Nicolae V„c„roiu

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, Stima˛i invita˛i,

Onorat„ asisten˛„,

Decembrie 1989 a scris o fil„ de aur Ón istoria Rom‚niei, a dat posibilitatea celei mai mari schimb„ri politice din istoria Rom‚niei din secolul XX, Óntruc‚t a Ónsemnat intrarea ˛„rii noastre Óntr-un alt timp istoric — cel al democra˛iei autentice.

Œn trecerea de la guvernarea organismelor revolu˛ionare, Consiliul Frontului Salv„rii Na˛ionale ∫i Consiliul Provizoriu de Uniune Na˛ional„, la instaurarea unui regim politic reprezentativ un rol hot„r‚tor l-a avut Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea Parlamentului ∫i a pre∫edintelui Rom‚niei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/28.V.2004 Ca lege electoral„, acest act normativ stabile∫te atribu˛iile sufragiului ∫i modalitatea de scrutin pentru alc„tuirea viitorului Parlament ∫i desemnarea pre∫edintelui Rom‚niei.

Principiile care au stat la baza acestei legi electorale au fost pluralismul politic, votul universal, egal, direct ∫i secret, liber exprimat, reprezentarea Ón Parlament a tuturor categoriilor popula˛iei, inclusiv a minorit„˛ilor na˛ionale, precum ∫i reprezentarea propor˛ional„. El statueaz„, deci, principiile democratice ale exercit„rii puterii politice de c„tre popor, sistemul democratic pluralist ∫i separa˛ia puterilor, structura Parlamentului, c‚teva dintre func˛iile acestuia, atribu˛iile pre∫edintelui, unele raporturi dintre Parlament, pre∫edintele Rom‚niei ∫i Guvern, responsabilitatea politic„ a pre∫edintelui Rom‚niei ∫i a Guvernului.

Am putea spune c„ Decretul-lege nr. 92/1990 are semnifica˛ia rena∫terii parlamentarismului. Prin Decretul nr. 169 din 19 martie 1990, Ón temeiul art. 12 din Decretullege 92/1990, s-a stabilit data de 20 mai 1990 pentru alegerea Parlamentului ∫i a pre∫edintelui Rom‚niei.

Alegerile libere ∫i corecte de la 20 mai 1990 au constituit un imperativ al democra˛iei, pluralismul a fost esen˛a alegerilor libere ∫i, de altfel, unul dintre obiectivele Revolu˛iei din Decembrie 1989.

Alegerile libere s-au impus ∫i din alt motiv, de ordin constitu˛ional, ∫i anume pentru desemnarea pe aceast„ cale a unei Adun„ri Constituante care s„ exprime voin˛a poporului, electoral, Ón elaborarea ∫i adoptarea Constitu˛iei.

™edin˛a de ast„zi marcheaz„ un moment aniversar ∫i reprezint„ un semn de pre˛uire ∫i recuno∫tin˛„ fa˛„ de cei care ∫i-au adus contribu˛ia Ón ace∫ti ani de activitate parlamentar„ la consacrarea deplin„ a celor dou„ institu˛ii de˛in„toare ale puterii legislative Ón sistemul politic rom‚nesc: Camera Deputa˛ilor ∫i Senatul.

Profit de aceast„ ocazie pentru a saluta prezen˛a printre noi a parlamentarilor care au f„cut parte din Adunarea Constituant„. Momentul este unul de satisfac˛ie ∫i de real„ m‚ndrie.

Dumneavoastr„ sunte˛i cei care a˛i reÓnnodat firul tradi˛iei constitu˛ionale ∫i parlamentare rom‚ne∫ti ∫i care v-a˛i Óndeplinit cu con∫tiinciozitate ∫i maturitate, cu zbucium ∫i d„ruire obliga˛iile ce v-au revenit pentru promovarea democra˛iei ∫i realizarea statului de drept, care a˛i contribuit prin efortul personal, indiferent de culoarea politic„, la Óndeplinirea idealurilor binelui ∫i prosperit„˛ii poporului rom‚n.