului faptul c„ au votat Ómpotriv„ se poate justifica, pentru colegii îdemocra˛i“ de la P.D. ∫i P.N.L. nu g„sim alt„ justificare dec‚t c„ au votat potrivit sintagmei îvot contra, indiferent de ce se voteaz„“.

Acest comportament arat„ c„ Óntre liberalism ∫i actuala politic„ liberal„ nu este nici o leg„tur„, pentru c„ nu-mi pot explica cum cei care erau adep˛ii formelor f„r„ fond, prin care Ónfiin˛au institu˛ii consider‚nd c„ o dat„ formate vor constitui vectori de dezvoltare, vin ast„zi ∫i spun c„ transformarea comunelor Ón ora∫e nu este un beneficiu nici al locuitorilor, nici al localit„˛ilor.

Nici m„car argumentele noastre c„ prin urbanizare se atrag fonduri comunitare, c„ locuitorii nu pl„tesc impozite mai mari ∫i c„ prin transformare cre„m posibilit„˛i mai mari de dezvoltare, nu au fost suficiente ∫i au votat Ómpotriv„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 Nu vreau s„ iau Ón calcul sc„parea unui deputat liberal care la tribun„ a spus: îAcest proiect de lege are un caracter liberal. Pardon, electoral!“

Ce este clar este c„ P.D., P.N.L. ∫i P.R.M. au votat Ómpotriva legii, deci Ómpotriva urbaniz„rii Rom‚niei.

Cum te po˛i numi liberal dac„ nu respec˛i principiile liberale, cum te po˛i numi democrat dac„ nu respec˛i voin˛a cet„˛enilor din localit„˛ile respective?

Gheorghe Marcu

#104469

## **Domnul Gheorghe Marcu:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Tema declara˛iei mele este urm„toarea: îC‚nd avem sim˛ul m„surii?“

O dat„ cu apropierea alegerilor din acest an, limbajul colegilor din opozi˛ie, care Ó∫i exprim„ atitudinea lor fa˛„ de unele aspecte, devine mult mai agresiv ∫i virulent, acesta fiind br„zdat cu epitete de genul îm„suri catastrofale“, îadev„rat genocid“, îinterese clientelare“, îsubminarea economiei na˛ionale“ ∫i lista poate continua.

Am impresia c„ se aplic„ urm„toarea metod„: cine ˛ip„ ∫i acuz„ mai tare consider„ c„ are dreptate sau are impresia c„-i convinge pe ceilal˛i c„ are dreptate.

Stima˛i colegi,

Am f„cut parte din primul Parlament al Rom‚niei, ales democratic Ón mai 1990. Œmi aduc foarte bine aminte cum un personaj bine cunoscut Ón acele timpuri ∫i cu stagii Ón vechiul partid, la un moment aniversar, a monopolizat microfonul, acuz‚nd vechiul sistem, din care se Ónfruptase zdrav„n.

Fiind mai t‚n„r, Ól priveam atent ∫i Óncercam s„ ghicesc dac„ credea ce spunea. V„z‚nd c„-l privesc ˛int„, la pauz„ mi-a spus urm„toarele cuvinte: îTinere, d„-i Ónainte cu tupeu!“

La fel ca ∫i acum 14 ani, alte personaje pitore∫ti se agit„ Ón toate p„r˛ile, acuz‚nd pe to˛i ∫i toate, iar unii au ajuns la performan˛a de a-∫i distruge propriile partide.

F„c‚nd translatarea Ón timp ∫i trimiterea la epitetele rostite la Ónceputul interven˛iei mele, remarc c„, Ón dorin˛a de a c‚∫tiga capital politic, se fac afirma˛ii ∫ocante, care Ón actualul context pot aduce prejudicii tuturor cet„˛enilor ˛„rii.

Uit„m c„ de fapt apar˛inem aceleia∫i ˛„rii ∫i c„ vorbele ∫i deciziile unora dintre noi se r„sfr‚ng ∫i asupra celorlal˛i?!

Unde sunt no˛iunile care pentru unii dintre noi sunt total str„ine: realism, bun-sim˛, caracter, competen˛„, patriotism?

Unde sunt prezentate diferen˛ele de doctrin„ ideologic„ la tribuna parlamentar„?

Consider c„ singurul mod de rezolvare a unor situa˛ii care mai apar Ól reprezint„ dialogul, condi˛ia esen˛ial„ fiind ca cei ce particip„ s„ fie reali∫ti ∫i competen˛i.

V„ mul˛umesc.

Dan Bruda∫cu

#106638

Privatizarea = ruinarea economiei na˛ionale

La Ónceputul primului s„u mandat ca ∫ef al statului, eternul pre∫edinte al Rom‚niei ∫i echipa sa de propagandi∫ti au f„cut eforturi disperate s„ conving„ opinia public„ s„ nu ne vindem ˛ara. Acest slogan ∫i-a dovedit Ón scurt„ vreme nocivitatea ∫i perversitatea, Óntruc‚t nu era altceva dec‚t una dintre piesele grele ale politicii populiste a politrucului cu trecut moscovit, prin care acesta se Ónc„p„˛‚na s„ blocheze procesele de dezvoltare social-economic„ ∫i politic„ a Rom‚niei, procese posibile ca urmare a evenimentelor din decembrie 1989.

Privind retrospectiv cele Ónt‚mplate, putem trage concluzia c„ Ion Iliescu ∫i echipa sa de sus˛in„tori ∫i sicofan˛i nu dorea s„ v‚nd„ ˛ara pentru a-i spolia averea Ón interesul lor personal. Acest lucru s-a Ónt‚mplat, de vreme ce, Ón propor˛ie cov‚r∫itoare, cei care au pornit la drum cu Ion Iliescu, dar ∫i cei care i s-au al„turat pe parcurs sunt ast„zi cei mai avu˛i dintre rom‚ni.

Alt scop urm„rit prin aceast„ politic„ era de a servi economia na˛ional„ intereselor celor care doreau transformarea Rom‚niei Óntr-o colonie ∫i distrugerea economiei sale pentru a elimina orice fel de concuren˛„ din partea produselor rom‚ne∫ti.

Despre cum s-a f„cut privatizarea Ón Rom‚nia se ∫tie. To˛i cei care, pentru o perioad„ mai scurt„ sau mai lung„, s-au aflat la conducerea F.P.S. sunt ast„zi asigura˛i pentru genera˛ii de acum Ónainte din punct de vedere al averii personale. Œn ciuda declara˛iilor bombastice ale actualei puteri privind lupta Ómpotriva corup˛iei, Radu S‚rbu, una dintre cele mai odioase eminen˛e cenu∫ii ale privatiz„rii din Rom‚nia, Ó∫i consum„ Ón tihn„ miliardele rezultate din comisioane pentru privatiz„ri. Evident, va veni cur‚nd ∫i scaden˛a, pentru c„ P.R.M. Ó∫i propune ca imediat dup„ preluarea puterii s„ verifice fiecare dosar de privatizare ∫i s„ trag„ la r„spundere, conform ∫i Ón limitele legii, pe to˛i cei care au s„v‚r∫it abuzuri sau ilegalit„˛i.

Dac„ Ón marea majoritate a fostelor ˛„ri socialiste privatizarea a Ónsemnat o relansare real„ a dezvolt„rii lor economico-sociale, Ón Rom‚nia ea a adus ∫omaj, s„r„cie, disperare ∫i nenum„rate drame. Cu concursul factorilor de decizie guvernamental„, marile Óntreprinderi rom‚ne∫ti au fost Óncredin˛ate unor rechini sau aventurieri interna˛ionali care nu ∫i-au onorat angajamentele asumate ∫i, aproape f„r„ excep˛ie, au distrus unit„˛ile achizi˛ionate. Ca urmare a acestei politici, fa˛„ de care Guvernul Rom‚niei a r„mas indiferent, ∫i-au pierdut locurile de munc„ milioane de oameni, iar spectrul ∫omajului amenin˛„ Ón continuare alte sute de mii. Ast„zi Rom‚nia, care era recunoscut„ pe pie˛ele externe pentru multe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 produse performante ∫i competitive, este incapabil„ s„ mai produc„ ∫i s„ ofere la export m„rfurile solicitate.

Dup„ cum spuneam, procesul de privatizare, a∫a cum a fost Ón˛eles ∫i realizat de c„tre actuala putere, Ónseamn„ subminarea ∫i distrugerea economiei na˛ionale. Noii patroni reduc frecvent num„rul locurilor de munc„ sau Ónchid pur ∫i simplu fabricile, dar obliga˛ia de a pl„ti salarii compensatorii, ajutoare sociale sau de ∫omaj revine statului rom‚n.

Oriunde am privi pe teritoriul Rom‚niei constat„m c„ Ón locul renumitelor Óntreprinderi de alt„dat„ Ónt‚lnim doar unit„˛i Ónchise sau care func˛ioneaz„ sub capacitatea avut„ c‚ndva. Nici jude˛ul Cluj nu face excep˛ie. Una dintre cele mai lovite unit„˛i economice de aici este renumita c‚ndva fabric„ de medicamente îTerapia“. Produsele sale Ón domeniul medicamentelor de uz uman sau animal erau c„utate at‚t Ón ˛ar„, c‚t ∫i peste hotare, marca îTerapia“ fiind dovada calit„˛ii ∫i profesionalismului personalului de aici.

Prin grija autorit„˛ilor rom‚ne, aceast„ Óntreprindere de elit„ a industriei rom‚ne∫ti de medicamente a intrat pe m‚na unor investitori str„ini. La privatizare, ea avea peste 1.500 de angaja˛i ∫i realiza Ón jur de 30—35 tipuri de medicamente. Cea mai mare parte dintre acestea erau destinate exportului Ón S.U.A., Canada, Europa Occidental„, Asia etc. Privatizarea Fabricii îTerapia“ a fost motivat„ de necesitatea investi˛iilor Ón tehnologie de v‚rf, management performant, marketing agresiv, dezvoltarea sectorului de cercetare, diversificarea produc˛iei, cre∫terea exportului etc. Iat„, Óns„, c„ nu s-a Ónt‚mplat nimic din toate acestea. Œn urma a trei concedieri succesive, de la 1.500 de angaja˛i s-a ajuns Ón prezent la mai pu˛in de 500. Œn 13 februarie a.c. ∫i-au Óncetat activitatea la îTerapia“ Ónc„ 150 de persoane, ca urmare a Ónchiderii Sec˛iei de sintez„ fin„. De la cele 30—35 medicamente, ast„zi la îTerapia“ se mai produce doar faringosept, ∫i acesta doar p‚n„ la epuizarea stocurilor de materii prime. S-a renun˛at p‚n„ ∫i la pantotenatul de calciu, de∫i exist„ o cerere deosebit de mare pe pie˛ele externe pentru acest produs.

Din datele ce ne-au fost furnizate rezult„ inten˛ia actualilor patroni de a lichida complet Fabrica îTerapia“. Œn scurt„ vreme, aici, cu un personal tot mai pu˛in numeros, se va realiza doar ambalarea medicamentelor produse Ón str„in„tate, iar Óntr-o perspectiv„ nu foarte Óndep„rtat„ fosta c‚ndva fabric„ de medicamente de prestigiu interna˛ional va deveni depozit pentru medicamentele str„ine.

S„ se Ón˛eleag„ bine: noi, cei de la Partidul Rom‚nia Mare, nu suntem Ómpotriva privatiz„rii, dac„ este f„cut„ Ón interesul economiei na˛ionale. Nu putem tolera ∫i nu vom tolera niciodat„ ca, prin privatizarea defectuoas„ realizat„ de autorit„˛ile rom‚ne, s„ se atenteze la siguran˛a poporului rom‚n, prin ruinarea economiei noastre na˛ionale.

Iat„ de ce, Ón calitate de deputat al P.R.M., cer primului-ministru ∫i tuturor factorilor abilita˛i s„ dispun„ verificarea ilegalit„˛ilor comise Ón procesul de privatizare a fostei Fabrici de Medicamente îTerapia“ ∫i s„ fie deferite justi˛iei toate acele persoane care au admis ∫i

tolereaz„ distrugerea premeditat„ a acestei societ„˛i comerciale ∫i, implicit, a produc˛iei rom‚ne∫ti de medicamente.

## Domnilor guvernan˛i,

Indiferen˛a dumneavoastr„ Ónseamn„, pe l‚ng„ sute de ∫omeri, disperarea celor care ∫i-au pierdut locurile de munc„, precum ∫i pre˛uri tot mai mari pentru medicamentele aduse de la export.

Partidul Rom‚nia Mare se opune cu toat„ hot„r‚rea ∫i fermitatea acestui proces de distrugere ∫i pauperizare premeditat„ a ˛„rii, prin tolerarea ca procesele de privatizare s„ Ónsemne, Ón realitate, lichidarea societ„˛ilor comerciale din ˛ara noastr„.

Grigore Emil R„dulescu

#113169

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Vin ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ s„ v„ prezint Ónc„ îun succes“ Ónregistrat de Rom‚nia Ón cei 14 ani de tranzi˛ie.

Dac„ Ónainte de 1989 statisticile interna˛ionale plasau Rom‚nia pe locul ∫ase Ón lume ∫i pe locul doi Ón Europa la produc˛ia de m„tase natural„, Óncep‚nd din 1990 sericicultura a Ónregistrat un declin constant, produc˛ia de gogo∫i de m„tase ajung‚nd de la 1.849 tone Ón 1989 la mai pu˛in de dou„ tone Ón 2003. ™i produc˛ia de viermi de m„tase s-a redus considerabil. Astfel, dac„ Ón 1989 Rom‚nia producea peste 2.490 kilograme, anul trecut nu s-au ob˛inut dec‚t 10 kilograme de ou„ de viermi de m„tase crud„.

Aceea∫i situa˛ie se Ónregistreaz„ ∫i Ón cazul puie˛ilor de dud, num„rul acestora diminu‚ndu-se constant de la an la an. Dac„ Ón urm„ cu circa 15 ani aveam planta˛ii de duzi de peste 558 hectare, Ón prezent mai exist„ doar 100 hectare de duzi. Œn ceea ce prive∫te m„tasea natural„ brut„, anul trecut nu s-a ob˛inut dec‚t un kilogram.

Din cauza cererii tot mai sc„zute de m„tase natural„, dar ∫i a managementului defectuos din cele 20 de societ„˛i comerciale sericicole privatizate dup„ 1990 au mai r„mas Ón func˛iune doar cinci. Œns„ ∫i acestea ∫i-au modificat domeniul de activitate, Ón prezent exist‚nd o singur„ societate care se mai ocup„ de producerea ∫i distribuirea ou„lor de viermi de m„tase ∫i a puie˛ilor de dud.

Cresc„torii de viermi de m„tase vor primi, Óncep‚nd cu acest an, un sprijin financiar din partea statului de aproximativ 20.000 lei pentru fiecare kilogram de gogo∫i de m„tase produs.

Cu toate c„ decizia Ministerului Agriculturii (M.A.P.A.M.) urmeaz„ modelul comunitar, potrivit documentului de pozi˛ie negociat de autorit„˛i cu oficialii U.E., anul acesta Rom‚nia ar fi trebuit s„ Ónfiin˛eze un organism autorizat pentru atestarea îcresc„torilor eligibili“ ∫i abia Ón 2005 s„ adopte m„suri de sprijin similare cu cele comunitare.

Tot anul acesta autorit„˛ile s-au angajat s„ demareze ∫i adaptarea la nivel european a eviden˛elor statistice ∫i de calitate pentru gogo∫ile ∫i viermii de m„tase.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 Œn prezent, liderul mondial incontestabil Ón produc˛ia de m„tase este China, urmat„ de India, Brazilia ∫i Japonia.

Valoarea actual„ a firului de m„tase brut este de circa 50 dolari pe kilogram, pre˛urile fiind stabilite de ˛ara ce de˛ine monopolul, care este China, cu 93% din pia˛a interna˛ional„ a m„t„sii.

Œn r‚ndul ˛„rilor importatoare de m„tase se num„r„ Italia, cu peste 4.500 tone anual, Japonia, cu circa 2.000 tone, Fran˛a, cu aproximativ 750 tone, ∫i S.U.A.

Œn Óncheiere, v„ prezint sintetic evolu˛ia Rom‚niei Ón acest domeniu.

|acest domeniu.||| |---|---|---| |Produc˛ie — gogo∫i de m„tase — ou„ de viermi de m„tase|1989 1.849 tone 2.490 kg|2003 2 tone 10 kg| |— planta˛ii duzi|558 ha|100 ha| |— societ„˛i sericicole|20|1|

Puiu Ha∫otti

#116122

## îPre∫edintele «oamenilor noi»“

Decembrie 1989 — momentul Ón care elevul ∫i-a Ónvins, la propriu, profesorul. Momentul Ón care sutele de mii de rom‚ni ce ie∫iser„ Ón strad„ pentru a-∫i cere libertatea nici nu se g‚ndeau c„ vor prilejui triumful omului nou. Omul visat de comuni∫ti, f„r„ istorie, f„r„ valori, f„r„ principii, f„r„ Dumnezeu. Omul dispus s„ fac„ orice compromis pentru interesul s„u. Omul gata oric‚nd s„ treac„ de la comunism la democra˛ie, de la Est la Vest, de la ateism la cre∫tinism, totul pentru binele lui ∫i numai al lui. Ace∫ti oameni conduc ast„zi Rom‚nia, fiind prefec˛ii no∫tri, primarii, mini∫trii etc.

Omul poate mima schimbarea sa Ón nesf‚r∫ite ipostaze; nu poate Óns„ evita instinctele de orice fel, biologice, intelectuale, politice. ™i Ón cazul domnului Ion Iliescu, experien˛a copil„riei ∫i adolescen˛ei sale Ól tr„deaz„ din c‚nd Ón c‚nd. Omul format la ∫coala lui Roller ∫i a Moscovei sovietice nu se poate st„p‚ni ∫i controla Óntotdeauna. Pentru a-l parafraza pe Corneliu Coposu, domnul Ion Iliescu se Óntoarce, uneori, pe uli˛ele copil„riei. ™i atunci ne spune ceea ce crede cu adev„rat despre socialism, despre proprietatea privat„ ∫i destul de des despre istoria Rom‚niei. Admiratorul îdacilor ce se trag din traci“, al lui Burebista, al lui Mihai Viteazul, al lui Alexandru Ioan Cuza ne vorbe∫te despre cei 150 de ani de corup˛ie ai Rom‚niei. Pre∫edintele Rom‚niei pune semnul egalit„˛ii Óntre, de pild„, genera˛ia pa∫optist„ format„ la Paris ∫i oamenii noi ai socialismului, forma˛i Ón amfiteatrele universit„˛ilor comuniste.

Sigur c„ ne aducem cu to˛ii aminte ∫i de Decebal, tr„dat de un apropiat, ∫i de istoria voievozilor rom‚ni, tr„da˛i ∫i tr„d„tori de at‚tea ori, de modul Ón care se ob˛inea sinecur„ Ón aceast„ ˛ar„, cu ajutorul pungilor de galbeni care, Ón epoca fanariot„, au c„p„tat denumirea cvasioficial„ de îbac∫i∫“.

Corup˛ie a existat dintotdeauna, oriunde Ón comunit„˛ile umane. Corup˛ia are, desigur, o istorie milenar„ Ón spa˛iul balcanic, Ón acest îBizan˛ dup„ Bizan˛“. Dar nu po˛i compara gripa cu cancerul. Rom‚nia nu a fost niciodat„ statul cel mai corupt din Europa, a∫a cum este ast„zi. Caracterul de stat Ón care corup˛ia este institu˛ionalizat„

este dat Rom‚niei nu de determinarea istoric„ specific„ teoriilor marxiste, ci de felul Ón care reprezentan˛ii Partidului Social Democrat fur„ tot ce se poate fura, Ón care deciziile la absolut toate nivelurile se iau doar dup„ ce se Óncaseaz„ un comision, un bac∫i∫ etc. Œn Rom‚nia nu a existat p‚n„ ast„zi tradi˛ia decor„rii celor care nu ∫tiu ce este legea ∫i jefuiesc jude˛e Óntregi.

Face˛i oric‚te incursiuni dori˛i Ón istoria Rom‚niei, fie ∫i din perspectiva lui Roller sau a domnului Berindei. Dar nu jigni˛i memoria celor care au construit acest stat. Nu face˛i compara˛ia Óntre genera˛ia pa∫optist„ ∫i genera˛iile ce i-au urmat, care au creat Rom‚nia ∫i au transformat-o Óntr-un stat european, care ar fi putut fi ast„zi un stat democrat ∫i prosper, cu genera˛iile care ne-au Óntors Ón epoca fanariot„, cu care se aseam„n„ Rom‚nia condus„ de P.S.D. Nu se pot compara cei care au studiat la Paris sau Berlin cu cei care au studiat la Moscova. Unii au creat Rom‚nia Mare, al˛ii o duc la sap„ de lemn.

Eugenu Arn„utu

#119377

îIncapacit„˛i de partid“

Alian˛a P.N.L.-P.D. Óncearc„ cu disperare s„ Ó∫i asigure o imagine de unitate Ón exterior, Ón timp ce ecourile disensiunilor interne nu mai pot fi Ómpiedicate s„ nu apar„ Ón pres„. Imaginea unitar„ Óncearc„ s„ ∫i-o asigure prin subscrierea s„pt„m‚nal„ la cererea de demisie a Guvernului. Se pare c„ numai pentru target-uri negative se poate Ónf„ptui o consensiune Óntre alia˛i, mai pu˛in, Ón schimb, c‚nd vine vorba de ac˛iuni coerente, cu efecte pozitive asupra electoratului.

Dup„ ce a reu∫it cu mari cazne s„ scoat„ un nume ∫i o sigl„ pentru a se face vandabil„ pe pia˛a electoral„, alian˛a a Óncercat îs„ Ónf„ptuiasc„“ ∫i textul unui acord, care nici nu a fost bine b„tut Ón cuie c„ a ∫i Ónceput s„ fie contestat. Cearta pe func˛ii nu ar reprezenta un factor de noutate ∫i poate nu ar ∫tirbi a∫a de mult din unitatea fragil„ a alian˛ei, precum decizia de a participa la alegerile locale cu liste separate, cu o singur„ excep˛ie de la regul„, Bucure∫tiul.

Stabilitatea ∫i a∫a fragil„ a alian˛ei se pierde v„z‚nd cu ochii, pe de o parte, ∫i din cauza Partidului Democrat. Partidul Democrat sufer„ de o maladie greu curabil„, o dat„ prin reprezentarea conducerii sale, iar Ón al doilea r‚nd prin pierderea constant„ a unor persoane importante din r‚ndul s„u. Valul dezert„rilor a atins culmea o dat„ cu plecarea Ónsu∫i a fondatorului partidului, domnul Petre Roman, fapt ce a dus la dizolvarea Grupului parlamentar P.D. de la Senat. Din p„cate pentru P.D., la schimb cu pierderile Ónregistrate nu a reu∫it dec‚t s„ Ó∫i aduc„ Ón r‚ndurile sale prea pu˛ine persoane ∫i nici o personalitate sau, poate, doar cu o excep˛ie, cea a domnului Cozmin Gu∫„, care are chiar preten˛ii de clarv„z„tor. Mai precis, Domnia sa consider„ c„ exist„ semnale clare la nivel central c„ P.R.M. îa b„tut palma cu P.S.D.“ ∫i c„ se Óncearc„ îrespectabilizarea“ lui Corneliu Vadim Tudor pentru a putea fi luat la guvernare de P.S.D. Ón 2004. Probabil c„ acele semnale clare despre care vorbe∫te domnul Gu∫„ sunt doar Ón mintea sa Ónce˛o∫at„, dovedind ∫i prin aceast„ declara˛ie c„ se Ónscrie Ón linia tembelismului de partid. Dac„ domnul Gu∫„ ar fi fost

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 atent la declara˛iile P.S.D. ar fi Ón˛eles c„ P.S.D. nu exclude nici o colaborare postelectoral„, cu excep˛ia P.R.M.

Previzionismul Partidului Democrat ar fi fost de ajutor dac„ s-ar fi limitat la clarviziuni efectuate doar asupra propriei st„ri. Dar pentru c„ este mai interesat de capra vecinului Ón situa˛ii care necesit„ o aten˛ie intern„ deosebit„, P.D. se aduce singur Ón starea de disolu˛ie.

Mihai St„ni∫oar„

#122036

îCriza din sistemul sanitar mehedin˛ean“

Guvernul P.S.D. a adus sistemul sanitar Ón cea mai grav„ criz„ pe care sistemul public de s„n„tate a Ónregistrat-o de la Revolu˛ie Óncoace. Fa˛„ de ˛„rile candidate la aderare Ón Uniunea European„, Rom‚nia se g„se∫te, conform evalu„rii Biroului Regional al Organiza˛iei Mondiale a S„n„t„˛ii pentru Europa pe primul loc la bolile cardiovasculare, pe primul loc la mortalitate infantil„ Ón maternit„˛i, TBC infantil, SIDA infantil„, hepatita C, bolnavi de sifilis, c‚t ∫i av‚nd cea mai mic„ speran˛„ de via˛„ la na∫tere.

Pentru s„n„tatea fiec„rui cet„˛ean, Guvernul P.S.D. aloc„ 70 USD, Ón timp ce Ón Bulgaria aceast„ sum„ este dubl„. Suma alocat„ din PIB pentru Ministerul S„n„t„˛ii este de 4,2%, Ón timp ce Ón toate ˛„rile foste comuniste aceast„ sum„ este de cel pu˛in 6%.

Principalele cauze ale crizei din s„n„tate sunt subfinan˛area sistemului, deturnarea unor sume din fondul asigur„rilor ∫i utilizarea acestora pentru alte destina˛ii, introducerea unor metodologii nejustificate economic, precum ∫i schimbarea permanent„ a normelor de compensare a medicamentelor.

Medicii din spitalele mari cu greu mai pot asigura tratamentele pacien˛ilor, pentru c„ stocurile farmaciilor cu circuit Ónchis sunt aproape epuizate, iar furnizorii nu vor relua aprovizionarea p‚n„ c‚nd autorit„˛ile nu pl„tesc datoriile unit„˛ilor sanitare. Unele spitale mai supravie˛uiesc cu stocurile de anul trecut, Ón timp ce Ón alte cazuri medicii cer pacien˛ilor s„-∫i cumpere pastile de la farmaciile din ora∫, pe banii bolnavilor.

Subfinan˛area, centralismul, autoritarismul ∫i politizarea sistemului sanitar au mari repercusiuni ∫i s-au amplificat la nivelul institu˛iilor de coordonare ∫i control sanitar ∫i la nivelul jude˛ului Mehedin˛i.

Politica P.S.D. fa˛„ de problemele din sistemul de s„n„tate mehedin˛ean poate fi caracterizat„ printr-un singur cuv‚nt: incompeten˛„. Criza din sistemul sanitar mehedin˛ean scoate la iveal„ situa˛ii din ce Ón ce mai grave ∫i care dep„∫esc orice limite.

Divergen˛ele dintre Casa jude˛ean„ de s„n„tate ∫i Spitalul jude˛ean sunt notorii ∫i au ca fond, sus˛ine Casa de s„n„tate, tocmai incompeten˛a managerial„ a conducerii spitalului. Din acest r„zboi de durat„ cei care pierd, victimele, sunt pacien˛ii ∫i, Ón general, cet„˛enii.

Cum este posibil ca pensionarii bolnavi s„ a∫tepte cu disperare medicamentele? Cum este posibil ca bolnavii interna˛i Ón Spitalul jude˛ean s„ fie nevoi˛i s„ vin„ cu medicamentele ∫i cu m‚ncarea de acas„?

La jum„tatea anului trecut, directorul Casei Jude˛ene a Asigur„rilor de S„n„tate Mehedin˛i, domnul Gheorghe

Bunciu, a prezentat un raport care a st‚rnit un Óntreg scandal. Din raportul directorului Casei jude˛ene de s„n„tate, care prezenta situa˛ia financiar„ pe primul semestru al anului 2003, reiese c„ agen˛ii economici din jude˛ au datorii la CJAS de peste 380 miliarde de lei. Cele mai Óndatorate societ„˛i mehedin˛ene sunt cinci unit„˛i cu profil minier (158 miliarde), ∫apte unit„˛i cu profil agricol (21 miliarde), precum ∫i 25 de agen˛i economici cu datorii de peste un miliard. Scandalul a Ónceput c‚nd CJAS, prin directorul economic al acestuia, doamna Gheorghi˛a Bure˛ea, a acuzat conducerea Spitalului Jude˛ean Mehedin˛i de proast„ gestionare a fondurilor primite.

Casa de s„n„tate a cerut un control am„nun˛it asupra modului Ón care Spitalul jude˛ean gestioneaz„ fondurile primite, av‚nd datorii de peste 86,7 miliarde, din care, la servicii ∫i furnizorii de medicamente, peste 60 de miliarde. CJAS acuz„ conducerea Spitalului jude˛ean c„ nu posed„ documente justificative pentru o bun„ parte din medicamente. Nereguli Ón gestionarea banilor au fost semnalate ∫i de controalele G„rzii Financiare.

Conducerea Spitalului jude˛ean, prin vocea directorului Radu Iman, acuz„ Casa de s„n„tate de îpozi˛ii antisanitare“, atrage aten˛ia asupra situa˛iei dramatice din spitale, asupra condi˛iilor lamentabile ale practic„rii actului medical atunci c‚nd pacien˛ii trebuie s„ vin„ de acas„ cu medica˛ia necesar„ din cauza fondurilor insuficiente alocate de CJAS.

Ca urmare a scandalului declan∫at, Spitalul jude˛ean a refuzat s„ semneze contractul de furnizare a serviciilor medicale pe anul Ón curs. A fost nevoie de interven˛ia prefectului ∫i a vicepre∫edintelui CNAS pentru ca acest contract s„ fie semnat.

Acuza˛iile reciproce dintre conducerile celor dou„ institu˛ii nu fac dec‚t s„ ad‚nceasc„ criza Ón care se g„se∫te sistemul sanitar mehedin˛ean. Œn aceste condi˛ii, doresc s„ spun c„ sunt vitale m„suri extrem de operative, altfel sistemul sanitar ∫i starea de s„n„tate a popula˛iei se vor deteriora nu dramatic, ci tragic.

Statul, Guvernul P.S.D., prin Ministerul S„n„t„˛ii, sunt responsabilii pentru starea de s„n„tate a na˛iunii ∫i ar trebui s„ ia decizii politice juste ∫i ferme care s„ conduc„ la performan˛a sistemului sanitar ∫i la ameliorarea st„rii de s„n„tate a popula˛iei.

Deciden˛ii P.S.D. din sistemul de s„n„tate dau, ca de obicei, vina pe medici, f„c‚ndu-i pe ace∫tia vinova˛i de criza sistemului, Ón loc s„ reglementeze gravele probleme din sistemul sanitar.

Guvernul ar trebui s„ recupereze cele 27.000 de miliarde care reprezint„ ∫i Ón acest moment crean˛e la bugetul sistemului de asigur„ri de s„n„tate, s„ introduc„ metode mai eficiente de colectare a acestor fonduri pentru a cre∫te rata contribu˛iei ∫i s„ Ónceteze practica ∫tergerii datoriilor unor societ„˛i la acest fond.

Concluzion‚nd cele prezentate, tot ce se Ónt‚mpl„ Ón materie de s„n„tate a popula˛iei reprezint„, din nefericire, un program lent de distrugere a condi˛iei umane Ón ˛ara noastr„ ∫i necesit„ o urgent„ solu˛ionare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004

Vlad Gabriel Hogea

#127771

Tun de 563.000.000.000 lei la S.C. îAntibiotice“ — S.A.

Dac„ ne-am lua dup„ aparen˛e, am zice c„ fabrica îAntibiotice“ Ia∫i o duce cum nu se poate mai bine. Conducerea societ„˛ii anun˛a triumfalist anul trecut c„ firma ie∫ean„ acoper„ circa 4,5% din consumul medicamentelor pe pia˛a intern„ ∫i a reu∫it s„-∫i v‚nd„ produsele Ón 27 de ˛„ri ale lumii, realiz‚nd Ón 2002 exporturi de peste 8 milioane de dolari. Œn acela∫i an, cifra de afaceri se ridica la 35,3 milioane dolari (1.082 miliarde lei), iar profitul net dep„∫ea 3,5 milioane dolari (113 miliarde lei). Noi ∫tim, Óns„, c„ aparen˛ele Ón∫eal„ ∫i mai ∫tim c„ Ón aprilie 2003 îprospera“ societate comercial„, Ón care zeci de mii de ie∫eni investiser„ din greu Ón îmarea privatizare“, perioad„ Ón care S.C. îAntibiotice“ — S.A. era considerat„ cea mai profitabil„ unitate economic„ din jude˛, avea de recuperat din sistemul sanitar 560 miliarde lei, fiind Ón imposibilitate de a pl„ti ac˛ionarilor dividendele cuvenite pentru anul precedent, Ón sum„ total„ de peste 30 miliarde lei.

Lipsa artificial„ de lichidit„˛i a dus la neachitarea taxelor ∫i impozitelor c„tre bugetul de stat, dar ∫i la contractarea unor Ómprumuturi costisitoare de pe pia˛a bancar„. La toate acestea s-au ad„ugat penalit„˛ile, care dep„∫eau 50 miliarde lei ∫i pe care S.C. îAntibiotice“ — S.A., av‚nd pe h‚rtie un bilan˛ pozitiv, a fost nevoit„ s„ le pl„teasc„ pentru datoriile scadente de 383 miliarde lei, sum„ important„ dar, evident, inferioar„ celei de 560 de miliarde, care nu fusese recuperat„ de la debitorii societ„˛ii.

Œn luna iunie a aceluia∫i an, alt„ problem„: pe bun„ dreptate, o instan˛„ de judecat„ a obligat firma ie∫ean„ la plata c„tre A.P.A.P.S. a aproape 11 miliarde lei, reprezent‚nd valoarea dividendelor ∫i a dob‚nzii pe 1995, plus dividendele pe 1996, pentru ac˛iunile pe care statul le de˛ine la S.C. îAntibiotice“ — S.A.

Œn octombrie 2003, suma care trebuia recuperat„ de c„tre fabrica de medicamente de la unit„˛ile de stat ajungea la 682 miliarde lei, iar premierul Adrian N„stase promitea c„ se va implica personal Ón rezolvarea crizei. BineÓn˛eles, nu s-a concretizat nimic. Lovitur„ de teatru Ón decembrie 2003, c‚nd ministrul Ionel Bl„nculescu d„dea publicit„˛ii concluziile unui raport din care reie∫ea c„ 563 de miliarde lei au fost îsifonate“ — chiar a∫a s-a exprimat Ónaltul oficial al Guvernului! — prin firmelec„pu∫„ S.C. îPharma“ — S.A. ∫i S.C. îFarma Servide“ — S.R.L., fiind amestecate persoane sus-puse precum fostul director economic al S.C. îAntibiotice“ — S.A., Constantin Acatrinei, dar ∫i Dumitru Nani (fratele lui Ioan Nani, actualul director general al fabricii de medicamente). Cum altfel?, avem de-a face cu membri marcan˛i ai P.S.D. Ia∫i, m‚n„ Ón m‚n„ cu senatorul Ion Solcanu. Mecanismul fraudei? S.C. îAntibiotice“ — S.A. nu-∫i distribuia printr-o re˛ea proprie medicamentele produse, ci le livra c„tre S.C. îPharma“ — S.A., societate Ónfiin˛at„ Ón anul 2000, av‚nd ca domeniu de activitate comer˛ cu ridicata al produselor farmaceutice, la care de˛ine 30% din ac˛iuni.

Œn 2002, numai o mic„ parte din suma facturat„ a fost Óncasat„ de c„tre fabric„ de la distribuitor, pentru c„ îPharma“ ∫i-a pl„tit preferen˛ial creditorii: c„tre ceilal˛i furnizori a achitat 99%, adic„ 386 miliarde lei, iar c„tre îAntibiotice“ a virat numai 121 miliarde lei, doar 29% din datorie!

Aceast„ îciud„˛enie“ devine ∫i mai odioas„ dac„ men˛ion„m ∫i faptul c„ timp de doi ani îAntibiotice“ a adus 95% din veniturile îPharma“, livr‚nd c„tre aceast„ societate peste jum„tate din produc˛ia de medicamente! Din ce r„m‚nea, o mare parte mergea pe pia˛a extern„.

Revenind la Bl„nculescu, s„ mai reproducem ∫i Óntrebarea retoric„ a acestuia: îDac„ «Antibiotice» genereaz„ 95% din profitul acestei firme («Pharma» — n.n.), de ce nu figureaz„ ∫i la capitalul social cu 95%?“

Concluzia? îOpera˛iunea de Ónfiin˛are a S.C. îPharma“ — S.A. este criticabil„ din punct de vedere juridic; a fost o inginerie juridic„ ∫i financiar„ foarte subtil„, a∫a cum se reg„sesc Ón tot sistemul de s„n„tate.“

P‚n„ una, alta, Ioan Nani este Ón continuare director general al fabricii ∫i nimeni nu s-a atins de un fir din p„rul s„u, a∫a cum, de altfel, nu s-a luat nici o m„sur„ sanc˛ionatorie contra celorlal˛i vinova˛i de gaura neagr„ din vistieria S.C. îAntibiotice“ — S.A.

Nu mai conteaz„ legea, nu mai conteaz„ ac˛ionarii care a∫teapt„ mult ∫i degeaba s„-∫i primeasc„ dividendele, nu mai conteaz„ c„ avem de-a face, clar, cu abuzuri ∫i cu neglijen˛e grave Ón serviciu.

Deasupra tuturor, senatorul Ion Solcanu, pre∫edintele P.S.D. Ia∫i, supravegheaz„ cu grij„ patriarhal„ re˛elele de scurgere a banilor. ™i toat„ lumea ∫tie c„ de 14 ani Óncoace nimeni ∫i nimic nu l-a oprit s„ fac„ ce vrea din jude˛ul Ia∫i ∫i din vie˛ile celor peste 800.000 de oameni care au avut ghinionul de a-i fi contemporani.

™tefan Baban

#133346

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îExperimentele Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc“.

La c‚te gre∫eli, gafe ∫i Óncurc„turi au fost comise Ón ultimii 10 ani de c„tre reprezentan˛ii Ministerului Educa˛iei, parc„ nici nu mai conteaz„ ultima dintre ele, ∫i anume suprapunerea examenelor pentru absolvirea clasei a VIII-a cu orele de clas„ obi∫nuite ale celorlal˛i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 elevi. Œn fond, ar spune unii, nu este dec‚t o suprapunere a ultimei s„pt„m‚ni de activitate din anul ∫colar 2003—2004 cu s„pt„m‚na testelor na˛ionale pentru elevii claselor terminale din ciclul gimnazial, o perioad„ Ón care, dac„ ne aducem bine aminte, mediile sunt Óncheiate, materiile sunt terminate, iar elevii sunt cu g‚ndul la vacan˛„.

™i totu∫i nu aceasta este problema de fond, ci una mult mai grav„ prin conota˛ia ei: atitudinea celor angaja˛i s„ dirijeze educa˛ia unei genera˛ii Óntregi ∫i, prin implica˛iile ce le genereaz„, ∫i pentru al˛i tineri afla˛i Ón formare.

Trecerea de la perioada de fundamentare a educa˛iei ∫i a culturii generale, ∫i anume obligativitatea absolvirii celor 8 clase, la treapta superioar„, ce face tranzi˛ia spre Ónv„˛„m‚ntul superior ∫i preg„tirea unei cariere profesionale, st„ de c‚˛iva ani buni sub semnul incertitudinii ∫i al improviza˛iei.

De∫i este cunoscut„ cerin˛a european„ pentru ∫colarizarea obligatorie de 10 ani, Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc a continuat s„ se bazeze pe o ∫coal„ general„ de 8 ani, Óncheiat„ cu un examen pentru trecerea opera˛ional„ mai departe. Un timp, examenul a fost de admitere, f„c‚nd selec˛ia Óntre liceu ∫i ∫coala profesional„, prin verificarea unor cuno∫tin˛e de nivel inferior, din gimnaziu, ∫i nepun‚nd accent pe testarea aptitudinilor elevilor pentru forma superioar„ de Ónv„˛„m‚nt la care doreau s„ accead„.

A urmat apoi provizoratul, ∫i anume ∫coala obligatorie de 9 clase, care a fost experimentat„ doar la nivelul Óncadr„rii ei Ón Legea Ónv„˛„m‚ntului. A urmat un alt experiment f„cut pe spinarea c‚torva genera˛ii bune, ∫i anume examenul de capacitate, g‚ndit ca form„ de absolvire a Ónv„˛„m‚ntului de cultur„ general„, dar manifestat sub forma admiterii ca treapt„ superioar„ la liceu.

Anul trecut, experimentul Ón Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc a continuat, anun˛‚ndu-se obligativitatea celor 10 ani de ∫coal„ ∫i desfiin˛area examenului de capacitate Óncep‚nd cu anul acesta. Elevii urmau s„ dea c‚teva teste pe durata ultimelor dou„ clase de gimnaziu, ale c„ror rezultate asigurau repartizarea Ón licee ∫i ∫colile de arte ∫i meserii, care Ónlocuiau ∫colile profesionale.

™i poate caruselul schimb„rilor ar fi luat sf‚r∫it dac„ nu avea loc schimbarea ministrului educa˛iei, care schimbare a determinat un nou experiment care Ói sperie, Ón egal„ m„sur„, at‚t pe elevi, c‚t ∫i pe p„rin˛i ∫i profesori: testele na˛ionale. Acestea sunt anun˛ate pentru luna iunie 2004 ∫i nu au o via˛„ prea lung„, deoarece fac tranzi˛ia spre 2005, c‚nd mai mult ca sigur c„ va urma aplicarea unei alte forme de selec˛ie pentru genera˛ia ∫colar„.

Men˛inerea Ónc„ un an a examenului de capacitate, rebotezat test na˛ional, determin„, pe de o parte, Óncurc„turile din acest an ∫colar prezentate mai sus, iar pe de alt„ parte, p„strarea pe pia˛a tip„riturilor a materialelor con˛in‚nd teste, Óndrum„ri, comentarii pentru acest tip de examene. Dac„ s-ar fi renun˛at dintr-o dat„ la acest lucru, at‚t autorii acestor produc˛ii, c‚t ∫i editorii ar fi r„mas f„r„ obiectul muncii lor. Œn schimb, Ónlocuind

pe copert„ cuv‚ntul îcapacitate“ cu cuv‚ntul îtestare“, c„r˛ile ∫i-au prelungit valabilitatea, din valorificarea lor se mai poate scoate profit cel pu˛in un an, fiind indicate chiar de c„tre profesori. ™i toate acestea pentru c„ Serviciul Na˛ional de Evaluare ∫i Examinare nu a realizat la timp un fond de verificare ∫i repartizare a elevilor conform noii forme de ∫colarizare pe durata a 10 clase.

Prin suprapunerea perioadei de examene cu perioada de activitate ∫colar„ normal„, ministerul de resort love∫te Ón propriii colaboratori prin desconsiderarea Ónv„˛„m‚ntului, a activit„˛ii desf„∫urate de elevi, profesori, Ónv„˛„tori, care Ón baza acestei planific„ri rupte de realitate sunt obliga˛i s„-∫i dea programul obi∫nuit peste cap sau s„ renun˛e la ultimele zile de ∫coal„.

De ani buni tranzi˛ia din aceast„ ˛ar„ se manifest„ pregnant Ón dou„, trei domenii de activitate, dintre care unul este de departe Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc, Óncep‚nd de la cel primar ∫i termin‚nd cu cel superior. Experimentul, provizoratul nu se mai dovedesc Ón astfel de cazuri simple ∫i nedorite accidente, ci, a∫a dup„ cum se observ„, se transform„ Ón metod„ de lucru ∫i de Óncercare pentru o genera˛ie Óntreag„, cu efecte nefaste care vor ap„rea c‚t de repede la orizont.

Ioan Sonea

#139167

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea de ast„zi se nume∫te îMi∫carea banilor“.

Œn Rom‚nia sunt oameni boga˛i ∫i aceasta e bine. Œnseamn„ c„ exist„ afaceri, c‚∫tiguri, bun„stare ∫i progres. Œnseamn„ c„ oamenii boga˛i pot c„l„tori ∫i se pot bucura de bog„˛ia lor produs„ cinstit ∫i corect ∫i c„ ∫i-au achitat, la fel ca ultimul rom‚n, datoriile fa˛„ de stat, adic„ impozite, taxe ∫i toate celelalte dintr-o list„ suficient de mare Ónc‚t s„ Ónsp„im‚nte. Desigur c„ nu este pl„cut s„ c„l„tore∫ti cu avionul av‚nd buzunarele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 doldora de dolari sau euro. Este periculos. De aceea este bine ca banii s„ te a∫tepte acolo unde g‚nde∫ti c„ vei fi peste c‚teva ore de zbor: Ón Cipru, Insulele Virgine Britanice, Belize, Cayman, S.U.A. etc. De aceea exist„ b„ncile ∫i conturile. Grija pentru cei afla˛i cu buzunarele goale, Óns„ cu carnetul de cecuri Ón diplomat, o poart„ B.N.R. Dar este destul de complicat de deschis un cont Ón str„in„tate p‚n„ la liberalizarea promis„ p‚n„ Ón 2007. îEste o procedur„ destul de complicat„, iar solicitantul trebuie s„ depun„ toate documentele necesare pentru a demonstra exact opera˛iunile pe care ar dori s„ le efectueze cu sumele din contul respectiv“, spune un reprezentant al B„ncii Na˛ionale.

Nu se poate deschide un cont bancar Ón str„in„tate f„r„ aprobarea B„ncii Na˛ionale, pentru c„ liberalizarea contului de capital înu trebuie s„ duc„ la transferul necontrolat al banilor din ˛ar„“. îCine vrea s„ transfere bani Ón str„in„tate poate s„ o fac„ prin celelalte mijloace permise de lege ∫i asta cu at‚t mai mult cu c‚t nu exist„ sanc˛iuni pentru Ónc„lcarea regulii“, spune un reprezentant al B.N.R., deci se pot deschide conturi Ón str„in„tate f„r„ avizul B.N.R. Celelalte mijloace ar fi cump„rarea de ac˛iuni, imobile etc. Dup„ aceea∫i p„rere, p‚n„ acum nu s-a constatat un export de capital.

™i, cu toate aceste garan˛ii, prea ades banii ob˛inu˛i prin mijloace ilicite sunt sp„la˛i prin circuite financiarbancare ∫i rula˛i c„tre firme off-shore, din ˛„ri considerate paradisuri fiscale. Œn 2003, din Rom‚nia au fost trimi∫i peste 400 de milioane de euro spre astfel de paradisuri fiscale, cum reiese dintr-un raport al Oficiului Na˛ional de Prevenire si Combatere a Sp„l„rii Banilor, O.N.P.C.S.B. Peste 325 de milioane de euro au ajuns Ón Cipru. Societ„˛i off-shore Ónregistrate aici apar ca asocia˛i la firme din Rom‚nia, administratori fiind cet„˛eni libanezi, irakieni, rom‚ni etc. Œn Insulele Virgine au ajuns 14 milioane de euro, Ón Insulele Cayman, 4,5 milioane de euro. ™i de c‚te milioane nu se va fi ∫tiind nimic?!

Dup„ cum se ∫tie, mare parte din aceste sume ascunse Ón conturi off-shore pot fi folosite Ón ac˛iuni teroriste. Grupul de Ac˛iune Financiar„ Interna˛ional„, GAFI, organismul interguvernamental care stabile∫te ∫i promoveaz„ politicile de combatere a sp„l„rii banilor ∫i finan˛„rii terorismului, face eforturi ∫i descoper„ mereu noi coordonate ale unor astfel de paradisuri.

De∫i, iat„, se cunosc sumele expediate din Rom‚nia, ca ∫i alt„dat„, a∫a cum avem corup˛ie f„r„ corup˛i, nu exis„ indivizi ∫i adrese ale expeditorilor. Din nou r„m‚ne ca presa s„ descopere ∫i s„ pun„ la dispozi˛ia structurilor specializate datele care s„ duc„ la aceste adrese. C‚nd le vor afla ∫i acei care au umplut de at‚tea ori g„urile negre din b„ncile rom‚ne∫ti r„m‚ne s„ o spun„ timpul.

Valentin P„duroiu

#142608

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Alian˛a C.D.R. 2004 este pe cale de dispari˛ie? Iat„ o Óntrebare care plute∫te de c‚teva s„pt„m‚ni peste titlurile gazetelor centrale. Evenimentele politice din ultimele zile, formarea ∫i lansarea pe pia˛„ a For˛ei Democratice a domnului Petre Roman, atacul deosebit de violent la

adresa domnului Traian B„sescu privind apartenen˛a la structurile fostei Securit„˛i aduc Ón prim plan manevrele politice de rea∫ezare a actorilor pe marea scen„ politic„ rom‚neasc„, Ónainte de abordarea alegerilor locale din iunie anul curent.

Succesiunea evenimentelor politice duce, spre disperarea membrilor P.D., tot mai pu˛ini de altfel, la singura op˛iune viabil„ din punct de vedere politic, ∫i anume dizolvarea. Lipirea de Grupul liberal al P.N.L. sau social-democrat al P.S.D. r„m‚ne un act de maturitate politic„ la Óndem‚na celor care mai Ónseamn„ ceva Ón acest partid numit P.D., din punct de vedere al imaginii persoanei publice, care se pretind ∫i politicieni.

Personal Ói Ón˛eleg. Este greu s„ lup˛i politic cu P.S.D., c‚nd acest partid ob˛ine succese notabile ∫i de profunzime Ón Óndeplinirea promisiunilor din programele prezentate Ón campania electoral„ cu care a c‚∫tigat alegerile din anul 2000 ∫i mai ales cu promisiunea aproape certitudine ast„zi c„ vom fi membri ai Uniunii Europene ∫i mai ales promisiunea, onorat„ deja, de a fi membri NATO.

Succesul acestor realiz„ri politice pentru Partidul Social Democrat Ól constituie, stima˛i colegi, preg„tirea ∫i deosebita profesionalizare politic„ a resurselor politice umane ale partidului. Suntem singurul partid de pe scena politic„ parlamentar„ care Ó∫i preg„te∫te viitoarele genera˛ii de oameni politici, fie ei parlamentari, consilieri jude˛eni, primari ∫i consilieri locali, militan˛i pentru organiza˛iile locale, Ón Centre de preg„tire ∫i formare continu„ a resurselor politice umane.

Realiz„rile politice trebuie preg„tite cu mult timp Ónainte. Cine nu dovede∫te c„ are capacit„˛i de previziune ∫i perspectiv„ pe termen lung asupra resurselor umane de care dispune nu va reu∫i s„ sus˛in„ credibil demersul politic, programele ∫i chiar doctrina ∫i ideologia politic„ asumat„.

A∫adar, domnilor colegi parlamentari ai Alian˛ei C.D.R. 2004, s„ nu fi˛i surprin∫i c„ nu ve˛i avea rezultate pozitive Ón acest an electoral la alegeri. V-a˛i ocupat ∫i v„ ocupa˛i Ón continuare de valorificarea situa˛iilor politice conjuncturale, ∫i nu de asigurarea din mers a schimbului de genera˛ii. Ave˛i datoria cel pu˛in moral„ fa˛„ de viitorul acestei ˛„ri s„ preg„ti˛i cu adev„rat genera˛iile urm„toare. Nu sacrifica˛i de dragul unor prim„rii ∫i consilii jude˛ene speran˛a ∫i n„zuin˛ele lor europene!

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Cristian Nechifor

#145363

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Conjunctura politic„ din ultimii ani a dus la crearea unor for˛e care se destram„ Óncet, dar sigur, ∫i asta mai ales din cauza incoeren˛elor la nivel decizional care Óncep s„ ias„ la iveal„. Asta, pentru c„ factorii de decizie de la nivelul partidelor politice care sunt Ón opozi˛ie sau care Óncearc„ s„ intre Ón scena politic„ au v„zut aproape Óntotdeauna Ón func˛iile de conducere o vac„ de muls, un instrument cu care pot s„ accead„ la puterea financiar„ de care au nevoie pentru a se sus˛ine sau promova pe ei Ón∫i∫i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 Un exemplu de luat Ón seam„ este cel al Partidului Democrat, care s-a destr„mat de mult ∫i Ón care acum scind„rile ∫i fuga membrilor din conducere nu pot dec‚t s„ arate sl„biciunile unei proaste administr„ri politice. Lipsa unei strategii care s„ aduc„ ceva nou Ón politica Rom‚niei, lipsa unor elemente reale ∫i coerente de doctrin„ politic„, aranjamentele meschine ∫i bazate doar pe simpatii ∫i interese financiare sunt Ón egal„ m„sur„ factorii care determin„ situa˛ia de acum.

Traian B„sescu, omul care se erijeaz„ Ón conduc„torul unui partid, este, de fapt, cel care a r„mas pe puntea unui vapor care mai are Ón echipaj doar sclavi ∫i hamali. To˛i cei care au sim˛it lipsurile partidului pe pun˛ile c„ruia au urcat de o perioad„ mai mare sau mai mic„ de timp au debarcat. Cei care au r„mas dau semne de enervare, iritare ∫i lehamite. Ei caut„ acum o barc„ de salvare cu care s„ p„r„seasc„ vaporul care a intrat Ón deriv„. Este clar c„ Ón scurt timp Traian B„sescu va ajunge s„ conduc„, dac„ se poate spune a∫a, un vapor pe care el va trebui s„ fie c„pitan, timonier, fochist, buc„tar sau matroz, Ón func˛ie de nevoile vasului.

A∫adar, stima˛i colegi, ave˛i Ón fa˛a dumneavoastr„ o deriv„ politic„ de propor˛ii, care nu poate dec‚t s„ ne st‚rneasc„ sentimente de compasiune ∫i s„ ne reaminteasc„, dac„ mai era nevoie, c„ for˛ele politice ale ˛„rii au parte de confrunt„ri mai mult sau mai pu˛in mizere. Toate acestea vin din partea unor naufragia˛i, a unor pira˛i cu fa˛„ uman„ care Óncearc„, dar s-a dovedit c„ nu pot, s„ se organizeze ca s„ ajung„ Ón pozi˛iile din care pot dicta dup„ bunul lor plac ∫i pot, teoretic, cel pu˛in, s„ struneasc„ interese financiare importante. Nu Ón ultimul r‚nd ar trebui spus c„ atitudinea omului politic Traian B„sescu este una deloc real„, conform„ cu realitatea cu care se confrunt„, Óns„ toat„ lumea Ó∫i poate da seama de panica Ón care a intrat, chiar dac„ z‚mbetul lui proverbial ∫i Óncerc„rile de confrunt„ri verbale mai mult umoristice dec‚t serioase ar putea l„sa impresia unui om cu pozi˛ii stabile, de invidiat. Nu este deloc a∫a ∫i asta se va vedea Ón perioada urm„toare. V„ mul˛umesc.

Gheorghe Eugen Nicol„escu

#148172

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Rom‚nia este ˛ara paradoxurilor pesediste ∫i culmea este c„ Óns„∫i puterea se minuneaz„ de propria ei incapacitate s„ gestioneze coerent legisla˛ia existent„.

Œn Rom‚nia ac˛ioneaz„ Ónc„ o Lege a evaziunii fiscale de mai mul˛i ani, dar care nu se aplic„. Din decembrie 2000, de c‚nd a luat puterea, Guvernul P.S.D. se tot lupt„ cu corup˛ia, indisciplina financiar„, frauda, furtul din avutul public, neachitatea obliga˛iilor bugetare. Dar este o lupt„ f„r„ nici un fel de rezultate, din contr„, fenomenul evaziunii fiscale s-a generalizat.

Neputin˛a s-a manifestat c‚nd s-a Ónfiin˛at un Minister al Controlului care, dup„ aproape un an de activitate, Ó∫i d„ seama c„ trebuie s„ Ómbun„t„˛easc„ legisla˛ia. Dup„ un asemenea principiu, Ónseamn„ c„ ori de c‚te ori apare o institu˛ie nou„ trebuie s„ a∫tept„m ani pÓn„ c‚nd respectiva organiza˛ie ∫tie ce are de f„cut.

De aceea, probabil, au avut loc mai multe restructur„ri guvernamentale, f„r„ s„ se Ón˛eleag„ pentru ce se fac, astfel ca, pe urm„, s„ se revin„ asupra unor structuri, dup„ ce s-au distrus sectoare de activitate ori s-au salvat persoane compromise. A se vedea penibilul ministeriabil Dan Matei Agathon, zis Palmier, zis Dracula, zis orice Ónseamn„ e∫ec.

S„ ne Óntoarcem la activitatea de evaziune fiscal„. P.S.D. se afl„ la putere de peste trei ani ∫i Ón aceast„ perioad„ fenomenul corup˛iei, muncii la negru, sustragerii de la plata impozitelor ∫i taxelor reprezint„ peste 40% din PIB. Adic„ statul tolereaz„ s„ nu se Óncaseze aceste sume! Dac„ punem la socoteal„ c„ Ónsu∫i partidul-stat a acordat clemen˛„ Ón multe situa˛ii pentru clientela politic„ este lesne de priceput de ce comportamentul multor agen˛i economici a devenit penal.

Cu toate acestea, statul nu a aplicat legea, pentru c„, a∫a cum este Legea evaziunii fiscale, este o lege care poate impune un comportament fiscal, comercial ∫i juridic aproape de normalitate, cu efect Ón cre∫terea Óncas„rilor bugetare.

P.S.D. ∫tie c„ majoritatea popula˛iei recep˛ioneaz„ negativ evaziunea fiscal„ ∫i c„ gradul de Óncredere Ón Guvern scade continuu. P.S.D., specialist Ón strategii ∫i campanii de imagine, l-a pus pe marele inchizitor, pe marele controlor s„ vin„ Ón fa˛a ˛„rii cu un proiect de lege dur, inflexibil, care s„ st‚rpeasc„ evaziunea fiscal„, a∫a cum a procedat Ón 1996, c‚nd a dat cealalt„ Lege a evazunii fiscale, tot Ón an electoral.

Este evident c„ acest proiect de lege este o ˛int„ electoral„, este o dezbatere public„ capcan„ Óntins„ societ„˛ii rom‚ne∫ti, f„r„ ca nimeni s„ se Óntrebe de ce legea existent„ nu se aplic„. Dac„ se voia s„ se ac˛ioneze, atunci trebuia s„ se revad„ legisla˛ia existent„, s„ se propun„ amendamente ∫i s„ se legifereze c‚t mai repede cu putin˛„ pentru a se vedea unele rezultate. La un asemenea demers am fi venit mul˛i profesioni∫ti cu propuneri, am fi contribuit la adoptarea cu maxim„ urgen˛„ a acestor modific„ri, mai ales Ón ceea ce prive∫te aplicarea efectiv„.

Dar P.S.D. nu poate lupta contra lui Ónsu∫i, pentru c„ marii evazioni∫ti ai acestei ˛„ri sunt baronii P.S.D., ciocoii centrali ∫i locali ai partidului-caracati˛„ mafiot„. De aceea, nu pot avea Óncredere Ón buna inten˛ie a unui Guvern care de c‚nd este la putere niciodat„ nu a f„cut un lucru corect, ci numai de dragul aparen˛elor.

Pentru aceasta, consider c„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ este pur electoral„, altfel Guvernul ar fi considerat c„ lupta contra evaziunii fiscale este o mare urgen˛„ ∫i ar fi elaborat o ordonan˛„ Ón acest sens.

Œn schimb, Guvernul a ales varianta dezbaterilor publice, pentru reclam„ ∫i publicitate, adoptarea legii dur‚nd probabil c‚teva luni. Aplicarea viitoarei legi se va face Ón cealalt„ legislatur„, ceea ce Ónseamn„ c„ ∫i clientela politic„ pesedist„ va fi ap„rat„ de Ónc„lcarea legii, Ón anul 2004, de Ónsu∫i Guvernul Rom‚niei.

Nu mai este nimic de demonstrat.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004

Nicu Spiridon

#152186

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

îEliminarea din interiorul Poli˛iei a corup˛iei“.

Œn ultima vreme, presa a semnalat apari˛ia Ón diferite jude˛e a unor cazuri de corup˛ie, Ón care erau implicate cadre din domeniul poli˛iei. M„rturisesc c„ acest fapt m-a Óngrijorat foarte tare, de aceea salut lansarea s„pt„m‚na trecut„ a proiectelor anticorup˛ie ale Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, realizate Ón parteneriat cu Scotland Yard-ul ∫i poli˛ia spaniol„, cu fonduri Phare, care vizeaz„, pe de o parte, continuarea procesului de demilitarizare Ón cadrul Poli˛iei Rom‚ne, iar pe de alta, o ac˛iune intern„ foarte important„, care s„ duc„ la o mai mare eficientizare a luptei anticorup˛ie Ón interiorul Poli˛iei Rom‚ne. Este o nou„ m„sur„ Ón˛eleapt„ la nivelul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, prin care se elimin„ o zon„ care adeseori a fost atacat„ ∫i, totodat„, se arat„ c„, Óntr-adev„r, toleran˛a zero Ón ceea ce prive∫te corup˛ia trebuie s„ Ónceap„, Ón primul r‚nd, Ón interiorul institu˛iei.

Tema corup˛iei este necesar s„ fie tratat„ cu maxim„ aten˛ie, nu doar fiindc„ este vorba de o realitate care deranjeaz„ ∫i ne deranjeaz„, ci pentru c„, dac„ nu se vor da semnalele corespunz„toare Ón perioada urm„toare, se va ajunge Óntr-o situa˛ie extrem de delicat„. Acest lucru fiindc„, dincolo de ceea ce este realitatea corup˛iei, va exista o maximalizare a acesteia Ón perioada campaniei electorale.

De aceea, factorii implica˛i Ón eradicarea acestui fenomen trebuie s„ fie de acum Óncolo mult mai activi dec‚t Ón mod obi∫nuit, pentru a nu l„sa ca, dincolo de conota˛ia sa electoral„, corup˛ia s„ devin„ un element important de blocaj pe negocierile tehnice, Ón ceea ce prive∫te justi˛ia ∫i afacerile interne, cu Uniunea European„.

Salut Ónc„ o dat„ lansarea acestor proiecte, consider‚nd c„ este extrem de important pentru ca Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, Poli˛ia Rom‚n„ s„ lucreze Óntr-un parteneriat, Ón Ónfr„˛iri institu˛ionale care s„ permit„ un transfer rapid de experien˛e ∫i de cuno∫tin˛e. ™i v„d Ón aceasta un ajutor dat de c„tre partenerii europeni institu˛iilor rom‚ne∫ti, institu˛ii marcate de ceea ce a fost la noi tranzi˛ia institu˛ional„, s„ se dezvolte Óntr-un mod mult mai rapid.

V„ mul˛umesc.

Mihai Tudose

#157881

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Declara˛ie politic„: îCrizele ∫i gestionarea lor“.

Criza adop˛iilor interna˛ionale nu este una nou„, actuala guvernare mo∫tenind tarele unei probleme ce nu Ó∫i poate g„si dintr-o dat„ o rezolvare definitiv„. De aceea nu este corect Ón a responsabiliza pentru acest fapt un Guvern care a f„cut ∫i primii pa∫i Ón gestionarea crizei amintite.

Œn demersul s„u de a crea un cadru juridic clar, coerent ∫i Ón acord cu prevederile interna˛ionale din domeniul adop˛iilor ∫i al copiilor institu˛ionaliza˛i, precum ∫i din dorin˛a de a stopa un fenomen care a proliferat anterior, adop˛iile interna˛ionale, ∫i care a prejudiciat incomensurabil Rom‚nia, actuala guvernare a impus adoptarea Moratoriului din 2001, astfel c„ aspectele pozitive ale acestui fapt nu au Ónt‚rziat s„ apar„, iar o scurt„ compara˛ie Ón acest sens este relevant„.

Œn perioada 1997—2000, sub guvernarea Constantinescu, au fost aprobate 10.000 de adop˛ii interna˛ionale, Ón timp ce Guvernul N„stase a aprobat Ón perioada 2001—2003, prin dou„sprezece Memorandumuri, un num„r de 1.115 cereri pentru adop˛ia unor copii rom‚ni de c„tre familii din str„in„tate. Toate aceste dosare au primit aviz favorabil Ón baza reglement„rilor legale, care prev„d aceast„ posibilitate, dac„ exist„ solicit„ri ∫i garan˛ii asupra familiilor care adopt„ copilul din partea statului de provenien˛„. Dac„ Guvernul suspenda total adop˛iile interna˛ionale, familiile adoptatoare puteau foarte u∫or c‚∫tiga Ón justi˛ie adop˛ia copilului. Totodat„, Ón perioada 2001—2003 au fost Ónregistrate 3.756 adop˛ii na˛ionale, Ón cre∫tere comparativ cu perioada 1997—2000, c‚nd s-au aprobat 3.600 astfel de cazuri.

Respect‚nd indica˛iile raportorului pentru Rom‚nia al Parlamentului European, Emma Nicholson, care a precizat c„ moratoriul impus de Rom‚nia adop˛iilor interna˛ionale nu ar fi trebuit ridicat Ónainte de implementarea legisla˛iei necesare Ón domeniul protec˛iei copilului ∫i de atingerea unei capacit„˛i corespunz„toare din punct de vedere al resurselor umane ∫i administrative Ón acest sector, Guvernul a preg„tit pachetul legislativ ce cur‚nd va fi supus votului Parlamentului, cu sprijinul ∫i sub Óndrumarea instruc˛iunilor exper˛ilor interna˛ionali. Astfel c„, Ón perioada postum„ impunerii moratoriului, pove∫tile despre copii orfani v‚ndu˛i peste hotare de diverse funda˛ii au Óncetat, ca ∫i repro∫urile aduse Rom‚niei Ón privin˛a lipsei protec˛iei sociale pentru orfanii neinstitu˛ionaliza˛i.

Dar iat„ c„, Ón prezent, un subiect ce ∫i-a g„sit f„ga∫ul firesc este brusc readus Ón aten˛ia publicului. Acuzele baronesei Nicholson vin s„ alimenteze o opozi˛ie dezorientat„, care se hr„ne∫te cu tabloide ∫i care Óncearc„ cu disperare s„ distrag„ aten˛ia de la colapsul Ón care se afl„. Spuza prolifer„rii adop˛iilor interna˛ionale, o mod„ instituit„ sub guvernarea C.D.R., este tras„ pe seama guvern„rii actuale.

Dac„ am fi reali∫ti ∫i am Óncerca s„ avem ∫i o alt„ perspectiv„ a problemei Ón cauz„ am observa c„ nu numai Rom‚nia se afl„ Óntr-un moment de efervescen˛„ preelectoral„, ci ∫i europarlamentarii care folosesc mijloace deja consacrate pentru a-∫i face campanie.

Nicolae Vasilescu

#161074

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, fiara î˛epelor“.

Ca urmare a articolelor din pres„ care semnaleaz„ halucinanta v‚nzare a Societ„˛ii Na˛ionale îTutunul Rom‚nesc“ — S.A., S.N.T.R., la un pre˛ derizoriu, Ón condi˛iile Ón care terenurile din averea societ„˛ii valoreaz„ de trei ori pe at‚t, tragem un semnal de alarm„, singurul lucru pe care putem din p„cate s„ Ól facem.

Guvernan˛ii P.S.D. aduc constant Ón aten˛ia public„ crearea cadrului legal ∫i proliferarea fenomenului corup˛iei la nivelul Executivului. Printre ultimele î˛epe“ ale anului trecut Ón materie de privatizare se num„r„ ∫i privatizarea de c„tre A.P.A.P.S. a S.N.T.R., pe o sum„ mult mai mic„ dec‚t valoarea ei.

Interesant, Consor˛iul îTobacoo 2003 UE“ dore∫te preluarea societ„˛ii ∫i îarderea“ acesteia pentru a nu constitui concuren˛„ companiilor multina˛ionale, f„r„ a se g‚ndi la impactul social pe care l-ar avea Ónchiderea societ„˛ii, prin pierderea locurilor de munc„ a mii de rom‚ni. Datoriile bugetare ale S.N.T.R. au fost din nou anulate prin ordonan˛„ de urgen˛„, Ón timp ce to˛i cet„˛enii stau cu sabia lui Damocles deasupra capului, ne∫tiind p‚n„ Ón ultima clip„ dac„ Ó∫i pot pl„ti taxele ∫i impozitele, umflate probabil exact at‚t cu c‚t sunt scuti˛i marii r„u-platnici.

Conform Legii ajutorului de stat nr. 143/1999, completat„ cu Legea nr. 603/2003, art. 5, îOrice ajutor de stat, sub orice form„ ∫i indiferent de beneficiar, trebuie autorizat de Consiliul Concuren˛ei.“, fapt care nu s-a Ónt‚mplat. Guvernan˛ii, elud‚nd Ón mod con∫tient legea, Ó∫i v„d lini∫ti˛i de ducerea la finalizare a opera˛iunii de s„r„cire a ˛„rii, inten˛ion‚nd poate ca la terminarea mandatului lor s„ raporteze o Rom‚nie sec„tuit„ ∫i f„r„ vlag„.

Privind retroactiv, sindromul datoriilor nepl„tite, Ónr„d„cinat la S.N.T.R., a determinat Guvernul de nenum„rate ori s„ ∫tearg„ pe ∫est obliga˛iile bugetare restante neachitate p‚n„ la 31 decembrie 2002, scutirea la plat„ a obliga˛iilor bugetare neachitate Óntre 1 ianuarie 2003 ∫i 31 decembrie 2003, precum ∫i ∫tergerea datoriilor de orice fel. Acest ajutor pe care Guvernul Ól acord„ marilor ˛epari ar fi putut s„ fie direc˛ionat c„tre popula˛ia Ómpins„ spre extrema s„r„cie, popula˛ie pe care, Ón scurt timp, cu ocazia alegerilor, o va solicita s„-i acorde votul. Œn timp ce fa˛„ de unii b„tr‚ni statul nu are mil„ ∫i li se Óntocmesc dosare penale pentru 10.000 lei sau o g„in„, mila statului pentru S.N.T.R. este f„r„ margini ∫i s-a concretizat de-a lungul timpului prin trecerea datoriilor pe spatele popula˛iei.

Astfel, vaca de muls a clientelei politice P.S.D., S.N.T.R., a fost preluat„ de stat cu datorii de mii de miliarde de lei. Œntr-un singur an — fapt unic Ón Rom‚nia! —

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 beneficiaz„ de dou„ ajutoare de stat (Hot„r‚rea Guvernului nr. 242/2001 ∫i Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 180/2001), e∫alon„ri ale datoriilor, ree∫alon„ri ale acestora, acordare de credite fabuloase. Bani pe care statul ar fi putut s„-i acorde s„n„t„˛ii, Ónv„˛„m‚ntului sau asisten˛ei sociale sunt îar∫i“ de S.N.T.R. cu acordul Guvernului.

Œn noiembrie 2002 Guvernul emitea Hot„r‚rea nr. 1.269, prin care obliga˛iile Societ„˛ii Na˛ionale îTutunul Rom‚nesc“ — S.A. fa˛„ de bugetul de stat, reprezent‚nd impozite, taxe, major„ri de Ónt‚rziere ∫i penalit„˛i de Ónt‚rziere aferente acestora, datorate Ón anul 2002 conform legii ∫i neachitate p‚n„ la data de 11 noiembrie 2002, se sting cu valoarea declarat„ de societate a bunurilor imobile Ómpreun„ cu dot„rile specifice activit„˛ii, ocazie cu care toate datoriile Ónregistrate de S.N.T.R. Ón anul respectiv s„ fie ∫terse, pentru a l„sa drum liber altora. Pe lista bunurilor care se transmiteau Ón proprietatea public„ a statului se aflau, cuprinse Ón anexa la Hot„r‚rea nr. 1.269/13.11.2002, la pozi˛ia 6, un teren Ón suprafa˛„ de 30.872,85 metri p„tra˛i, situat Ón str. Ilioara nr. 15, sector 3, Bucure∫ti, la valoarea declarat„ de S.N.T.R. de 33.205.506.768 lei, iar la pozi˛ia 7, un teren construibil, Ón suprafa˛„ de 72.796,96 metri p„tra˛i, situat Ón Str. G‚rlei nr. 1, sector 1, Bucure∫ti, cu valoarea declarat„ de 439.725.642.216 lei.

Ministerul Finan˛elor Publice, prin Direc˛ia General„ a Finan˛elor Publice a Municipiului Bucure∫ti, urma s„ precizeze evaluarea pentru fiecare bun imobil, comparativ cu valoarea declarat„ de S.N.T.R., ∫i s„ fac„ propuneri pentru suma cu care urma s„ se fac„ regularizarea. Pe 13 martie 2003 Guvernul a aprobat Hot„r‚rea nr. 274, contrasemnat„ de Ministerul Finan˛elor Publice ∫i Ministerul Autorit„˛ii pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛ilor Statului, prin care, la art. I, se anuleaz„ pozi˛iile 6 ∫i 7 prev„zute Ón anexa nr. 1 la Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.269/2002. Ba, mai mult dec‚t at‚t, la art. II, îprin derogare de la prevederile art. 2 ∫i 3 din Hot„r‚rea Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea ∫i evaluarea unor terenuri de˛inute de societ„˛ile comerciale cu capital de stat, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, Ministerul Agriculturii, Alimenta˛iei ∫i P„durilor va emite certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului prev„zut la pozi˛ia 7 din anexa la Hot„r‚rea nr. 1.269/2002 Ón favoarea Societ„˛ii Na˛ionale «Tutunul Rom‚nesc» — S.A. r„mas Ón patrimoniul acesteia, pentru categoriile de folosin˛„ existente, la o valoare stabilit„ printr-un raport de evaluare dispus de A.P.A.P.S.“

Œn mod normal, aceste terenuri, care ∫i ast„zi reprezint„ un subiect controversat, ar fi trebuit s„ fie supuse execut„rii silite, pentru ca statul s„-∫i recupereze banii Ón contul datoriilor nepl„tite.

Caracterul bicefal al economiei na˛ionale, Ón care cei fraieri respect„ legea, iar cei ∫mecheri, f„r„delegea, ne determin„ s„ st„ruim aproape exclusiv asupra acestor termeni necesari pentru a elucida esen˛a ∫i varietatea ac˛iunilor lor, cu toate c„ vorbim de ceva ce s-a consumat tangen˛ial cu legea.

Situa˛ia prezentat„ scoate Ón eviden˛„ doar un singur exemplu de incorectitudine ∫i dispre˛ na˛ional cu care Guvernul actual Ó∫i propune s„ conduc„ Rom‚nia. Poate c„ vor veni vremuri mai bune pentru cet„˛enii acestei ˛„ri, c‚nd curbele de sacrificiu nu vor mai fi aplicate celor ce muncesc, iar cei care acum Ó∫i bat joc de ˛ar„ vor fuma poate lini∫ti˛i o ˛igar„ Ón celula lor, dac„ Ó∫i vor permite, poate, c„ ˛ig„rile autohtone îCarpa˛i“, îSnagov“ etc. au fost fumate de mult!

Rodica Nassar

#167499

îImportan˛a Ónfiin˛„rii magazinelor tip Economat“

Œn cadrul programelor sociale elaborate de Guvernul N„stase un loc aparte Ól ocup„ Ónfiin˛area ∫i cre∫terea num„rului de magazine tip Economat.

Criticate de opozi˛ie ∫i clasificate de ace∫tia ca fiind îmagazinele s„racilor“, acest tip de magazine sunt exact ce ∫i-a propus Guvernul N„stase, ∫i anume s„ fie îmagazinele celor cu venituri mici“. Acest tip de magazine exist„ Ón toat„ lumea, Ón ˛„ri dezvoltate ∫i mai pu˛in dezvoltate, tocmai pentru c„ Ón toat„ lumea exist„ ∫i oameni s„raci. Este de discutat ponderea acestora Ón r‚ndurile popula˛iei unei ˛„ri, dar este cert c„ peste tot sunt ∫i oameni ale c„ror posibilit„˛i financiare nu le permit achizi˛ionarea unor m„rfuri dec‚t de la unele magazine ce renun˛„ la un adaos comercial.

Acest lucru l-a f„cut ∫i Guvernul, solicit‚nd unor magazine s„ renun˛e sau s„ fixeze un adaos comercial c‚t mai mic pentru a putea permite ∫i celor mai nevoia∫i s„ Ó∫i cumpere produsele strict necesare: ulei, zah„r, f„in„, orez etc., la un pre˛ c‚t mai apropiat de cel al produc„torilor.

La sf‚r∫itul lunii noiembrie 2003 Ón ˛ar„ existau 545 de magazine tip Economat, din care 33 Ónfiin˛ate de c„tre consiliile locale, 340 Ónfiin˛ate de c„tre societ„˛i comerciale, restul fiind Ón asociere.

Num„rul produselor comercializate variaz„ Óntre un produs, de regul„ p‚ine, p‚n„ la 65 de produse comercializate, Ón ora∫ul Roman, jude˛ul Neam˛. Pe l‚ng„ produsele men˛ionate mai sus se comercializeaz„ ∫i carne sau produse din carne, ou„, lapte, paste f„inoase, legume ∫i chiar produse nealimentare, Ón special Ónc„l˛„minte ∫i Ómbr„c„minte.

Pre˛urile practicate sunt cu 5—20% mai mici fa˛„ de cele practicate Ón alte magazine, realiz‚ndu-se o sum„ total„ a diferen˛elor de pre˛ de peste 222 miliarde lei pe lun„. Mie personal mi se pare o sum„ rezonabil„ care, Ón fapt, reprezint„ o economie a popula˛iei.

Œn Bucure∫ti, Ón sectorul 2, la nivelul consiliului local, a fost Ónfiin˛at„ S.C. îEconomat Sector 2“ — S.R.L. Œncep‚nd cu luna martie 2003, societatea a avut o dezvoltare rapid„, prin programul de investi˛ii adoptat, astfel c„, Óncep‚nd cu acea lun„, s-au dat Ón folosin˛„ primele dou„ magazine îLa Fortuna“, prin care se ofer„ produse de strict„ necesitate persoanelor defavorizate social din zona cartierului Floreasca. Pe parcursul anului 2003 s-au mai Ónfiin˛at Ónc„ 6 magazine, astfel Ónc‚t s-au acoperit principalele cartiere ale sectorului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 Valoarea Óncas„rilor p‚n„ la data de 31 decembrie 2003 a fost de 7,414 miliarde lei, iar gama produselor oferite s-a diversificat continuu, astfel Ónc‚t unele produse nealimentare de uz gospod„resc, Ónc„l˛„minte sau confec˛ii, au o pondere de peste 40% din valoarea Óncas„rilor realizate. Œn anul 2004 se inten˛ioneaz„ ca la aceast„ gam„ de produse s„ se adauge ∫i desfacerea materialelor de construc˛ii, observ‚nd c„ aceste materiale sunt c„utate datorit„ dezvolt„rii urbanistice foarte rapide Ón sectorul 2, Bucure∫ti.

La sf‚r∫itul anului 2003 num„rul de beneficiari ai facilit„˛ilor oferite de c„tre aceste magazine era de peste 65% din popula˛ia defavorizat„.

Discut‚nd cu beneficiarii produselor comercializate, am re˛inut aprecierea sincer„ a m„surilor luate de Guvernul N„stase, care, pe l‚ng„ alte m„suri de protec˛ie social„, fac ca erodarea Guvernului la care se a∫teptau cei din opozi˛ie s„ nu fie at‚t de mare. Ba chiar din contr„!

Scarlat Iriza

#170988

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Interven˛ia mea de azi se refer„ la oportunitatea realiz„rii de complexuri energetice integrate pe baz„ de lignit.

Guvernul condus de premierul Adrian N„stase a luat o decizie istoric„ prin promovarea Hot„r‚rii Guvernului nr. 653/2003, care prevede la art. 6 lit. d) îreducerea costurilor energetice Ón sectorul energetic na˛ional prin gruparea Ón complexuri energetice a furnizorilor de materii prime produc„tori de energie“.

Crearea de complexuri energetice, mai ales a complexurilor Turceni ∫i Rovinari, va avea un efect benefic asupra sistemului energetic na˛ional. Forma organizatoric„ propus„ de Guvernul Rom‚niei va asigura cadrul necesar pentru atragerea investitorilor strategici. Aceasta va da posibilitatea s„ se asigure:

1. o produc˛ie suplimentar„ de c„rbune ∫i energie electric„ ce va putea fi exportat„ Ón zona balcanic„, deficitar„;

2. Óndeplinirea condi˛iilor impuse de legisla˛ia european„ privind condi˛iile de mediu (Directiva 2001/80/EC). Aceste condi˛ii cer investi˛ii importante pentru aceste centrale electrice, pe care statul nu le poate asigura, exist‚nd pericolul privind neautorizarea func˛ion„rii acestora ∫i Ónchiderea lor dup„ aderarea la U.E.

Avantajele cre„rii complexurilor energetice constau Ón:

1. eliminarea TVA-ului prin dispari˛ia rela˛iei contractuale Óntre centralele electrice ∫i minele furnizoare;

2. posibilitatea de reducere a costului energiei electrice ∫i termice prin integrarea c„ii ferate aferente pentru aprovizionarea Termocentralei Turceni cu lignit;

3. eliminarea contractelor de v‚nzare-cump„rare Ón cadrul complexului energetic;

4. consumul de energie electric„ pentru mine ∫i utilit„˛i se va Óncadra Ón tarifele de autoproduc„tor sau Ón consumul propriu;

5. contractarea centralizat„ Ón cadrul complexului a activit„˛ilor de proiectare, inginerie, cercetare-dezvoltare, repara˛ii-reabilit„ri, moderniz„ri, retehnologiz„rii etc;

6. contractarea programelor comune pentru activit„˛i social-culturale, de s„n„tate ∫i securitate a muncii;

7. utilizarea exploat„rilor miniere dezafectate pentru depozitarea zgurii, a cenu∫ii ∫i, Ón viitor, a ghipsului de la termocentralele din cadrul complexurilor energetice.

8. acordarea statutului de autoproduc„tor de energie electric„ pentru complexul energetic.

Este de datoria mea, ca deputat de Gorj, s„ contribui la aplicarea prevederilor actului normativ men˛ionat, precum ∫i la sprijinirea autorit„˛ilor locale, a patronatelor ∫i a organiza˛iilor sindicale pentru asigurarea respect„rii termenelor stabilite pentru acest important obiectiv de politic„ economic„ ∫i social„, inclusiv pentru crearea de noi locuri de munc„.

Victor Berc„roiu

#175279

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Interven˛ia de ast„zi am intitulat-o îOpozi˛ia a Ónceput campania prin demagogie ∫i politicianism ieftin“.

Nu a∫ fi intervenit de la acest microfon dac„ Ón ultima s„pt„m‚n„ nu a∫ fi asistat la o adev„rat„ cruciad„ lansat„ de opozi˛ie Ón plenul Camerei ∫i nu numai prin vocea unor distin∫i colegi care, f„r„ menajamente, au acuzat puterea de incapacitatea de a absorbi asisten˛a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 financiar„ a U.E., invoc‚nd faptul c„ s-a cerut prelungirea perioadei de plat„ Ón cazul unor programe de finan˛are nerambursabil„. Totul fals!

Dac„ nu a∫ fi auzit c„ Ón Rom‚nia construc˛ia de autostr„zi nu este pus„ sub semnul Óntreb„rii, mai mult, c„ nu ar fi nevoie de autostrad„ Ón zona cea mai circulat„ din ˛ar„, ∫i nu spun ce spun statisticile, vezi, Doamne, traseul de la Bucure∫ti—Ploie∫ti—Bra∫ov, deci prin inima ˛„rii, nu ar fi oportun sau c„ aceast„ autostrad„, prin modul cum a fost Óncredin˛at„, ar na∫te un nou scandal care nu d„ bine la Bruxelles.

™i r„spunsul a venit prompt de la persoana cea mai autorizat„. Ata∫atul cu afaceri al Irlandei la Bucure∫ti, ca reprezentant al ˛„rii ce de˛ine pre∫edin˛ia U.E., care Ón Comisia pentru integrare european„ a spus: îScandal, cum l-ar numi jurnali∫tii, mult„ exagerare, nu s-a semnalat nimic nelalocul lui, nu s-a Ónregistrat nici o pl‚ngere.“ Tot distinsul ambasador a afirmat: îPolitica v„zut„ ca scandal nu este pentru oameni care doresc s„ intre Ón U.E.“

Dar ce face, Ón realitate, opozi˛ia? Œn teritoriu, opozi˛ia copiaz„ ce fac colegii de la Bucure∫ti, ba, mult mai grav, respinge programe de finan˛are european„, cum este cazul Programului SANTID, de reabilitare a sistemului de distribu˛ie ap„ ∫i canalizare a ora∫elor mici ∫i mijlocii, refuz‚nd un credit nerambursabil de 1 milion de euro (41 miliarde lei), cazul petrec‚ndu-se la C‚mpina, care are un buget de aproximativ 270 miliarde lei, deci ca s„ respingi un asemenea program Ónseamn„ c„ nu vrei binele localit„˛ii.

™i ce mai face opozi˛ia? P„i, organizeaz„ ac˛iuni televizate cu elevi de clasa a IX-a, introduc‚ndu-i Ón via˛„, a∫a cum v„d ei, adic„ program cu pronun˛at caracter îobscen“ apreciat de primarul municipiului Deva: îTo˛i concuren˛ii s-au ridicat la Ón„l˛ime.“ Care Ón„l˛ime v„ las pe dumneavoastr„, stima˛i colegi, s„ aprecia˛i.

Marin Anton

#177681

Problema investi˛iilor str„ine este deosebit de important„ pentru o ˛ar„ care nu a finalizat tranzi˛ia, care nu a restructurat economia ∫i care are dificult„˛i Ón a face fa˛„ unor dezechilibre ∫i deficite, unele mai grave ca altele.

De mai mul˛i ani se vorbe∫te de necesitatea realiz„rii unui mediu de afaceri atractiv, prietenos, care s„ contribuie la producerea de bunuri ∫i servicii, s„ asigure locuri de munc„, dar ∫i cre∫tere de produs intern brut. Toate acestea nu sunt posibile Ón absen˛a unor politici guvernamentale care s„ permit„ cre∫terea investi˛iilor str„ine Ón Rom‚nia.

Din 2001 Óncoace mediul de afaceri a a∫teptat Óndeplinirea promisiunilor electorale ∫i a celor Ónscrise Ón programul de guvernare.

Din p„cate, mersul legisla˛iei a fost exact invers:

— impozitul pe profitul aferent activit„˛ii de export a crescut p‚n„ c‚nd a ajuns la cota standard de 25%, ceea ce s-a reflectat Ón sc„derea exportului an de an, cu impact negativ asupra cursului de schimb, balan˛ei de cont curent ∫i, Ón final, chiar asupra infla˛iei;

— legisla˛ia promovat„ de Guvernul P.S.D. nu a avut Ón vedere dezvoltarea mediului de afaceri, ci, dimpotriv„, constr‚ngerile din Codul muncii vin s„ confirme tocmai lipsa de responsabilitate ∫i interes al Guvernului fa˛„ de mediul de afaceri;

— ultimele modific„ri ale Codului fiscal nu sunt de natur„ s„ Óncurajeze investi˛iile str„ine, prin acesta anul‚ndu-se facilit„˛ile fiscale din zonele defavorizate, din zonele libere. Au crescut exigen˛ele referitoare la cheltuielile deductibile fiscal, impozitarea profitului reinvestit etc.

Acestea sunt aspecte care au nemul˛umit permanent mediul de afaceri ∫i au f„cut ca Rom‚nia s„ fie ultima din ˛„rile care negociaz„ integrarea european„ ∫i la volumul investi˛iilor str„ine.

Este clar c„ p‚n„ acum toate eforturile au fost insuficiente ∫i inconsistente, fiind necesar a se revedea Óntreaga atitudine a Guvernului fa˛„ de un set de m„suri pentru sporirea investi˛iilor str„ine Ón Rom‚nia. Mai mult dec‚t orice, Guvernul trebuie s„ dea dovad„ de pragmatism ∫i s„ propun„ ac˛iuni concrete, transparente Ón urma consult„rilor cu reprezentan˛ii mediului de afaceri, care s„ fie recep˛ionate imediat ∫i corect de actualii ∫i viitorii investitori.

Codrin ™tef„nescu

#179947

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Situa˛ia deosebit„ cu care se confrunt„ S.C. UM Cugir face ca Ón prezent aceast„ uzin„, Ónsum‚nd aproximativ 5.000 de angaja˛i, s„ reprezinte la nivelul jude˛ului Alba o prioritate a autorit„˛ilor competente.

Eforturile depuse de c„tre reprezentan˛ii societ„˛ii ∫i autorit„˛ile jude˛ene din Alba pentru dezamorsarea blocajului financiar sunt evidente. Cu to˛ii suntem con∫tien˛i de valoarea pe care o reprezint„ aceast„ uzin„, at‚t prin resurse ∫i amploarea produc˛iei, c‚t ∫i prin suportul financiar pe care Ól ofer„ la nivel local ∫i na˛ional.

Sus˛inerea celei mai mari societ„˛i din domeniul construc˛iei de ma∫ini din ˛ar„, a acestei adev„rate îbijuterii de aur“ a industriei rom‚ne∫ti, reprezint„ drumul c„tre relansarea ei economic„ ∫i a∫ezarea acesteia pe f„ga∫ul normal, de recunoa∫tere pe plan mondial, de care a beneficiat p‚n„ nu demult.

De aceea, stima˛i colegi, v„ mul˛umesc pentru sprijinul pe care l-a˛i acordat prin activitatea dumneavoastr„, prin faptul c„ dovedi˛i Óncredere Ón resursele de care dispune S.C. Cugir, c„ ajuta˛i prin orice modalitate, indiferent c„ este lobby-ul pe care l-a˛i promovat Ón ˛ar„ sau Ón str„in„tate, suport moral sau alte ini˛iative benefice societ„˛ii! De asemenea, Ól sus˛in ∫i Ómi exprim Óncrederea Ón conducerea societ„˛ii, Ón persoana domnului Cornel D‚rjan, care face tot posibilul pentru reabilitarea uzinei.

Ajut‚nd uzina, ajut„m cugirenii, aproximativ 5.000 de familii care Ó∫i pun speran˛a Ón reabilitarea a ceea ce a reprezentat nu demult un colos industrial. Este p„cat s„ l„s„m o fost„ ∫i poten˛ial„ for˛„ a construc˛iei de ma∫ini s„ decad„ Ón statutul de ruin„ a industriei rom‚ne∫ti.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 Cu to˛ii realiz„m c„, dac„ Uzina Cugir va muri, o dat„ cu ea va muri un ora∫ Óntreg.

Valeriu ™tefan Zgonea

#181824

îIntegrarea Rom‚niei Ón structurile euroatlantice ∫i europene — form„ de protec˛ie a interesului na˛ional“

Rom‚nia este, prin excelen˛„, o ˛ar„ european„ ∫i cu voca˛ie european„. Din punct de vedere cultural ∫i spiritual, a fost mereu parte a Europei, Ómp„rt„∫indu-i deschis valorile.

Rom‚nia ∫i-a afirmat pregnant voin˛a de integrare Ón structurile politice, strategice ∫i economice euroatlantice ∫i europene. Voin˛a articulat„ de integrare euroatlantic„ a dob‚ndit o form„ institu˛ionalizat„ concret„.

Ca expresie a acordului politic nemijlocit al majorit„˛ii partidelor politice reprezentate Ón Parlament, efortul de integrare a Rom‚niei Ón structurile euroatlantice s-a concretizat Ón momentul victorios de la Praga ∫i Ón acceptul explicit al Parlamentelor tuturor statelor membre NATO privind acceptarea ˛„rii noastre Ón aceast„ prestigioas„ Alian˛„ politico-militar„. Toate acestea sunt expresia recunoa∫terii faptului c„ Rom‚nia a acordat permanent o importan˛„ special„ dimensiunii politicomilitare a integr„rii Ón lumea occidental„.

Adeziunea unui larg spectru politic la integrarea Ón NATO a fost Ón consens cu op˛iunea cov‚r∫itoarei majorit„˛i a popula˛iei ˛„rii. Sondajele de opinie realizate de-a lungul timpului, la ini˛iativa Uniunii Europene, pentru centrul ∫i estul Europei au situat constant ˛ara noastr„ pe primul loc Óntre ˛„rile central-europene Ón privin˛a aprob„rii demersului de integrare at‚t Ón NATO, c‚t ∫i Ón Uniunea European„. Sondajele îEurobarometru“ relev„ c„ rom‚nii au avut ∫i au Ón continuare o pozi˛ie ferm proeuropean„. Peste 90% dintre cet„˛enii Rom‚niei au r„spuns da pentru Uniunea European„, a∫a cum, Ónainte de admiterea Rom‚niei Ón NATO, tot peste 90% din cet„˛enii rom‚ni au r„spuns constant da pentru Alian˛a NordAtlantic„.

A∫a dup„ cum integrarea Rom‚niei Ón NATO serve∫te proceselor democratice, stabilit„˛ii ∫i progresului economico-social al ˛„rii noastre, integrarea Rom‚niei Ón structurile politice, economice ∫i strategice europene reprezint„ un obiectiv politic, economic ∫i social major, a c„rui realizare este Ón concordan˛„ cu ap„rarea intereselor na˛ionale, constituind ∫i un sprijin nemijlocit pentru evolu˛ia democratic„, pluralist„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Recuplarea Rom‚niei la valorile occidentale, pe care le-a Ómp„rt„∫it mereu, ∫i recunoa∫terea politic„ a acestui fapt reprezint„ o Ónalt„ form„ de protec˛ie a interesului na˛ional.

Procesul de integrare european„ ce se profileaz„ cu t„rie este o expresie nemijlocit„ a globaliz„rii fenomenului politic ∫i economic, la ordinea zilei Ón lumea de ast„zi. Rom‚nia Ó∫i propune s„ fie un participant activ, lucid, con∫tient ∫i angajat la toate procesele ce presupun configurarea unei noi arhitecturi de securitate europene ∫i mondiale. Caracteristica principal„ a acestui proces se constituie, pe de o parte, Ón multitudinea componentelor

pe care le implic„ ∫i, pe de alt„ parte, Ón gradul ridicat de interdependen˛„ Óntre acestea.

A∫a dup„ cum, Ón 2004, Rom‚nia devine membru cu drepturi depline al structurilor euroatlantice, Ón ianuarie 2007 trebuie s„ fie membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Œn acest sens, suntem ferm deci∫i s„ depunem toate eforturile Ón vederea respect„rii tuturor standardelor ∫i normelor interna˛ionale Ón domeniul politic, economic ∫i de securitate.

Œmi exprim convingerea c„, a∫a cum ocup„ acum un loc onorabil Ón clubul euroatlantic, Rom‚nia Ó∫i va ocupa locul pe care Ól merit„ Ón familia na˛iunilor europene, devenind o component„ esen˛ial„ a Europei Centrale, cu un rol politico-economic important Ón noua configura˛ie continental„.

Ioan Oltean

#185459

O dat„ c‚∫tigate alegerile locale ∫i generale Ón anul 2000, P.D.S.R. a lansat opiniei publice ∫i societ„˛ii civile un Program de guvernare pentru perioada 2001—2004, cu obiective precise, suger‚nd de o manier„ categoric„ c„ realizarea acestora este doar o formalitate, o chestiune de timp.

Programul Ó∫i propune nu numai o reform„ profund„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti Ón toate domeniile sale de activitate, dar ∫i crearea condi˛iilor necesare al„tur„rii Rom‚niei ˛„rilor civilizate ∫i ader„rii la Uniunea European„, aceasta din urm„ av‚nd un caracter prioritar.

Un capitol distinct al programului este consacrat reformei administra˛iei publice centrale ∫i locale, printre obiectivele fundamentale ce stau la baza acesteia reg„sindu-se:

- restructurarea profund„ a administra˛iei publice

- centrale ∫i locale;

— schimbarea de fond a raportului dintre administra˛ie ∫i cet„˛ean;

- descentralizarea serviciilor publice ∫i consolidarea

- autonomiei administrative ∫i financiare;

- demilitarizarea unor servicii comunitare;

- depolitizarea structurilor administra˛iei publice;

- eliminarea clientelismului politic;

- stoparea birocra˛iei.

Dac„ stabilirea unor obiective fundamentale are importan˛a sa, cel pu˛in la fel de important, dac„ nu chiar mai important, este modul Ón care ele sunt transpuse Ón practic„ ∫i se reflect„ Ón activitatea domeniului vizat.

Dup„ trei ani de guvernare P.S.D.-ist„, constat cu am„r„ciune c„ oferta electoral„ a acestui partid a fost fum f„r„ foc pentru masa mare a aleg„torilor, dar profitabil„ numai pentru clica ce ne guverneaz„, care a subordonat institu˛ii ale statului Ón scopul satisfacerii intereselor de grup ale propriului clientelism politic.

Reforma administra˛iei publice a constat Ón:

— reduceri masive de personal, circa 30%, de la autorit„˛ile publice locale, m„sur„ ce a permis Ónl„turarea acelor func˛ionari publici nemembri ai partidului de guvern„m‚nt, scopul urm„rit ∫i declarat fiind acela al reformei administra˛iei publice locale;

— Ónc„lcarea principiului autonomiei locale ∫i financiare, consacrat ∫i de Carta european„ a autonomiei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 locale, prin impunerea unor normative de cheltuieli prin act normativ, respectiv Ordonan˛a Guvernului nr. 80/2001, de∫i Legea administra˛iei publice locale nr. 215/2001 las„ Ón grija consiliilor locale asigurarea resurselor necesare func˛ion„rii propriului aparat;

— impunerea autorit„˛ilor locale de noi responsabilit„˛i, f„r„ a fi consultate, cum este cazul Hot„r‚rilor Guvernului nr. 183, 184, 185, 186 ∫i 187 din anul 2002, prin care centralele termice din unele localit„˛i sunt transferate consiliilor locale, Ómpov„r‚ndu-le bugetele ∫i f„r„ a le asigura resursele financiare necesare func˛ion„rii lor;

— consacrarea corup˛iei institu˛ionalizate, realizat„ fie prin suspendarea, p‚n„ Ón anul 2004, a acelor dispozi˛ii din Legea nr. 215/2001 referitoare la incompatibilit„˛i ale ale∫ilor locali, fie prin nepunerea Ón aplicare, din lipsa voin˛ei politice, a acelor interdic˛ii pentru ale∫ii locali ∫i func˛ionarii publici stabilite prin act normativ, cum este cazul Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2002.

Toate acestea sunt exemple gr„itoare, indubitabile, ale modului clientelar Ón care se guverneaz„, ale modului Ón care Guvernul N„stase, adev„rat flagel social, a ridicat corup˛ia la rang de institu˛ie Ón domeniul administra˛iei publice, ale abuzului institu˛ionalizat, ale dispre˛ului fa˛„ de valorile social-democratice ∫i fa˛„ de interesul general al cet„˛eanului.

Depolitizarea structurilor administra˛iei publice ∫i eliminarea clientelismului politic, redus„ de guvernan˛i la ac˛iunea de selectare Ón folos propriu a func˛ionarilor publici, s-a f„cut tot institu˛ionalizat. Astfel, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1087/2001 s-a creat cadrul legal necesar unei astfel de selec˛ii, selec˛ie f„cut„ nu pe criterii de calitate ∫i competen˛„ profesional„, a∫a cum se prevede Ón Statutul func˛ionarilor publici sau Ón Carta european„ a autonomiei locale, ci pe criterii politice. Aceast„ realitate a fost confirmat„ recent de domnii Iliescu ∫i N„stase, care au acuzat nepotismul ∫i incompeten˛a func˛ionarilor din administra˛ie, totalul dezinteres fa˛„ de func˛ia public„ ∫i de cet„˛ean.

Domnilor, aceasta nu este o scuz„ ∫i nici o acuz„, ci consecin˛a propriilor demersuri, fuga dumneavoastr„ de responsabilitate ∫i g„sirea de ˛api isp„∫itori, din moment ce dumneavoastr„ ∫i acoli˛ii dumneavoastr„ au fost cei care au selectat ∫i facilitat accesul la o func˛ie public„ a rudelor ∫i prietenilor, pe care acum Ói acuza˛i de incompeten˛„ ∫i lips„ de profesionalism.

Eliminarea profesionalismului din administra˛ia public„ ∫i politizarea func˛iei publice sunt dou„ din c„ile pe care le-a˛i folosit pentru a perturba func˛ionarea normal„ a institu˛iilor statului ∫i pentru a compromite adev„rata reform„ a administra˛iei publice.

Un alt obiectiv ambi˛ios al Guvernului N„stase a vizat depolitizarea unor servicii comunitare, const‚nd Ón preluarea eviden˛ei popula˛iei ∫i organiz„rii acesteia ca serviciu comunitar de c„tre prim„rii ∫i consilii jude˛ene, transferarea Ón subordinea prefecturilor a eviden˛ei pa∫apoartelor, prin organizarea unui serviciu public jude˛ean specializat, ∫i nu Ón ultimul r‚nd, organizarea de servicii comunitare pentru situa˛ii de urgen˛„.

Œn acest scop sunt adoptate Ordonan˛ele Guvernului nr. 83/2001, 84/2001 ∫i 88/2001, prin care se face un

prim pas spre demilitarizarea respectivelor servicii comunitare, Ministerul Administra˛iei Publice, o structur„ civil„, fiind implicat Ón realizarea acestui proces.

Demilitarizarea serviciilor comunitare a fost de foarte scurt„ durat„, deoarece ultima reorganizare ministerial„, ce ∫i-a g„sit expresia Ón Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003, a vizat, printre altele, Ministerul Administra˛iei Publice, care a fost îÓncorporat“ Ón structurile Ministerului de Interne, iar func˛iile de conducere din departamentul administra˛iei publice au fost ocupate de cadre militare active.

Œn acest fel, îdemilitarizarea“ administra˛iei publice, obiectiv fundamental al reformei Ón administra˛ie, este Ónf„ptuit„ de militari de carier„, ∫i nu de profesioni∫ti Ón administra˛ie public„, ceea ce este de natur„ nu numai s„ compromit„ preconizata reform„, dar ∫i s„ pun„ sub semnul Óntreb„rii aderarea ˛„rii la Uniunea European„.

O alt„ promisiune electoral„, de asemenea, neonorat„ s-a referit la elaborarea Codului administrativ, a Codului de procedur„ administrativ„ ∫i a Codului electoral, termenul pentru elaborarea acestora fiind anul 2001.

De∫i au trecut 3 ani de c‚nd cele trei coduri trebuiau elaborate, nici p‚n„ acum aceste importante reglement„ri nu au v„zut lumina zilei, fapt ce m„ Óndrept„˛e∫te s„-i reamintesc domnului prim-ministru Adrian N„stase, un reputat jurist, c„ Ón cur‚nd se va Ómplini termenul general de prescrip˛ie pentru elaborarea lor, dar aceasta nu-l va putea exonera de r„spunderea ce ∫i-a asumat-o atunci c‚nd a acces la putere.

Pentru ca respectivele coduri de natur„ administrativ„ s„ nu devin„ statute militare, solicit domnului primministru Adrian N„stase demilitarizarea administra˛iei publice ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, respectarea promisiunilor, electorale f„cute pentru domeniul administra˛iei publice.

Dan Coriolan Simedru

#192800

îAutostrada Bra∫ov—Cluj—Bor∫, leg„tur„ strategic„ cu Europa sau cu Statele Unite?“

De∫i Guvernul s-a l„udat cu faptul c„ Statele Unite, Óntr-un exces de polite˛e diplomatic„, au declarat c„, din punctul lor de vedere, economia rom‚neasc„ este economie de pia˛„, Uniunea European„ a tratat cu foarte multe rezerve acest subiect Ón raportul pe anul 2003. Judec‚nd dup„ ultimele ac˛iuni ale puterii P.S.D., nu ar fi de mirare ca nici Ón acest an Rom‚nia s„ nu primeasc„ acest statut, risc‚nd chiar suspendarea negocierilor de aderare.

Demararea negocierii cu o singur„ surs„ Ón vederea Óncheierii contractului de proiectare, construire ∫i finan˛are a autostr„zii Bra∫ov—Cluj—Bor∫, aprobat„ de Guvern prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 120/2003, reprezint„ o Ónc„lcare nepermis„ a principiilor economiei de pia˛„ ∫i un exemplu elocvent ∫i trist de instabilitate legislativ„.

Prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului se pun Óntre paranteze principiile economiei func˛ionale de pia˛„, cum ar fi transparen˛a ∫i eficien˛a utiliz„rii fondurilor publice, precum ∫i libera concuren˛„ ∫i tratamentul egal al competitorilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 Pentru c„ altfel nu putea Ónc„lca Legea nr. 212/2002 pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2001, a achizi˛iilor publice, Guvernul a apelat la cea mai pueril„ motiva˛ie, uz‚nd de art. 8 alin. (1) lit. a): î...tronsonul Bra∫ov—Cluj—Bor∫ din componen˛a autostr„zii Bucure∫ti—Budapesta face parte din categoria lucr„rilor care privesc siguran˛a ∫i securitatea na˛ional„...“

Dac„ siguran˛a ∫i securitatea na˛ional„ stau Ón autostrada Bucure∫ti—Budapesta, atunci, pentru c„ tot se reorganizeaz„ Guvernul, poate c„ ar fi mai bine ca ministerul condus de Miron Mitrea s„ se transforme Ón îMinisterul Transporturilor ∫i Siguran˛ei Na˛ionale“, iar Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale s„ treac„ Ón subordinea S.R.I., drumurile jude˛ene s„ devin„ îdrumuri de siguran˛„ jude˛ean„“, cele comunale îde siguran˛„ comunal„“, iar aleea din curte îalee de siguran˛„ familial„“. Astfel, rom‚nul va beneficia de securitate peste tot, chiar ∫i Ón propria ograd„! Pe autostrada Bucure∫ti—Budapesta vom avea, probabil, Ón loc de agen˛i de circula˛ie, agen˛i de securitate piti˛i prin bosche˛i, care vor veghea cu s‚rg nu numai la siguran˛a traficului, ci ∫i la cea na˛ional„.

L„s‚nd gluma la o parte, este cel mai lamentabil argument ∫i cea mai penibil„ justificare de folosire a banului public, prin Ónc„lcarea legii, a principiilor economiei de pia˛„ ∫i a Ón˛elegerilor interna˛ionale, utilizat de Guvernul N„stase pentru a explica cea mai mare deturnare de fonduri din istoria postdecembrist„ a Rom‚niei.

De asemenea, Ón nota de fundamentare semnat„ de ministrul Mitrea se spune c„ modernizarea re˛elelor de autostr„zi este o condi˛ie impus„ de organismele interna˛ionale Ón vederea integr„rii Rom‚niei Ón structurile euroatlantice. Se ∫tie, Óns„, c„ Uniunea European„ a stabilit la Helsinki, Ón urma negocierilor cu statele membre ∫i cele candidate, coridoarele de transport rutier transeuropene. Coridorul IV, care str„bate ∫i Rom‚nia, este prev„zut s„ treac„ prin Sibiu, Deva, Arad, ∫i nu prin Cluj, T‚rgu Mure∫ sau Oradea, tronson prev„zut a se realiza dup„ 2015. Este suspect„ amnezia domnului Mitrea, care argumenteaz„ schimbarea strategiei na˛ionale convenit„ cu U.E. prin faptul c„ firma Bechtel tocmai a prezentat proiectul autostr„zii Bra∫ov—Cluj—Bor∫, ∫i Rom‚nia este preg„tit„ îs„ beneficieze Ón mod direct ∫i Ón regim de urgen˛„ de experien˛a firmei Bechtel International Inc., dob‚ndit„ Ón Croa˛ia (sic!), unde aceasta ∫i-a mobilizat resursele tehnice ∫i financiare Ón vederea construirii unei noi autostr„zi“.

Este dubios cum poate Rom‚nia s„ Ómpace capra american„ ∫i varza european„ construind, Ón acela∫i timp, dou„ autostr„zi paralele c‚nd, s-a dovedit, nu exist„ suficiente fonduri nici pentru Óntre˛inerea drumurilor na˛ionale ∫i europene.

Maniera prin care se va atribui contractul firmei Bechtel International Inc., total netransparent„, duce la risipirea resurselor bugetare, dat fiind pre˛ul de realizare a unui kilometru de autostrad„, de aproape dou„ ori mai mare dec‚t oriunde Ón lume. Aceasta, Ón condi˛iile Ón care, pentru realizarea acestei investi˛ii, Guvernul a p„gubit prin deturnarea de fonduri S„n„tatea, Educa˛ia,

Justi˛ia ∫i Ap„rarea Na˛ional„. Banii care se cuveneau acestor domenii, circa 3.000 de miliarde, au fost transfera˛i la Ministerul Transporturilor. Aceast„ solu˛ie de neÓn˛eles g„sit„ de Guvern se datoreaz„ lipsei de credibilitate a proiectului ∫i a Executivului pe pia˛a bancar„ interna˛ional„, care nu s-a Ónghesuit s„ crediteze aceast„ afacere îcu c‚ntec“.

Obligarea Parlamentul Rom‚niei, prin ordine de partid date majorit„˛ii P.S.D.—U.D.M.R, s„ fie p„rta∫ la aceast„ escrocherie nu dovede∫te dec‚t reminiscen˛e ale statului totalitar ∫i nostalgii fa˛„ de îmarele Imperiu Ro∫u“, pentru c„ astfel de argumenta˛ii staliniste cum sunt cele folosite Ón nota de fundamentare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 120/2003 nu mai ˛in ast„zi dec‚t Ón Kazahstan sau Azerbaidjan.

Petre Posea

#197992

îO stafie d„ t‚rcoale e∫ichierului politic“ Stima˛i colegi,

Fostul pre∫edinte al Rom‚niei Óntre anii 1996—2000 dovede∫te, pe zi ce trece, c„ este tot mai rupt de realitate. S„ auzi ∫i s„ nu-˛i vin„ s„ crezi: suntem amenin˛a˛i c„ îstimabilul“, vindecat de îsc‚rba de politic„“ de care îa bolunzit“ o perioad„ sau poate sf„tuit din nou de îc„lug„rul Vasile“, s-a r„zg‚ndit ∫i mai vrea o dat„, precum copilul dus de mama sa, la îo institu˛ie iluminat„ Ón ro∫u“.

Astfel, dom’ Milic„, fostul îpre∫.“ cu ˛„c„lie al Rom‚niei, actualmente tot îpre∫.“ Ón ograda unei minuscule forma˛iuni politice, de-i mai zice ∫i îAc˛iunea Popular„“, viseaz„ la ziua c‚nd ar putea ajunge din nou pe cai mari. Asta Ónseamn„ c„ îcivicii“ ∫i cei de la î22“ ∫i alte figuri de stil se vor concerta pentru a-l readuce pe faraonul Emil la cele p„m‚nte∫ti. Are at‚ta nevoie de Óncurajare Ónc‚t a Ónceput s„ caute modele, g„sind unul colea peste Dun„re, nimeni altul dec‚t fostul rege Simeon al Bulgariei, care numai Ón patru luni a reu∫it s„ atrag„ aten˛ia, s„ candideze ∫i s„ c‚∫tige alegerile. De ce nu s-ar Ónt‚mpla a∫a ∫i Ón cazul lui, mai ales c„ semnale ar fi ∫i are la dispozi˛ie mai mult de patru luni.

Toate bune ∫i la locul lor, numai c„ Emil Constantinescu, ca pre∫edinte al Rom‚niei, s-a comportat ca un (fel) de ∫ef de barac„ de ∫antier, a avut echipa sa dezastruoas„ Ón guvernarea ˛„rii, nici nu mai merit„ s„ d„m nume, zicem doar Zoe ∫i zicem deja îAnul Caragiale“. Ce este de mirare e faptul c„ acest fals politician (cu b„rbu˛„) Ónc„ nu a Ón˛eles c„ Rom‚nia nu este un c„tun al jude˛ului Ón care s-a n„scut. Dac„ ∫i-ar privi retrospectiv evolu˛ia politic„, fie m„car dup„ casetele lui Marius Tuc„, omul ar trebui s„ se r„zg‚ndeasc„. Din p„cate, Ón spatele s„u e una, aceea∫i sau alt„ Zoe, cu cine ∫tie c‚˛i speciali∫ti de data asta, zelo∫i ∫i dornici s„ reediteze un nou îContract cu Rom‚nia“, sub obl„duirea bl‚ndului c„lug„r Vasile, to˛i Ómping‚ndu-l la dezastru. Sau poate acum vor s-o Óntoarc„ ca la Ploie∫ti, 200 de speciali∫ti pentru 15.000 de zile.

S„ te faci de r‚s o dat„ ∫i s„ nu Ón˛elegi c„ a doua Óncercare de a te face de r‚s e sinucidere curat„ este peste puterile de Ón˛elegere ale unei fiin˛e ra˛ionale, echilibrate. Ce mai poate spune (promite) un om ca Emil

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 Constantinescu? Politice∫te nimic, la bar„cile geologilor, cu seriozitate ∫i competen˛„, c‚te ceva despre pietre, mun˛i, vulcani etc. ™i totu∫i, cu un tupeu foarte aproape de troac„, cel ce a patronat dezastruoasa guvernare 1996—2000, ce a jefuit cu neru∫inare o ˛ar„, ne critic„ ast„zi cu aere inchizitoriale c„ nu am reu∫it s„-i transform„m pe to˛i cet„˛enii Rom‚niei Ón bog„ta∫i.

Ba mai mult, face, Óntr-o anumit„ pres„, un rechizitoriu f„r„ temei Guvernului nostru, dup„ modelul îJ’accuse“ al lui Emile Zola Ón cazul Dreyfus, Ón loc s„ se autoflageleze sau s„ acuze pe cei care n-au realizat nimic din faimosul îContract cu Rom‚nia“, Ón p„gubosul mandat 1996—2000.

Emil Constantinescu, dac„ va Óncerca m„car s„ candideze din nou la pre∫edin˛ia Rom‚niei, e un om neserios. S-a jurat mai r„u dec‚t c„˛elul prins cu ra˛a-n gur„, s-a îdesf„∫urat“ timp de patru ani, s-a Ónconjurat numai de îarmaghedoni“, iar acum Óncearc„ s„ urce iar pe arm„sarul politic care l-a azv‚rlit de c‚teva ori din ∫a.

C‚t despre viitorul minusculei grup„ri politice, nimeni nu poate spune nimic, poate doar c„ ∫i Ón viitorii patru ani ∫i Ón vecii vecilor va r„m‚ne pe banca de rezerve parlamentar„.

To˛i adep˛ii acestui partid de buzunar nu fac dec‚t s„ plimbe cadavrul politic al celui care a fost timp de patru ani blestemul Rom‚niei ∫i care, laolalt„ cu cei ca el, nu exist„ dec‚t Ón propria lor Ónchipuire.

V„ mul˛umesc.

Adrian Ionel

#203094

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Se observ„ din ce Ón ce mai clar c„ Óncerc„rile unei mari p„r˛i a reprezentan˛ilor opozi˛iei de a induce Ón eroare popula˛ia ˛„rii ∫i chiar mediile politice interne ∫i externe au devenit o neru∫inat„ obi∫nuin˛„. Cu c‚t ne apropiem mai mult de Ónceperea campaniei electorale, cu at‚t atacurile celor care simt c„ nu au puterea de a convinge sunt mai otr„vite ∫i mai disperate. Mai nou, ei Óncearc„ s„ manipuleze o parte a presei ∫i Óncearc„ s„ Ó∫i construiasc„, cu ajutorul banilor, imaginea justi˛iarilor care combat ∫i condamn„ corup˛ia. O Óncercare de coagulare a ambi˛iilor neÓntemeiate a politicienilor, pentru care vanit„˛ile individuale sunt mai presus de legile ˛„rii, o reprezint„ alian˛a P.D.—P.N.L. Pentru c„ s-a dovedit c„ separat nu au putut face fa˛„ unei competi˛ii adev„rate, ace∫ti politicieni, cei mai mul˛i de provenien˛„ obscur„, s-au g‚ndit s„ Ó∫i uneasc„ ambi˛iile, Ón scopuri pur personale.

Se vede clar c„ o astfel de Óncercare de mariaj politic este sortit„ e∫ecului. De fapt, este din ce Ón ce mai evident c„ uniunea despre care vorbim este Ómpotriva legilor firii. De multe ori, setea de Ónavu˛ire a celor care pun bazele unor astfel de îorganiza˛ii“, pe seama am„girii celor care sufer„, creeaz„ respingeri reciproce. Unul dintre creatorii ∫i sus˛in„torii alian˛ei men˛ionate mai Ónainte este Traian B„sescu, un personaj obscur care a promovat ∫i sus˛inut legi restrictive, Ón scopul ob˛inerii protec˛iei ∫i avantajelor financiare din partea unor concerne externe. De asemenea, ∫tim destul de bine, cu to˛ii, Ón ce condi˛ii a fost Ónstr„inat„ flota maritim„, care Ón urm„ cu ani de zile era una dintre cele mai puternice din Europa. Nu trebuie s„ mai amintesc cum s-au cheltuit banii ob˛inu˛i din credite externe, ∫i care au fost folosi˛i execrabil, pentru amenajarea unor tronsoane de infrastructur„ care s-au dovedit a fi doar consumatoare de bani ∫i extrem de proaste calitativ. Œn aceste condi˛ii, o posibil„ alian˛„, Óntemeiat„, a∫a cum am mai spus, cu scopul v„dit de a ob˛ine comisioane ∫i profituri, nu ar putea duce dec‚t la pauperizarea popula˛iei, care va fi obligat„ s„ munceasc„ din greu pentru a stinge datoriile ce ar urma s„ fie contractate de indivizii pu∫i pe c„p„tuial„. Cred c„ poporul nostru este Ón m„sur„ s„ ia decizia corect„ Ón acest caz ∫i s„ resping„ alian˛a Ómpotriva naturii, a∫a cum un organism uman s„n„tos respinge viru∫ii care Ól atac„. Sper c„ alian˛a P.D.— P.N.L. nu va avea ocazia s„ se dovedeasc„ a fi un virus mortal, care s„ atace pervers o na˛iune care Óncepe s„ ias„ la liman.

Aurel Daraban

#205708

îAvem nevoie de programe pentru fondurile europene“ Doamnelor ∫i domnilor,

Stima˛i colegi,

Œntr-un moment Ón care se profila o Óncordare a rela˛iilor cu U.E., legat„ de scandalul adop˛iilor interna˛ionale, de propunerea de stopare a negocierilor cu ˛ara noastr„, Comisia European„ ne-a transmis un

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 semnal pozitiv, acela c„ suntem pe drumul integr„rii, prin anun˛area pachetului financiar pentru Rom‚nia ∫i Bulgaria, dup„ aderare.

Av‚nd Ón vedere angajamentul de plat„ de 9 miliarde de euro, din care dou„ treimi revin Rom‚niei, s-au ridicat, pe bun„ dreptate, ∫i unele Óntreb„ri referitoare la capacitatea noastr„ de absorb˛ie a fondurilor structurale ∫i de coeziune.

R„spunsul meu este categoric da, c„ este necesar ca din aceast„ problem„ s„ facem o obsesie na˛ional„, ∫i trebuie s„ insist„m Óntr-o mai mare m„sur„ pentru func˛ionarea mult mai bun„ a institu˛iilor, Ómbun„t„˛irea procedurilor tehnice ∫i a regulilor de transparen˛„, aspecte asupra c„rora instan˛ele interna˛ionale ne-au atras aten˛ia Ón nenum„rate r‚nduri.

Important este c„ Rom‚nia este luat„ Ón serios ca viitor membru al U.E., Óncep‚nd cu ianuarie 2007, c„ i se aplic„ un tratament egal cu cel de care s-au bucurat cele zece ˛„ri care au aderat recent.

Proiec˛ia Comisiei Europene este una realist„, care ˛ine cont de regulile care func˛ioneaz„ deja Ón cazul primelor zece ˛„ri candidate, ∫i ˛ine, de asemenea, cont ∫i de nevoile Rom‚niei ∫i ale Bulgariei. Este clar c„ U.E. nu Ó∫i dore∫te s„ aduc„ probleme Ón interiorul ei ∫i consider„ c„ aceste fonduri nu reprezint„ un cadou pentru ultimii nou-veni˛i, ci investi˛ii Ón propria sa dezvoltare, Ón propria sa stabilitate.

Generozitatea cu care vor fi alocate aceste fonduri atrage obliga˛ii deosebite pentru puterea economic„ a Rom‚niei Ón ce prive∫te cheltuirea lor pe proiecte foarte serioase, bine documentate ∫i conving„toare, la care trebuie s„ se g‚ndeasc„ de pe acum.

Trebuie g‚ndit foarte serios la m„rirea capacit„˛ii noastre de absorb˛ie, la preg„tirea ∫i utilizarea acelor fonduri, altfel, ∫ansa extraordinar„ care ni se ofer„, efortul financiar pe care U.E. cu statele ei membre Ól fac Ón favoarea noastr„ risc„ s„ se iroseasc„.

De aceea, atrag aten˛ia asupra necesit„˛ii Ónl„tur„rii tentei de politizare care s-a dat acestui subiect Ón ultima perioad„, pentru c„ nu o parte din Rom‚nia se integreaz„ Ón Europa, nu o frac˛iune dintr-un partid politic, ci Rom‚nia va fi Ón r‚ndul ˛„rilor europene. Acest lucru, de fapt, trebuie explicat ∫i f„cut cunoscut Óntregii popula˛ii.

Am convingerea ferm„ c„ Rom‚nia, beneficiar„ deja a unor fonduri de preaderare, care se deruleaz„ Ón prezent, are suficient„ experien˛„ ∫i nu va rata: nu va rata nici integrarea, nici utilizarea facilit„˛ilor de dup„ integrare.

Ion Mocioalc„

#208556

Am intrat din plin Ón anul triplei confrunt„ri electorale — alegerile locale, generale ∫i preziden˛iale — care vor decide configura˛ia structurilor puterii Ón Rom‚nia pentru anii 2005—2009.

Este firesc atunci ca interesul colectivit„˛ii na˛ionale, implicit al colectivit„˛ilor locale, s„ se concentreze pe momentele esen˛iale ale preg„tirii ∫i derul„rii propriu-zise a campaniei electorale, Ón care puterea ∫i opozi˛ia s„-∫i dispute op˛iunile aleg„torilor. Evident, este de dorit ca aceast„ competi˛ie-disput„ s„ se desf„∫oare respect‚nd regulile jocului democratic.

Œn esen˛„, pozi˛iile de pe care iau startul principalii competitori sunt diferite. P.S.D.-ul se va concentra pe transformarea actelor pozitive ale guvern„rii actuale Ón tot at‚tea argumente electorale, c‚t mai conving„toare, pe c‚nd opozi˛ia va Óncerca s„-∫i sus˛in„ discursul pornind de la nereu∫itele (reale, exagerate sau pur ∫i simplu n„scocite) ale actualilor guvernan˛i.

P‚n„ aici, nimic nu este nou sau neobi∫nuit, at‚ta vreme c‚t intr„ Ón logica fireasc„ a lucrurilor, care presupune ca guvernan˛ii s„-∫i valorifice c‚t mai bine capitalul oferit de realiz„rile deosebite, iar opozi˛ia s„ speculeze orice nerealizare a adversarului.

Fac aici o afirma˛ie care ar putea s„ ∫ocheze la prima vedere. Sunt suficiente temeiuri s„ credem c„ nepermis de mul˛i politicieni s-au schimbat mai pu˛in dec‚t aleg„torii. Pu˛ine partide sunt preg„tite pentru noul electorat, care ne poate oferi o surpriz„ de propor˛ii.

Este firesc ca to˛i observatorii politici s„ se concentreze asupra principalelor îmut„ri“ — ca la ∫ah — pe care le face opozi˛ia. Nu din considerente anecdotice, ci pentru c„, Óntr-o democra˛ie adev„rat„, opozi˛ia este o institu˛ie politic„ fundamental„, ∫i, prin aceasta, un competitor serios pentru putere.

Cu sincer regret trebuie s„ remarc„m faptul c„, deocamdat„, la debutul anului electoral 2004, opozi˛ia continu„ s„-∫i sus˛in„ presta˛ia public„ cu acelea∫i obsesii incurabile, pe acelea∫i frustr„ri, devenite automatisme propagandistice. Un soi de repertoriu de papagal, care, ∫tim to˛i, o dat„ fixat, este imposibil s„ i-l schimbi.

S„ vedem un exemplu: este imposibil, aproape, s„ ascult„m sau s„ citim vreo interven˛ie public„ a lui Vadim Tudor sau a altor vajnici adep˛i ai acestuia, deputa˛i P.R.M. sau Ón conducerea organiza˛iilor jude˛ene, Ón care s„ nu se fac„ referiri sumbre la îimaginea dezastruoas„ a Rom‚niei Ón lume“ ∫i la c‚te ar repara ei, c‚te legi draconice ne-au preg„tit, vorba aceea, doar cu ei la c‚rm„ o s„-i Óntrecem pe to˛i. Un asemenea exemplu nu este inventat de mine. Citi˛i Ón îTimpul“, ziarul re∫i˛ean, din 30 ianuarie a.c., vinerea trecut„, un articol semnat de un asemenea pseudo-politician, P.R.M.-ist local.

™i parc„ pentru a sublinia posibila gogom„nie cu îdezastruoasa imagine extern„ a ˛„rii“, Ón aceea∫i zi — pe 30 ianuarie — presa rom‚neasc„ anun˛„ cu satisfac˛ie c„, Óncep‚nd cu data de 22 februarie, rom‚nii vor putea circula liber ∫i Ón aristocratica Elve˛ie! Domnilor de la P.R.M., vorbe de papagal!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 Celebrul premier englez Churchill avea ∫i el un papagal. Winston Churchill nu mai este de mult, dar papagalul lui Ól Ónjur„ ∫i acum pe Hitler! A∫a-s papagalii…

Mul˛i, deranjant de mul˛i politicieni Ó∫i creeaz„ m„∫ti false, îsunt de-ai no∫tri, din popor!“. Ai crede c„ nici nu dorm de grija noastr„! Dac„ lansezi teme sau proiecte, ei ar trebui s„-˛i fie parteneri de polemic„, de discu˛ii decente. Œn loc de aceasta, ei te atac„, cum c„-˛i faci imagine. Dac„ faci programe sociale, ei spun c„ e populism. Orice proiect politic al puterii este catalogat de opozi˛ie (∫i de presa acesteia) ca o manipulare posibil„.

Am prefera, evident, cum se spune Ón popor, îs„ taci ∫i s„ faci“. Este o atitudine de bun-sim˛. Nu putem, Óns„, s„ nu ripost„m, c‚nd tot ceea ce facem bine este deformat, r„st„lm„cit, aruncat Ón derizoriu. Diletantism politic, manele politice, Ón loc de confruntare pe solu˛ii ∫i posibilit„˛i de realizare.

Avem convingerea c„, prin ecluza bunului-sim˛ nu se va trece a∫a u∫or. Chiar a∫a? Nimic nu-i bun? îContra“ la toate? Œmpotriva eviden˛ei?

Iat„ un exemplu foarte actual: opozi˛ia ne-a cople∫it cu a∫a-zisul îsemnal de alarm„“ c„ puterea preg„te∫te o lege electoral„ str‚mb„, c„ preg„te∫te fraudarea alegerilor. Se ∫tie, Óns„, hulita putere a organizat, cu r„bdare ∫i cu deplin„ transparen˛„, consult„ri cu toate partidele, la Pre∫edin˛ie, Ón comisii parlamentare, Ón variate alte modalit„˛i democratice. P.S.D. a acceptat toate propunerile decente ∫i corecte, pentru o lege c‚t mai credibil„.

Aiurea! Peste o zi-dou„ s-au f„cut alte declara˛ii, cum c„, Ón Parlament, se vor opune multor prevederi, vezi Doamne, dubioase sau de-a dreptul incorecte. Pe vremea Ómpu∫catului Cea∫c„ era la mod„ —cei mai v‚rstnici ˛in minte — îIlie de la scul„rie“, care avea ultimul cuv‚nt, pentru c„ avea origine social„ s„n„toas„. Azi, vede oricine, se poart„ îGic„ contra“! S„ recunoa∫tem, prin compara˛ie, era mai acceptabil Ilie. Ilie acela era mai uman!

Nu avem timp de vorbe, spuneam. Opinia public„ a fost informat„ despre foarte recenta Reuniune a Parlamentarilor P.S.D. ∫i a Guvernului, 29—30 ianuarie, de la Sinaia. Œntr-o not„ de maxim„ responsabilitate s-a stabilit clar strategia parlamentar„, Ón acord cu Programul de guvernare. Mai sunt nefinalizate 8 capitole importante din negocierile de aderare la U.E. Un impresionant efort organizatoric, legislativ, Ón paralel cu conducerea treburilor curente ∫i preg„tirea pentru alegeri.

Œn dispre˛, parc„, pentru interesele generale ale ˛„rii, P.D. cere — de necrezut! — reluarea negocierii cu U.E. la unele capitole deja Óncheiate, invoc‚nd reaua-credin˛„ a guvernan˛ilor rom‚ni. Un fel de p‚r„: îGuvernul rom‚n a tras pe sfoar„ U.E.!“. Asemenea practici devin intolerabile ∫i profund periculoase! P‚n„ unde va merge pasiunea oarb„, lupta aceasta penibil„ contra a tot ∫i a toate?

Œn anul 2004 vor fi discutate, analizate responsabil ∫i adoptate de Parlament peste 320 de legi cu o deosebit„ Ónc„rc„tur„ Ón ansamblul adapt„rii tuturor segmentelor societ„˛ii ∫i a Rom‚niei, Ón ansamblu, la exigen˛ele Comunit„˛ii Europene. Preg„tim orizontul 2007, a∫teptat de to˛i, ne asum„m convingerea c„ Ónc„ este posibil„ colaborarea tuturor for˛elor ˛„rii Ón acest scop.

Ceea ce face acum opozi˛ia poate fi considerat normal? ™irul Óntreb„rilor poate continua.

Gheorghe Du˛u

#215009

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Permite˛i-mi s„ prezint aceast„ declara˛ie pornind de la un caz particular.

Dup„ cum foarte bine se ∫tie, hot„r‚rea Guvernului de a Óncheia un contract cu firma Bechtel pentru a construi o autostrad„ a fost vehement comb„tut„ de liderii P.N.L. ∫i P.D. at‚t pe fond, c‚t ∫i pe form„.

Am Ón fa˛„ declara˛ia domnului Theodor Stolojan, ap„rut„ Ón ziarul îEvenimentul Zilei“ de miercuri, 5 februarie, Ón care se spune… De asemenea, Ón ziarul îAdev„rul“ din 6 februarie, domnul Traian B„sescu afirma…

Nu vreau s„ comentez acum argumentele din spatele acestor declara˛ii. Democra˛ia Ónseamn„ dreptul celuilalt de a avea o alt„ opinie dec‚t tine. Œn fond, orice decizie are ∫i avantaje ∫i dezavantaje ∫i, p‚n„ la urm„, politica Ónseamn„ c„utarea raportului optim Óntre acestea.

La Bra∫ov, Óns„, declara˛iile liderilor P.N.L. ∫i P.D. au iscat reac˛ii de-a dreptul ilare. Mai Ónt‚i, responsabilii locali ai celor dou„ partide s-au aliniat disciplina˛i la pozi˛iile ∫efilor lor, apoi, c‚nd P.S.D. a ini˛iat o campanie de str‚ngere de semn„turi pentru proiect, pozi˛ia P.N.L. ∫i P.D. la nivel local s-a schimbat cu 180° ∫i s-au apucat ∫i ei s„ str‚ng„ semn„turi.

Aceasta ar fi partea anecdotic„. Partea grav„ a lucrurilor st„ Ón demagogia ∫i populismul care caracterizeaz„ ac˛iunile opozi˛iei. Care este, de fapt, pozi˛ia coali˛iei P.N.L.—P.D.? Pentru sau contra proiectului? Pe form„ sau pe fond? La centru sau Ón teritoriu?

Lansat„ cu surle ∫i tr‚mbi˛e, coali˛ia P.N.L.—P.D. s-a vrut un pilon al democra˛iei, o alternativ„, o construc˛ie bazat„ pe argumente. La numai c‚teva luni de la Ónfiin˛are, ea nu produce dec‚t populisme ieftine, rezultate prin supralicitarea unor ac˛iuni ale Guvernului.

Permite˛i-mi, doamnelor ∫i domnilor, s„ v„ atrag aten˛ia c„ aceast„ tactic„ nu duce dec‚t la lehamitea electoratului ∫i la sc„derea Óncrederii Ón clasa politic„, Ón ansamblu. Pentru a alege cea mai bun„ variant„, cet„˛enilor trebuie s„ li se ofere argumente ∫i fapte. P‚n„ acum, P.S.D. a dovedit ∫i voin˛„ politic„, ∫i implicare. Opozi˛ia nu face dec‚t s„ Ómpart„ promisiuni lipsite de fundament, care seam„n„ ca dou„ pic„turi de ap„ cu îContractul cu Rom‚nia“ ∫i cei 15.000 de speciali∫ti.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 Oric‚t vi s-ar p„rea de ciudat, nou„, celor din P.S.D., ne pare r„u c„ opozi˛ia se limiteaz„ la relu„ri, imita˛ii ∫i improviza˛ii. Dar, dac„ democra˛ia din Rom‚nia ∫chioap„t„ pe dreapta, asta nu este vina P.S.D. V„ mul˛umesc.

™tefan L„p„dat

#217557

îAgricultura rom‚neasc„ — departe de standardele Uniunii Europene“

Sectorul primar al economiei rom‚ne∫ti, agricultura, se men˛ine Óntr-o stare de subzisten˛„, ca urmare a unei politici gre∫ite practicate de Guvernul N„stase.

Agricultura rom‚neasc„ este departe de a Óndeplini standardele Uniunii Europene, at‚ta timp c‚t particip„ doar cu 13% din produsul intern brut, iar for˛a de munc„ utilizat„ este destul de mare Ón acest sector, ∫i anume 40% din cea a ˛„rii. Multe familii de ˛„rani tr„iesc Óntr-o s„r„cie de nedescris, iar Ón unele zone îexact ca Ón epoca feudal„“.

Imperfec˛iunea legii rurale a creat o stare de conflict Óntre proprietatea restituit„ ∫i mijloacele de ob˛inere a produc˛iei pe care nu le-a mai primit. Produc˛ia agricol„ slab„ determin„ statul rom‚n s„ importe produse agroalimentare, care, la nivelul anului 2003, s-au ridicat la valoarea unui miliard de euro, ceea ce demonstreaz„ vulnerabilitatea acestui sector, care, Ón condi˛iile naturale favorabile pe care pu˛ine ˛„ri le au Ón lume ∫i cu o tehnologie adecvat„, ar trebui s„ asigure hrana pentru circa 80 milioane de locuitori. Nu se poate vorbi de modernizarea agriculturii, at‚ta timp c‚t dependen˛a de subven˛iile de stat continu„ s„ existe, iar f„r‚mi˛area terenurilor Ón mici parcele se men˛ine.

Mentalitatea de automul˛umire a ˛„ranului c„ realizeaz„ Ón var„ sau toamn„ bucate c‚t s„ le ajung„ s„ tr„iasc„ p‚n„ la produc˛iile urm„toare ∫i teama de asociere care Ónc„ persist„ sunt obstacole serioase.

Pe an ce trece, Ón imposibilitatea de a lucra Ón Óntregime terenurile agricole, suprafe˛ele ocupate cu gr‚u au sc„zut. Comparativ cu anul 2002, Ón toamna lui 2003 suprafe˛ele respective au sc„zut cu 20—40%. S-au Óns„m‚n˛at 1,99 milioane hectare de gr‚u fa˛„ de 2,1 milioane hectare cu un an Ónainte, dup„ cum informeaz„ Ministerul Agriculturi, P„durilor, Apelor ∫i Mediului. Produc˛ia sc„zut„ de gr‚u duce ∫i Ón acest an la cre∫terea pre˛ului acestuia pe pia˛a intern„ ∫i, implicit, a pre˛ului p‚inii. Este trist faptul c„ Ón Rom‚nia trebuie s„ se importe gr‚u Ón propor˛ie de 80—90%, cantitate folosit„ la ob˛inerea produselor de panifica˛ie. Numai Ón 2003 Rom‚nia a importat aproape 1,66 milioane tone gr‚u. Cele 300.000 de tone de gr‚u existente pe pia˛a intern„ nu vor asigura p‚inea necesar„ popula˛iei. Cauza principal„ a acestei situa˛ii o constituie politica gre∫it„ a Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului. Dac„ ∫i Ón 2004 Rom‚nia va avea parte de un nedorit an secetos, atunci ∫i situa˛ia va continua s„ se deterioreze.

Œn zadar se raporteaz„ extinderea sistemului de iriga˛ii funciar, c‚nd, de fapt, el se restr‚nge, prin furturile directe sau mascate ale echipamentelor, precum ˛evi, hidran˛i ∫i altele.

Tone Óntregi de asemenea echipamente au ajuns Ón depozitele centrelor pentru colectarea de∫eurilor metalice, prin semnarea de contracte dubioase de Ónchiriere a acestora de c„tre Societatea Na˛ional„ de Œmbun„t„˛iri Funciare sau de c„tre S.R.L.-uri fantom„ sau persoane fizice. S-au descoperit de c„tre organele de poli˛ie numeroase facturi false, prin care se justific„ c„ marfa provine din alt domeniu. De pe urma acestei afaceri se realizeaz„ miliarde de lei, ce scap„ de sub controlul statului. S-a creat un lan˛ mafiot Óntre patroni, trafican˛i ∫i, de ce nu, cei care administreaz„ materialele de iriga˛ii.

Œntre agricultura ˛„rii noastre ∫i a statelor U.E. exist„ mari decalaje de performan˛e, care nu ˛in doar de Ónzestrarea tehnic„ a muncii, ci ∫i de sc„derea continu„ a speciali∫tilor agronomi. Culmea este c„ veniturile ˛„ranilor rom‚ni nu provin din v‚nzarea produselor agricole, c‚t din pensii (32% din total) ∫i salarii din alte activit„˛i.

Dup„ un sondaj al B„ncii Mondiale, gospod„riile ˛„r„ne∫ti ob˛in numai 26% din veniturile rezultate din comercializarea produselor agricole.

Uniunea European„ a alocat 1 milion de dolari pe cei 4 ani (2000—2004), conform planului SAPARD, din care, Óns„, s-au folosit doar 1,5% din fondul primit.

De cur‚nd, premierul Adrian N„stase, Óntr-o videoconferin˛„ cu prefec˛ii, Ói avertizeaz„ c„ dac„ suma de 204 milioane euro aferent„ programului SAPARD Ón 2002 nu va fi cheltuit„ p‚n„ la 30 septembrie 2004, Rom‚nia risc„ s„ returneze Comisiei Europene fondurile r„mase.

Necunoa∫terea acestui program de c„tre primarii ∫i consiliile locale, care nu ∫tiu s„ fac„ planurile afacerii, s„ execute proiecte care trebuie finan˛ate din veniturile proprii, iar dup„ aceea s„ efectueze decontarea din fondurile europene, a creat starea negativ„ din mediul rural.

De aceea produc˛iile sunt mici, re˛elele de conducte pentru alimentarea cu ap„ nu se extind, nu se Ónfiin˛eaz„ capacit„˛i de produc˛ie ∫i, prin urmare, nici locuri de munc„.

Comisia European„ a propus acordarea a peste 10 milioane de euro, dup„ aderarea la U.E., Ón 2007. Din aceast„ sum„, 4,37 miliarde de euro vor fi destina˛i agriculturii, Ón perioada 2007—2009. Important este ca Ministerul Agriculturii s„ le foloseasc„ cu chibzuin˛„ ∫i cu eficien˛„, pentru a se ajunge la standardele agriculturii U.E.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004

Napoleon Pop

#222705

îNe Óndrept„m spre o campanie electoral„ periculoas„“ Œn ultimele s„pt„m‚ni tot mai mul˛i mini∫tri au vorbit despre binefacerile reglement„rilor Ón domeniul pe care Ól gestioneaz„, Ón anul electoral 2004, uit‚nd c„, mai mult sau mai pu˛in, resursele de finan˛are ale proiectelor mult l„udate sunt asigurate de bugetul na˛iunii, venituri colectate printr-o fiscalitate, poate, mai ordonat„, dar Ón nici un caz mai relaxat„.

Nici n-a intrat bine Ón func˛iune Codul fiscal, c„ deja sunt prezentate elemente ale strategiei fiscale 2004— 2005, cu virtuale reduceri de taxe ∫i impozite, parc„ invit‚nd electoratul s„ voteze Óntr-o anumit„ parte a e∫ichierului politic.

Un alt ministru vorbe∫te despre reducerea facturilor la plata c„ldurii cu 16%, f„r„ s„ men˛ioneze c„ ∫i consumul s-a redus cu 20%. Subven˛ia la c„ldur„, numit„ ∫i ajutor pentru cei cu venituri mici, este de fapt mijlocul prin care din bugetul tuturor Óntre˛inem un sistem energetic monopolist, etatist, izolat de competi˛ie ∫i de un minim de modernizare, un exemplu de prelungire a vie˛ii unor unit„˛i economice ineficiente ale statului pe spinarea tuturor.

De∫i anul electoral 2004 ar trebui s„ fie ∫i unul al reformelor, deja decel„m dublul limbaj, de la nivelul pre∫edintelui ˛„rii Ón jos, c„ trebuie s„ facem reforme, dar mai Óndulcite. Din nou viziunea benefic„ pe termen lung a Rom‚niei, cea a integr„rii europene pentru care anul 2004 este vital, pare s„ fie Ónfr‚nt„ de orizontul partizan ∫i Óngust al unui ciclu electoral ajuns la scaden˛a alegerilor, c‚nd progresul ∫i ∫ansa moderniz„rii ˛„rii sunt pe cale s„ fie din nou sacrificate numai pentru ascensiune la putere.

Vor fi Óns„ sacrifica˛i ∫i cei 21 milioane de cet„˛eni, prin privarea lor de beneficiile democra˛iei economice ∫i ale economiei de pia˛„, singurul sistem care ∫i-a demonstrat puterea de a asana s„r„cia ∫i de a asigura prosperitatea celor mai mul˛i, a unei adev„rate clase mijlocii Óntreprinz„toare, curajoas„ Ón a-∫i pune Ón practic„ ini˛iativa.

Dup„ 14 ani, Rom‚nia este lipsit„ de acel corp social predominant mul˛umit de ceea ce face, accept‚nd legalitatea unei fiscalit„˛i ce poate fi absorbit„, ∫i suficient de stimulat s„ reinvesteasc„ pentru a m„ri oferta de bunuri ∫i servicii ∫i pentru a crea noi locuri de munc„.

Politica guvernamental„ Ón anul electoral 2004 continu„ s„ men˛in„ un sector de stat ineficient, pe banii publici, ∫i s„ Ómbog„˛easc„ o minoritate reprezentat„ de clientela politic„. Ca urmare, economia va func˛iona tot pe vertical„, Óntre buget ∫i cele dou„ categorii de agen˛i economici men˛iona˛i, iar la mijloc, Ón loc s„ se dezvolte clasa mijlocie, dezvolt„m un uria∫ corp social de persoane asistate. S„ nu ne mire faptul dac„ prin politicile sociale de protec˛ie nesustenabile vom ajunge s„

demotiv„m ∫i pe cei 4,5 milioane de salaria˛i asupra c„rora sunt asmu˛ite mai toate birurile.

Prin dependen˛ele economice create, orientarea socialdemocrat„ are deja 10 milioane de agen˛i electorali, care vor fi ferici˛i s„ beneficieze m„car de acelea∫i venituri salariale ∫i ajutoare sociale ca cele de p‚n„ acum. Lini∫tea promis„ acestora echivaleaz„ cu renun˛area puterii la reformele structurale.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Ionel Marineci

#225937

îProgramul Guvernului Adrian N„stase Ón domeniul sistemului de pensii“

Œnc„ de la Ónceputul mandatului s„u, Guvernul condus de premierul Adrian N„stase a considerat c„ dezvoltarea economic„, durabil„, stabil„ ∫i sus˛inut„ constituie singura cale prin care Rom‚nia poate deveni prosper„ din punct de vedere economic ∫i social, capabil„ s„ asigure un nivel de trai decent tuturor cet„˛enilor ei, capabil„ s„ se integreze eficient Ón structurile europene ∫i euroatlantice.

Realizarea unei cre∫teri economice reale Ón perioada 2001—2003 a avut ca efect ∫i Óndeplinirea programelor sociale Ón domeniul sistemului de pensii, care s„ conduc„ la eliminarea inechit„˛ii dintre genera˛iile de pensionari Ón ceea ce prive∫te cuantumul pensiei.

Una dintre m„surile cu efecte deosebite aplicate Óncep‚nd cu ianuarie 2004 a fost cre∫terea pensiilor fo∫tilor membrii C.A.P., astfel Ónc‚t, fa˛„ de anul 2003, s-a realizat o dublare a acesteia, urm‚nd ca Ón continuare pensionarii din agricultur„ s„ beneficieze de m„surile de protec˛ie social„ stabilite de Guvernul P.S.D.

Remarc„m faptul c„ numai Ón jude˛ul Teleorman, din cei 79.275 pensionari C.A.P., pensiile au fost dublate la un num„r de 46.000, iar 33.275 au beneficiat de recorelare, reu∫indu-se diminuarea accentuat„ a discrepan˛elor.

Pensionarii din asigur„rile sociale de stat au beneficiat Ón perioada 2002—2003 de m„riri substan˛iale, astfel c„, p‚n„ la finele anului 2003, pensia medie a crescut de la 1.410.193 lei la 31 decembrie 2002, la 1.667.100 lei la 31 decembrie 2003.

Recent, premierul Adrian N„stase a lansat proiectul de Ómbun„t„˛ire a sistemului de pensii. îEste momentul — ar„ta domnul prim-ministru — s„ g‚ndim o a doua faz„ important„, dup„ sc„derile dramatice ale pensiilor din perioada 1997—2000: majorarea tuturor pensiilor individuale provenite din sistemul de asigur„ri sociale de stat, asigurarea unei cre∫teri a pensiilor corelate cu evolu˛ia salariului mediu brut pe economie din perioada 1990—2005, asigurarea unui echivalent pentru toate pensiile Ón concordan˛„ cu prevederile Legii nr. 19/2000, indiferent de anul de pensionare, recalcularea tuturor dosarelor de pensii, urm„rind ca dup„ definitivare s„ se acorde ∫i eventualele diferen˛e dintre pensia rezultat„ pe baza dosarului ∫i pensia primit„ dup„ majorare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 E∫alonarea cre∫terii se va realiza pe o perioad„ de 3 ani, Óncep‚nd cu anul 2005. Suma necesar„ acestei recalcul„ri se ridic„ la peste 20.000 miliarde lei“.

Iosif Arma∫

#228490

A∫ dori s„ m„ refer, Ón interven˛ia mea de ast„zi, la decizia Comisiei Europene de s„pt„m‚na trecut„, de a acorda Rom‚niei ∫i Bulgariei, dup„ aderarea la Uniunea European„, programat„ pentru anul 2007, suma de 15,4 miliarde euro, Ón angajamente, din care 9 miliarde euro Ón pl„˛i directe, pentru perioada 2007—2009. Oferta, caracterizat„ de comisarul european Günther Verheugen drept îgeneroas„ ∫i realist„“, este ∫i un mesaj implicit referitor la data de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, respectiv 1 ianuarie 2007. îSuma precizat„ va ajuta cele dou„ ˛„ri s„ beneficieze din plin de aderarea lor la Uniunea European„ ∫i s„ joace un rol activ, ca membri egali ∫i respecta˛i ai Uniunii Europene“, a declarat Ónaltul demnitar european pentru extindere, potrivit unui comunicat de pres„ al Executivului european.

Prezentarea pachetului financiar pentru Rom‚nia ∫i Bulgaria este un moment important, constituind dovada cert„ a voin˛ei Comisiei Europene de a respecta agenda convenit„ Ón cadrul Consiliului European de iarn„ de la Bruxelles, adic„ Óncheierea negocierilor Ón acest an, semnarea, anul viitor, a Tratatului de aderare ∫i apoi aderarea propriu-zis„, Ón ianuarie 2007.

Pachetul financiar este punctul de plecare Ón definirea pozi˛iei de negociere a Uniunii Europene cu statele candidate. îEste esen˛ial — a subliniat premierul Adrian N„stase — at‚t acest start, care ne Óncurajeaz„ s„ fim optimi∫ti, c‚t ∫i negocierile care urmeaz„. f n‚nd cont de aspira˛iile Rom‚niei, ne propunem s„ fim beneficiarul net al unor sume destinate proiectelor de modernizare. Depinde Ón mare m„sur„ de noi ca Ón acest moment s„ transform„m parcursul european al Rom‚niei Óntr-o sum„ de avantaje nete pentru cet„˛eni“.

Negocierea care urmeaz„ trebuie s„ ˛in„ cont de aplicarea acelora∫i standarde pentru toate statele candidate, precum ∫i de nevoile Rom‚niei Ón procesul de aderare ∫i convergen˛„ cu economiile statelor membre. Finalizarea negocierilor de aderare p‚n„ la sf‚r∫itul mandatului actualei Comisii Europene este obiectivul c„ruia i se subordoneaz„ toate m„surile ∫i politicile guvernamentale.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Alexandru-Octavi St„nescu

#230651

îPrograme prioritare de ac˛iune derulate de Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor“

Preocupat Ón mod deosebit de realizarea unei apropieri reale de cet„˛ean ∫i problemele sale, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor a ini˛iat, la Ónceputul anului 2003, derularea unor programe prioritare de ac˛iune, denumite generic îImagine prin fapte“, destinate s„

asigure, pe de o parte, un grad corespunz„tor de transparen˛„ ∫i deschidere Ón informarea sistematic„ ∫i corect„ a opiniei publice asupra activit„˛ii de ansamblu a acestei institu˛ii, iar pe de alt„ parte, mediatizarea rezultatelor Ónregistrate Ón derularea celorlalte programe desf„∫urate de minister.

Una dintre direc˛iile de ac˛iune ale acestor programe prioritare a constituit-o crearea cadrului institu˛ional de consultare a societ„˛ii civile, Ón contextul c„rora s-au desf„∫urat un num„r de 1.185 de ac˛iuni, dintre care o serie de Ónt‚lniri ale reprezentan˛ilor Poli˛iei ∫i Jandarmeriei Rom‚ne cu cei ai administra˛iei publice locale, av‚nd ca obiect de dezbatere asigurarea climatului de ordine public„ ∫i siguran˛„ civic„ a cet„˛eanului. Œn acela∫i context au mai fost organizate, numai Ón anul 2003, 8.054 de activit„˛i, av‚nd ca obiect realizarea unui dialog sus˛inut ∫i permanent cu cet„˛enii ∫i comunit„˛ile locale, cele mai importante dintre acestea fiind Ónt‚lnirile dintre reprezentan˛ii Jandarmeriei Rom‚ne cu reprezentan˛ii autorit„˛ilor publice locale, Ón cadrul programului îPentru lini∫tea comunit„˛ii rurale“, precum ∫i cele ale reprezentan˛ilor Poli˛iei de frontier„ cu cet„˛enii din zona de frontier„, av‚nd ca obiect de dezbatere legisla˛ia specific„ ∫i fenomenul infrac˛ional transfrontalier. De asemenea, un num„r de 1.076 de ac˛iuni au vizat rela˛iile de parteneriat cu O.N.G.-uri, comunit„˛i locale ∫i alte segmente ale societ„˛ii civile, dintre care cele mai importante le constituie rela˛iile de parteneriat ale Jadarmeriei Rom‚ne cu reprezentan˛ii locali ai Partidei Romilor ∫i a patru centrale sindicale, Ón cadrul programelor îStr„zi lini∫tite — ora∫ sigur“ ∫i îPentru comunitate, Ómpreun„ cu cet„˛enii“.

O alt„ direc˛ie de ac˛iune a constituit-o asigurarea mediatiz„rii optime ∫i operative a activit„˛ii Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informa˛iile de interes public ∫i ale Legii nr. 52/2003 privind transparen˛a decizional„ Ón administra˛ia public„. Œn acest context, a fost creat Ón cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor un compartiment cu atribu˛ii de gestionare a liberului acces la informa˛iile de interes public, care a primit Ón acest an un num„r de 812 solicit„ri, la care s-a r„spuns Ón mod operativ. Pentru asigurarea mediatiz„rii optime ∫i operative a activit„˛ii Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, s-au dat 11.741 buletine informative, comunicate, documentare ∫i alte materiale de pres„, s-au organizat 2.996 conferin˛e de pres„, dintre care 68 la nivelul Aparatului central, la 32 dintre acestea particip‚nd reprezentan˛i ai conducerii ministerului, iar Inspectoratul General al Poli˛iei Rom‚ne transmite zilnic presei, din dou„ Ón dou„ ore, informa˛ii despre activitatea acestei structuri.

Œn vederea sus˛inerii ∫i promov„rii programelor desf„∫urate de Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor ∫i atragerii sprijinului altor autorit„˛i, precum ∫i al societ„˛ii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 civile ∫i al comunit„˛ilor locale, s-au editat peste 290 de bro∫uri, au fost elaborate peste 5.600 de materiale editate Ón presa scris„, iar mass-media civil„ a publicat peste 14.400 de materiale referitoare la aceste programe, majoritatea av‚nd un caracter favorabil. Prin materialele g„zduite Ón publica˛iile proprii ale Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, s-a pus la dispozi˛ia cet„˛eanului un mijloc eficient de informare cu privire la programele ministerului, la activitatea sa ∫i, mai ales, la demersurile de apropiere fa˛„ de problemele comunit„˛ii. Tot Ón acest context se Ónscriu ∫i programele de radio ∫i televiziune difuzate de posturile centrale ∫i locale, care au Ónsumat peste 1.700 de minute de emisie la TV Rom‚nia 1 ∫i TV Rom‚nia Interna˛ional, precum ∫i peste 2.100 de minute de emisie difuzate, Ón parteneriat, la Radio Rom‚nia Actualit„˛i, Radio Europa FM ∫i Radio T‚rgu Mure∫.

Œn cadrul acestor programe au fost prezentate nu numai realiz„rile structurilor ministerului, ci ∫i m„surile luate Ómpotriva celor care nu s-au Óncadrat Ón exigen˛ele actuale ale unei institu˛ii aflate Ón plin proces de reformare ∫i profesionalizare a personalului.

Faptul c„ s-a ac˛ionat ∫i se ac˛ioneaz„ permanent pentru a informa Ón mod corect ∫i operativ opinia public„ despre activitatea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i a structurilor sale subordonate este demonstrat ∫i de interesul presei din Rom‚nia, care reprezint„ cea mai important„ surs„ de informare a cet„˛eanului, concretizat Ón aproape 271.000 de materiale de pres„, marea majoritate a acestora (97,3%) av‚nd un caracter favorabil fa˛„ de activitatea ministerului, Ón ansamblul s„u.

Pentru o c‚t mai eficient„ coordonare a comunic„rii ∫i Ón scopul gestion„rii unitare a imaginii publice a institu˛iei, a fost elaborat ∫i adoptat, Ón premier„, Ón cadrul Programului prioritar de ac˛iune îImagine prin fapte“, Planul de rela˛ii publice ale Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor pe anul 2003, care organizeaz„ Óntreaga comunicare public„.

Toate activit„˛ile desf„∫urate Ón acest context au vizat cre∫terea ponderii mesajului diferen˛iat Ón func˛ie de a∫tept„rile diverselor segmente ale societ„˛ii civile. Dintre aceste activit„˛i, unele au fost ac˛iuni Ón premier„. Astfel, Ón cadrul ac˛iunii îConferin˛a de joi“ au fost invitate, p‚n„ Ón prezent, 19 personalit„˛i marcante ale vie˛ii publice, care au abordat probleme de interes pentru societatea civil„ ∫i, deopotriv„, pentru Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.

Din compararea datelor statistice referitoare la activitatea structurilor proprii de informare ∫i rela˛ii publice, Ón perioada de aplicare a programului îImagine prin fapte“, cu cele care reflect„ activitatea pe anul 2002, au reie∫it urm„toarele concluzii: s-a dublat num„rul conferin˛elor de pres„, al buletinelor ∫i documentarelor de pres„ care au fost difuzate; a crescut de 5 ori volumul solicit„rilor adresate ∫i solu˛ionate conform Legii

nr. 544/2001; ponderea articolelor de pres„ favorabile la adresa institu˛iei a crescut de la 91% la 97,3%; a crescut ponderea parteneriatelor ∫i a ac˛iunilor Ón premier„, a activit„˛ii de informare interna˛ional„, precum ∫i aportul structurilor de la nivelul inspectoratelor generale — comandamentelor de arm„, precum ∫i al structurilor teritoriale la activitatea de rela˛ii publice ∫i, Ón ansamblu, obiectivele stabilite prin programele derulate au fost Óndeplinite.

Viorel Hrebenciuc

#237560

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Domnul Hogea ∫i-a depus interven˛ia.

Doamna Rodica Nassar a depus-o, domnul Mocioalc„ a depus, domnul P„duroiu a depus-o, domnul Arn„utu a depus-o, domnul Zgonea a depus-o, domnul Cristian Dumitrescu a depus-o, domnul Du˛u a depus-o, domnul Spiridon a depus-o, domnul Cristian Nechifor a depus-o, domnul Daraban a depus-o, domnul Sb‚rcea a vorbit, domnul Marcu a vorbit, domnul Gheorghe Popescu a depus-o, domnul Florin Iordache a depus-o, domnul Codrin ™tef„nescu a depus-o, domnul Marineci a depus-o, domnul St„nescu a depus-o, domnul M„laimare a vorbit, domnul T‚rpescu a depus-o, domnul Cristian Sandache a depus-o, domnul Adrian Ionel a depus-o, domnul Timi∫ a luat cuv‚ntul, doamna Liana Naum a luat cuv‚ntul, domnul Bara a luat cuv‚ntul, domnul Popescu a luat cuv‚ntul, domnul Berc„roiu a depus-o, domnul Iriza Scarlat a depus-o, domnul Vasile Miron a depus-o, domnul Bentu a depus-o, domnul Arma∫ a depus-o.

De la P.R.M.: domnul Dan Bruda∫cu a luat cuv‚ntul, domnul Baban nu este, domnul Rus a vorbit, domnul Emil Cri∫an nu este, domnul P„∫cu˛ nu este, domnul Mircea Costache a depus-o, domnul Sonea a depus-o, domnul Ple∫a nu este, domnul Iulian Mincu a luat cuv‚ntul, domnul Lep„dat nu este, domnul Nicolae Leon„chescu a vorbit, domnul Paul Magheru nu este, domnul Nicolae Vasilescu a depus-o, doamna Maria Apostolescu a vorbit, domnul Costel Marian Ionescu a vorbit, domnul Miclea a vorbit, domnul Buga a vorbit, domnul Vlad Hogea a depus-o ∫i cam at‚t.

Grupul P.D.: domnul Oltean a depus-o, domnii Mihai St„ni∫oar„ ∫i Valentin Ionescu nu sunt.

De la Grupul P.N.L.: domnul Napoleon Pop nu este, domnul Eugen Nicol„escu nu este, domnul Puiu Ha∫otti nu este, domnul Coifan nu este, domnul Simedru nu este.

Domnul Me∫ca a vorbit, domnul Muraru a vorbit, domnul Dezideriu Becsek-Garda a vorbit, Iulia Pataki nu este.

V„ mul˛umesc.

Vom face apelul nominal pentru cvorum. A∫tept„m secretarul s„ vin„.

46 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004

|**Domnul Nicolae Leon„chescu:**||Bran Vasile|absent| |---|---|---|---| |Sunt obligat s„ fac apelul. Œmi permite˛i? Cred c„ ar bui s„ Óncepem cu prezen˛ii. Ar fi mai simplu. cedural, Óns„, va trebui s„ citesc Óntreaga list„. Abi˛ei Ludovic absent Afr„sinei Viorica absent„||BrÓnzan Ovidiu Bruda∫cu Dan Bucur Constantin Bucur Mircea Buga Florea|absent prezent prezent prezent prezent| |Albu Gheorghe Ana Gheorghe|prezent„ absent|Burnei Ion Buruian„ Aprodu Daniela|prezent prezent„| |Andea Petru|prezent|Buzatu Dumitru|prezent| |Andrei Ioan|prezent|Buzea Cristian Valeriu|absent| |Andronescu Ecaterina|absent„|Calcan Valentin Gigel|absent| |Antal István|absent|Canacheu Costic„|absent| |Anton Marin|prezent|Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard|absent| |Antonescu George Crin Lauren˛iu|absent|Cazimir ™tefan|prezent| |Antonescu Niculae Napoleon|absent|C„∫unean-Vlad Adrian|absent| |Apostolescu Maria|prezent„|Cerchez Metin|absent| |Arghezi Mitzura Domnica|prezent„|Cherescu Pavel|prezent| |Ariton Gheorghe|prezent|Chiliman Andrei Ioan|prezent| |Arma∫ Iosif|absent|Chiri˛„ Dumitru|absent| |Arn„utu Eugenu|prezent|Ciontu Corneliu|absent| |Asztalos Ferenc|prezent|Ciuceanu Radu|absent| |Avramescu Constantin Gheorghe|prezent|Ciuperc„ Vasile Silvian|prezent| |Baban ™tefan|prezent|CÓrstoiu Ion|prezent| |Babiuc Victor|absent|Cladovan Teodor|prezent| |Baciu Mihai|prezent|Cliveti Minodora|prezent„| |Bahrin Dorel|prezent|Coifan Viorel-Gheorghe|prezent| |Balt„ Mihai|prezent|Cojocaru Nicu|absent| |Balt„ Tudor|prezent|Cr„ciun Dorel Petru|prezent| |Bar Mihai|prezent|Cre˛ Nicoar„|prezent| |Bara Radu-Liviu|prezent|Cristea Marin|prezent| |Barbu Gheorghe|prezent|Cri∫an Emil|prezent| |Barto∫ Daniela|prezent„|Dan Matei-Agathon|absent| |B„doiu Cornel|prezent|Daraban Aurel|prezent| |B„l„e˛ Dumitru|prezent|D„ianu Dorin|absent| |B„l„∫oiu Amalia|prezent„|Dinu Gheorghe|absent| |B„ncescu Ioan|prezent|Dobre Traian|prezent| |B‚ldea Ioan|prezent|Dobre Victor Paul|prezent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|prezent|Dobrescu Smaranda|prezent| |Bentu Dumitru|prezent|Dol„nescu Ion|prezent| |Berc„roiu Victor|prezent|Dorian Dorel|absent| |Berceanu Radu Mircea|absent|Dorneanu Valer|prezent| |Bereczki Endre|prezent|Dragomir Dumitru|absent| |Birtalan Ákos|absent|Drago∫ Liviu Iuliu|absent| |Bivolaru Ioan|prezent|Dragu George|prezent| |Bleotu Vasile|absent|Dr„g„nescu Ovidiu-Virgil|prezent| |Boabe∫ Dumitru|prezent|Dre˛canu Doina-Mic∫unica|absent„| |Boagiu Anca Daniela|prezent„|Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Boaj„ Minic„|prezent|Dumitriu Carmen|absent„| |Boc Emil|prezent|Du˛u Constantin|prezent| |Bogea Angela|prezent„|Du˛u Gheorghe|prezent| |Boiangiu Cornel|prezent|Enescu Nicolae|prezent| |Bolca∫ Augustin Lucian|prezent|Erdei Dolóczki István|prezent| |Böndi Gyöngyike|prezent„|Eserghep Gelil|absent| |Borbély László|absent|F‚c„ Mihail|prezent| |Bozg„ Ion|absent|Firczak Gheorghe|prezent|

Sunt obligat s„ fac apelul. Œmi permite˛i? Cred c„ ar trebui s„ Óncepem cu prezen˛ii. Ar fi mai simplu. Procedural, Óns„, va trebui s„ citesc Óntreaga list„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 |Florea Ana|absent„|Magheru Paul|prezent| |---|---|---|---| |Florescu Ion|prezent|Maior Dorin Laz„r|prezent| |Fotopolos Sotiris|prezent|Makkai Grigore|prezent| |Frunz„verde Sorin|prezent|Man Mircea|absent| |Gaspar Acsinte|prezent|Manolescu Oana|prezent| |Georgescu Filip|prezent|Marcu Gheorghe|prezent| |Georgescu Florin|absent|Mardari Ludovic|prezent| |Gheorghe Valeriu|prezent|Marin Gheorghe|prezent| |Gheorghiof Titu Nicolae|prezent|Marineci Ionel|prezent| |Gheorghiu Adrian|prezent|Márton Árpád-Francisc|prezent| |Gheorghiu Viorel|absent|M„laimare Mihai-Adrian|prezent| |Ging„ra∫ Georgiu|prezent|M„r„cineanu Adrian|prezent| |Giuglea ™tefan|prezent|M‚ndrea-Muraru Mihaela|prezent„| |Godja Petru|absent|M‚ndroviceanu Vasile|prezent| |Gr„dinaru Nicolae|prezent|Mera Alexandru Liviu|absent| |Grigora∫ Neculai|prezent|Merce Ilie|prezent| |Gubandru Aurel|prezent|Me∫ca Sever|prezent| |Gvozdenovici Slavomir|prezent|Miclea Ioan|prezent| |Ha∫otti Puiu|prezent|Micula C„t„lin|absent| |Hogea Vlad Gabriel|prezent|Mihalachi Vasile|prezent| |Holtea Iancu|prezent|Mih„ilescu Petru ™erban|absent| |Hrebenciuc Viorel|prezent|Mincu Iulian|prezent| |Ianculescu Marian|prezent|Mircea Costache|prezent| |Ifrim Mircea|prezent|Mirciov Petru|prezent| |Ignat Miron|absent|Miron Vasile|prezent| |Iliescu Valentin Adrian|absent|Mitrea Manuela|prezent„| |Ionel Adrian|prezent|Mitrea Miron Tudor|absent| |Ionescu Anton|prezent|Mitu Dumitru Octavian|absent| |Ionescu Costel Marian|prezent|Mi˛aru Anton|absent| |Ionescu Dan|prezent|MÓnzÓn„ Ion|absent| |Ionescu Daniel|prezent|Mocanu Alexandru|prezent| |Ionescu Mihaela|prezent„|Mocioalc„ Ion|prezent| |Ionescu R„zvan|prezent|Mocioi Ion|absent| |Ionescu Smaranda|prezent„|Mogo∫ Ion|absent| |Iordache Florin|prezent|Mohora Tudor|prezent| |Iriza Marius|prezent|Moisescu George Dumitru|prezent| |Iriza Scarlat|prezent|Moisoiu Adrian|prezent| |Iv„nescu Paula Maria|absent„|Moi∫ V„s„lie|prezent| |Jipa Florina Ruxandra|prezent„|Moldovan Carmen Ileana|prezent| |Kelemen Attila Béla Ladislau|absent|Moldovan Petre|prezent| |Kelemen Hunor|absent|Moldoveanu Eugenia|prezent„| |Kerekes Károly|prezent|Moraru Constantin Florentin|prezent| |Kónya-Hamar Sándor|prezent|Motoc Marian-Adrian|prezent| |Kovács Csaba-Tiberiu|prezent|Musc„ Monica Octavia|prezent„| |Kovács Zoltán|prezent|Mu∫etescu Tiberiu-Ovidiu|absent| |Lari Iorga Leonida|prezent„|Naidin Petre|prezent| |Laz„r Maria|prezent„|Nan Nicolae|prezent| |L„p„dat ™tefan|prezent|Nassar Rodica|prezent„| |L„pu∫an Alexandru|absent|Naum Liana Elena|prezent„| |Leon„chescu Nicolae|prezent|N„dejde Vlad-George|absent| |Lep„datu Lucia Cornelia|absent„|N„stase Adrian|absent| |Lep∫a Victor Sorin|absent|N„stase Ioan Mihai|prezent| |Loghin Irina|prezent„|Neac∫u Ilie|prezent| |Longher Ghervazen|prezent|Neagu Ion|prezent| |Luchian Ion|absent|Neagu Victor|prezent|

## 48 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004

|Neam˛u Horia Ion|prezent|R„dulescu Grigore Emil|prezent| |---|---|---|---| |Neam˛u Tiberiu Paul|prezent|Ro∫ca Radu-Vasile|absent| |Nechifor Cristian|prezent|Ro∫cule˛ Gheorghe|prezent| |Negoi˛„ Liviu Gheorghe|prezent|Rus Emil|prezent| |Nica Dan|absent|Rus Ioan|prezent| |Nicolae Ion|prezent|Ru∫anu Dan Radu|prezent| |Nicol„escu Gheorghe-Eugen|prezent|Sadici Octavian|prezent| |Nicolescu Mihai|prezent|Sali Negiat|absent| |Nicolicea Eugen|prezent|Sandache Cristian|prezent| |Niculescu Constantin|absent|Sandu Alecu|absent| |Niculescu-Duv„z Bogdan Nicolae|absent|Sandu Ion Florentin|prezent| |Nistor Vasile|absent|Sassu Alexandru|prezent| |Ni˛„ Constantin|absent|Saulea D„nu˛|prezent| |Oltean Ioan|prezent|Savu Vasile Ioan|absent| |Olteanu Ionel|prezent|S„punaru Nini|absent| |Oltei Ion|prezent|S‚rbu Marian|absent| |Onisei Ioan|prezent|Sb‚rcea Tiberiu Sergius|prezent| |Palade Doru Dumitru|prezent|Selagea Constantin|prezent| |Pambuccian Varujan|absent|Semcu Adrian Emanuil|absent| |Pa∫cu Ioan Mircea|absent|Sersea Nicolae|prezent| |Pataki Iulia|prezent„|Severin Adrian|prezent| |P„duroiu Valentin|prezent|Simedru Dan Coriolan|prezent| |P„∫cu˛ ™tefan|prezent|Sire˛eanu Mihail|absent| |P„un Nicolae|absent|Sonea Ioan|prezent| |Pécsi Francisc|prezent|Spiridon Nicu|prezent| |Pere∫ Alexandru|prezent|Stan Ioan|prezent| |Petrescu Ovidiu Cameliu|absent|Stana-Ionescu Ileana|prezent„| |Petru∫ Octavian Constantin|prezent|Stanciu Anghel|prezent| |Ple∫a Eugen Lucian|prezent|Stanciu Zisu|prezent| |Podgoreanu Radu|prezent|St„nescu Alexandru-Octavi|prezent| |Pop Napoleon|prezent|St„ni∫oar„ Mihai|absent| |Popa Constan˛a|prezent„|Stoian Mircea|absent| |Popa Cornel|absent|Stroe Radu|absent| |Popa Virgil|absent|Stuparu Timotei|absent| |Popescu Costel-Eugen|prezent|Suciu Vasile|prezent| |Popescu Dorin Grigore|absent|Suditu Gheorghe|prezent| |Popescu Gheorghe|prezent|Székely Ervin-Zoltán|prezent| |Popescu Ioan Dan|absent|Szilágyi Zsolt|prezent| |Popescu Kanty C„t„lin|prezent|™naider Paul|prezent| |Popescu Virgil|prezent|™tefan Ion|prezent| |Popescu-Bejat ™tefan Marian|prezent|™tef„nescu Codrin|absent| |Popescu-T„riceanu C„lin|absent|™tef„noiu Luca|absent| |Posea Petre|prezent|™tirbe˛ Cornel|absent| |Predic„ Vasile|prezent|Tamás Sándor|prezent| |Pribeanu Gheorghe|prezent|T„r‚˛„ Culi˛„|prezent| |Priboi Ristea|absent|T‚rpescu Pavel|prezent| |Purceld Octavian-Mircea|absent|Tcaciuc ™tefan|absent| |Pu∫ca∫ Vasile|absent|Timi∫ Ioan|prezent| |Puwak Hildegard-Carola|prezent„|Toader Mircea Nicu|prezent| |Puzdrea Dumitru|absent|Todoran Pavel|prezent| |Radan Mihai|absent|Tokay Gheorghe|prezent| |Ráduly Róbert Kálmán|absent|Toró Tiberiu|prezent| |Raicu Romeo Marius|prezent|Tudor Marcu|prezent| |Rasovan Dan Grigore|prezent|Tudose Mihai|prezent| |R„doi Ion|prezent|Tunaru Raj-Alexandru|absent|

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 |fbulc„ Alexandru|prezent| |---|---| |focu Iulian Costel|prezent| |Varga Attila|prezent| |Vasile Aurelia|absent„| |Vasilescu Lia Olgu˛a|prezent„| |Vasilescu Nicolae|absent| |Vasilescu Valentin|absent| |Vekov Károly-János|prezent| |Verbina Dan|absent| |Vida Iuliu Vi∫inescu Marinache Voicu M„d„lin Voinea Florea|prezent prezent prezent absent| |Voinea Olga Lucheria Winkler Iuliu Wittstock Eberhard-Wolfgang Z„voianu Ioan Dorel Zgonea Valeriu ™tefan|absent„ prezent prezent prezent prezent|

Viorel Hrebenciuc

#249039

Domnule Leon„chescu, dat fiind faptul c„ avem cvorumul de lucru, este suficient.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputa˛ilor, Ón vederea exercit„rii de c„tre deputa˛i a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:

— Legea pentru formularea unei rezerve la Conven˛ia European„ privind Televiziunea Transfrontier„ a Consiliului Europei, adoptat„ la Strasbourg la 5 mai 1989, ∫i desemnarea, Ón conformitate cu prevederile acestei conven˛ii, a autorit„˛ilor competente;

— Legea pentru Ónfiin˛area comunei V„leni, prin reorganizarea comunei Ipote∫ti, jude˛ul Neam˛;

— Legea pentru Ónfiin˛area comunei Rafaila, prin reorganizarea comunei Todire∫ti, jude˛ul Vaslui;

— Legea pentru Ónfiin˛area comunei Pogone∫ti, prin reorganizarea comunei Ive∫ti, jude˛ul Vaslui;

— Legea pentru Ónfiin˛area comunei Frunti∫eni, prin reorganizarea comunei Grivi˛a, jude˛ul Vaslui;

— Legea pentru Ónfiin˛area comunei Holba, prin reorganizarea comunei Vulcan, jude˛ul Bra∫ov;

— Legea pentru Ónfiin˛area comunei R„de∫ti, prin reorganizarea comunei B„l„b„ne∫ti, jude˛ul Gala˛i;

— Legea pentru Ónfiin˛area comunei Arcu∫, prin reorganizarea comunei Valea Cri∫ului, jude˛ul Covasna;

— Legea pentru Ónfiin˛area comunei Alma, prin reorganizarea comunei A˛el, jude˛ul Sibiu;

— Legea pentru Ónfiin˛area comunei Unguriu, prin reorganizarea comunei M„gura, jude˛ul Buz„u;

— Legea privind declararea ca ora∫ a comunei S„cueni, jude˛ul Bihor.

Stima˛i colegi,

V„ supun aten˛iei proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Guvernului Rom‚niei ∫i a ministerelor.

Are cuv‚ntul domnul Oltean, din partea Comisiei de administra˛ie public„.

Tudor Marcu

#258824

## Vladimirescu Viteazul nu e, e Mihai!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, ∫i pentru c„ mi-a˛i ar„tat ∫i ce istorie cunoa∫te˛i, v„ r„spund ∫i eu c„ este bine s„ fim aten˛i ∫i la ce argumente aducem, mai ales din func˛ia de pre∫edinte al comisiei pe care o reprezint„ domnul Oltean, ∫i care motiveaz„ a∫a. Dac„ a˛i adus amendamentul, motiva˛ia amendamentului o ∫ti˛i dumneavoastr„, ∫i v-o sus˛ine˛i atunci c‚nd e cazul. Dac„ Domnia sa, ca de obicei, at‚ta a Ón˛eles din democra˛ia prin care func˛ioneaz„ Parlamentul Rom‚niei, este pentru a nu ∫tiu c‚ta oar„ c‚nd eu o contest, Ón concep˛ia pe care o are Domnia sa, ∫i Ói spun c„ nu numai pentru noi am pus amendamentele, ∫i motiva˛ia acestor amendamente nu ˛ine de Ón˛elegerea noastr„, pentru c„ noi le-am f„cut, motiva˛ia respingerii acestor amendamente trebuia s„ fie pentru toat„ lumea, ca fiecare dintre noi s„ Ón˛eleag„ despre ce e vorba ∫i s„ poat„ discuta Ón cuno∫tin˛„ de cauz„. Domnia sa ne-a ∫i dat votul, de la Ónceput: nu ne intereseaz„ motiva˛ia, noi, oricum, vot„m altfel. Dar poate era˛i aten˛i la motiva˛ia mea ∫i la abera˛ia motiva˛iei, eventual„, a comisiei, de respingere, ∫i era˛i de acord cu votul meu.

Nu este neap„rat nevoie s„ veni˛i ∫i s„ influen˛a˛i Ón acest mod absolut superficial ∫i penibil votul colegilor dumneavoastr„, mai ales c„ Ói ∫i jigni˛i, Domniile lor stau degeaba Ón banc„, nu trebuie s„ aib„ ∫i d‚n∫ii, dumneavoastr„, motiva˛iile Ón fa˛„, ale noastre ∫i ale comisiei, pentru ca s„ vota˛i Ón cuno∫tin˛„ de cauz„? Chiar suntem to˛i o mas„ de manevr„? Aceasta nu e democra˛ia pe care, de nu ∫tiu c‚te ori, o prezint„ cu persiflare ∫i cu ironie domnul Oltean. Sunt Ómpotriva unui asemenea comportament Ón Parlamentul Rom‚niei.

De aceea, eu solicit s„ se duc„ Ónapoi Ón comisie, care, superficial, pentru a nu ∫tiu c‚ta oar„, a muncit aceste amendamente, s„ se uite atent asupra lor, c„ nici m„car nu s-a uitat, nici m„car nu au spus dac„ sunt admise sau respinse, pur ∫i simplu le-au trecut a∫a, ca g‚sca prin ap„. Aceasta este comisia pe care o reprezint„ domnul Oltean?

Eu, Ón pozi˛ia de vicepre∫edinte al Comisiei de ap„rare, ∫i colegii mei, care conduc ∫edin˛a Comisiei de ap„rare, nu avem un asemenea comportament. Dac„ ne ve˛i prinde Ón situa˛ia aceasta, Ómi fac mea culpa ∫i sunt capabil s„-mi asum orice responsabilitate ∫i pentru sanc˛iune, a∫a cum de altfel Ól aten˛ionez ∫i eu pe domnul Oltean s„ nu mai vin„ cu asemenea superficialit„˛i Ón plenul Parlamentului.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Emil Boc

#263150

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn cadrul amendamentelor respinse, primul amendament este amendamentul Grupului parlamentar al P.D. Œn ce const„ acest amendament?

Potrivit Constitu˛iei, ∫i m„ refer aici la art. 102 alin. (2) din Constitu˛ie, Guvernul este alc„tuit din prim-ministru, mini∫tri ∫i al˛i membri stabili˛i prin lege organic„. Interpretarea logic„ ∫i gramatical„ a textului constitu˛ional conduce la concluzia c„ legiuitorul constituant a urm„rit s„ consacre o formul„ de guvern f„r„ scar„ ierarhic„ interioar„. Potrivit acestei interpret„ri, enumer„rile Óntr-o propozi˛ie au o semnifica˛ie foarte precis„, ∫i de vreme ce Óntre func˛ia de prim-ministru ∫i func˛ia de ministru este pus„ virgul„, rezult„ logic c„ ceea ce urmeaz„ dup„ func˛ia de ministru poate fi ori echivalentul acestei func˛ii, ori mai mic, Ón nici un caz nu poate fi vorba de o func˛ie superioar„. Ce vrem s„ demonstr„m prin asta? C„ propunerea Guvernului de a introduce categoria mini∫trilor de stat ca ∫i o categorie intermediar„ Óntre primul-ministru ∫i mini∫tri este neconstitu˛ional„, pentru c„ textul Constitu˛iei nu a creat, Ón acest sens, o asemenea structur„ a Guvernului. Al˛i membri stabili˛i prin lege organic„, formula sub care, evident, Guvernul va veni ∫i va spune c„ trebuie s„ avem ∫i putem avea mini∫tri de stat, se refer„ la al˛i mini∫tri, de cel pu˛in acela∫i rang ca ∫i mini∫trii obi∫nui˛i sau, evident, pe ordine, pe o scar„ ierarhic„ Ón dec„dere. Altfel spus, mini∫trii delega˛i sunt pe acela∫i palier cu mini∫trii, or, mini∫trii de stat se situeaz„ imediat dup„ primul-ministru. Din acest punct de vedere am propus eliminarea acestei categorii a mini∫trilor de stat, ∫i nu pentru considerente politice, c„ nu am vrea s„ fie domnul Mitrea, domnul Rus sau altcineva ministru de stat, este voin˛a partidului de

guvern„m‚nt ∫i voin˛a primului-ministru. Din punct de vedere constitu˛ional, pe analiza acestui text rezult„ c„ aceast„ categorie nu este posibil„.

Œn consecin˛„, domnule pre∫edinte, amendamentul nostru vizeaz„ eliminarea mini∫trilor de stat din Legea de organizare a Guvernului, Óntruc‚t contravine textului Constitu˛iei, sau se modific„ textul legii, ∫i se dau mini∫trilor de stat atribu˛ii, dar nu atribu˛ii de coordonare a altor ministere, de fapt ni∫te viceprim-mini∫tri, c„, de fapt, asta este ministrul de stat Ón concep˛ia legii, este un viceprim-ministru, ∫i, din moment ce nu avem Ón Constitu˛ie, s-a spus: hai s„ g„sim pe u∫a din dos o formul„ de a consacra ni∫te viceprim-mini∫tri, care sunt, de fapt, mini∫tri de stat.

Atunci, propunerea este s„ nu le d„m aceste atribu˛ii pe care le confer„ legea, pentru c„, dac„ ve˛i consulta legea, ve˛i vedea c„ ace∫ti mini∫tri de stat coordoneaz„ sub conducerea nemijlocit„ a primului-ministru realizarea programului de guvernare acceptat de Parlament Óntr-un domeniu de activitate, Ón care scop conlucreaz„ cu mini∫tri sau conduc„tori. Deci el este un ministru cu un rang mai mare, un ministru care coordoneaz„ alte ministere. Dac„ r„m‚ne la rang de ministru delegat, nu avem nimic Ómpotriv„.

Deci iat„ esen˛a amendamentului nostru. V„ mul˛umim.

Viorel Hrebenciuc

#270368

Bine, ave˛i dreptate.

V„ rog domnule Gaspar.

**Domnul Acsinte Gaspar —** _ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Sigur c„ problemele legate de structura ∫i componen˛a Guvernului trebuiesc interpretate nu numai Ón leg„tur„ cu art. 102 alin. (3) din Constitu˛ie, dar trebuie s„ ne mai uit„m ∫i la art. 117, ∫i pe urm„ s„ vedem, Óntr-adev„r, dac„ se poate sau nu se poate s„ se introduc„ sau s„ se fac„ o diferen˛iere Óntre mini∫tri ∫i mini∫tri de stat. Art. 102 alin. (3) spune: îGuvernul este alc„tuit din primul-ministru, mini∫tri ∫i al˛i membri stabili˛i prin lege organic„“.

Potrivit principiului consacrat de acest text, num„rul membrilor ∫i calitatea Ón virtutea c„rora fac parte din Guvern sunt probleme de ordin constitu˛ional, cred c„ aici nu este nici un fel de problem„.

Deci din Guvern fac parte, Ón primul r‚nd, primulministru ∫i mini∫trii. Œntruc‚t, Óns„, art. 117 alin. (1) stabile∫te c„ ministerele se Ónfiin˛eaz„ potrivit legii, rezult„ c„ num„rul ministerelor ∫i num„rul mini∫trilor este acela∫i. Nu este mai pu˛in, Óns„, adev„rat c„ exist„ posibilitatea ca unii mini∫tri, unele persoane s„ aib„ calitatea de mini∫tri, cum ar fi mini∫trii de stat, mini∫trii f„r„ portofolii, dac„, prin lege organic„, iar legea organic„ este legea de organizare a Guvernului, se prevede acest lucru.

Noi am venit ∫i am introdus aceast„ sintagm„, cu mini∫tri de stat, Ón dou„ texte. Œn textul de la art. 2, care este textul de principiu cu privire la componen˛„ ∫i, dac„ o s„ lua˛i legea Ón vigoare, o s„ vede˛i c„ art. 3 alin. 1 vorbe∫te despre faptul c„ Guvernul este alc„tuit din primul-ministru ∫i mini∫tri, iar Ón alin. 2, Ón virtutea textului, partea final„ de la art. 102 alin. (3), se spune

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 c„ din Guvern pot face parte, ∫i am ad„ugat: al„turi de mini∫tri delega˛i, ∫i mini∫tri de stat.

Pe de alt„ parte, dac„ merge˛i la art. 37 din lege, la alin. 1 — ∫i pe urm„ o s„ vede˛i de ce noi am introdus ∫i alin. 2 — la alin. 1 se spune foarte clar: îPrimulministru poate cere Parlamentului Ónfiin˛area, desfiin˛area sau, dup„ caz, divizarea ∫i comasarea unor ministere“. Legat de acest mod de organizare, sigur c„ implica˛iile sunt ∫i asupra componen˛ei Guvernului, ∫i atunci am introdus alin. 2 la acest text, prin care am spus c„ primul-ministru poate solicita Parlamentului ca unii dintre mini∫tri, deci cei care sunt de˛in„tori de portofolii, s„ poat„ s„ aib„ ∫i calitatea de mini∫tri de stat pentru coordonarea unor domenii de activitate. Din punctul acesta de vedere, nu exist„ nici un fel de discu˛ie sub aspect constitu˛ional.

De altfel, stima˛i colegi, dac„ v„ aduce˛i aminte, aceast„ ˛ar„, Ón leg„tur„ cu organizarea Guvernului, a avut dou„ legi: Legea nr. 37 din 1990 ∫i Legea nr. 90 din 2001. Ce spunea Legea nr. 37 din 1990? îGuvernul Rom‚niei este format din primul-ministru, mini∫tri, mini∫tri de stat ∫i secretari de stat.“ Pe baza acestui text, Parlamentul, c‚nd a aprobat componen˛a Guvernului, a luat ∫i a prev„zut, cei care sunt mini∫tri aveau Ón conducere ministere, iar ceilal˛i, cum au fost secretarii de stat — secretar de stat, Dudu Ionescu, la Ministerul Ap„r„rii — era ∫i membru al Guvernului. Deci nu avea calitatea de ministru, dar f„cea parte din componen˛a Guvernului, Ón virtutea textului ∫i a listei pe care Parlamentul a aprobat-o.

Vreau s„ v„ spun c„, dac„ aceast„ lege va fi aprobat„, Guvernul va veni Ón fa˛a Parlamentului s„ propun„ ∫i s„ cear„ votul de Óncredere pe modific„rile Ón structur„ ∫i Ón componen˛a Guvernului.

De aceea, domnule pre∫edinte, stima˛i colegi, v„ rog s„ vede˛i c„, totu∫i, textele sunt constitu˛ionale, Ó∫i g„sesc explica˛ia ∫i Ón literatura de specialitate cu privire la modul de organizare ∫i de func˛ionare a Guvernului ∫i, ca atare, v„ rog s„ aproba˛i textul, a∫a cum a fost propus de c„tre Guvern.

Emil Boc

#274365

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Fascinant„, seduc„toare ∫i aproape conving„toare argumenta˛ia domnului ministru, dar, totu∫i, nu poate fi acceptat„. Pe bun„ dreptate, domnul ministru a spus: îAu mai fost legi de organizare ale Guvernului Rom‚niei, care au prev„zut mini∫tri de stat“.

Da, este a∫a, numai c„ este vorba de Legea nr. 37/1990, adic„ o lege Ónainte de intrarea Ón vigoare a Constitu˛iei Rom‚niei din 1991. ™i a fost o Óndelung„

dezbatere Ón literatura de specialitate, Ón ce m„sur„ acea lege mai este constitu˛ional„, Ón condi˛iile Ón care con˛inea prevederi contrare textului Constitu˛iei din 1991.

Deci pe Legea nr. 37/1990 aveam categoria mini∫trilor de stat, pentru c„ a∫a s-a conceput Ón 1990, s„ avem ni∫te viceprim-mini∫tri, dar care s„ nu fie numi˛i viceprimmini∫tri, ci s„ fie numi˛i mini∫tri de stat, ∫i s„ d„m posibilitatea ca Ón Guvern s„ fie ∫i secretari de stat, cu rang de membri ai Guvernului.

Apropo, domnule Bara, aici nu e vorba de mini∫tri secretari de stat, e vorba de mini∫tri de stat. Dumneavoastr„ a˛i folosit la un moment dat conceptul de mini∫tri secretari de stat. Nu despre ace∫tia este vorba aici, Ón legea aceasta.

Œn consecin˛„, Ón anul 2001 s-a pus cap„t Legii nr. 37/1990, c‚nd am adoptat o nou„ lege, ∫i care respect„ exigen˛ele constitu˛ionale ∫i pune cap„t dezbaterii din literatura de specialitate: primul-ministru, mini∫tri ∫i al˛i membri stabili˛i prin lege organic„. Prin al˛i membri Ón˛elegem mini∫tri delega˛i care sunt mini∫tri, dar cu portofoliu, f„r„ portofoliu pe un domeniu determinat.

Œn consecin˛„, acum ce se dore∫te? Se dore∫te, practic, revenirea la o form„ a legii din 1990, cu viceprim-mini∫tri. Dac„ doream s„ facem acest lucru, am avut la dispozi˛ie revizuirea Constitu˛iei. N-a existat nici un amendament de pus, pentru a introduce Ón Constitu˛ie calitatea de viceprim-ministru. Puteam s-o facem f„r„ nici un fel de probleme. Acum, dup„ Ónc„ un an, ne-am trezit c„ ar fi bine s„ avem Ón interiorul Guvernului o asemenea structur„. Din acest punct de vedere, propunerea formulat„ Óncalc„ _stricto sensu_ textul Constitu˛iei pentru c„, a∫a cum v-am men˛ionat, enumer„rile Óntr-o propozi˛ie au semnifica˛ie foarte precis„. ™i, de vreme ce Óntre func˛ia de prim-ministru ∫i func˛ia de ministru nu mai exist„ altceva dec‚t virgul„, rezult„ logic c„ ceea ce urmeaz„ dup„ func˛ia de ministru poate fi echivalentul acestei func˛ii ori mai mic. ™i Ón nici un caz nu poate fi vorba de o func˛ie superioar„. Cred c„ o interpretare, ∫i-i rog pe cei care fac analize lingvistice, analize gramaticale s„ vin„ ∫i s„ ne spun„ dac„ acest lucru se justific„ din punct de vedere lingvistic, dincolo de interpretarea lingvistic„, interpretarea logic„ ∫i politic„ ne conduce la acest lucru. Iat„, Ónc„ o dat„, motivul pentru care noi solicit„m s„ accepta˛i amendamentul nostru nu pentru c„, repet, am avea noi ceva Ómpotriva reorganiz„rii Guvernului Óntr-o form„ sau alta. Este treaba primului-ministru, dar avem un cadru constitu˛ional din care nu putem ie∫i, ∫i pe care trebuie s„-l respect„m.

V„ mul˛umesc.

Cristian Sorin Dumitrescu

#277577

## Domnule pre∫edinte,

Vreau s„ aduc doar dou„ argumente. Sus˛inerea amendamentului ar fi Óntr-o oarecare m„sur„ posibil„, Ón condi˛iile Ón care am vorbit nu de mini∫tri de stat, ci de viceprim-ministru. Œn textul nostru este vorba despre mini∫tri de stat, iar eu Ómi permit s„ aduc o singur„ argumenta˛ie, este o argumenta˛ie legat„ de dreptul interna˛ional comparat.

Aceast„ institu˛ie a mini∫trilor de stat, a mini∫trilor delega˛i se g„se∫te Ón legisla˛ia multor ˛„ri din Uniunea European„. Eu am s„ v„ dau un exemplu care Ómi este apropiat, este vorba despre Fran˛a. Ori de c‚te ori se dore∫te ca o anumit„ problem„ care preocup„ un anumit guvern s„ fie scoas„ Ón eviden˛„ ministrul sau unul dintre mini∫tri care se ocup„ cu domeniul respectiv sunt numi˛i mini∫tri de stat. V„ dau un exemplu, Ón timpul guvern„rii Rocard, c‚nd au existat multe probleme Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului, se producea o mi∫care de reform„ Ón acest domeniu, ministrul Ónv„˛„m‚ntului era ministru de stat pentru problemele respective ∫i cuprindea tot domeniul acesta social. Pentru ca s„ vede˛i c„ aceasta este logica textului, am s„ v„ dau alt exemplu. Institu˛ia ministrului delegat este institu˛ia prin care primul-ministru deleag„ pe o problem„ specific„, tot a∫a arz„toare, un anumit membru al cabinetului. Este cazul s„ aduc din nou Ón discu˛ie legisla˛ia francez„, c‚nd au ap„rut probleme Ón leg„tur„ cu aglomera˛iile ora∫elor, a existat ∫i exist„ ∫i acum Ón Guvernul francez un ministru delegat pentru problema ora∫elor.

Œn aceste condi˛ii, textul constitu˛ional este mai mult dec‚t acoperitor, pentru c„ nu este vorba de un alt nivel ierarhic Óntre primul-ministru ∫i mini∫tri, to˛i ace∫tia sunt mini∫tri, Ón afar„ de primul-ministru care Óndepline∫te func˛ia de ∫ef al Guvernului, deci ∫ef al Cabinetului, ∫i ace∫ti mini∫tri, Ón func˛ie de aceast„ concep˛ie ∫i de ni∫te priorit„˛i, Óndeplinesc ni∫te atribu˛ii. Acesta este sensul constitu˛ional ∫i este suficient acoperitor Ón art. 102 alin. (3).

Augustin Lucian Bolca∫

#288128

## Domnule pre∫edinte,

Aici este o problem„ pe care o consider generic„, ∫i revine Ón toate obiec˛iunile noastre. Ea se Ónsumeaz„ sub un singur titlu, modul Ón care se constituie Cancelaria primului-ministru.

Este vorba de crearea unei structuri administrative, este vorba de crearea unei structuri cu personalitate juridic„, este vorba de Ónzestrarea, Ónvestirea ∫efului acestei structuri cu atribute de ordonator principal de credite. A∫ vrea, pentru economie de timp, s„ subsumez toate obiec˛iunile pe care le am la toate aceste articole ∫i s„ m„ refer, atunci c‚nd le vine r‚ndul, numai la c‚te o diferen˛„ specific„ mic„ ∫i s„-mi permite˛i s„ dezvolt generic aceast„ problem„. Comisia r„spunde la toate obiec˛iile noastre privind constituirea Cancelariei primuluiministru. Œn mod stereotip, acest organism se reg„se∫te Ón majoritatea statelor europene, are personalitate juridic„, tocmai asta critic„m, ∫i urmeaz„ s„ asigure Óndeplinirea programelor ∫i ac˛iunilor guvernamentale Ón vederea integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Ierta˛i-m„, dar de unde viseaz„ comisia acest lucru? Ca s„ ∫tii atribu˛ii ale unui organism pe care Ól creezi, aceste atribu˛ii trebuie s„ fie bine sintetizate, ∫i nu pot sc„pa acestui proiect de lege. Nu po˛i s„ constitui un organ al administra˛iei, s„-i conferi personalitate juridic„ prin lege, s„-l Ónvestesc pe conduc„torul acestuia cu atribu˛ii de ordonator principal de credite f„r„ s„ ∫tiu sfera atribu˛iilor sale. Mi se va r„spunde ∫i, de altfel, Ón

discu˛iile purtate mi s-a ∫i r„spuns, ∫i poate e un argument de ˛inut seam„, c„, atunci c‚nd constituim ministere, legea de organizare ∫i func˛ionare a ministerelor, hot„r‚rea de organizare ∫i func˛ionare a ministerelor se d„ ulterior, ∫i a∫a se va face ∫i cu aceast„ Cancelarie a primului-ministru.

Argumentul nu poate s„ fie re˛inut, pentru c„ ministerele sunt create prin actul constitu˛ional, ∫i atribu˛iile ministerelor ca persoane juridice de drept public ∫i privat sunt prev„zute Ón Constitu˛ie.

Nu exist„ persoan„ juridic„ constituit„ chiar prin efectul legii c„ruia s„ nu i se fixeze obiectul de activitate. Œn afar„ de interesul unei acurate˛e juridice pe care v-o propun, f„r„ de care nu avem personalitate juridic„, chiar dac„ ve˛i vota acest text care este, Ón felul lui, o bazaconie, v„ rog s„ constata˛i c„ se men˛ine Ón organizarea Consiliului de Mini∫tri ∫i Secretariatul General al Consiliului de Mini∫tri.

Ce atribu˛ii revin unora, ce atribu˛ii revin altora, cum nu se vor c„lca pe picioare sau cum nu se vor bate pentru aceste atribu˛ii, aceast„ lege trebuia s„ stabileasc„.

Nu m„ intereseaz„, acum i se acord„ unei persoane deja nominalizate pentru un post care nu exist„, ∫i o mai mare sfidare la adresa unui vot al Parlamentului eu nu am mai Ónt‚lnit. Domnul Alin Teodorescu deja d„, Ón calitate de cancelar neÓnvestit de noi, interviuri Ón ziarul îAdev„rul“. Nu m„ intereseaz„ persoana pentru care se creeaz„ acest post. Nu m„ intereseaz„ c„ atributele primului-ministru cuprind ∫i faptul de a-∫i organiza mai bine activitatea. Pe mine m„ intereseaz„ s„ organizeze legal ∫i s„ nu sfideze Parlamentul. De aceea, ne-am pronun˛at pe toate amendamentele ∫i am vorbit de principiu pe toate Ómpotriva Ónfiin˛„rii acestei… nici m„car stru˛o-c„mil„ nu pot s-o numesc, a ceea ce nu exist„ ∫i nu va exista din punct de vedere juridic, Ón pofida acestei legi.

V„ mul˛umesc.

Radu-Liviu Bara

#291996

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sigur c„ toat„ dizerta˛ia pe care a f„cut-o aici domnul Bolca∫ se refer„ la art. 21, nu la art. 15, pe care Ól

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 discut„m noi. Deci motiva˛ia pe care a f„cut-o la amendamentul pe care l-a f„cut d‚nsul la art. 15 lit. c) este urm„toarea: îConstituirea Cancelariei primuluiministru conduce la crearea de posturi cu un statut privilegiat c„rora nu li se aplic„ prevederile Legii statutului func˛ionarilor publici.“ Nu discut„m despre treaba asta la art. 15, discut„m la art. 21. Deci Óns„∫i motiva˛ia pe care a f„cut-o d‚nsul cred c„ nu se refer„ la acest articol. Probabil la art. 21 vom discuta ceea ce a spus dumneavoastr„.

A fost o Óntrebare… de unde ∫tiau cei din comisie ce func˛ii sau ce atribu˛ii vor avea cei din… dac„ avea˛i timp ∫i nu v„ uita˛i, v„ uita˛i ∫i peste expunerea de motive, Ón expunerea de motive scrie clar chiar la ultimul paragraf din prima pagin„. Eu cred c„ ∫i comisia de acolo ∫tia. Eu a∫ vrea totu∫i s„ ˛ine˛i cont c„ din cadrul comisiei fac parte 4 membri ai P.R.M.-ului care nu cred c„ au votat, chiar dac„ au votat Ómpotriv„, nu pute˛i s„ spune˛i c„ nu s-au discutat Ón comisie asemenea amendamente.

Œn proiectul ini˛ial de lege la alin. 5 la art. 22 v„ citez, domnule Bolca∫, scrie a∫a: îSecretariatul General al Guvernului asigur„ prin aparatul propriu continuitatea derul„rii opera˛iunilor tehnice aferente actelor de guvernare, constituind elementul de leg„tur„ ∫i stabilitate a Guvernului.“ Asta am aprobat Ón 2001. Deci asta este aprobat„. Nici m„car nu l-am modificat, art. 22.

Œn consecin˛„, domnule pre∫edinte, la punctul 3 de pe ordinea de zi, la lit. c) art. 15, v„ rog, la cele dou„ propuneri, c„ sunt dou„ propuneri ale P.R.M. ∫i P.N.L. de eliminare a punctului 3, v„ propun s„ supune˛i Camerei aprobarea punctului 3, a∫a cum a ie∫it din raportul comisiei, urm‚nd, sigur, ca la punctul 21 art. 21 s„ discut„m despre ceea ce spunea domnul Bolca∫.

V„ mul˛umesc.

Acsinte Gaspar

#294390

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Am impresia c„ prin interven˛ia f„cut„ de colegul nostru, d‚nsul a f„cut interven˛ia numai pe lectura proiectului de lege, f„r„ ca totu∫i s„ citeasc„ Ón paralel ∫i legea Ón vigoare, pentru c„ atunci ar fi Ón˛eles care este semnifica˛ia acestor modific„ri. O ave˛i, dar nu a˛i avut

timp s„ o citi˛i, probabil. Vreau s„ v„ spun c„ Ón ceea ce prive∫te modificarea de la punctul 3, la lit. c) a art. 15, o s„ vede˛i c„ Ón cadrul Sec˛iunii a 4-a din Legea nr. 90/2001 de organizare a Guvernului, care se refer„ la primul-ministru, la art. 15 se precizeaz„ Ón felul urm„tor: îPrimul-ministru nume∫te ∫i elibereaz„ din func˛ie.“

Iar la lit. c) despre ce era vorba? De personalul din cadrul aparatului de lucru al primului-ministru. Acest aparat de lucru al primului-ministru, sigur c„ Óntr-o form„ rev„zut„ ∫i adaptat„ la noile cerin˛e Ón ceea ce prive∫te sarcinile actuale ale Guvernului, se organizeaz„ sub aceast„ form„ ∫i sub aceast„ denumire de Cancelarie a primului-ministru. Deci nu va mai exista aceast„ no˛iune de aparat de lucru, care, de altfel, este o no˛iune din trecut, ∫i nu o s-o g„si˛i la nici un guvern din statele europene, unde func˛ioneaz„ ca form„, ca structur„ pentru Óndeplinirea sarcinilor primului-ministru, Cancelaria primului-ministru.

C‚t prive∫te statutul acestei cancelarii, sigur c„ ea, pentru c„ va avea responsabilit„˛i deosebite, va avea ∫i un statut deosebit. Ea se organizeaz„ Ón subordinea direct„ a primului-ministru ∫i este organ de specialitate.

Pe de alt„ parte, pentru a avea calitatea de ordonator principal de credite, trebuie s„ aib„ ∫i personalitate juridic„, iar Ón ceea ce prive∫te atribu˛iile ∫i modul de organizare, sigur c„ acestea nu puteau fi stabilite Ón aceast„ lege, care este legea de regim de organizare ∫i func˛ionare a Guvernului ∫i a ministerelor.

Andrei Ioan Chiliman

#306103

Domnule pre∫edinte,

## Onora˛i colegi,

Am r„mas surprins de votul dat ast„zi ∫i ieri pe textele acestei ordonan˛e de urgen˛„, pentru c„ aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„, din textele aprobate, este, de fapt, o sfidare adus„ luptei Guvernului N„stase Ómpotriva corup˛iei. ™i spun lucrul acesta cu toat„ seriozitatea ∫i responsabilitatea, pentru c„, de fapt, Ón lipsa unei defini˛ii corecte Ón Legea nr. 161 pe 2003 a ceea ce Ónseamn„ conflictul de interese, aceast„ ordonan˛„, a∫a cum este aprobat„, legalizeaz„ o stare de conflict de interese, sco˛‚nd-o de sub imperiul legii. Este vorba de cei care ocup„ func˛iile de conducere Ón Agen˛ia Na˛ional„ a Medicamentului, respectiv de cei care fac parte din Consiliul ∫tiin˛ific al Agen˛iei Na˛ionale a Medicamentului.

Ca atare, prin prezen˛a Ón aceste func˛ii a unor persoane care au doar obliga˛ia de a-∫i declara interesele pe care le au Ón domeniu, ∫i nu de a p„r„si imediat aceste func˛ii, vom avea ni∫te persoane care vor fi Óntr-o stare permanent„ de conflict de interese, nu vreau s„ dau aici nume, dar sunt mai multe persoane care ocup„ func˛ii acolo ∫i care sunt Ón asemenea situa˛ie, fiind proprietari de firme care produc medicamente sau care distribuie medicamente. Deci aceste persoane vor fi, de fapt, Óntr-o situa˛ie Ón care ar trebui s„ se recuze permanent de la toate deciziile acestor organisme.

Ca atare, dec‚t s„ le la∫i acolo, mai bine Ói schimbi cu al˛ii. ™i vreau s„ v„ Óntreb: cum se poate, practic, rezolva aceast„ situa˛ie, altminteri dec‚t printr-o legiferare corect„. Ceea ce se Ónt‚mpl„ aici, v„ spun, este o sfidare adus„ luptei Ómpotriva corup˛iei, pe care o duce Guvernul N„stase, este un lucru absolut anormal ∫i vreau s„ v„ spun, cu toat„ responsabilitatea, repet, c„ situa˛ia respectiv„ de conflict de interese nu are nimic european Ón ea, dimpotriv„.

V„ mul˛umesc.

Emil Boc

#308056

Grupul parlamentar al Partidului Democrat a votat Ómpotriva acestui act normativ, apreciind faptul c„, pe de o parte, prin acest act normativ se Óncurajeaz„ corup˛ia institu˛ionalizat„ ∫i, Ón al doilea r‚nd, Parlamentul Rom‚niei, Camera Deputa˛ilor, cel pu˛in, se afl„ Óntr-o situa˛ie absolut inedit„. Ast„zi, majoritatea parlamentar„ a dat un vot exact contrar la ceea ce a dat Ón 2002, c‚nd prin Legea nr. 594 a aprobat Ordonan˛a nr. 125/1998 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei Na˛ionale a Medicamentului.

Domnilor, trebuie s„ v„ hot„r‚˛i: c‚nd juca˛i corect sau c‚nd a˛i jucat corect? Œn 2002 a˛i votat urm„torul lucru: îNu pot fi membri ai consiliului de administra˛ie ∫i ai consiliului ∫tiin˛ific persoanele care de˛in interese sau care-∫i desf„∫oar„ activitatea Ón diferite societ„˛i comerciale de produc˛ie, distribu˛ie sau importatoare de produse medicamentoase de uz uman, conform legii.“ Deci dumneavoastr„, Ón 2002, a˛i spus c„ nu pot fi membri ai consiliului de administra˛ie membrii Agen˛iei Na˛ionale a Medicamentului.

Ce s-a Ónt‚mplat cu lupta anticorup˛ie Óntre timp? A venit Ordonan˛a nr. 66 Ón 2003 ∫i a spus: îcei din Guvern pot fi membri“, peste voin˛a Parlamentului.

Œn comisie s-a stabilit c„ nu pot fi membri, dar a venit Ón plen majestatea sa, Guvernul, prin domnul secretar de stat, s„ nu-i gre∫esc numele, Pavelescu, ∫i a impus din nou compatibilitatea dintre calitatea de membru al Consiliului de administra˛ie de la Agen˛ia Na˛ional„ a Medicamentului ∫i desf„∫urarea de activit„˛i Ón societ„˛i comerciale care import„ produse medicamentoase de uz uman.

Care este adev„rata fa˛„ a luptei anticorup˛ie? Cea din 2002? Cea de acum? Demonstreaz„ Ónc„ o dat„ c„ la nivelul acesta al luptei anticorup˛ie Ón Rom‚nia Guvernul este animat de interese personale ∫i de grup, ∫i nu de interesul general.

Este p„cat c„ ast„zi, practic, a˛i dat un vot contrar la ceea ce dumneavoastr„ a˛i votat Ón 2002, demonstr‚nd inconsisten˛a luptei Ómpotriva corup˛iei.

V„ mul˛umesc.

Viorel Hrebenciuc

#348754

Œn continuare, v„ citesc Nota cu privire la legile depuse la secretarul general al Camerei Deputa˛ilor, pentru sesizarea de c„tre deputa˛i a Cur˛ii Constitu˛ionale:

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 119/2003 pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 17 alin. 1 din Legea nr. 507/2002 privind organizarea ∫i desf„∫urarea unor activit„˛i economice de c„tre persoane fizice;

— Legea pentru ratificarea Tratatului privind rela˛iile de prietenie ∫i de cooperare dintre Rom‚nia ∫i Federa˛ia Rus„, semnat la Moscova la 4 iulie 2003;

— Legea pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 60/1991 privind organizarea ∫i desf„∫urarea adun„rilor publice;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 120/2003 pentru aprobarea demar„rii de c„tre Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale din Rom‚nia — S.A. a procedurii de negociere cu o singur„ surs„ cu firma Bechtel Interna˛ional Inc., Ón vederea Óncheierii contractului de proiectare, construire ∫i finan˛are a autostr„zii Bra∫ov—Cluj—Bor∫;

— Legea privind participarea for˛elor armate la misiuni Ón afara teritoriului statului rom‚n;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 108/2003 pentru desfiin˛area Ónchisorii contraven˛ionale;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 102/2003 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 77/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea ∫i sanc˛ionarea tuturor formelor de discriminare;

— Legea pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 147/2000 privind reducerea acordat„ pensionarilor pentru transportul intern;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 96/2003 privind protec˛ia maternit„˛ii la locurile de munc„.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 Œn final,

Cuprins

Stenograma

Dezbaterea proiectului de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Guvernului Rom‚niei ∫i a ministerelor; (am‚narea votului final.)