Stenogramă plen

Œmi amintesc bine clipa c‚nd, Ón 1999, secretarul general al NATO de atunci, Javier Solana, mi-a spus cu bucurie: îHombre, sunte˛i Ón NATO!“ Aceste cuvinte simple con˛ineau o istorie Óndelungat„, complicat„. A reprezentat o cotitur„ epocal„. Ele semnificau c„ continentul european se Óntremeaz„ cu adev„rat, c„ o dat„ pentru totdeauna se pr„bu∫esc zidurile r„zboiului rece. S-a Ónt„rit procesul reformelor democratice Ón Europa Central„ ∫i de Est, s-a consolidat trendul de Óntregire a acestei regiuni a Europei cu lumea occidental„. Acum avem o confirmare ∫i dezvoltarea acestui fapt de seam„, continuarea procesului de extindere a NATO reprezint„ un important semnal politic. Œnchidem definitiv epoca Yaltei ∫i Potsdam-ului, a Tratatului Ribbentrop-Molotov, a blocurilor militaro-politice care rivalizau Óntre ele ∫i a echilibrului fricii, temerilor. Dovedim hot„r‚rea noastr„ de unificare a Europei, garan˛iile de securitate asigurate de NATO pentru Rom‚nia, Bulgaria, Slovacia, Slovenia ∫i fi„rile Baltice Ónt„resc stabilitatea la scara continental„ ∫i a Óntregii zone euroatlantice. Œnseamn„ mai mult„ Óncredere reciproc„, mai mult„ deschidere, o colaborare mai mare ∫i mai multe posibilit„˛i de dezvoltare.

Polonia a acordat ∫i acord„ o aten˛ie deosebit„ ca procesul de extindere a NATO s„ posede ∫i etape de viitor, cuprinse Óntr-un calendar concret. Pe m„sura posibilit„˛ilor noastre, Ón calitate de ˛ar„ cu un stadiu relativ scurt Ón cadrul alian˛ei, ne-am str„duit s„ fie a∫a. Ne bucur„m c„ alian˛a a dat dovad„ de Ón˛elegere ∫i unanimitate fa˛„ de provocarea istoric„, a∫a cum ar fi extinderea, l„rgirea.

Cred, Óns„, c„ cele mai multe cuvinte de apreciere se cuvin ˛„rilor care azi se afl„ la sf‚r∫itul drumului lor spre NATO. Aceste ˛„ri, a∫a cum este Rom‚nia, au abordat

cu curaj imensul efort de a r„spunde criteriilor puse Ón fa˛a membrilor. Este o activitate care cuprinde numeroase domenii, o activitate care const„ Ón consolidarea institu˛iilor democratice, edificarea societ„˛ii civice, crearea procedurilor de control civil Ón armat„, reorganizarea ∫i modernizarea for˛elor armate. Cunoa∫tem bine, din experien˛„, c„ toate acestea necesit„ un efort imens, hot„r‚re ∫i fonduri.

Am participat la toate Ónt‚lnirile Grupului de la Vilnius, Ón care intr„ ˛„ri care aspir„ spre NATO, ∫i doresc s„ spun c„ sunt extrem de impresionat de realiz„rile dumneavoastr„ ∫i a∫ dori, aici, Ón Parlamentul Rom‚niei, s„ transmit felicit„rile mele ∫i admira˛ia mea. Vreau s„ spun, Ón numele Poloniei, c„ ne bucur„m de succesul dumneavoastr„. Polonia se bucur„ al„turi de Rom‚nia.

Este nevoie de o colaborare interna˛ional„ c‚t mai str‚ns„ pentru a c‚∫tiga pacea, pentru a Ónfr‚nge stafia terorismului ∫i pentru a evita proliferarea necontrolat„ a armamentului de distrugere Ón mas„.

At‚t chestiunea Irakului, c‚t ∫i anterioarele evenimente tragice din Balcani dovedesc c„, fa˛„ de pericolele ∫i situa˛iile de criz„, omenirea are nevoie de o conlucrare apropiat„, plin„ de Ón˛elegere reciproc„, a Europei ∫i Americii. Leg„tura transatlantic„ r„m‚ne, totu∫i, unul din fundamentele securit„˛ii europene. Neuit‚nd cu ce succes a dat examenul de peste o jum„tate de secol, aceast„ leg„tur„ trebuie cultivat„ ∫i Ónt„rit„ Ón viitor.

Doamnelor ∫i domnilor,

Un element deosebit al timpurilor noastre este procesul de integrare european„. El intr„ Ón faza care, c‚ndva, Ón Europa divizat„, cu îcortina de fier“, p„rea s„ fie doar un vis nereal. Integrarea iese Ón afara cercului occidental. Uniunea European„, Ón cur‚nd, se va deplasa considerabil spre est. La 1 mai 2004, zece state vor adera la uniune, printre altele, ∫i Polonia. Nu este doar o schimbare cantitativ„, ci ∫i una calitativ nou„.

Va fi o satisfac˛ie Ón raport cu hot„r‚rile injuste ale istoriei, care, Ón trecut, au legat aceast„ parte a continentului Ón c„tu∫ele sistemului totalitar. Va fi, de asemenea, un nou impuls pentru dezvoltare, de care vor beneficia at‚t ˛„rile care ader„ la uniune, c‚t ∫i Óntreaga comunitate l„rgit„. Acela∫i este drumul pe care Polonia ∫i Rom‚nia p„∫esc spre structurile Europei unite.

V„ urez, din inim„, succes Ón aceste eforturi ale dumneavoastr„. Dorim ca, a∫a cum s-a trasat mai devreme, nu mai t‚rziu de anul 2007 s„ fie data particip„rii Rom‚niei Ón comunitate. De asemenea, pentru Bulgaria.

Suntem dispu∫i s„ Ómp„rt„∫im din experien˛a noastr„ privind negocierile de aderare ∫i de membru.

Leg„turile de integrare european„ cunosc, Ón prezent, o extindere serioas„, Óns„ ∫i o aprofundare. Suntem exact Ón acel moment important Ón care se decid viitoarele structuri comunitare, competen˛ele lor ∫i rela˛iile reciproce, ca ∫i procedurile de luare a deciziilor, Ón urm„ cu 5 ani.

La Roma, la Conferin˛a Interguvernamental„, au Ónceput convorbirile privind formularea versiunii definitive a Constitu˛iei Uniunii Europene. Aceste negocieri vor continua Ón lunile urm„toare, mai mult ca sigur, p‚n„ la sf‚r∫itul anului. fi„rile care ader„ la uniune particip„ la ele pe acelea∫i principii ca ∫i actualele ˛„ri membre, inclusiv cu dreptul de veto.

Polonia are c‚teva observa˛ii esen˛iale privind actualul proiect al Constitu˛iei. Cred c„ pozi˛ia noastr„ coincide ∫i cu interesele Rom‚niei, ca viitor membru al Uniunii

Europene. fiara noastr„ se pronun˛„ pentru men˛inerea Ón vigoare a Tratatului de la Nisa, v„z‚nd Ón el ∫ansa de edificare a unei Europe coerente ∫i solidare. Œn plus, consider„ c„ nu trebuie s„ renun˛„m la ceva care s-a Ónchegat Ón urma unor negocieri dificile, care a fost acceptat ∫i Ónc„ nu s-a verificat Ón practic„. Polonia consider„ c„ Ón uniunea l„rgit„, chiar dac„ num„r„ 27 de membri, mai departe trebuie s„ func˛ioneze principiul c„ fiecare ˛ar„ membr„ are un comisar al s„u Ón Comisia European„.

Ne pronun˛„m, de asemenea, pentru continuarea conducerii prin rota˛ie ∫i s„ fie o pre∫edin˛ie realizat„ Ón comun de c‚teva state.

Dorim ca Ón catalogul valorilor spirituale pe care se bizuie uniunea s„ se aib„ Ón vedere mo∫tenirea cre∫tin„t„˛ii.

Cred c„ aici, Ón Rom‚nia, ˛ar„ care a∫a de bine leag„ tradi˛iile cre∫tin„t„˛ii din est ∫i din vest, va g„si Ón˛elegere ∫i sprijin.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Timpurile de acum, l„rgirea Ón anii 1999 a NATO ∫i a Uniunii Europene, sunt timpurile noastre, e ora noastr„. La lumina marii politici, ies din umbr„ ˛„ri care pl„m„desc comunitatea istoric„ ∫i a soartei Ón spa˛iul de la Marea Baltic„ la Marea Adriatic„ ∫i Marea Neagr„.

Aici locuiesc Ómpreun„ 120 de milioane de oameni. De secole, aici a fost zona Ón care s-au Ónt‚lnit ∫i Óntrep„truns diferite culturi, religii ∫i mentalit„˛i. Tot aici au rivalizat marile puteri europene, s-au purtat r„zboaie, uneori, Ón detrimentul libert„˛ii noastre. Azi, ceea ce a fost un fatum al istoriei devine acum un atu al nostru. Œn Europa care se une∫te putem fi un factor important de dialog, de deschidere, un element de leg„tur„, o punte Óntre vest ∫i est.

Deosebit de important„ este Óntrebarea: cum vom reu∫i s„ fructific„m realiz„rile Ónregistrate Ón cadrul colabor„rii noastre regionale? — aceasta Ónsemn‚nd Grupul de la Vilnius sau Grupul de la Vi∫egrad, ini˛iativele europene ∫i a∫a mai departe.

Statele Europei Centrale, din est ∫i sud, chiar ∫i acelea care merg spre Uniunea European„, care, deocamdat„, sunt Ón afara structurilor, trebuie s„-∫i str‚ng„ leg„turile ∫i s„ facem schimb de experien˛„. Cu aceasta am prezentat Ini˛iativa de la Riga, m„ bucur c„ ea a fost abordat„ ∫i c„ se dezvolt„ bine. Este un test important al solidarit„˛ii noastre regionale. Rolul principal este evitarea diviz„rii Europei ∫i crearea unei politici comune. Nu dorim s„ se creeze o nou„ organiza˛ie. Trebuie s„ fie un forum de colaborare a tuturor ˛„rilor interesate, a celor 27 de ˛„ri.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Œn politica extern„ a Poloniei consider„m c„ Rom‚nia este unul dintre cei mai importan˛i parteneri. Apreciem rolul pe care Ól joac„ ˛ara dumneavoastr„ Ón regiune ∫i Ón Europa. Al„turi de Polonia, Rom‚nia este cel mai mare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/20.X.2003 stat Ón aceast„ parte a continentului. Ea are un poten˛ial imens. Este un factor important de stabilitate Ón Europa central„, de Est ∫i de Sud-Est. O dat„ cu intrarea Ón NATO ∫i Uniunea European„, Rom‚nia va avea o importan˛„ tot mai mare. A∫a cum Dacia antic„ era o parte esen˛ial„ a universului roman, a∫a ∫i acum, Rom‚nia contemporan„ va juca un rol important Ón Europa care se une∫te.

Noi, ambele ˛„ri, avem idei ∫i aspira˛ii similare. Apreciem c„ tot ce am reu∫it p‚n„ acum, Ón colaborarea bilateral„ — rela˛iile polono-rom‚ne sunt pline de Óncredere ∫i cordialitate —, ceea ce am reu∫it acum Ón colaborarea bilateral„ este semnificativ.

Œn urm„ cu o lun„ a fost Ón Polonia domnul pre∫edinte Ion Iliescu.

Cunoa∫te˛i, doamnelor ∫i domnilor, c‚t de dese ∫i rodnice sunt contactele parlamentare. Promi˛„toare este colaborarea economic„, Ón care un rol pozitiv Ól joac„ CEFTA. Cresc schimburile comerciale. Œn anul 2003 ele sunt aproape cu 70% mai mari dec‚t anul trecut. Cu toate acestea, Ón aceste rela˛ii, Polonia ocup„ de-abia locul 16. Credem c„ Ón viitor acest lucru se va ameliora.

Aici, Ón Parlamentul Rom‚niei, doresc s„ subliniez Ónc„ una dintre leg„turile dintre ˛„rile noastre. De ani de zile, de secole, locuiesc aici polonezi, urma∫i ai emigran˛ilor ∫i ai persoanelor care s-au mutat aici, care s-au aflat Ón Rom‚nia.

M„ bucur c„ polonezii sunt reprezenta˛i Ón Parlament, m„ bucur c„ societatea rom‚neasc„ polonez„ Ó∫i aduce aportul Ón prefacerile ∫i succesele Rom‚niei. Este o vorb„. Se spune c„ vechea iubire ∫i vechea prietenie nu ruginesc. Aceast„ leg„tur„ dintre ˛„rile noastre este exemplul cel mai bun. Parteneriatul apropiat care une∫te Var∫ovia ∫i Bucure∫tiul este nu numai un semn al contemporaneit„˛ii, este un semn al viitorului. Sunt convins c„ prietenia noastr„ va fi unul dintre piloanele colabor„rii ∫i deschiderii Ón Europa unit„.

™i vom profita, domnule pre∫edinte, de aceast„ disponibilitate ∫i, bineÓn˛eles, vom Óncerca Ón permanen˛„ s„ fim Ón contact ∫i s„ ne consult„m, s„ Ónv„˛„m din aceast„ experien˛„ a dumneavoastr„.

Vreau, de asemenea, stima˛i colegi, s„ remarc„m, Ónc„ o dat„, contribu˛ia pe care pre∫edintele Kwasniewski a avut-o la Praga, la summit-ul de la Praga din anul 2002, c‚nd a fost unul dintre sus˛in„torii l„rgirii Alian˛ei NATO cu cele 7 state, sus˛in„torii îpor˛ilor deschise“ Ón ceea ce prive∫te NATO.

Ne bucur„ faptul c„, recent, pe 3 octombrie, pre∫edintele Kwasniewski a semnat Ón prezen˛a noastr„ — ∫i a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/20.X.2003 fost o onoare s„ particip„m la aceast„ ceremonie — protocoalele de aderare a celor 7 state, inclusiv Rom‚nia, la NATO.

Suntem convin∫i c„ vom reu∫i s„ dezvolt„m Ón acest domeniu parteneriatul nostru ∫i s„-l transform„m Óntr-un parteneriat strategic, astfel Ónc‚t s„ contribuim, Ómpreun„, cu for˛„ sporit„, la stabilitate ∫i securitate pe continent ∫i Ón Óntreaga lume, s„ particip„m Ómpreun„ la lupta dur„ Ómpotriva terorismului, combaterea traficului de droguri, de fiin˛e umane, cu alte cuvinte, pentru a fi pace, pentru c„ Ón pace putem realiza Ómpreun„ lucruri cu totul deosebite ∫i putem s„ vorbim, Ón perspectiv„, despre o dezvoltare mai rapid„, despre crearea unor condi˛ii de trai mai bune pentru cet„˛enii no∫tri.

Cu aceste g‚nduri, domnule pre∫edinte, da˛i-mi voie s„ v„ mul˛umesc Ónc„ o dat„ pentru consisten˛a expunerii dumneavoastr„, s„ v„ dorim mult„ s„n„tate ∫i succes.

## **Domnul Petre Roman**

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/20.X.2003 ce prive∫te sus˛inerea Tratatului de la Nisa este... noi am avut Ón Polonia un referendum ∫i am discutat problemele unor reguli care au fost stabilite la Nisa.

Œn momentul de fa˛„, nu putem rediscuta aceste probleme ∫i nu putem schimba p„rerile care deja au fost exprimate. A∫ vrea s„ subliniez acum c„ prezen˛a Rom‚niei Ón NATO, prezen˛a Rom‚niei Ón Uniunea European„ vor fi ni∫te evenimente m„re˛e.

Faptul c„ noi ne vom afla Ón aceste structuri este un lucru extrem de important. Sunt de p„rere c„ contactele noastre bilaterale sunt extrem de importante, ele vor sus˛ine rela˛iile cu NATO ∫i cu Uniunea European„ ∫i rela˛iile transatlantice.

Œnc„ o dat„ a∫ dori s„ v„ mul˛umesc dumneavoastr„ pentru participarea ∫i contribu˛ia pe care a˛i avut-o p‚n„ acum Ón toate aceste procese ∫i a∫ vrea s„ cer scuze acum, am subliniat c„ regele nostru Sobieski a vorbit foarte frumos rom‚ne∫te, dar eu, din p„cate, nu sunt Ón stare. Cred c„ data viitoare c‚nd voi veni Ón Rom‚nia voi vorbi cel pu˛in a∫a cum a vorbit c‚ndva regele nostru Jan Sobieski.

Mul˛umesc.

S-a concluzionat c„ misiunea acestei divizii este una multina˛ional„, ∫i nu una NATO, dar fiind condus„ de o ˛ar„ membr„ NATO, c„reia alian˛a Ói acord„ tot sprijinul necesar, s-a solicitat ˛„rilor s„ contribuie cu personal pentru Óncadrarea func˛iilor din Comandamentul Diviziei Multina˛ionale.

Analiz‚nd starea actual„ de securitate din Irak, cererile men˛ionate, faptul c„ ˛ara noastr„ particip„ deja cu un deta∫ament de geniu ∫i cu subunit„˛i de informa˛ii militare Ón zona de responsabilitate a diviziei, v„ solicit, domnule pre∫edinte, ca, Ón temeiul prevederilor legale, s„ supune˛i aprob„rii Parlamentului suplimentarea particip„rii noastre la aceast„ misiune cu 30 de ofi˛eri ∫i subofi˛eri de stat major, 6 speciali∫ti civili ∫i 20 de cadre medicale din Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale.

Finan˛area preg„tirii ∫i particip„rii personalului ∫i tehnicii specifice la misiune se va reglementa prin Hot„r‚rea Guvernului.

Semneaz„ pre∫edintele Rom‚niei, Ion Iliescu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Obiectul solicit„rii Ól constituie aprobarea de c„tre Parlament a supliment„rii particip„rii Rom‚niei la Faza a 4-a de Stabilizare ∫i reconstruc˛ie Ón Irak cu 30 de ofi˛eri ∫i subofi˛eri de stat major, 6 speciali∫ti civili ∫i 20 de cadre medicale din Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale.

Comisiile pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, analiz‚nd solicitarea pre∫edintelui Rom‚niei, au constatat c„ aceasta respect„ prevederile art. 5 alin. 1 din Legea ap„r„rii na˛ionale nr. 45/1994, modificat prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 13 din 2000, aprobat„ prin Legea nr. 398 din 2001, ∫i au hot„r‚t, cu majoritate de voturi pentru, s„ supun„ spre dezbatere ∫i adoptare plenului Parlamentului proiectul de hot„r‚re anexat.

V„ mul˛umesc.

Toate aceste evolu˛ii au contribuit la efortul de rec‚∫tigare a Óncrederii mediilor de afaceri externe ∫i la revenirea pe pie˛ele interna˛ionale de capitaluri private a Rom‚niei, Ón condi˛ii favorabile.

Œn ceea ce prive∫te politica monetar„, ea s-a desf„∫urat Ón contextul procesului de integrare european„, cadru oferit de strategia pe termen mediu ∫i programele economice de preaderare.

Œn anul 2000, dar ∫i Ón anii urm„tori, mixtul de politici macroeconomice a urm„rit s„ permit„ degrevarea Ón mai mare m„sur„ a politicii monetare ∫i politicii de curs valutar, deci de sarcina conserv„rii competitivit„˛ii externe ∫i deplasarea accentului spre Óndeplinirea criteriilor de convergen˛„ nominal„.

Conduita prudent„ a politicii monetare Ón aceast„ perioad„ a fost necesar„ pentru consolidarea trendului descresc„tor al anticipa˛iilor infla˛ioniste ∫i pentru prevenirea oric„rui derapaj al infla˛iei pe care ajust„rile de pre˛uri reglementate sau alte ∫ocuri le-ar fi putut produce.

Av‚nd sprijinul celorlalte politici macroeconomice, Ón toat„ aceast„ perioad„, politica monetar„ a fost bine corelat„ cu celelalte politici, cu politicile fiscale ∫i politicile de venituri ∫i de restructurare, rezultatele ob˛inute Ón procesul dezinfla˛iei au creat condi˛ii pentru atingerea obiectivului de reducere Ón continuare a ratei infla˛iei p‚n„ la o singur„ cifr„ Ón anul 2004, obiectiv pe care noi ni-l men˛inem ∫i Ól consider„m total realizabil.

Trebuie s„ spunem c„ mediul extern, cel pu˛in Ón ultimii doi ani, nu a mai fost Ón totalitate favorabil, a fost marcat de cre∫teri economice modeste, Ón principal Ón ˛„rile partenere din Uniunea European„, ∫i de o volatilitate ridicat„ a raportului euro—dolar.

Toate acestea puteau s„ aib„ influen˛e negative at‚t asupra ratei infla˛iei, c‚t ∫i asupra cre∫terii economice, care a fost bazat„ Ón principal pe exporturi, dar prin ajust„ri permanente at‚t ale politicii monetare, c‚t ∫i prin ajustarea celorlalte politici s-au putut dep„∫i toate aceste dificult„˛i ∫i Ón plus, prin cre∫terea productivit„˛ii muncii, Ón special Ón industria prelucr„toare, precum ∫i prin remiterile de valut„ ale rom‚nilor din str„in„tate, s-a asigurat sustenabilitatea balan˛ei de pl„˛i ∫i s-a f„cut posibil„ atingerea obiectivelor de reducere a infla˛iei.

A∫ vrea s„ mai men˛ionez aici c„ toate aceste reu∫ite s-au concretizat Ón aprecieri Ón termene reale ale leului fa˛„ de co∫ul de valut„, format din 60% euro ∫i 40%

dolari, Ón Óntreaga perioad„ 2000-2002, f„r„ s„ fie afectat„ competitivitatea exporturilor.

Astfel, pentru prima dat„ dup„ 1990, la finele anului 2002, venitul pe cap de locuitor, exprimat Ón valut„, a dep„∫it 2.000 de dolari S.U.A.

Observa˛i c„ cifrele sunt date Ón dolari S.U.A., deoarece abia Ón 2003 Rom‚nia a trecut la o alt„ referin˛„, ∫i anume la euro.

Consecven˛a politicilor de macrostabilizare ∫i pruden˛a politicii monetare au condus treptat la reducerea ratelor dob‚nzilor de interven˛ie ∫i Ón general la reducerea ratelor de dob‚nd„ pe pia˛a monetar„ ∫i pe pia˛a creditelor din Rom‚nia.

Banca central„ a urm„rit validarea, ∫i nu anticiparea trendului descendent al infla˛iei ∫i deci ∫i reducerea dob‚nzii, dup„ aceea∫i regul„, evitarea unei conduite de tip îstop and go“ a politicii monetare, consolidarea Ónclina˛iei spre economisire, at‚t a popula˛iei, c‚t ∫i agen˛ilor economici, prin men˛inerea unor rate real pozitive la depozitele bancare ∫i ultimul obiectiv, dar nu cel din urm„, cre∫terea intermedierii financiare prin Óncurajarea credit„rii prudente a economiei reale, c‚t ∫i a companiilor ∫i a popula˛iei.

Pentru implementarea politicii monetare, prin utilizarea preponderent„ a instrumentelor cu pronun˛at caracter de pia˛„ practicate Ón zona euro, Banca Na˛ional„ a Rom‚niei ∫i-a adaptat pe deplin reglement„rile specifice, la normele utilizate de Banca Central-European„.

Astfel, Ón anul 2000 a fost adoptat noul Regulament de opera˛iuni pe pia˛a monetar„, iar Ón 2002 au fost aduse modific„ri Ón mecanismul rezervelor minime obligatorii, care au devenit mult mai flexibile.

Aceste modific„ri au contribuit la mai buna func˛ionare a pie˛ei monetare interbancare, la stabilizarea ratelor dob‚nzilor pe pia˛a monetar„ ∫i la cre∫terea eficacit„˛ii mecanismului de transmisie a politicii monetare pe canalul dob‚nzilor.

Totodat„, s-a Ónregistrat o reducere substan˛ial„ a ecartului Óntre dob‚nzile pasive, bonificate, la depozitele bancare ∫i dob‚nzile active percepute la creditele acordate companiilor de c„tre b„ncile comerciale.

Œn acest domeniu, Óntr-adev„r, mai trebuie lucrat.

Referitor la supravegherea bancar„, Ón perioada 2000 — 2002, Banca Na˛ional„ a urm„rit permanent realizarea unui sistem bancar sigur, modern ∫i competitiv care s„ asigure o bun„ intermediere financiar„, s„ genereze Óncredere Ón r‚ndul publicului.

Acum se poate aprecia c„ s-a ajuns la stadiul Ón care procesul de asanare a fost finalizat Ón sectorul bancar, este Ón faz„ final„ procesul de reglementare pruden˛ial„ a institu˛iilor de credit la nivelul standardelor interna˛ionale Ón domeniu ∫i Ón concordan˛„ deplin„ cu directivele Comisiei Europene.

Modernizarea sistemului bancar vizeaz„ pe de o parte extinderea sferei de cuprindere prin includerea cooperativelor de credit ∫i apari˛ia b„ncilor specializate, de exemplu,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/20.X.2003 microcreditarea sau creditarea Ón sistem colectiv pentru domeniul locativ, iar pe de alt„ parte asigurarea condi˛iilor pentru dezvoltarea de noi produse bancare: pl„˛i electronice, opera˛iuni cu derivative, ∫i a∫a mai departe.

Pentru cre∫terea eficien˛ei activit„˛ii de supraveghere bancar„ a fost intensificat„ cooperarea cu autorit„˛ile de supraveghere din ˛ara de origine a capitalului investit, prin Óncheierea de acorduri privind schimbul de informa˛ii.

S-au demarat ac˛iuni de negociere, Ón special cu ˛„rile care au b„nci sau capital din ˛ara respectiv„ Ón Rom‚nia, ele au fost demarate Ón ultima parte a anului 2000 ∫i au fost finalizate cu autorit„˛ile din ∫ase ˛„ri.

S-au Óncheiat acorduri de supraveghere consolidat„ cu Germania, Italia, Turcia, Grecia, Cipru ∫i Republica Moldova, iar cu alte patru ˛„ri sunt Ón curs de finalizare aceste ac˛iuni, cu Fran˛a, Olanda, Austria ∫i Portugalia.

Totodat„, a fost oficializat„ colaborarea cu autorit„˛ile de supraveghere a celorlalte segmente ale sistemului financiar rom‚nesc, prin semnarea la 3 aprilie 2002 a Protocolului de cooperare cu Comisia Na˛ional„ a Valorilor Imobiliare ∫i cu Comisia de supraveghere a asigur„rilor. S-a mai intensificat, de asemenea, cooperarea cu autorit„˛ile implicate Ón combaterea terorismului ∫i a sp„l„rii banilor.

La finele anului 2002, sectorul bancar rom‚nesc cuprindea un num„r de 31 de b„nci, persoane juridice rom‚ne, ∫i opt sucursale ale b„ncilor str„ine, muta˛iile survenite Ón structura institu˛iilor de credit consolid‚nd pozi˛ia capitalului str„in, Ón prezent peste 30 de ˛„ri fiind reprezentate Ón structura ac˛ionariatului care opereaz„ pe teritoriul Rom‚niei.

Referitor la emisiunea de numerar ∫i la sistemul de pl„˛i, pe parcursul anilor 2000-2002, Banca Na˛ional„ a urm„rit asigurarea numerarului necesar bunei desf„∫ur„ri a circula˛iei b„ne∫ti prin emisiunea de bancnote cu elemente de securitate moderne, a procedat, de asemenea, la retragerea din circula˛ie ∫i distrugerea numerarului uzat Ón centralele de procesare, dotate cu echipamente de mare randament, ∫i a lansat emisiuni numismatice legate de omagierea unor personalit„˛i din via˛a spiritual„, cultural„ ∫i ∫tiin˛ific„ rom‚neasc„ ∫i interna˛ional„, precum ∫i a unor evenimente reprezentative pentru Rom‚nia.

Reforma sistemului de pl„˛i a demarat Ón anul 2000, prin Ónfiin˛area Societ„˛ii Na˛ionale de Transfer de Fonduri ∫i de Conturi, TRANSFOND S.A., la care, al„turi de Banca Na˛ional„ a Rom‚niei, particip„ un num„r de 28 de b„nci comerciale.

Cu sprijinul financiar acordat de Comisia European„, din Fonduri PHARE a fost demarat Proiectul îSistem interbancar de pl„˛i“, cu trei componente: Sistemul de decontare brut„ Ón timp real, Casa de Compensa˛ii Automat„ ∫i Sistemul de Ónregistrare ∫i decontare a opera˛iunilor cu titluri de stat, ce urmeaz„ a fi opera˛ional Ón anul 2004.

Vreau s„ subliniez faptul c„, Ón anul 2004, Rom‚nia va avea, din punctul de vedere al sistemului de pl„˛i, un sistem european, total integrat sistemelor din celelalte ˛„ri europene.

Realizarea acestui sistem de pl„˛i integrat, cu func˛ionalit„˛i multiple, este menit s„ faciliteze utilizarea preponderent„ a instrumentelor de plat„ Ón form„ dematerializat„, s„ asigure conectarea sistemului rom‚nesc de pl„˛i la sistemul Uniunii Europene.

Despre integrarea european„ ∫i rela˛iile interna˛ionale.

Œn concordan˛„ cu demersurile Guvernului ∫i privind preg„tirea pentru aderarea la Uniunea European„, Banca Na˛ional„ a Rom‚niei a depus o munc„ permanent„ pentru preluarea acquis-ului comunitar Ón domeniile specifice activit„˛ii B„ncii centrale ∫i a participat la elaborarea strategiei na˛ionale de dezvoltare economic„ pe termen mediu, a programului na˛ional de aderare ∫i a platformei economice anuale de preaderare.

Totodat„, Banca Na˛ional„ a contribuit la respectarea angajamentelor asumate de Rom‚nia prin Acordul european ∫i Ón cadrul negocierilor de aderare la capitolele corespunz„toare domeniului s„u de activitate, ∫i anume:

Capitolul 3 — Libera circula˛ie a serviciilor;

Capitolul 4 — Libera circula˛ie a capitalului;

Capitolul 11 — Uniunea economic„ ∫i monetar„.

Rela˛iile cu Fondul Monetar Interna˛ional s-au desf„∫urat Ón cadrul aranjamentelor stand-by aprobate de Parlamentul Rom‚niei. A∫a cum probabil se ∫tie, pe data de 15 octombrie, deci peste o s„pt„m‚n„, este programat„ discutarea Ón board-ul Fondului Monetar Interna˛ional a Memorandumului îSupliment„ri de politici economice“, Ón cadrul ultimei analize din aranjamentul stand-by Ón vigoare, acesta urm‚nd s„ fie primul aranjament standby care este dus de Rom‚nia bine p‚n„ la cap„t.

Dat fiind faptul c„ Rom‚nia utilizeaz„ resurse ale F.M.I., Banca Na˛ional„, trebuie s„ subliniem, face obiectul evalu„rii Ón cadrul politicii fondului, de protejare a resurselor, program numit îsave guard assumant“, ∫i va continua s„ fie supus acestei evalu„ri p‚n„ la rambursarea total„ a creditelor.

Totodat„, Ón anul 2002, Rom‚nia a fost inclus„ Ón Programul comun al Fondului Monetar Interna˛ional ∫i al B„ncii Mondiale de evaluare a sectorului financiar, av‚nd ca principal„ component„ evaluarea sectorului bancar. Ac˛iunea a fost demarat„ Ón acest an ∫i primul raport oficial va fi prezentat Ón aceea∫i ∫edin˛„ a F.M.I.-ului din 15 octombrie 2003.

Situa˛iile financiare ale B„ncii Na˛ionale.

Potrivit prevederilor legale, situa˛iile financiare ale B„ncii Na˛ionale au fost verificate de comisia de cenzori numit„ de Parlamentul Rom‚niei, iar pentru anii 2001 ∫i 2002 au fost certificate de un editor extern, Ón conformitate cu standardele interna˛ionale de contabilitate.

Determinate esen˛ial de costurile industriei de reducere a infla˛iei, Ón anul 2001 ∫i 2002 s-au Ónregistrat pierderi opera˛ionale ce au fost acoperite, conform legii,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/20.X.2003 cu diferen˛ele favorabile din reevaluarea activelor de valut„ ∫i reevaluarea aurului.

De∫i rezervele valutare au crescut Ón aceea∫i perioad„ cu peste 3,5 miliarde dolari, veniturile din administrarea acestora au fost sensibil diminuate de reducerea dob‚nzilor pe plan interna˛ional, at‚t pentru activele Ón dolari Statele Unite, c‚t ∫i pentru cele Ón euro.

Totodat„, la reducerea relativ„, de fapt, despre aceasta discut„m, a veniturilor, a contribuit ∫i diminuarea portofoliului de titluri de stat la Banca Na˛ional„, ca urmare a ajungerii acestora la scaden˛„, ceea ce a condus la situa˛ia ca veniturile actuale s„ fie insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor.

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Œn Óncheiere doresc s„ v„ prezint unele aspecte Ón leg„tur„ cu observa˛iile formulate de Comisiile permanente de specialitate ale Senatului ∫i ale Camerei Deputa˛ilor.

Le-am concentrat Ón urm„toarele observa˛ii ∫i urmeaz„ r„spunsurile B„ncii Na˛ionale la aceste observa˛ii.

Prima observa˛ie, implicarea Ón mai mare m„sur„ a B„ncii Na˛ionale Ón determinarea particip„rii creditului Ón economia real„.

La finele lunii august 2003, creditul neguvernamental Ón lei a crescut, fa˛„ de august 2002, cu 94,4%. Aceast„ cre∫tere este Ón termeni nominali, dac„ se corecteaz„ cu rata infla˛iei cre∫terea este de 70,2%.

Concomitent, ponderea creditelor Ón lei acordate popula˛iei a crescut de la 22,8% Ón decembrie 2002 la 35,4% Ón august 2003, dinamica pe ultimele 12 luni fiind de 269%.

Œn aceea∫i perioad„, creditul Ón valut„ a crescut cu 29% Ón echivalent euro sau cu 42% Ón echivalent S.U.A.

Aceste evolu˛ii atest„ o cre∫tere substan˛ial„ a intermedierii financiare, ac˛iune benefic„ pentru economia real„, realizat„ Ón condi˛iile men˛inerii indicatorilor de pruden˛ialitate bancar„ la cote ridicate.

Volumul creditelor restante se men˛ine la niveluri extrem de sc„zute, sub 2%.

Banca Na˛ional„, v„ asigur, Óncurajeaz„ remonetizarea economiei rom‚ne∫ti Ón condi˛ii prudente, deci cre∫terea gradului de intermediere, cre∫terea mult mai rapid„ a creditelor, dar suntem Ón acela∫i timp aten˛i ca aceast„ cre∫tere s„ fie sutenabil„ pe termen lung, s„ fie Ón concordan˛„ cu deciziile de politic„ monetar„, pentru a se evita riscurile ca aceste evolu˛ii s„ pericliteze procesul dezinfla˛ionist.

Urm„rim, Ón consecin˛„, o remonetizare, o cre∫tere a creditului concomitent cu p„strarea echilibrelor din economie ∫i cu realizarea obiectivului nostru de reducere a infla˛iei la mai pu˛in de 10% Ón anul urm„tor ∫i Ón apropiere de norma european„ de 2—3%, p‚n„ Ón 2007.

A doua observa˛ie, cre∫terea responsabilit„˛ii ∫i Ónt„rirea pruden˛ialit„˛ii Ón activitatea de supraveghere bancar„ trebuie s„ constituie o preocupare prioritar„.

R„spuns: raportul preliminar al misiunii Fondului Monetar Interna˛ional ∫i al B„ncii Mondiale Ón cadrul programului pe care l-am men˛ionat, îFinancial sector

assumant“, apreciaz„ soliditatea actual„ a sistemului bancar rom‚nesc, capacitatea acestuia de a rezista Ón foarte bune condi˛ii la testele de stres determinate de ∫ocuri ale dob‚nzilor sau ale cursului de schimb.

De∫i aceste evalu„ri confirm„ cre∫terea substan˛ial„ a calit„˛ii activit„˛ii de supraveghere bancar„ Ón ultimii ani, Ómbun„t„˛irea cadrului legislativ este Ónc„ necesar„ ∫i Ón acest sens, Banca Na˛ional„ a prezentat numeroase propuneri de amendamente la Legea bancar„, proiectul de modificare a acestei legi fiind deja Ón procedur„ parlamentar„ de analiz„ ∫i adoptare.

A treia observa˛ie, reglementarea prin norme proprii a con˛inutului activit„˛ii opera˛ionale a B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei pentru determinarea veniturilor ce se constituie profit brut.

R„spuns: a∫a cum se men˛ioneaz„ Ón raportul Comisiilor permanente de specialitate, aceste aspecte au fost sesizate ∫i cu ocazia controlului efectuat de Curtea de Conturi a Rom‚niei la Banca Na˛ional„.

Œn cadrul procesului de negociere cu Comisia European„ a Capitolului 11 — Uniunea Economic„ ∫i Monetar„, ˛ara noastr„ s-a angajat s„ aduc„ modific„ri Legii privind statutul B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei, pentru ca aceasta s„ preia integral acquis-ul comunitar Ón domeniu.

Œntre modific„rile preconizate se afl„ ∫i prevederile referitoare la situa˛ia de pierderi opera˛ionale, procesul de elaborare legislativ fiind Ón curs de desf„∫urare Ómpreun„ cu Guvernul Rom‚niei.

Concomitent, a∫a cum comisiile parlamentare au recomandat conducerii B„ncii Na˛ionale, ne preocup„m permanent at‚t de valorificarea mai bun„ a rezervelor, deci, de cre∫terea veniturilor, cu toate c„ acest lucru nu depinde numai de noi, c‚t ∫i de reducerea, pe c‚t este posibil, a costurilor generale ale B„ncii Na˛ionale ∫i a costurilor de implementare a politicii monetare.

Vreau s„ men˛ionez, Ón final, c„ acele costuri din activitatea B„ncii Na˛ionale care depind numai de noi, ∫i anume costurile de func˛ionare, costurile cu salariile, costurile materiale au fost reduse Ón fiecare an, Óncep‚nd cu anul 2002.

V„ mul˛umesc foarte mult.

De asemenea, de comun acord, membrii comisiilor noastre au concluzionat c„ Banca Na˛ional„, Ón toat„ aceast„ perioad„, a avut o preocupare continu„ pentru asigurarea numerarului necesar bunei desf„∫ur„ri a circula˛iei b„ne∫ti, precum ∫i pentru dezvoltarea ∫i modernizarea sistemului de pl„˛i Ón Rom‚nia.

De asemenea, am concluzionat c„ Banca Na˛ional„ a participat activ la realizarea obiectivelor stabilite prin

Programul na˛ional de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ pentru domeniul financiar-bancar, precum ∫i la negocierile cu Fondul Monetar ∫i Banca Mondial„ ∫i alte organisme financiar-bancare interna˛ionale.

Œn leg„tur„ cu bilan˛ul activit„˛ii B„ncii Na˛ionale ∫i conturile de profit ∫i pierdere Ónregistrate Ón ace∫ti trei ani, a∫ putea, succint, s„ v„ spun c„ anul 2000 Ónseamn„ un rezultat net, un profit net rezultat, Ón sum„ de 178,8 miliarde, care a fost repartizat Ón conformitate cu articolul 45 din statutul B„ncii Na˛ionale, anul 2001 — a∫ vrea s„ fiu mai scurt, cu condi˛ia s„ reg„sesc cifrele pe care pentru moment nu mi le amintesc —, oricum activitatea s-a Óncheiat cu pierdere de 4.162,4 miliarde lei, pierdere care s-a acoperit cu diferen˛ele nete favorabile rezultate Ón urma reevalu„rii activelor B„ncii Na˛ionale, Ón conformitate cu Legea nr. 101/1998 privind statutul B„ncii Na˛ionale, iar anul 2002 s-a Óncheiat cu un rezultat despre care a f„cut vorbire ∫i domnul guvernator, deci, o pierdere de 10.576,5 miliarde lei, deci Ón cre∫tere cu 107,5% fa˛„ de anul precedent, pierdere care, de asemenea, s-a acoperit, din reevaluarea activelor B„ncii Na˛ionale, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 101/1998, diferen˛ele rezultate din reevaluare fiind favorabile, Ón sum„ de 25.634,5 miliarde lei.

Œn leg„tur„ cu aceste rezultate ∫i Ón leg„tur„ cu concluziile pe care succint le-am prezentat, cele trei rapoarte insereaz„ Ón ele recomand„ri ∫i concluzii despre care domnul guvernator a f„cut vorbire ∫i Ón leg„tur„ cu care a dat chiar r„spunsuri, f„c‚nd preciz„ri ca atare.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie ∫i v„ rog s„ lua˛i not„ de faptul c„ cele dou„ comisii propun plenului reunit al celor dou„ Camere, spre dezbatere, cele trei rapoarte ale B„ncii Na˛ionale, cu concluziile inserate Ón finalul acestor rapoarte.

V„ mul˛umesc.

— Legea pentru completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea crean˛elor bugetare;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 52/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 14/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Serviciului Rom‚n de Informa˛ii;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2003 pentru modificarea alineatului (2) al articolului 7 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea de∫eurilor industriale reciclabile;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 50/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finan˛are dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la Programul na˛ional PHARE 2002 (2002/000 — 586.01 — 2002/000-586.06), semnat la Bucure∫ti la 11 decembrie 2002;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 51/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finan˛are dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la Programul PHARE 2002 de

16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/20.X.2003

cooperare transfrontalier„ dintre Rom‚nia ∫i Ungaria, semnat la Bucure∫ti la 11 decembrie 2002;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 52/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finan˛are dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontalier„ dintre Rom‚nia ∫i Bulgaria, semnat la Bucure∫ti la 11 decembrie 2002.