Doamnelor ∫i domnilor, etapa de l„rgire a NATO, care se va finaliza la Istanbul, nu poate fi ultima etap„. Securitatea este o valoare indivizibil„. U∫ile NATO trebuie s„ r„m‚n„ deschise. Invita˛ia de a intra Ón structurile Alian˛ei a∫teapt„ ∫i al˛i candida˛i, ceilal˛i participan˛i ai Grupului de la Vilnius: Albania, Croa˛ia ∫i Macedonia. Cu aceasta, nu s-a terminat. Perspectiva de a intra Ón NATO trebuie s„ o aib„ fiecare stat care este decis s„ Óndeplineasc„ criteriile de membru, c„ruia Ói sunt apropiate valorile pe care se bazeaz„ alian˛a. Ar fi indicat s„ se bucure de un sprijin deosebit aspira˛iile proatlantice ale Ucrainei, a c„rei importan˛„ pentru securitatea ∫i stabilitatea european„ nu poate fi neglijat„. Polonia ∫i Rom‚nia, ca cei mai mari vecini din NATO ai Ucrainei, pot face multe pentru a atrage simpatizan˛i ai aspira˛iei ucrainene, pentru ca drumul acestei ˛„ri spre NATO s„ fie mai degrab„ mai scurt dec‚t mai lung.
Œn actuala lume global„ ∫i interdependent„ sim˛im c„ soarta noastr„ se contope∫te cu problemele care fr„m‚nt„ Óntreaga societate interna˛ional„, iar securitatea ∫i stabilitatea pe care ne-a dovedit-o trebuie ap„rat„, de asemenea, ∫i departe de frontierele proprii.
La numai dou„ s„pt„m‚ni dup„ aderarea la alian˛„, Polonia a trecut prin botezul de foc al luptei, particip‚nd la misiunea de pace din Balcani. Ast„zi, ˛„rile regiunii noastre particip„ Ón comun la Misiunea de stabilizare din Irak. Dovedim, Ón mod gr„itor, c„ ne sim˛im r„spunz„tori de Ónt„rirea securit„˛ii colective. De cursul evenimentelor Ón Irak va depinde stabilitatea Ón Orientul Apropiat ∫i Ón lume. Misiunea interna˛ional„ de stabilizare este prezent„ acolo, pentru ca, dup„ c„derea regimului Saddam Hussein s„ se redea Irakul irakienilor, s„ se creeze ∫ansele de normalizare, democratizare ∫i dezvoltare. Sunt profund Óncredin˛at c„ misiunea va fi Óncununat„ de succes.
Œn numele Poloniei, doresc s„ exprim recuno∫tin˛a fa˛„ de Rom‚nia pentru trimiterea osta∫ilor dumneavoastr„, sub comand„ polonez„, Ón zona irakian„ central-sudic„ ∫i pentru faptul c„, prin aceasta, a˛i acordat sprijin ∫i Óncredere. Al„turi de unit„˛ile din numeroase ˛„ri, slujesc,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/20.X.2003
cu un efectiv considerabil, ∫i osta∫i ucraineni, bulgari, lituanieni, letoni ∫i slovaci. Œn Irak sunt ∫i for˛e din Cehia ∫i Ungaria. Participarea, chiar ∫i simbolic„, a tuturor acestor state la misiunea de stabilizare arat„ c„ regiunea noastr„ din Europa Ón˛elege bine noile provoc„ri ale contemporaneit„˛ii.
Este nevoie de o colaborare interna˛ional„ c‚t mai str‚ns„ pentru a c‚∫tiga pacea, pentru a Ónfr‚nge stafia terorismului ∫i pentru a evita proliferarea necontrolat„ a armamentului de distrugere Ón mas„.
At‚t chestiunea Irakului, c‚t ∫i anterioarele evenimente tragice din Balcani dovedesc c„, fa˛„ de pericolele ∫i situa˛iile de criz„, omenirea are nevoie de o conlucrare apropiat„, plin„ de Ón˛elegere reciproc„, a Europei ∫i Americii. Leg„tura transatlantic„ r„m‚ne, totu∫i, unul din fundamentele securit„˛ii europene. Neuit‚nd cu ce succes a dat examenul de peste o jum„tate de secol, aceast„ leg„tur„ trebuie cultivat„ ∫i Ónt„rit„ Ón viitor.
Un element deosebit al timpurilor noastre este procesul de integrare european„. El intr„ Ón faza care, c‚ndva, Ón Europa divizat„, cu îcortina de fier“, p„rea s„ fie doar un vis nereal. Integrarea iese Ón afara cercului occidental. Uniunea European„, Ón cur‚nd, se va deplasa considerabil spre est. La 1 mai 2004, zece state vor adera la uniune, printre altele, ∫i Polonia. Nu este doar o schimbare cantitativ„, ci ∫i una calitativ nou„.
Va fi o satisfac˛ie Ón raport cu hot„r‚rile injuste ale istoriei, care, Ón trecut, au legat aceast„ parte a continentului Ón c„tu∫ele sistemului totalitar. Va fi, de asemenea, un nou impuls pentru dezvoltare, de care vor beneficia at‚t ˛„rile care ader„ la uniune, c‚t ∫i Óntreaga comunitate l„rgit„. Acela∫i este drumul pe care Polonia ∫i Rom‚nia p„∫esc spre structurile Europei unite.
V„ urez, din inim„, succes Ón aceste eforturi ale dumneavoastr„. Dorim ca, a∫a cum s-a trasat mai devreme, nu mai t‚rziu de anul 2007 s„ fie data particip„rii Rom‚niei Ón comunitate. De asemenea, pentru Bulgaria.
Suntem dispu∫i s„ Ómp„rt„∫im din experien˛a noastr„ privind negocierile de aderare ∫i de membru.
Leg„turile de integrare european„ cunosc, Ón prezent, o extindere serioas„, Óns„ ∫i o aprofundare. Suntem exact Ón acel moment important Ón care se decid viitoarele structuri comunitare, competen˛ele lor ∫i rela˛iile reciproce, ca ∫i procedurile de luare a deciziilor, Ón urm„ cu 5 ani.
La Roma, la Conferin˛a Interguvernamental„, au Ónceput convorbirile privind formularea versiunii definitive a Constitu˛iei Uniunii Europene. Aceste negocieri vor continua Ón lunile urm„toare, mai mult ca sigur, p‚n„ la sf‚r∫itul anului. fi„rile care ader„ la uniune particip„ la ele pe acelea∫i principii ca ∫i actualele ˛„ri membre, inclusiv cu dreptul de veto.
Polonia are c‚teva observa˛ii esen˛iale privind actualul proiect al Constitu˛iei. Cred c„ pozi˛ia noastr„ coincide ∫i cu interesele Rom‚niei, ca viitor membru al Uniunii
Europene. fiara noastr„ se pronun˛„ pentru men˛inerea Ón vigoare a Tratatului de la Nisa, v„z‚nd Ón el ∫ansa de edificare a unei Europe coerente ∫i solidare. Œn plus, consider„ c„ nu trebuie s„ renun˛„m la ceva care s-a Ónchegat Ón urma unor negocieri dificile, care a fost acceptat ∫i Ónc„ nu s-a verificat Ón practic„. Polonia consider„ c„ Ón uniunea l„rgit„, chiar dac„ num„r„ 27 de membri, mai departe trebuie s„ func˛ioneze principiul c„ fiecare ˛ar„ membr„ are un comisar al s„u Ón Comisia European„.
Ne pronun˛„m, de asemenea, pentru continuarea conducerii prin rota˛ie ∫i s„ fie o pre∫edin˛ie realizat„ Ón comun de c‚teva state.
Dorim ca Ón catalogul valorilor spirituale pe care se bizuie uniunea s„ se aib„ Ón vedere mo∫tenirea cre∫tin„t„˛ii.
Cred c„ aici, Ón Rom‚nia, ˛ar„ care a∫a de bine leag„ tradi˛iile cre∫tin„t„˛ii din est ∫i din vest, va g„si Ón˛elegere ∫i sprijin.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor,
Timpurile de acum, l„rgirea Ón anii 1999 a NATO ∫i a Uniunii Europene, sunt timpurile noastre, e ora noastr„. La lumina marii politici, ies din umbr„ ˛„ri care pl„m„desc comunitatea istoric„ ∫i a soartei Ón spa˛iul de la Marea Baltic„ la Marea Adriatic„ ∫i Marea Neagr„.
Aici locuiesc Ómpreun„ 120 de milioane de oameni. De secole, aici a fost zona Ón care s-au Ónt‚lnit ∫i Óntrep„truns diferite culturi, religii ∫i mentalit„˛i. Tot aici au rivalizat marile puteri europene, s-au purtat r„zboaie, uneori, Ón detrimentul libert„˛ii noastre. Azi, ceea ce a fost un fatum al istoriei devine acum un atu al nostru. Œn Europa care se une∫te putem fi un factor important de dialog, de deschidere, un element de leg„tur„, o punte Óntre vest ∫i est.
Deosebit de important„ este Óntrebarea: cum vom reu∫i s„ fructific„m realiz„rile Ónregistrate Ón cadrul colabor„rii noastre regionale? — aceasta Ónsemn‚nd Grupul de la Vilnius sau Grupul de la Vi∫egrad, ini˛iativele europene ∫i a∫a mai departe.
Statele Europei Centrale, din est ∫i sud, chiar ∫i acelea care merg spre Uniunea European„, care, deocamdat„, sunt Ón afara structurilor, trebuie s„-∫i str‚ng„ leg„turile ∫i s„ facem schimb de experien˛„. Cu aceasta am prezentat Ini˛iativa de la Riga, m„ bucur c„ ea a fost abordat„ ∫i c„ se dezvolt„ bine. Este un test important al solidarit„˛ii noastre regionale. Rolul principal este evitarea diviz„rii Europei ∫i crearea unei politici comune. Nu dorim s„ se creeze o nou„ organiza˛ie. Trebuie s„ fie un forum de colaborare a tuturor ˛„rilor interesate, a celor 27 de ˛„ri.
## Doamnelor ∫i domnilor,
Œn politica extern„ a Poloniei consider„m c„ Rom‚nia este unul dintre cei mai importan˛i parteneri. Apreciem rolul pe care Ól joac„ ˛ara dumneavoastr„ Ón regiune ∫i Ón Europa. Al„turi de Polonia, Rom‚nia este cel mai mare
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/20.X.2003
stat Ón aceast„ parte a continentului. Ea are un poten˛ial imens. Este un factor important de stabilitate Ón Europa central„, de Est ∫i de Sud-Est. O dat„ cu intrarea Ón NATO ∫i Uniunea European„, Rom‚nia va avea o importan˛„ tot mai mare. A∫a cum Dacia antic„ era o parte esen˛ial„ a universului roman, a∫a ∫i acum, Rom‚nia contemporan„ va juca un rol important Ón Europa care se une∫te.
Noi, ambele ˛„ri, avem idei ∫i aspira˛ii similare. Apreciem c„ tot ce am reu∫it p‚n„ acum, Ón colaborarea bilateral„ — rela˛iile polono-rom‚ne sunt pline de Óncredere ∫i cordialitate —, ceea ce am reu∫it acum Ón colaborarea bilateral„ este semnificativ.
Œn urm„ cu o lun„ a fost Ón Polonia domnul pre∫edinte Ion Iliescu.
Cunoa∫te˛i, doamnelor ∫i domnilor, c‚t de dese ∫i rodnice sunt contactele parlamentare. Promi˛„toare este colaborarea economic„, Ón care un rol pozitiv Ól joac„ CEFTA. Cresc schimburile comerciale. Œn anul 2003 ele sunt aproape cu 70% mai mari dec‚t anul trecut. Cu toate acestea, Ón aceste rela˛ii, Polonia ocup„ de-abia locul 16. Credem c„ Ón viitor acest lucru se va ameliora.
Aici, Ón Parlamentul Rom‚niei, doresc s„ subliniez Ónc„ una dintre leg„turile dintre ˛„rile noastre. De ani de zile, de secole, locuiesc aici polonezi, urma∫i ai emigran˛ilor ∫i ai persoanelor care s-au mutat aici, care s-au aflat Ón Rom‚nia.
M„ bucur c„ polonezii sunt reprezenta˛i Ón Parlament, m„ bucur c„ societatea rom‚neasc„ polonez„ Ó∫i aduce aportul Ón prefacerile ∫i succesele Rom‚niei. Este o vorb„. Se spune c„ vechea iubire ∫i vechea prietenie nu ruginesc. Aceast„ leg„tur„ dintre ˛„rile noastre este exemplul cel mai bun. Parteneriatul apropiat care une∫te Var∫ovia ∫i Bucure∫tiul este nu numai un semn al contemporaneit„˛ii, este un semn al viitorului. Sunt convins c„ prietenia noastr„ va fi unul dintre piloanele colabor„rii ∫i deschiderii Ón Europa unit„.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.