Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 28 mai 2004 · monitorul.ai

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, Stima˛i invita˛i,

Onorat„ asisten˛„,

Decembrie 1989 a scris o fil„ de aur Ón istoria Rom‚niei, a dat posibilitatea celei mai mari schimb„ri politice din istoria Rom‚niei din secolul XX, Óntruc‚t a Ónsemnat intrarea ˛„rii noastre Óntr-un alt timp istoric — cel al democra˛iei autentice.

Œn trecerea de la guvernarea organismelor revolu˛ionare, Consiliul Frontului Salv„rii Na˛ionale ∫i Consiliul Provizoriu de Uniune Na˛ional„, la instaurarea unui regim politic reprezentativ un rol hot„r‚tor l-a avut Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea Parlamentului ∫i a pre∫edintelui Rom‚niei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/28.V.2004 Ca lege electoral„, acest act normativ stabile∫te atribu˛iile sufragiului ∫i modalitatea de scrutin pentru alc„tuirea viitorului Parlament ∫i desemnarea pre∫edintelui Rom‚niei.

Principiile care au stat la baza acestei legi electorale au fost pluralismul politic, votul universal, egal, direct ∫i secret, liber exprimat, reprezentarea Ón Parlament a tuturor categoriilor popula˛iei, inclusiv a minorit„˛ilor na˛ionale, precum ∫i reprezentarea propor˛ional„. El statueaz„, deci, principiile democratice ale exercit„rii puterii politice de c„tre popor, sistemul democratic pluralist ∫i separa˛ia puterilor, structura Parlamentului, c‚teva dintre func˛iile acestuia, atribu˛iile pre∫edintelui, unele raporturi dintre Parlament, pre∫edintele Rom‚niei ∫i Guvern, responsabilitatea politic„ a pre∫edintelui Rom‚niei ∫i a Guvernului.

Am putea spune c„ Decretul-lege nr. 92/1990 are semnifica˛ia rena∫terii parlamentarismului. Prin Decretul nr. 169 din 19 martie 1990, Ón temeiul art. 12 din Decretullege 92/1990, s-a stabilit data de 20 mai 1990 pentru alegerea Parlamentului ∫i a pre∫edintelui Rom‚niei.

Alegerile libere ∫i corecte de la 20 mai 1990 au constituit un imperativ al democra˛iei, pluralismul a fost esen˛a alegerilor libere ∫i, de altfel, unul dintre obiectivele Revolu˛iei din Decembrie 1989.

Alegerile libere s-au impus ∫i din alt motiv, de ordin constitu˛ional, ∫i anume pentru desemnarea pe aceast„ cale a unei Adun„ri Constituante care s„ exprime voin˛a poporului, electoral, Ón elaborarea ∫i adoptarea Constitu˛iei.

™edin˛a de ast„zi marcheaz„ un moment aniversar ∫i reprezint„ un semn de pre˛uire ∫i recuno∫tin˛„ fa˛„ de cei care ∫i-au adus contribu˛ia Ón ace∫ti ani de activitate parlamentar„ la consacrarea deplin„ a celor dou„ institu˛ii de˛in„toare ale puterii legislative Ón sistemul politic rom‚nesc: Camera Deputa˛ilor ∫i Senatul.

Profit de aceast„ ocazie pentru a saluta prezen˛a printre noi a parlamentarilor care au f„cut parte din Adunarea Constituant„. Momentul este unul de satisfac˛ie ∫i de real„ m‚ndrie.

Dumneavoastr„ sunte˛i cei care a˛i reÓnnodat firul tradi˛iei constitu˛ionale ∫i parlamentare rom‚ne∫ti ∫i care v-a˛i Óndeplinit cu con∫tiinciozitate ∫i maturitate, cu zbucium ∫i d„ruire obliga˛iile ce v-au revenit pentru promovarea democra˛iei ∫i realizarea statului de drept, care a˛i contribuit prin efortul personal, indiferent de culoarea politic„, la Óndeplinirea idealurilor binelui ∫i prosperit„˛ii poporului rom‚n.

Se cuvine, stima˛i colegi, s„ nu Ói uit„m pe cei care au plecat dintre noi — ∫i nu sunt pu˛ini — 17, la Senat ∫i 37, la Camer„. Cred c„ se cuvine, stima˛i colegi, ∫i sunte˛i de acord cu mine, ca Ón omagierea celor care au disp„rut s„ p„str„m un moment de reculegere.

Ion Iliescu

#6580

## **Domnul Ion Iliescu:**

Domnule pre∫edinte al Senatului, Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Domnule prim-ministru, Onora˛i membri ai Corpurilor legiuitoare,

Doamnelor ∫i domnilor fo∫ti membri ai Adun„rii Constituante alese la 20 mai 1990, Distin∫i membri ai Corpului Diplomatic, Doamnelor ∫i domnilor,

Alegerile din 20 mai 1990 au reprezentat un moment esen˛ial Ón drumul Rom‚niei c„tre o democra˛ie func˛ional„, drum deschis de Revolu˛ia Rom‚n„ din Decembrie 1989.

Consider extrem de important s„ reamintim semnifica˛ia primelor alegeri libere, dup„ mai bine de jum„tate de secol de regimuri totalitariste ∫i doresc s„ felicit pe cei care au ini˛iat, Parlamentul Rom‚niei, aceast„ adunare solemn„.

Nu vom Ón˛elege cu adev„rat ce au Ónsemnat pentru via˛a politic„ ∫i pentru viitorul na˛iunii rom‚ne alegerile din 20 mai 1990, dac„ nu le vom conecta la procesul deschis de Revolu˛ia Rom‚n„ din Decembrie 1989, la idealurile ∫i la obiectivele acesteia.

Œn esen˛a sa, Revolu˛ia din Decembrie nu a fost una restauratoare, care s„ Ó∫i fi propus s„ dea timpul Ónapoi ∫i s„ Óntoarc„ Rom‚nia la ordinea politic„, economic„ ∫i social„ din perioada antebelic„.

Revolu˛ia rom‚n„ a fost una Óntemeietoare. Obiectivele ei fundamentale prefigurau o nou„ ordine constitu˛ional„, legal„ ∫i institu˛ional„, un stat modern, o societate deschis„, liber„ ∫i democratic„.

Drumul spre aceast„ nou„ construc˛ie statal„, bazat„ pe valorile lumii libere ∫i democratice, trecea obligatoriu prin alegeri libere, democratice ∫i echitabile care s„ dea expresie voin˛ei cet„˛enilor rom‚ni. De aceea, el era ∫i Ónscris ca obiectiv Ón cele 10 puncte ale Programului Revolu˛iei rom‚ne, Ónscris Ón Comunicatul c„tre ˛ar„ din noaptea de 22 decembrie.

Organizarea alegerilor din mai 1990 era sarcina prioritar„ a organelor puterii provizorii care a rezultat Ón urma pr„bu∫irii, sub presiunea ∫i prin jertfele cet„˛enilor Rom‚niei, a regimului ceau∫ist.

Eram cu to˛ii con∫tien˛i de faptul c„ legitimitatea unui regim politic ∫i a unei guvern„ri nu poate rezulta dec‚t Ón urma unui scrutin electoral.

Legitimitatea oferit„ de Revolu˛ie era una preponderent moral„ ∫i simbolic„, dar cu totul insuficient„, pentru a construi structuri statale puternice, stabile ∫i respectate.

Œn vederea asigur„rii condi˛iilor necesare organiz„rii primelor alegeri libere, crearea Consiliului Provizoriu de Uniune Na˛ional„, care a func˛ionat ca Parlament ad-hoc, a fost o solu˛ie adecvat„ momentului ∫i ea a Óntrunit, practic, consensul tuturor for˛elor politice ap„rute imediat dup„ decembrie 1989.

Œnfiin˛area sa dezvolta ∫i completa func˛iile asumate de Consiliul Frontului Salv„rii Na˛ionale care se organizase Ón primele zile ale Revolu˛iei sub forma unui Forum civic, Ón care erau reprezentate personalit„˛i publice ∫i nu forma˛iuni politice.

Apari˛ia Consiliului Provizoriu de Uniune Na˛ional„ Ónl„tura ∫i unele ambiguit„˛i ap„rute Ón urma deciziei de organizare a Frontului Salv„rii Na˛ionale ca partid politic. Cu toate controversele ∫i contest„rile — adesea violente, n„scute de apari˛ia Frontului Salv„rii Na˛ionale ca partid — efectele acelei decizii au fost preponderent pozitive.

Competi˛ia politic„ a c„p„tat consisten˛„, iar partidele politice, at‚t cele istorice, c‚t ∫i cele nou ap„rute, inclusiv Frontul Salv„rii Na˛ionale, au fost obligate s„ prezinte proiecte de viitor pentru societatea rom‚neasc„, s„ afirme valorile ∫i principiile Ón numele c„rora ac˛ioneaz„ ∫i s„ participe la dezbaterea public„ de pe pozi˛ii conforme cu normele ∫i principiile democratice.

De∫i nu to˛i au renun˛at la tenta˛ia de a folosi strada ∫i violen˛a ca mijloace de presiune pentru atingerea unor obiective politice, crearea Consiliului Provizoriu de Uniune Na˛ional„ a detensionat situa˛ia ∫i a permis adoptarea unor acte normative legislative esen˛iale.

Atunci s-au prefigurat solu˛ii constitu˛ionale, precum forma republican„ a statului, pluripartitismul, limitarea num„rului mandatelor preziden˛iale, forma bicameral„ a Parlamentului, reprezentarea politic„ ∫i protec˛ia minorit„˛ilor na˛ionale, garantarea drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛ene∫ti fundamentale.

Consensul la care s-a ajuns Ón privin˛a op˛iunilor fundamentale puse Ón discu˛ie, a fost un element pozitiv

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/28.V.2004 care a asigurat organizarea Ón bune condi˛ii a alegerilor din 20 mai.

Oricum am judeca acele alegeri, ele trebuie privite cu obiectivitate ∫i f„r„ idei preconcepute. Etichetarea zilei de 20 mai, cu trimiteri la rezultatul alegerilor, drept îDuminica Orbului“, era subiectiv„, nedreapt„ ∫i jignitoare la adresa poporului rom‚n.

Cet„˛enii au votat cu ochii larg deschi∫i pentru o societate nou„, democratic„, bazat„ pe statul de drept, pe justi˛ie social„, pe respectul drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale, o societate pluralist„, tolerant„, deschis„.

Rom‚nia Ó∫i datoreaz„ actualul ei statut de ˛ar„ membr„ a NATO ∫i de viitoare membr„ a Uniunii Europene, proiectului de viitor aprobat prin alegerile de la 20 mai 1990. Din perspectiva acestui statut, care este ∫i consecin˛a votului din 20 mai 1990, are mai pu˛in„ importan˛„ cine a c‚∫tigat ∫i cine a pierdut acele alegeri c‚t„ vreme de beneficiile integr„rii europene ∫i euroatlantice a Rom‚niei se bucur„ to˛i rom‚nii, at‚t din ˛ar„, c‚t ∫i din afar„.

Privind la ceea ce am Ónf„ptuit, suntem cu to˛ii de acord c„ unele lucruri puteau fi f„cute mai bine, mai repede, cu costuri economice ∫i sociale mai mici. Dup„ 14 ani, ne putem permite s„ privim, f„r„ Óncr‚ncenare, la trecut, s„ ni-l asum„m Ón deplin„tatea sa ∫i s„ lucr„m Ómpreun„, f„r„ a mai exclude pe nimeni, la reu∫ita proiectului nostru de viitor.

Acum viitorul nostru este str‚ns legat de viitorul construc˛iei europene, suntem parte a acestui proces. Vom Óncheia negocierile de aderare Ón cursul acestui an, iar Ón 2007 vom fi membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

Acest decalaj de doi ani ∫i jum„tate, fa˛„ de noii membri admi∫i cu Óncepere de la 1 mai 2004, reflect„ at‚t r„m‚nerile Ón urm„ istorice, Ón materie de dezvoltare democratic„, institu˛ional„, economic„ ∫i social„, c‚t ∫i propriile noastre greut„˛i, dar ∫i erori Ón procesul de democratizare ∫i de structurare a unei economii de pia˛„ func˛ionale.

Cu toate acestea, construc˛ia democratic„, ale c„rei temelii le-am pus la 20 mai 1990, este solid„ ∫i func˛ional„, trec‚nd cu succes testul dublei alternan˛e la guvernare.

Sunt convins c„ alegerile din acest an vor dovedi c„ democra˛ia Ón Rom‚nia a devenit o valoare plin„ de con˛inut, c„ cet„˛enii Ó∫i asum„ responsabilit„˛i, a∫a cum au f„cut ∫i cu 14 ani Ón urm„, ac˛ioneaz„ solidar, sprijinind continuarea reformelor necesare ader„rii la Uniunea European„.

Avem cu to˛ii datoria de a asigura continuitatea proceselor de convergen˛„ cu spa˛iul politic, economic ∫i social, existent Ón Comunitatea European„ ∫i euroatlantic„.

Nu ne mai putem permite s„ pierdem timp Ón dispute sterile, pe teme periferice ∫i care nu au leg„tur„ cu nevoile ∫i a∫tept„rile rom‚nilor.

Alegerile de la 20 mai 1990 au consacrat op˛iunea fundamental„ ∫i ireversibil„ a rom‚nilor pentru democra˛ie ∫i au dat institu˛iilor alese legitimitate ∫i un mandat clar pentru reformarea radical„ a societ„˛ii ∫i economiei rom‚ne∫ti. Istoria va re˛ine aceste adev„ruri fundamentale despre alegerile din 20 mai 1990.

Nimic nu poate fi mai tonic pentru cei care am participat la acest moment de istorie, dec‚t sentimentul c„ am contribuit, dup„ priceperea ∫i puterile noastre, la schimbarea Ón bine a Rom‚niei, chiar dac„ mai avem at‚t de multe de f„cut, pentru a spune c„ suntem cu adev„rat mul˛umi˛i de felul Ón care tr„im.

Œn acest cadru solemn ∫i aniversar, a∫ dori s„ exprim aprecierile mele pentru adversarii no∫tri politici de atunci, cu care ne-am confruntat at‚t Ón cadrul C.P.U.N.-ului, c‚t ∫i Ón campania electoral„.

Doresc s„ constat cu satisfac˛ie c„ dezbaterea televizat„ a celor trei candida˛i la func˛ia de pre∫edinte, premier„ Ón via˛a noastr„ politic„, a fost un exemplu de dezbatere

civilizat„, de idei, bazat„ pe argumente ∫i Ón spirit de respect reciproc. Ea reflecta ∫i spiritul Ón care conlucrasem cu cei doi contracandida˛i, domnii Ion Ra˛iu ∫i Radu C‚mpeanu, Ón cadrul C.P.U.N.-ului, ∫i a prefigurat spiritul cooper„rii noastre politice viitoare, mai ales Ón perioada activit„˛ii Adun„rii Constituante, dar ∫i Ón momente mai delicate de st„ri conflictuale. Toat„ aceast„ perioad„ a fost pentru noi to˛i o perioad„ de Ónv„˛are ∫i de exersare a regulilor democratice.

Este fireasc„ existen˛a diferen˛ei de opinii ∫i confruntarea politic„, dar nu trebuie s„ pierdem din vedere esen˛ialul, cum s„ ne unim for˛ele Ón jurul marilor comandamente ale interesului na˛ional ∫i, dincolo de multe aspecte negative din via˛a politic„ a acestor ani care au trecut, eu cred c„ putem aprecia acest fapt major c„ am ∫tiut, c‚nd a fost nevoie, s„ realiz„m ∫i consensul necesar pentru promovarea intereselor esen˛iale ale ˛„rii, a∫a cum a fost obiectivul strategic al integr„rii Rom‚niei Ón NATO ∫i Uniunea European„.

Œn aceast„ reuniune solemn„, ˛in s„ subliniez tocmai aceast„ tr„s„tur„ pozitiv„ a vie˛ii noastre politice ∫i s„ mul˛umesc tuturor celor care au ac˛ionat Ón acest sens.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Fiecare genera˛ie are datoria s„ adauge ceva la edificiul na˛iunii rom‚ne. Noua genera˛ie de oameni politici, de intelectuali, de manageri va prelua ∫tafeta ∫i va corecta ceea ce este de corectat Ón proiectul nostru de viitor, continu‚nd, Ón acela∫i timp, ceea ce am Ónceput Ón zilele fierbin˛i ale Revolu˛iei din Decembrie 1989: democratizarea ∫i modernizarea Rom‚niei.

Progresul este rezultatul acumul„rilor, nu al distrugerii de dragul neg„rii sterile. Rom‚nia are nevoie acum de progres, de un demers constructiv, de implicare a tuturor cet„˛enilor Ón acest vast program de transform„ri, care vor face din ˛ara noastr„ o ˛ar„ european„, Ón deplinul sens al cuv‚ntului.

Œnchei exprim‚ndu-mi speran˛a c„ vom ∫ti s„ apreciem Ómpreun„, cu obiectivitate, rezultatele alegerilor din 1990, c„ vom reu∫i s„ ne dovedim ∫i acum la fel de solidari ∫i de responsabili ca atunci.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Radu C‚mpeanu

#17641

## **Domnul Radu C‚mpeanu:**

Domnule pre∫edinte, Domnilor pre∫edin˛i ai adun„rilor legiuitoare, Domnule prim-ministru, Domnilor mini∫tri, Onorat„ asisten˛„,

Trebuie s„ recunosc c„ o asemenea ∫edin˛„, o asemenea s„rb„toare este util„ pentru con∫tiin˛a poporului rom‚n.

Orice popor demn, ∫i care are Ón fa˛a lui un viitor pe care eu Ól consider str„lucit ∫i luminos, trebuie s„ marcheze Ón con∫tiin˛a lui anumite fapte care au fost determinante ∫i a c„ror semnifica˛ie trebuie s„ r„m‚n„.

Pot s„ v„ spun c„ acel prim Parlament, din care am avut onoarea s„ fac parte, a fost, dup„ p„rerea mea, o exemplificare a ceea ce trebuie s„ fie o adev„rat„ adunare legislativ„ Ón care s-au expus p„reri diferite, a∫ spune chiar foarte diferite, dar Óntr-o libertate total„ de exprimare, cu argumente pro ∫i contra, care au dus, p‚n„ la urm„, la sinteze importante ∫i la solu˛ii legislative utile.

Nu era un Parlament al grupurilor mici de interese, nu era un Parlament al unor oameni care credeau c„ reprezint„ o modalitate de a se lansa Ón via˛a social„.

Era un Parlament de responsabili, de oameni care ∫tiau c„ au fost acolo trimi∫i ca s„ expun„ punctul de vedere al celor care i-au ales ∫i al Óntregii na˛iuni rom‚ne.

Evident c„ alegerile de care vorbea domnul Pre∫edinte Iliescu au avut viciile lor, violen˛ele lor. Eu unul am fost obiectul acestor violen˛e, dar rezultatul era, Ón fond, cam acela∫i. Chiar dac„ un num„r de voturi a fost Ón plus sau Ón minus, dac„ am fi avut noi, liberalii, unul sau doi senatori sau deputa˛i Ón plus, majoritatea era aceea care s-a stabilit. Trebuie s„ recunoa∫tem acest lucru.

™i eu, unul, trebuie s„ recunosc c„ m-am g„sit de multe ori Ón divergen˛„ cu foarte mul˛i reprezentan˛i ai acelei majorit„˛i ∫i de foarte multe ori am ajuns cu d‚n∫ii la o Ón˛elegere de idei ∫i la o Ón˛elegere asupra unor solu˛ii legislative.

Sigur, nu am s„ v„ obosesc aici cu exemple, dar au fost discu˛ii care au durat Ón comisiile permanente unite ale Senatului ∫i Camerei, Ón leg„tur„ cu Legea agrar„, p‚n„ la 1,00 diminea˛a, ca s„ ajungem, totu∫i, la un compromis. A∫a se discuta atunci.

Sigur, adversit„˛ile existau, f„r„ Óndoial„, dar nu era ur„, nu era critica inutil„, nu era insulta. A∫ vrea ca Parlamentul care va fi ales s„ mediteze pu˛in la exemplul acelui prim Parlament.

A∫ dori ca cei care vor veni pe b„ncile Camerei Deputa˛ilor ∫i ale Senatului, m‚ine, s„ ∫tie c„ un Parlament al unei ˛„ri este, Óntr-adev„r, un loc esen˛ial, determinant al politicii ∫i activit„˛ii sociale ale unei ˛„ri.

Evident, sunt critici de adus, f„r„ discu˛ie, ∫i eu sunt unul dintre cei care le-am adus ∫i le aduc.

Cred, ∫i s„ m„ ierte domnii pre∫edin˛i ai Corpurilor legiuitoare, c„, prin modific„rile aduse Regulamentului de func˛ionare a Parlamentului, i s-a diminuat, Óntr-un fel, importan˛a ∫i semnifica˛ia. ™i a∫ dori foarte mult s„ propun viitorului Parlament s„ revizuiasc„ aceste regulamente ∫i s„ redea Adun„rii Parlamentare drepturile fire∫ti pe care trebuie s„ le aib„, adic„ de dezbatere public„ ∫i, Ón acela∫i timp, a∫ solicita Guvernului s„ nu mai utilizeze at‚t de mult ordonan˛ele de urgen˛„, pentru c„ ordonan˛ele de urgen˛„, dac„ sunt prev„zute Ón Constitu˛ie ∫i Ón toate Constitu˛iile, reprezint„ o cale de excep˛ie, nu o cale ordinar„ de guvernare.

Cred c„ merg‚nd pe aceast„ linie ∫i continu‚nd o serie de progrese — aud ∫i eu foarte mul˛i critici, c„ este nenorocire, c„ nu s-a f„cut nimic Ón 14 ani. Nu este adev„rat, domnilor! Chiar faptul c„ noi suntem aici, cu to˛ii, Ómpreun„, dup„ 14 ani, Ónseamn„ c„ ceva s-a schimbat Ón aceast„ ˛ar„, ∫i s-a schimbat Ón bine, cu tot ce am f„cut noi

to˛i, bine sau r„u, sau mai pu˛in bine sau mai pu˛in r„u, dar am f„cut to˛i. ™i va trebui s„ facem to˛i, Ón continuare, ca acest bine s„ devin„ un bine general.

Nu vreau s„ v„ mai lungesc ∫i s„ v„ ˛in aici ascult‚ndum„ pe mine, c„ nu e interesant, vreau s„ Ónchei cuv‚ntul meu cu mul˛umirea pentru aceia care au luat aceast„ ini˛iativ„ a acestei anivers„ri.

E un lucru nu numai bun, e un lucru esen˛ial pentru con∫tiin˛a noastr„ istoric„.

f n s„ mul˛umesc pentru acest lucru ∫i s„ urez viitorului Parlament s„ se ridice la nivelul la care era Parlamentul din 1990—1992.

V„ mul˛umesc.

Mircea Ionescu-Quintus

#22197

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Domnule Pre∫edinte al Rom‚niei, Domnilor pre∫edin˛i ai Camerelor Parlamentului, Domnule prim-ministru,

Onora˛i membri ai Guvernului,

Excelen˛ele voastre, reprezentan˛i ai Corpului Diplomatic, Stima˛i colegi senatori ∫i deputa˛i, de ieri ∫i de azi,

Nu pot ∫i nici nu vreau s„-mi st„p‚nesc emo˛ia revenirii Ón aceast„ istoric„ sal„, care s-a luminat de-a lungul vremii prin marii no∫tri b„rba˛i politici, sau care s-a Óntunecat Ón acel trist septembrie 1991.

Dar cum amintirile ce m„ cople∫esc la Óntoarcerea Ón timp nu pot fi rostite Ón cele c‚teva minute pe care le am la dispozi˛ie, v„ cer Óng„duin˛a s„ spicuiesc din primele mele interven˛ii din Camera Deputa˛ilor ∫i s„ Óncerc s„ fixez astfel unele momente de Ónceput, Ón activitatea noastr„ parlamentar„. A∫adar, la 20 iunie 1990, spuneam de aici: îAlegerea mea Ón Camera Deputa˛ilor, Ónvestitur„ pe care zeci de mii de concet„˛eni mi-au dat-o, pentru a-i reprezenta Ón Parlamentul ˛„rii ca liberal, este o mare cinste ce mi s-a f„cut, dar ∫i o grea Óndatorire de care sunt pe deplin con∫tient. Ca jurist, voi avea sporita obliga˛ie de a contribui la dezbaterea ∫i adoptarea Constitu˛iei, Ón care s„ fie consfin˛ite principiile de baz„ ale democra˛iei ∫i cele ce privesc drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale omului. Vreau s„ asigur pe to˛i cei care mi-au acordat Óncredere c„, al„turi de ceilal˛i parlamentari, m„ voi str„dui din r„sputeri s„ fiu exponentul idealurilor lor de libertate, de dreptate ∫i de demnitate pentru care s-au jertfit ∫i pentru care au luptat at‚˛i Ónainta∫i“.

La 4 iulie 1990, spuneam Ónainte de a pleca la sesiunea Consiliului Europei: îAm fost mandatat de conducerea partidului nostru s-o reprezint p‚n„ la trecerea Dun„rii, iar dup„ aceea s„ reprezint ˛ara“. A∫a am ∫i f„cut, de∫i am produs nemul˛umirea celor ce se a∫teptau ca Ón calitate de trimis al Opozi˛iei s„ solicit neacordarea statutului de invitat special. Dup„ ce doamna Doina Cornea declara c„ Rom‚nia nu este preg„tit„ s„ primeasc„ acest statut, d‚ndu-mi-se cuv‚ntul din partea delega˛iei parlamentare ∫i guvernamentale, din care f„ceam parte, iat„, ∫i domnul primministru, am spus r„spicat c„ avem datoria s„ convingem Consiliul Europei c„ Rom‚nia a fost, este, ∫i trebuie s„ fie o ˛ar„ european„, c„ separarea de Comunitatea European„ nedrept„˛e∫te ∫i prejudiciaz„ pe concet„˛enii no∫tri, care, indiferent de convingeri politice sau religioase doresc s„ revin„ Ón Europa. îAceast„ mare ∫i unic„ ∫ans„ ce se oferea poporului rom‚n trebuie s-o examina˛i — m„ adresam Consiliului Europei — cu Ón˛elegere ∫i Ón˛elepciune,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/28.V.2004 iar prin hot„r‚rea dumneavoastr„ s„ demonstra˛i c„ spiritul european nu se opre∫te la grani˛a Rom‚niei“.

™i, Ón fine, la 27 iunie 1991, adres‚ndu-m„ unei delega˛ii a Parlamentului din Basarabia, le spuneam: îDoresc s„ exprim, Ón numele Parlamentului rom‚n, marea noastr„ bucurie de a v„ avea din nou printre noi, fra˛i de dincolo de Prut. Spunea˛i c„ ne datora˛i nou„ sprijinul pentru men˛inerea limbii ∫i credin˛ei rom‚ne∫ti. Eu v„ r„spund c„ meritul este al dumneavoastr„, pentru c„ timp de 50 de ani, Ón ciuda tuturor greut„˛ilor ∫i a cruntei opresiuni la care a˛i fost supu∫i, v-a˛i p„strat fiin˛a, limba ∫i credin˛a noastr„ str„mo∫easc„. Am fost — le spuneam — unul dintre cei care au r„spuns ordinului «Trece˛i Prutul!» ∫i l-am trecut pe pod de vase ∫i ne-a˛i Ónt‚mpinat cu flori. Acum, dumneavoastr„ v„ Óntoarce˛i pe Podul de flori, pentru a ne reÓnt‚lni fr„˛e∫te. C‚nd fra˛ii se Ónt‚lnesc, se Ómbr„˛i∫eaz„. Da˛i-mi voie s„ v„ Ómbr„˛i∫ez, Ón numele colegilor deputa˛i, ∫i s„ ne rug„m Ómpreun„ lui ™tefan cel Sf‚nt, acolo, Ón singur„tatea de la Putna, c„ visul din care nu ne trezim de 50 de ani se va Ómplini ∫i am spus: «A∫a s„ v„ ∫i s„ ne ajute Dumnezeu»“. Am Óncheiat aceste Óntoarceri Ón timp ∫i cum am promis c„ nu m„ voi l„sa prad„ amintirilor. Am s„ m„ opresc acum, spun‚ndu-v„ acum, de la aceast„ Ónalt„ tribun„, c„ Ón ciuda unor ezit„ri, a unor st‚ng„cii, a unor erori inerente lipsei de experien˛„, trecuser„ doar 5 luni de la eliberare, Parlamentul de dup„ 20 mai 1990 a adoptat, totu∫i, foarte importante acte normative, a dat ˛„rii o Constitu˛ie de care avea at‚ta nevoie, a rezistat unor periculoase Óncr‚ncen„ri politice ∫i nu s-a dovedit a fi cel al ru∫inii, ci al trezirii la via˛„ liber„ ∫i democratic„. V„ mul˛umesc.

Adrian N„stase

#27107

## **Domnul Adrian N„stase:**

Domnule Pre∫edinte al Rom‚niei, Domnilor pre∫edin˛i ai Camerelor Parlamentului, Stima˛i colegi,

S„-mi da˛i voie s„ v„ spun, la r‚ndul meu, c„ sunt extrem de emo˛ionat, poate ∫i datorit„ faptului c„ reg„sesc atmosfera unei perioade extrem de amicale ∫i, Ón acela∫i timp tensionate, din punctul de vedere al dezbaterilor. Miaduc aminte Ón perioada anilor 1992—1996, ca pre∫edinte al Camerei, Ón aceast„ incint„ am participat la dezbateri extrem de importante dup„ alegerile care avuseser„ loc, dar evolu˛iile Ón planul democra˛iei rom‚ne∫ti au fost marcate Ón mod fundamental de alegerile din 20 mai 1990, ∫i atunci c‚nd analiz„m, ast„zi sau m‚ine, ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón perioada de dup„ 1989, trebuie s„ revenim la acest moment de referin˛„ pentru evolu˛ia ˛„rii noastre, ca parte a familiei democra˛iilor europene, moment care a marcat constituirea ∫i recunoa∫terea noilor institu˛ii democratic alese ale ˛„rii noastre — 20 mai 1990.

Ziua de 20 mai va r„m‚ne Ón c„r˛ile de istorie ale rom‚nilor, fiindc„ este ziua Ón care democra˛ia rom‚neasc„ a prins cu adev„rat contur. Mi-aduc aminte atmosfera din perioada alegerilor, suntem ∫i acum Ón campanie electoral„ ∫i, sigur, poate aceast„ coinciden˛„ ne face pe to˛i s„ fim mai sensibili la aceste subiecte, s„ facem ∫i diferen˛e, s„ compar„m, s„ ne aducem aminte condi˛iile Ón care s-a validat Parlamentul de atunci, s„ ne aducem aminte

Ón˛elepciunea celor care au Ón˛eles c„ obiectivul imediat pentru consolidarea democra˛iei Ón Rom‚nia Ól reprezint„ elaborarea unei noi Constitu˛ii, care ea Óns„∫i s„ fie dup„ aceea punctul de pornire pentru formule institu˛ionale, noi, bazate pe un fundament constitu˛ional, stabilit ∫i acceptat prin referendum. Unele dintre ˛„rile care au avut dificult„˛i Ón aceast„ perioad„ de timp, putem s„ ne uit„m ∫i la ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón Irak ast„zi, perioadele de tranzi˛ie trebuie s„ fie c‚t mai scurte, aceasta este lec˛ia pe care noi am Ónv„˛at-o foarte rapid ∫i, probabil, de aceea ne-a fost mai u∫or s„ trecem peste multe dificult„˛i, a fost aceea c„ foarte rapid este important s„ configur„m printr-un consens politic larg o nou„ formul„ constitu˛ional„ ∫i rolul principal al Adun„rii Constituante; din acest punct de vedere, va r„m‚ne punctul cel mai important, ra˛iunea cea mai important„ ∫i, Ón acela∫i timp, realizarea deosebit„ pe care cei care au lucrat atunci au adus-o ca o contribu˛ie personal„ ∫i colectiv„ la dezvoltarea democra˛iei din Rom‚nia. Dac„ Revolu˛ia de la 1989 a f„cut posibil s„ ne alegem drumul Ón istorie, pe 20 mai, alegerea noastr„ a devenit decisiv„ ∫i ireversibil„. De atunci, Rom‚nia a mers mereu Ónainte. Sigur, au existat nemul˛umiri, tensiuni, via˛a politic„ a adus unora sau altora Ómpliniri sau neÓmpliniri, satisfac˛ii, insatisfac˛ii, dar privind Ón urm„ putem s„ compar„m, putem s„ constat„m c„ multe dintre obiectivele pe care atunci doar le prefiguram s-au realizat.

Domnul pre∫edinte Mircea Ionescu-Quintus se referea la acea memorabil„ Ónt‚lnire cu Consiliul Europei, c‚nd aveam ca obiectiv maximal important, ambi˛ios atunci, s„ devenim, s„ ob˛inem un statut de invitat special pe l‚ng„ Consiliul Europei. S„ ne g‚ndim la to˛i pa∫ii care s-au f„cut de atunci. Statutul nostru, Ónt‚i Ón Consiliul Europei, apoi celelalte activit„˛i importante pentru a ob˛ine un statut succesiv mai favorabil Ón cadrul Alian˛ei Atlantice, activitatea parlamentarilor care au sus˛inut Ón structuri parlamentare multilaterale interna˛ionale aceste obiective: Uniunea European„ cu problemele ∫i perspectivele pe care, nu m„ Óndoiesc, le vom sus˛ine Ón continuare Ómpreun„. Toate aceste lucruri s-au Ónt‚mplat Ón ceva mai mult de 10 ani. Iat„, este datoria noastr„, acum, Ón acest moment, care este de s„rb„toare, s„ privim Ón urm„, dar s„ ne g‚ndim ∫i la ceea ce avem de f„cut mai departe. Mi se pare important s„ spunem c„ momentul 20 mai a fost un prim test, pe care Rom‚nia a trebuit s„-l treac„ pe calea aleas„ Ón zilele decisive ale Revolu˛iei rom‚ne, iar alegerile din 20 mai au transformat Ón fapt istoric aceast„ op˛iune, au deschis concret calea pentru transformarea ˛„rii Óntr-un stat modern, european.

Œn mod evident, dincolo de evalu„rile pe care ni le-am asumat cu to˛ii la Revolu˛ie ∫i Ón perioada imediat urm„toare, momentul 20 mai a fost important, pentru c„ dincolo de aceste valori asumate am putut s„ dovedim Ómpreun„ ∫i capacitatea de a ac˛iona democratic. Dincolo de ceea ce au fost acele alegeri, care au consacrat Rom‚nia ca o democra˛ie electoral„, eu cred c„ putem s„ vorbim ast„zi despre ˛ara noastr„ ca despre o democra˛ie consolidat„ ∫i acesta este probabil omagiul cel mai bun pe care putem s„-l aducem celor care zile, nop˛i Óntregi ∫i-au consacrat, ∫i-au orientat eforturile lor pentru a preg„ti aceste momente. Sigur, progresele Ónregistrate sunt meritul Óntregii societ„˛i, a societ„˛ii civile, al majorit„˛ii t„cute, dar ∫i al clasei politice, al mass-media, al genera˛iilor experimentate, dar ∫i al noilor noastre elite politice. Cred c„ este important, la acest moment, s„ sprijinim pe mai departe aceast„ ac˛iune. Œmi amintesc cu emo˛ie de energia ∫i de entuziasmul nostru de atunci, al„turi de Pre∫edintele Ion Iliescu, am convingerea c„ am Ónv„˛at Ón to˛i acei ani valoarea pentru binele ˛„rii, a acestei energii politice ∫i trebuie s„ spunem Ón acest moment c‚nd privim Ón urm„, dar c‚nd privim ∫i spre viitor, c„ Ón mare m„sur„ evolu˛iile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/28.V.2004 politice din acea perioad„, Ón˛elepciunea acelor momente ∫i rezultatele de echilibru, de modera˛ie s-au datorat celui care ast„zi este Pre∫edintele Rom‚niei, domnul Ion Iliescu.

Adrian N„stase

#32794

## Dragi colegi,

Entuziasmul acelor zile a fost Ónlocuit treptat de responsabilitate. G„l„gia, zgomotul, spectacolul au fost Ónlocuite de cump„tare, de chibzuin˛„. Fiindc„ ast„zi ne afl„m Ón campanie electoral„, trebuie s„ ne g‚ndim la c‚t de important„ este ∫i Ón acest an participarea la vot at‚t la alegerile locale, c‚t ∫i la alegerile generale din toamn„. Nu este vorba doar despre democra˛ie sub aspect formal, democra˛ia trebuie s„ func˛ioneze Ón fiecare zi ∫i Ón mod substan˛ial, Ón mod fundamental, cu ocazia alegerilor, atunci c‚nd se verific„, se consolideaz„, se schimb„, atunci c‚nd este cazul, structurile reprezentative. A∫ vrea s„ transmitem Ómpreun„ un mesaj, Ón special pentru tinerii care vor veni anul acesta la vot, s„ le ar„t„m, s„ le spunem c„ ceea ce am Ónceput Ómpreun„, dup„ 1990, trebuie s„ fie continuat de c„tre genera˛iile mai tinere.

Stima˛i colegi,

Œn 1990 am Ónceput Ómpreun„ s„ exers„m, dup„ o jum„tate de secol, pluripartitismul. Este important s„ Ónv„˛„m Ón continuare din lec˛iile altora, dar mai ales din gre∫elile noastre. De aceea este important s„ ∫tim c‚nd s„ ne separ„m Ón interese de partid, dar mai ales c‚nd este necesar s„ ne unim pentru a sprijini interesul na˛ional. Unul dintre obiectivele importante pe care trebuie s„ le sprijinim, s„ le slujim mai departe, este cel al integr„rii europene ∫i vreau din acest punct de vedere s„ fac un apel la noi to˛i p‚n„ la urm„, ca Ón continuare s„ ∫tim s„ lucr„m pentru a realiza o atmosfer„ de unitate, de coagulare a for˛elor politice Ón jurul acestui obiectiv vital pentru ˛ara noastr„.

Sigur, nu trebuie s„ ne oprim atunci c‚nd nu suntem de acord unii cu al˛ii, dar s„ Ónv„˛„m Ón continuare de la cei care au ∫tiut s„ discearn„ Óntre ceea ce este vital pentru ˛ar„ ∫i ceea ce este conjunctural sau lupt„ de partid, de aceea vreau s„ v„ spun, ∫i Ón calitate de pre∫edinte al Partidului Social Democrat, vom Óncerca cu modera˛ie s„ trat„m aceste lucruri, s„ le scoatem din zona unor confrunt„ri care ne-ar face r„u tuturor. Ne vom bucura cu to˛ii dac„ vom reu∫i s„ ne integr„m mai rapid Ón Uniunea European„, pentru a beneficia de mecanisme, de structuri, de fondurile suplimentare, de sprijinul care va veni, Ón acest fel, a∫a cum s-a Ónt‚mplat cu alte ˛„ri ca Spania, Portugalia, Grecia ∫i eu cred c„ din acest punct de vedere ∫i Ónt‚lnirea de ast„zi are un rol simbolic. De aceea, Ónchei prin a v„ comunica Ónc„ o dat„ bucuria ∫i emo˛ia de a fi Ómpreun„ cu dumneavoastr„ ast„zi ∫i speran˛a c„ rememor‚nd acest moment de istorie ne Ómprosp„t„m Óncrederea ∫i Ón acela∫i timp devotamentul pentru valoarea exerci˛iului democratic, pentru valorile prin care construim Ómpreun„, uni˛i, Rom‚nia puternic„ ∫i demn„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Radu Ciuceanu

#35780

Domnule Pre∫edinte al Rom‚niei, Domnilor pre∫edin˛i ai Camerelor legiuitoare, Domnule prim-ministru, Domnilor colegi, Stima˛i oaspe˛i,

C‚nd anii se adun„ mai mul˛i, ∫i Ón cazul meu sunt destui, ai aceast„ aplecare c„tre trecut, pe care Ól po˛i nu numai controla, supraveghea, dar ai ∫i impresia c„-l ∫tii. V„ voi spune c‚teva g‚nduri, totu∫i, Ón calitate de istoric. De

aceea, cu speran˛a c„ m„ voi Óncadra Ón timp, v„ voi relata o parte din studiile f„cute de noi Ón mod temeinic, cred, o parte din ceea ce se Óncearc„ acum s„ se Ónjghebeze ∫i Ón parte s-a reu∫it.

Sunt momente, evenimente din istoria noastr„ contemporan„ care merit„, merit„ Óntr-adev„r o aprofundare ∫i aceasta pentru faptul c„ genera˛iile care vor veni dup„ noi ne vor cere socoteal„ de ceea ce am f„cut. Amintirea este darul pe care-l avem de a ne privi Trecutul cu Óng„duin˛a unui prezent pe care-l va judeca numai Viitorul. Din cadrul vremii s-au dep„nat 14 ani ∫i ziua de 20 mai 1990 adun„ Ón sine nu numai un reper istoric, despre care putem spune acum, noi, cei care l-am tr„it, c„ prin acest scrutin rom‚nii au luat Ón chip ireversibil calea democra˛iei, dar ∫i momentul Ón care na˛iunea rom‚n„ putea s„-∫i demonstreze capacitatea de refacere a unui patrimoniu spiritual ˛inut sub obroc peste 40 ani. Iar dup„ maratonul unui C.P.U.N. pitoresc, de ce s„ n-o spunem, prin vot ∫i orientare, dup„ paranteza comunist„, la ctitoria primei Adun„ri Na˛ionale Constituante. Œn mod cert, Ón Rom‚nia, regruparea for˛elor politice, fie c„ vrem sau nu s„ o recunoa∫tem, a avut o not„ aparte fa˛„ de ce s-a petrecut Ón ˛„rile surate est-europene: Ón Ungaria, Polonia, R.D.G., Germania,for˛ele care au ac˛ionat pe frontul anticomunist ∫i au organizat rezisten˛a Ón paralel cu vechile structuri comuniste, iar dobor‚rea regimului comunist s-a f„cut printr-o translare lipsit„ de victime ∫i violen˛„, partidele comuniste de aici, ca ∫i cele din Bulgaria ∫i Cehoslovacia, r„m‚n‚nd la putere p‚n„ la organizarea alegerilor. Se cunosc rezultatele alegerilor din aceste ˛„ri unde partidele r„spunz„toare de lunga dictatur„ au fost eliminate, s-ar putea spune, f„r„ convulsii. Œn Rom‚nia, ∫tim foarte bine, lucrurile s-au petrecut Ón altfel, prin caracterul violent pe care l-a Ómbr„cat Revolu˛ia. For˛ele politice legate de regimurile comuniste au fost spulberate. Unele din ele, ca Óntr-un r‚u subteran, au ie∫it la suprafa˛„ Ón alt loc, amestecate Óntr-un _imbroglio_ , a∫ zice eu, Ónc‚t Ón 20 mai, Ón pofida unei campanii duse de partidele numite istorice, de tran∫are a trecutului, electoratul n-a mai putut alege Óntre for˛ele neocomuniste ∫i for˛ele democratice anticomuniste; cu alte cuvinte, la noi nu s-a petrecut acel vot de blam pe care-l meritau cei care Ón noiembrie 1989 aplaudau frenetic Ón Sala Palatului, ∫i-l realegeau pe îcel mai iubit ∫i stimat exemplar al Carpa˛ilor“. De aceea, Óntrebarea logic„ a r„mas Ón min˛ile noastre: F.S.N.-ul, care a c‚∫tigat alegerile ∫i care Ón mod incontestabil con˛inea ∫i elemente democratice ∫i anticomuniste, Ómpotriva cui le-a ob˛inut, Ómpotriva comuni∫tilor sau Ómpotriva anticomuni∫tilor? ™i pe revers se leag„ cealalt„ Óntrebare: cine a pierdut alegerile, for˛ele anticomuniste sau cele comuniste? La aceste Óntreb„ri se cupleaz„, de altfel, ∫i misterul topirii, ∫tim foarte bine, dispari˛iei sutelor de terori∫ti care f„ceau exerci˛ii la ˛int„ cu f„pturile noastre. S-a spus, pe bun„ dreptate, iar„∫i, Óntr-o analiz„ postelectoral„ c„ Ón viitorul Parlament principala for˛„ va fi F.S.N.-ul ∫i care va beneficia Ón mod discre˛ionar de avantajele majorit„˛ii. S-a mai spus atunci ∫i c„ vinovat de acest final este electoratul rom‚n ∫i c„ la modul figurat acesta trebuia s„ fie ac˛ionat Ón judecat„ spre a da l„muriri asupra modului Ón care a fost capacitat Ón guvernare, Ón noua formul„, ∫i toate acestea pe un fundal pe care Óncepuse s„ capete contur ∫i expresie coagularea rapid„ a unui v„dit front anticomunist, concretizat de fo∫tii diziden˛i politici, asocia˛ia care Óncerca prin ∫edin˛a fondatorilor s„-i Ónfrunte, cu generalul C. L„˛ea, s„-∫i creeze o platform„ politic„ sus˛inut„, de altfel, de milioanele de simpatizan˛i. A existat chiar tentativa, ∫i a∫ vrea s„ fac o mic„ parantez„ aici, Ón preajma acestor alegeri, chiar ni s-au oferit locuri Óntr-o situa˛ie Ón care fo∫tii de˛inu˛i n-ar fi putut s„ ob˛in„ Ón mod explicit o participare la Parlament. A existat chiar tentativa constituirii unui partid care, de altfel, a fost ∫i Ónscris ∫i care ar fi Ónsemnat pentru acea vreme o suprem„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/28.V.2004 instan˛„ moral„, care s„ reprezinte sacrificiile ∫i suferin˛ele, ca ∫i rezisten˛a armat„ Ómpotriva totalitarismului. Proiectul Óns„ a fost torpilat Ón ultima zi prin ac˛iunea obtuz„ a unui lider istoric, care se temea, vezi, Doamne!, c„ prin apari˛ia forma˛iei Ón cauz„ Ó∫i va pierde electoratul rural ∫i care, din perspectiva mea de istoric, avea dreptate. La scar„ na˛ional„ se pune Óntrebarea crucial„: pentru dobor‚rea F.S.N.-ului la alegeri, de ce nu s-a produs o coagulare Óntrun front anticomunist a for˛elor politice din vechile partide istorice? Exist„ o singur„ explica˛ie: cine cu cine s„ se uneasc„ ∫i Ón jurul c„ror personalit„˛i? Se ignora f„r„ inten˛ie, credem noi, pr„pastia celor 43 de ani ∫i victimele care cu sutele de mii Ónnobilaser„ prin oasele lor p„m‚ntul ˛„rii. Cu siguran˛„ c„ acest aspect terifiant pentru anali∫tii politici de atunci — ∫i poate ∫i de acum — este decurs sub t„cere. La noi, dac„ s-a produs o revolu˛ie, _cea din decembrie 1989_ , subliniez, ea a luat na∫tere ∫i s-a dezvoltat nu pe un fond istoric, de rezisten˛„, deja uitat, domnilor, ci pe acutizarea la maxim a unui refuz de a mai accepta tirania perechii inseparabile, cu o criz„ economic„ sim˛it„ p‚n„ la ultimul rom‚n ∫i cu un standard de via˛„ aproape egal cu cel din comuna primitiv„. Reac˛ia, emergent„,evident c„ trebuia cuplat„, ca Óntotdeauna, Ón istoria poporului rom‚n cu un flux continuu de eliberare Ón fostele ˛„ri captive ale Moscovei ∫i care a contribuit determinant la orientarea ezitant„ a for˛elor represive, ∫i, Ón cele din urm„, la capitularea lor, ∫tim foarte bine.

Acum, dup„ at‚˛ia ani, ∫i c‚nd avem la dispozi˛ie posibilit„˛ile informa˛ionale dublate de dep„rtarea emo˛ional„ de eveniment, putem afirma pe bun„ dreptate c„, totu∫i, trezirea din somnolen˛„ ∫i Ónjghebarea unor pozi˛ii absolut necesare intr„rii pe f„ga∫ul democra˛iei s-a petrecut Ón chip miraculos. Œn 5 luni de zile au crescut marile aripi politice pe trupuri pl„p‚nde ∫i la scrutin Partidul Na˛ional Liberal a reu∫it s„ se prezinte cu aproape un milion de votan˛i, iar Partidul Na˛ional fi„r„nesc Cre∫tin ∫i Democrat cu peste 300.000 de aleg„tori. Prin apari˛ia altor partide, cu nuan˛e distinctive, Mi∫carea Ecologist„ din Rom‚nia, apropiat„ ca scor de ˛„r„ni∫ti, Partidul de Uniune Na˛ional„ Rom‚n din Transilvania cu un scor de peste 300.000 de oameni, P.D.A.R. cu 220.000, Partidul Ecologist Rom‚n cu circa 200.000 ∫i, nu Ón cele de urm„, ca simbol, un Partid Socialist Democratic Rom‚n cu 152.000 de votan˛i. Iar prezen˛a a trei lideri veritabili, care au participat la alegerile preziden˛iale, dintre care unul, Radu C‚mpeanu, cu statut de fost de˛inut politic, a creat convingerea c„ divor˛ul Rom‚niei de lag„rul comunist devenise o realitate. Deci trebuie s„ spunem f„r„ Ónconjur c„ Rom‚nia c„p„tase o accelera˛ie suficient„ pentru examenul unui scrutin na˛ional. Am avut prilejul, Ón ultima zi, s„ r„sfoiesc ceva din presa de epoc„. Scurtez, pentru c„ timpul fuge dup„ mine. Œn seara zilei de 17 mai 1990, Ón Studioul 1 al Televiziunii, c‚nd R„zvan Theodorescu a fost gazda celor trei candida˛i, asistat de Emanuel Valeriu ∫i de c„tre Victor Ionescu, s-a f„cut acea memorabil„, s„ zic, confruntare. Dau un rezumat acum: pe l‚ng„ repro∫urile ridicate de partidele din Opozi˛ie asupra unor incidente regretabile ∫i repetate, s-a trecut la definirea drumului politic promovat de c„tre fiecare candidat, la care, dau Ón ordine alfabetic„, la care Radu C‚mpeanu declar„ c„ dac„, totu∫i, va ajunge Ón Opozi˛ie va fi un opozant constructiv, ap„r‚nd ideile care sunt ale programului liberal ∫i promov‚nd reformele considerate a fi indispensabile pentru viitorul Rom‚niei. Se arat„ partizanul hot„r‚t al transform„rilor structurilor existente, foste comuniste, Ón structuri democratice, citez: îTrebuie s„ avem, Ón sf‚r∫it, idei clare de viitor.“ R„spunz‚nd Óntreb„rii, Ion Iliescu afirma c„, dup„ alegeri, Ón fa˛a ˛„rii vor sta probleme foarte grave care vor necesita conjugare a eforturilor ∫i conlucrarea, indiferent de pe ce pozi˛ii, citez: îSper, Ón primul r‚nd, Óntr-o maturizare a vie˛ii politice“. Œn ceea ce prive∫te ideea de democra˛ie, Ion Iliescu declara c„, citez: îDemocra˛ia

presupune nu numai puterea majorit„˛ii, dar ∫i dreptul la existen˛„ ∫i legitimare a minorit„˛ii“. Pe plan economic afirma, citez: îS-a mo∫tenit o situa˛ie complex„, complicat„ ∫i grea, o veritabil„ criz„ de sistem, Ón primul r‚nd Ón economie, cu dezechilibre pe toate planurile.“ Ion Ra˛iu, ∫i m„ apropii de sf‚r∫it...

Mih„i˛„ Postolache

#49853

A fost Parlamentul cu cea mai fidel„ reprezentare teritorial„, marea majoritate a senatorilor ∫i deputa˛ilor fiind cet„˛eni cu domiciliul, efectiv, Ón provincie.

A fost Parlamentul cu cea mai sc„zut„ medie de v‚rst„. Personal, la nici 33 de ani am fost cel mai t‚n„r senator, situa˛ie care, din p„cate, nu se va mai reg„si, Óntruc‚t, prin Constitu˛ia aprobat„ la acea vreme ∫i prin noua Constitu˛ie care men˛ine prevederea Ón spe˛„, v‚rsta de intrare Ón Senatul Rom‚niei s-a ridicat la 35 de ani.

R„m‚n prizonierul acestui record de cel mai t‚n„r senator al Rom‚niei, probabil pentru mult„ vreme, ∫i Ómi este ciud„ pentru c„, Ón lipsa unui asemenea record, poate lumea ∫i-ar fi amintit mai mult de insisten˛a cu care am participat la dezbaterile parlamentare ∫i de recordul de˛inut de 30 de Óntreb„ri ∫i interpel„ri adresate propriului Guvern.

Nu Ón ultimul r‚nd, Adunarea Constituant„ r„m‚ne singurul Parlament Ón care imensa majoritate a senatorilor ∫i deputa˛ilor tr„iau exclusiv din indemniza˛iile parlamentare.

Primul Parlament al Rom‚niei post-ceau∫ist a lucrat mult, eficient ∫i, mai ales, cu deosebit„ dedica˛ie.

S-au pus bazele practicii parlamentare prin adoptarea regulamentelor de func˛ionare ale Senatului, ale Adun„rii Deputa˛ilor, ale Adun„rii Constituante ∫i ale ∫edin˛elor comune ale celor dou„ Camere.

A fost dezb„tut un consistent ∫i complex pachet legislativ al reformelor economice ∫i sociale at‚t de necesare noii noastre democra˛ii.

Ca Adunare Constituant„, Parlamentul a dat ˛„rii prima Constitu˛ie postrevolu˛ionar„.

™i, nu Ón ultimul r‚nd, doresc s„ reamintesc tuturor pozi˛ia vertical„, pozi˛ia de echilibru ∫i imens de important„ pe care a avut-o Parlamentul Rom‚niei Ón timpul mineriadei din septembrie 1991 c‚nd, Óntr-adev„r, bazele tinerei noastre societ„˛i democratice au fost la un pas de a se pr„bu∫i ∫i am fost Ón vecin„tatea imediat„ a unui r„zboi civil.

Personal, am fost membru al Comisiei pentru redactarea proiectului de Constitu˛ie, dar mergeam Ón mod regulat la ∫edin˛ele Comisiei economice unde eram membru, pentru c„ acele legi m„ interesau.

Con∫tiincio∫i ca ∫i mine erau to˛i colegii senatori ∫i Ómi amintesc cu deosebit„ satisfac˛ie cum, seara, la sf‚r∫itul ∫edin˛elor, dup„ terminarea dezbaterilor, s„ream peste masa de sear„ ∫i mergeam repede la hotel pentru a prinde telejurnalul de sear„, s„ vedem dac„ ap„rem la televizor cu dezbaterile, cu lu„rile de pozi˛ie, cu lu„rile de cuv‚nt din ∫edin˛a ce tocmai se Óncheiase. Aceasta era maxima noastr„ satisfac˛ie, s„ ne vad„ cei de acas„, s„ ∫tie c„ nu degeaba ne-au mandatat cu Óncrederea lor. Bine ar fi ca acele vremuri s„ se Óntoarc„.

Bine ar fi ca spiritul acelor timpuri s„ revin„ printre politicieni. Mai bine i-ar fi acestui n„p„stuit popor dac„ ar vedea c„ politicienii sunt ceea ce sus˛in. Dac„ sus˛in dreptatea, s„ fie drep˛i! Dac„ sus˛in adev„rul, s„ fie cinsti˛i! Dac„ sus˛in austeritatea, s„ Ónceap„ chiar cu ei!

Bine ar fi dac„ politica ar fi decontaminat„ de afaceri!

Domnilor pre∫edin˛i ai Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, Œndr„znesc, Ón Óncheierea lu„rii mele de cuv‚nt, s„ v„ fac o propunere. Dac„ e bun„, poate se g„sesc mijloacele financiare ∫i oamenii dedica˛i care s„ o duc„ la Óndeplinire. Dac„ nu este bun„, nu avem nimic de pierdut.

Experien˛a parlamentarilor care s-au succedat Ón Parlamentul Rom‚niei, Ón perioada 1990 p‚n„ acum, ca ∫i a celor care, vr‚nd nevr‚nd, vor p„r„si fotoliile parlamentare dup„ alegerile care se vor desf„∫ura Ón toamn„ ∫i pe mai departe, ar fi p„cat, dup„ p„rerea mea, s„ se iroseasc„. Camera Deputa˛ilor...

Cazimir Ionescu

#57025

## **Domnul Cazimir Ionescu:**

A! A∫a ∫tia˛i. Da. Alegerile din 20 mai aveau s„ legitimeze, Ón sf‚r∫it, prin vot popular viitoarele institu˛ii ale statului de drept ∫i s„ pun„ bazele unui proces politic ∫i legislativ care avea s„ aduc„ Rom‚nia Ón familia sa de drept, reintegr‚nd-o Ón spa˛iul politic ∫i cultural european.

Sigur, Parlamentul urma s„ elaboreze Constitu˛ia Rom‚niei, act normativ fundamental, care a beneficiat de aportul tuturor for˛elor politice, inclusiv al celor contestatoare ∫i, prin aceasta, de multe ori, corective ∫i profitabile. Avea s„ elaboreze Constitu˛ia, spun eu ∫i au spus to˛i antevorbitorii mei, dar eu a∫ vrea s„ subliniez c„ avea s„ ∫i lucreze la conducerea treburilor ˛„rii f„r„ Constitu˛ie Ónc„ doi ani. ™i cred c„ acest aspect merit„ men˛ionat, subliniat Ón mod special, ∫i se cuvine s„ medit„m la actele de Ón˛elepciune care ne-au ajutat s„ dep„∫im pericolele la care

ne expunea Ghidul Constitu˛ional. Nu spun mai mult dec‚t c„ exemple foarte recente din lume ne pot ar„ta la ce mari pericole eram expu∫i ∫i de care, printr-o Ón˛eleapt„ strategie, am reu∫it s„ ne ferim.

Via˛a politic„ de dup„ decembrie ’89 ∫i p‚n„ la primul Parlament democrat de dup„ ’45 s-a desf„∫urat, Óntr-adev„r, Óntr-un climat despre care putem s„ spunem c„ era ie∫it din tiparele parlamentarismului, purt‚nd Óns„ Ón mod sigur amprenta autenticit„˛ii ∫i a preocup„rii prioritare pentru interesul na˛ional.

Ce fel de Parlament a fost acela a spus Ón c‚teva cuvinte, mai devreme, domnul Radu C‚mpeanu. Eu a∫ ad„uga numai c„ a fost, Ón mod sigur, un Parlament harnic. Exist„ voci care spun c„ a fost ∫i un Parlament naiv ∫i atunci a∫ ad„uga c„ a fost sublim prin naivitatea ∫i autenticitatea lui.

Sigur c„ perioada a fost plin„ de sui∫uri ∫i cobor‚∫uri, de succese ∫i Óncr‚ncen„ri, dar Ón ciuda oric„ror erori ∫i st‚ng„cii eu cred c„ putem spune ast„zi — ∫i nu neap„rat deoarece suntem Óntr-un moment aniversar — c„ atunci s-a pus temelia pentru o via˛„ liber„ ∫i democratic„.

V„ mul˛umesc.

Ion Solcanu

#59238

## **Domnul Ion Solcanu:**

Domnilor pre∫edin˛i ai corpurilor legiuitoare, Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Este Ziua Œn„l˛„rii ast„zi, 20 mai, ∫i Ón tradi˛ia rom‚neasc„ este ∫i ziua de omagiere a eroilor. Spun‚nd acest lucru, v„ invit s„ ne g‚ndim cu to˛ii la eroii Rom‚niei pe umerii c„rora este a∫ezat statul rom‚n de drept.

M„ aflu azi, aici, Óntr-o dubl„ ipostaz„, aceea de membru al Senatului Rom‚niei Ón toate cele 4 legislaturi ∫i Ón aceea de istoric, profesie pe care o practic de aproape 40 de ani. Aceast„ a doua ipostaz„ m„ recomand„ pentru o incursiune Ón istoria recent„ care ne reprezint„, fie ∫i din motivul invocat cu veacuri Ón urm„ de cronicarii moldoveni, ca îs„ nu se Ónece Ón uitare anii trecu˛i“, iar cea dint‚i ipostaz„ Ómi d„ posibilitatea s„ privesc din interior cu un ochi critic realiz„rile, dar ∫i minusurile primului Senat ales Ón mod democratic, alegeri pe care le anivers„m azi.

Printre cei prezen˛i azi la ceas aniversar se afl„ ∫i fo∫ti senatori care Ó∫i amintesc cu siguran˛„ ce Ónc„rc„tur„ emo˛ional„ a avut pentru noi to˛i prima zi de lucru, c‚nd pre∫edintele de v‚rst„ al Senatului Rom‚niei, profesorul universitar ie∫ean Cezar Buda, ∫i-a Ónceput discursul cu urm„torul Óndemn: îPrima sarcin„ ∫i cea mai important„ a acestui for superior este de a dea ˛„rii actul fundamental de guvernare democratic„, Constitu˛ia.“

Din acel moment aveam s„ pornim la drum cu entuziasmul propriu oric„rui Ónceput, con∫tien˛i c„ trebuia s„ dep„∫im obstacole majore. Ne-am comportat uneori st‚ngaci, alteori timid ∫i am f„cut ∫i erori, aceasta ∫i pentru c„ majoritatea noastr„, senatori ∫i deputa˛i, eram Óncep„tori Ón ale politicii, iar cei cu experien˛„ erau pu˛ini ca num„r ∫i supu∫i unor presiuni permanente imense.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi parlamentari,

Onora˛i invita˛i,

Suntem la ceas aniversar c‚nd, de regul„, ne amintim doar p„r˛ile luminoase ale trecutului la care am fost p„rta∫i. Indiscutabil, Parlamentul Rom‚niei a creat cadrul legislativ necesar democratiz„rii ∫i reform„rii societ„˛ii rom‚ne∫ti. Impresionantul efort legislativ Ónceput acum 14 ani a condus, treptat, treptat, la dislocarea sistemului economic centralizat, la crearea condi˛iilor proprii economiei func˛ionale de pia˛„. Trebuie s„ fim one∫ti ∫i s„ recunoa∫tem erorile ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/28.V.2004 imperfec˛iunile inerente acestei activit„˛i de pionierat, chiar ∫i azi, Ón ceas aniversar.

Procesul de trecere de la comunism la societate liber„ ∫i democratic„ nu avea niciunde Ón lume un echivalent. Nimeni nu experimentase acest model, nu mai f„cuse drumul de la comunism la capitalism. A∫a se explic„ faptul c„ deciziile Parlamentului ∫i Executivului, mai ales cele ale primelor dou„ Guverne, nu au fost lipsite de improviza˛ii. C„ uneori s-a improvizat mult, s-a b‚jb‚it efectiv, a recunoscut-o Ónsu∫i primul Guvern postrevolu˛ionar, e drept, indirect, prin vocea purt„torului s„u de cuv‚nt Bogdan Baltazar: îDomnul B‚rl„deanu...“, spunea Bogdan Baltazar, î...cu pu˛in„ bun„voin˛„ ar putea Ón˛elege c„ Ón politic„ exist„ o metod„ a iter„rilor succesive. De pild„, iei o m„sur„, trimi˛i ni∫te semnale, semnalele vin Ónapoi, vezi ce ai gre∫it, trimi˛i din nou semnale.“

Cu umorul de care nu ducea lips„, Alexandru B‚rl„deanu d„dea o traducere neao∫ rom‚neasc„ acestei metode a iter„rilor succesive. îDai drumul la motor, nimere∫ti groapa din fa˛„, dai Ónapoi, nimere∫ti Ón groapa din spate ∫i tot a∫a. Asta se cheam„ iter„ri succesive.“

Eu nu mi-a∫ putea permite s„ recomand domnului Baltazar s„-∫i fac„ noul costum de haine dup„ metoda iter„rilor succesive. S„-∫i fac„ Ónt‚i pantalonii prea scur˛i, m‚necile prea lungi, ∫i dup„ aceea, prin iter„ri succesive, s„ le aduc„ la dimensiuni normale.

îL„s‚nd la o parte gluma...“, spunea B‚rl„deanu, î...cred c„ aceast„ metod„ taie Ón carnea vie a corpului social.“ Citatul a fost preluat dintr-un interviu pe care domnul B‚rl„deanu l-a acordat ziarului îAdev„rul“ Ón 1991.

Petri∫or Morar

#64724

## **Domnul Petri∫or Morar:**

Deci nu am 4 mandate, ci doar unul singur ∫i a fost destul. V„d c„ am Ónc„ mul˛i prieteni aici ∫i m„ bucur„ acest lucru.

## Domnilor pre∫edin˛i, Domnilor colegi, Doamnelor colege,

Am Ónceput Óntr-o stare de tensiune special„ primul meu drum spre noul Parlament al Rom‚niei ales Ón 1990. Veneam cu deputatul de atunci Baranyi. La Pia˛a Roman„ a trebuit s„ cobor‚m. Spre Pia˛a Universit„˛ii, cam pe la jum„tate, minerii ne-au luat la Óntreb„ri. E drept c„ domnul Baranyi avea barb„, era pu˛in curios ∫i mai-mai s„ ne trezim cu o b„taie acolo.

Iar drumul pe jos p‚n„ la aceast„ sal„ l-am f„cut pentru c„ se Óntrunea prima Ónt‚lnire a Parlamentului Rom‚niei proasp„t ales. A fost o experien˛„ util„, au mai fost altele, dar timpul trece ∫i, sigur, r„m‚n doar Ón amintire.

Vreau s„ v„ spun c„ la aceast„ or„ Ón Timi∫oara — ∫i sunt convins c„ nu numai acolo —, Ón Catedral„, este o slujb„, sigur, este slujba Œn„l˛„rii, dar Ón acela∫i timp se comemoreaz„ ∫i eroii Revolu˛iei rom‚ne, iar azi este o zi de pelerinaj, a 14-a oar„, Ón care oamenii politici, oamenii de bun„-credin˛„, oamenii care-∫i respect„ eroii Ónso˛esc delega˛iile oficiale ∫i se depun coroane de flori Ón fa˛a Catedralei, la troi˛„, Ón cimitirul eroilor, Ón cimitirul s„racilor, acolo unde sunt corpurile celor care au participat la revolu˛ie, celor care ne-au dat posibilitatea nou„ s„ fim azi, aici.

Trebuie s„ spun, Ón acela∫i timp, c„ ar trebui s„ ne cerem scuze — ∫i eu m„ simt dator ∫i Ómi cer scuze fa˛„ de colegii mei de revolu˛ie — fa˛„ de cei care atunci ∫i-au dat obolul pentru c„ dup„ 14 ani Ónc„ nu ∫tim mare lucru, nu ∫tim cine i-a ucis sau nu avem condamna˛i pentru faptele comise.

Œn acela∫i timp, trebuie s„ ne cerem scuze pentru c„ am promis cu to˛ii atunci, inclusiv domnul Gavra, care este foarte agitat la aceast„ or„, c„ noi vom realiza Ón timp scurt Ón Rom‚nia acele deziderate de ani de zile ale rom‚nilor. Din p„cate, au trecut 14 ani ∫i Ónc„ nu s-a f„cut mare lucru.

Acum se Ónt‚mpl„ ceva, sigur, vedem Ón fiecare localitate, acum se lucreaz„ puternic, se repar„ ∫oselele, se d„ alt„ imagine, suntem Ón plin„ campanie electoral„. Spuneam la un moment dat c„ ar fi fost bine ca alegerile locale ∫i alegerile parlamentare s„ fie anual, pentru c„ atunci, sigur, fa˛a localit„˛ilor ar fi fost alta, ar fi fost una normal„ pentru Rom‚nia.

Pe de alt„ parte, m„ bucur c„ suntem prezen˛i ast„zi, dar, trebuie s-o spunem, este pu˛in curioas„ data: 14 ani. N-am avut nici la 5 ani, nici la 10 ani, ci la 14 ani. Sper s„ nu fie o Ónt‚lnire electoral„, sper ca aceast„ Ónt‚lnire s„ fie anual„, dac„ se poate, sau m„car din 5 Ón 5 ani, cum suntem obi∫nui˛i.

Oricum, vreau s„ v„ spun c„ Timi∫ul, pe care l-am reprezentat Ón vremea respectiv„, a dat c‚teva elemente importante ˛„rii, Ón primul r‚nd Revolu˛ia ∫i, Ón al doilea r‚nd, votul Constitu˛iei, Ón baza c„reia Ónc„ func˛ion„m ast„zi, cu mici amendamente, a fost dat de c„tre un deputat de Timi∫. Acest lucru m„ bucur„ ∫i sunt convins c„ activitatea parlamentarilor de Timi∫, cel pu˛in din mandatul 1990—1992, nu a trecut neobservat„.

Eu v„ mul˛umesc mult ∫i sper ca, Ón continuare, cei care ast„zi reprezint„ Rom‚nia Ón cele dou„ Camere ale Parlamentului s„ o fac„ cu cinste ∫i s„ se g‚ndeasc„, Ón primul r‚nd — privatizarea, Ón mare parte, s-a Óncheiat — la legisla˛ia care s„ ajute rom‚nul ∫i, Ón al doilea r‚nd, pe omul politic care s„ poat„ profita de ceea ce se Ónt‚mpl„. Eu le doresc succes.

Bogdan Nicolae Niculescu-Duv„z

#68435

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duv„z:**

Domnule pre∫edinte al Senatului,

Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Stima˛i colegi,

O sesiune sau o adunare s„rb„toreasc„, aniversar„, de obicei, nu dureaz„ a∫a de mult. O s„-mi cer scuze ∫i o s„ Óncerc totu∫i s„ concentrez ceea ce voiam s„ v„ transmit, pentru c„ am privilegiul de a v„ adresa c‚teva g‚nduri Óntr-un moment Ón care anivers„m 14 ani de la primele alegeri libere din Rom‚nia dup„ Revolu˛ia din Decembrie 1989. Acest moment a venit dup„ 50 de ani de dictatur„, regal„, fascist„ sau comunist„.

14 ani sunt suficien˛i pentru a face un bilan˛, cu at‚t mai mult cu c‚t ne afl„m Ón pragul Óncheierii legislaturii noastre de anul acesta, deci Ón plin an electoral.

Au trecut patru legislaturi, care au produs ∫apte guverne. Suficient ca, practic, toate forma˛iunile politice parlamentare s„ fi trecut pe la putere sau prin b„ncile opozi˛iei, guvern‚nd sau f„c‚nd parte din coali˛ii. Este pentru noi to˛i un moment bun pentru a ne aminti de unde am plecat.

Pluralismul politic, libera exprimare, alegerile libere erau printre cele zece puncte care compuneau Declara˛ia Revolu˛iei din Decembrie 1989. Erau, Ón esen˛„, lucruri la care visase, Ón t„cere sau Ón ∫oapt„, majoritatea rom‚nilor. Erau, Ón fond, drumul Óntoarcerii noastre c„tre valorile lumii civilizate, pe care Rom‚nia le Ómbr„˛i∫ase o dat„ cu prima Constitu˛ie din 1866, n„scute din suflul Revolu˛iilor de la 1848.

## Stima˛i colegi,

20 mai 1990 Ól pomenesc cu oarecare nostalgie. Descoperisem c„ aveam idei diferite, c„ trebuie s„ repar„m ceea ce istoria ultimei jum„t„˛i de secol stricase, ∫i nu ∫tiam cum. Ne contestam unii pe al˛ii, cu violen˛„ uneori, dar sunt convins, mult mai sincer sau, Ón orice caz, cu foarte mult„ sinceritate.

Era, poate, copil„ria sau adolescen˛a democra˛iei rom‚ne∫ti sau, mai cur‚nd, convalescen˛a ei. Trebuia s„ Ónv„˛„m s„ ne mi∫c„m democratic, un organism anchilozat ∫i atrofiat de peste 50 de ani de totalitarism. Trebuia s„ Ónv„˛„m, cu icneli, cu poticneli, cu tarele pe care propaganda comunist„ ni le l„sase Ón minte ∫i Ón suflet. Acesta a fost, poate, spiritul primului Parlament ales al Rom‚niei, la 20 mai 1990, ∫i acest spirit a stat la baza programului primului Guvern, condus de domnul Petre Roman, s„ ne amintim, un program votat aproape Ón unanimitate. C‚t„ sinceritate, c‚te aspira˛ii comune! Care opozi˛ie ar mai face ast„zi acela∫i lucru?

Primul Parlament, care a avut ∫i rol de Adunare Constituant„, a adoptat ∫i noua Constitu˛ie democratic„, votat„ prin referendum popular Ón 1991. Ea a reprezentat baza statului democratic ∫i a statului de drept, chiar dac„ nu a fost votat„ de opozi˛ia de atunci. Ce diferen˛„ fa˛„ de 2003, c‚nd revizuirea a fost sus˛inut„, practic, cu o singur„ excep˛ie, de toate forma˛iunile din Parlament, deci a fost adoptat„ de peste 75% din parlamentarii Rom‚niei!

## Stima˛i colegi,

Chiar dac„ ne-am comb„tut, ne-am contestat, chiar dac„ ast„zi suntem unii pe baricade politice diferite, aceste lucruri le-am f„cut Ómpreun„, cum Ómpreun„ am ales, Ón decembrie 1989, calea c„tre lumea civilizat„, lumea valorilor democratice, lumea aspira˛iilor rom‚ne∫ti a ultimelor dou„ secole.

Pentru asta a∫ dori, ast„zi, s„ v„ mul˛umesc dumneavoastr„, Ón primul r‚nd. Pentru asta a∫ dori s„ mul˛umesc tuturor rom‚nilor care au contribuit, uneori cu mult„ suferin˛„, la construirea acestui drum, pentru c„, dac„ ast„zi circul„m liberi prin Europa, suntem membri NATO sau la un pas de Óncheierea negocierilor de aderare la Uniunea European„, Ónseamn„ c„ ne-am apropiat de normalitate.

Sigur, toate acestea sunt succese ale acestei guvern„ri. Œn acela∫i timp, reprezint„ suma eforturilor cumulate ale

acestor 14 ani. ™i vreau s„ mul˛umesc, mai ales, sutelor de mii de ideali∫ti solidari ∫i curajo∫i, care au ie∫it pe strad„ la sf‚r∫itul acelui decembrie 1989, la Timi∫oara, Cluj, Sibiu, Craiova, Gala˛i, Bucure∫ti ∫i Ón multe ora∫e ale ˛„rii, al„turi de care am tr„it sentimentul eliber„rii de fric„.

Vreau s„ le mul˛umesc lor ∫i eroilor c„zu˛i atunci, f„r„ s„ ∫tie c„, peste timp, unii Ói vor face p„rta∫i la o lovitur„ de stat de care ei n-au auzit niciodat„.

Vreau s„ le mul˛umim cu to˛ii, doamnelor ∫i domnilor, pentru c„ datorit„ lor suntem azi aici, la Ónceputul celui de-al treilea mileniu, pentru a aniversa 14 ani de exerci˛iu democratic. Cred c„ ceea ce ne-a unit atunci, pentru un m„nunchi de aspira˛ii comune, ar trebui s„ ne uneasc„ ∫i ast„zi, Ón drumul c„tre normalitate.

O societate democratic„ ce se maturizeaz„ las„ loc dialogului. Œntr-o societate pluralist„, idei diferite Ónseamn„ dezbatere, ∫i nu negare ∫i distrugere. O societate democratic„ se caracterizeaz„, Ón primul r‚nd, prin toleran˛„ ∫i capacitatea de a-l asculta pe cel„lalt.

Cred sincer c„ Óntr-o lume normal„ oamenii nu mai confund„ tupeul cu curajul, scandalul cu ac˛iunea, libertatea de exprimare cu libertatea de a Ónjura. Cum cred c„, pentru a atinge obiective majore, trebuie s„ fim Ómpreun„, pentru c„ Ómpreun„, vrem sau nu, ne vom asuma ∫i succese, ∫i e∫ecuri.

Stima˛i colegi,

Am convingerea c„ tot Ómpreun„ vom reu∫i s„ adopt„m acest set de valori ale unei societ„˛i democratice mature. Cred asta pentru c„ cei care ne judec„ au ajuns deja, sunt convins, la aceste concluzii. Nu ne r„m‚ne dec‚t s„-i urm„m.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Mariana Bezdadea

#73981

## **Doamna Mariana Bezdadea:**

Stimat„ asisten˛„, Onorat„ conducere actual„ ∫i trecut„, Onora˛i colegi,

Cu emo˛ie vreau s„ v„ adresez doar c‚teva cuvinte. Nu sunt preg„tit„ pentru nici un discurs prea mare, dec‚t at‚t, s„ ne aducem aminte de cei care au reprezentat Parlamentul 1990—1992, primul Parlament al Rom‚niei.

Œmi vine s„ cred c„ Parlamentul Rom‚niei constituie vlaga ˛„rii. Deci plictiseala, lipsa de r„bdare ∫i lipsa de aten˛ie Ón Parlamentul Rom‚niei trebuie s„ nu existe absolut deloc. V„ rog s„ m„ ierta˛i.

O pioas„ amintire pentru cei disp„ru˛i: Ioan Alexandru, Ion Ra˛iu, Amadeo L„z„rescu, fostul pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Dan Mar˛ian, fostul pre∫edinte al Senatului, B‚rl„deanu ∫i mul˛i al˛ii, pentru care eu port o amintire.

Œmi amintesc de domnul Ioan Alexandru, c‚t de mult a dorit ca aceast„ prim„ lege, unic„ lege a ˛„rii, Constitu˛ia, s„ Ónceap„ cu cuvintele: îŒn numele Atotputernicului Dumnezeu...“. ™i m„ g‚ndesc, stima˛i colegi, c„ acele cuvinte, pe acea vreme, nevinovate ∫i destul de naive, dup„ p„rerea unora, ar fi creat un alt ton.

A∫a cum am spus ∫i atunci, de∫i am intervenit la Constitu˛ie, un punct pentru care am avut doar 25 de voturi, ∫i anume activitatea procuraturii s„ fie separat„ de aceea a Ministerului Justi˛iei, totu∫i, eu am votat Constitu˛ia, ∫i atunci am spus c„ orice lege este perfectibil„.

Œn ideea acestei perfectibilit„˛i — v„ rog s„ m„ ierta˛i, sunt pu˛in emo˛ionat„ — eu sper c„ ∫i via˛a noastr„ va putea deveni ceva mai armonioas„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/28.V.2004 S„ nu uit„m c„ suntem Óntr-o sal„ care geme de istorie ∫i care trebuie s„ ne oblige la mai mult, la mai mult„ demnitate, stima˛i colegi.

Œn ultimii 14... hai s„ zic 12 ani, cuv‚ntul acesta, îdemnitate“, s-a pronun˛at mai pu˛in.

V„ mul˛umesc.

Auric„ Radu

#76308

Bine˛e celor afla˛i la balcon!

Pentru toat„ lumea, sunt acela∫i Radu Auric„, _anonimus_ , cel care a avut curajul s„ conduc„ mul˛imea de manifestan˛i ie∫i˛i frumos, cu inimi curate, la Revolu˛ie, de pe platforma îRepublica“, î23 August“, I.M.U.A.B. ∫i — o iau Ón ordine — îMase plastice“, îAversa“ etc.

V„ spun toate acestea pentru c„ nu-mi este ru∫ine s„ afirm c„, pentru mine, Revolu˛ia a fost Revolu˛ie, dar, totodat„, s„ spun c„ Revolu˛ia nu s-a terminat. Cel pu˛in pentru mine ea nu s-a terminat, ∫i nici pentru colegii mei de la uzina îRepublica“. I-a˛i v„zut zilele acestea la televizor, a˛i citit despre ei Ón diferitele cotidiene, i-a˛i v„zut c„ de un an ∫i jum„tate au salariile nepl„tite. Sunt mul˛i dintre ei care urmeaz„ s„ fie v„duvi˛i de case.

Este regretabil, este criminal ce se Ónt‚mpl„ Ón aceast„ ˛ar„. ™i poate c„ ar trebui s„ fac o parantez„ ∫i s„ v„ rog urm„torul lucru, domnilor fo∫ti colegi. Ar fi trebuit s„ Óncep prin a ruga Parlamentul actual ca, printr-o lege de urgen˛„, nu ∫tiu cum s„-i zic, s„ ne acorde nou„, celor ce am f„cut parte din vechiul Parlament ∫i avem c‚teva cuvinte de spus, mai tari, mai dure chiar, s„ ne acorde imunitate parlamentar„, nou„, celor din ’90—’92, pentru dou„ ore, pentru 3 ore sau pentru 5 minute, c‚t o s„ vorbesc eu, pentru c„, afirm f„r„ ∫ov„ire, este regretabil ce se Ónt‚mpl„ cu privatizarea prin metoda MEBO. Sunt privatiz„ri Ón furt. Sunt sfor„rii, cum nu s-a pomenit Ón aceast„ ˛ar„. Oameni care s-au Ómbog„˛it peste noapte, cum a crescut voinicul din poveste Ón c‚teva clipe.

M„ uitam acum, c‚nd am intrat aici, ce ma∫ini sunt Ón deal la Mitropolie! Ce ma∫ini, Dumnezeule, sunt Ón curtea P.D.-ului, ca s„ dau c‚teva exemple, doar! Dumnezeule, Doamne, dar ce vile sunt peste tot! ™i ale cui sunt? Ale celor de la îRepublica“, nu, ale celor din îFaur“, nu! ™i este regretabil c„ de aceast„ privatizare s-a ocupat Ovidiu Mu∫etescu — nu-i zic îdomn“, re˛ine˛i! —, fost coleg cu noi Ón primul Parlament.

Eu cred — ∫i de asta am zis c„ e bine s„ avem 5 minute de imunitate parlamentar„, c„ poate vorbesc cu p„cat, poate vorbesc tenden˛ios, Doamne, iart„-m„. Nu se poate ca nimeni s„ nu se ia de unul care a f„cut privatiz„ri oneroase! ™i aici este domnul Radu Ciuceanu — a fost p‚n„ mai adineauri — care ∫tie problema uzinei îRepublica“, uzin„ de ˛evi, uzin„-mam„ de ˛evi. Spun uzin„-mam„, pentru c„ îRepublica“ trebuia s„ fiin˛eze. Œn ciuda tuturor, îRepublica“ trebuia s„ fiin˛eze.

De aceea, v„ rog, doamnelor ∫i domnilor, fo∫ti deputa˛i ∫i actuali deputa˛i, s„ v„ apleca˛i un pic, cu metod„, cu tact, f„r„ ur„ ∫i p„rtinire, _sine ira et studio_ , ar zice latinii no∫tri.

V„ m„rturisesc c„ sunt consternat. Iar dac„ ast„zi m„ aflu Ón cea de-a treizeci ∫i una zi de grev„ a foamei ∫i a nesomnului… A se re˛ine ∫i sintagma nesomnului... Doamna doctor, cred c„ am dreptate, nu, c‚nd am introdus aceast„ sintagm„. Œn psihologie exist„ ∫i terapie prin nesomn. Da? A∫a este? Mul˛umesc foarte mult.

Deci m„ aflu Ón greva foamei ∫i a nesomnului de 31 de zile, pentru c„ ce se Ónt‚mpl„ ∫i la Teatrul Nottara este regretabil. Am alungat un dictator — unii chiar l-au ∫i omor‚t, unii, nu oamenii de la îRepublica“, nu cei de la îFaur“, nu cei pe care i-am condus eu —, astfel Ónc‚t am pus zeci ∫i sute de minidictatori la Teatrul Nottara. Vorbesc pentru domnul Mircea Diaconu. La îRepublica“, prin fo∫tii directori, la orice societate cu capital privat, patronii sunt Ón stare, citeam azi Ón ziar, s„ trimit„ Ón concediu f„r„ plat„ 250 de ˛es„toare sau croitorese… Œn ziarul îUltima or„“, pare-mi-se, de ast„zi. Nu se poate! Ministerul Muncii trebuie s„...

Constantin Dumitru

#83919

## Stimate ∫i stima˛i colegi, Stimat prezidiu,

Plec‚nd de la prima Ónt‚lnire, tot aici, la aniversarea C.P.U.N.-ului, m„ simt dator s„ subliniez o singur„ tem„. Av‚nd Ón vedere c„ asist„m, de peste 14 ani, la aceast„ mare inova˛ie Ón istoria poporului nostru, regimul democratic, tocmai pentru c„ nu am avut nici o func˛ie politic„ p‚n„ Ón 1989 ∫i pentru prima oar„ m-am trezit Óntr-un nucleu de putere, Ón birou cu domnul Cazimir Ionescu, Ón C.C., tocmai pentru c„ Óntre 3 ∫i 5 ani am fost eliminat, p‚n„ Ón 1989, am dreptul moral s„ exprim ceea ce foarte pu˛in se aude ast„zi. Dar profit de privilegiul ca din 1992, din 28 iunie, s„ Ómi declar Óncetarea calit„˛ii de om politic. Asta am f„cut-o Ón sala Polivalent„, c‚nd s-a Ónfiin˛at P.D.S.R.-ul, ∫i, pentru prima oar„, Óntr-un for politic na˛ional, am exprimat ce au

reprezentat Ón istoria noastr„ 45 de ani din dezvoltarea noastr„. Tocmai pentru c„ nu am complexe ∫i n-am avut complexe, mi-am permis marele lux.

Œn acela∫i timp, vreau s„ subliniez: respect calitatea de om politic. Nici o societate nu poate tr„i f„r„ institu˛ia politic„, Ón toate formele ei. De aceea, singura strategie realist-posibil„ este aceea care se realizeaz„ acum: integrare, NATO etc.

Dar, ca om de ∫tiin˛„, a∫a cum am rezistat p‚n„ Ón 1989, Ómi permit s„ fac o singur„ remarc„, esen˛ial„ Ón prezent. Sunt profund marcat de faptul c„ de 14 ani cre∫te Ón progresie geometric„ euforia reneg„rii propriei istorii din perioada socialist„.

Cum am ∫i spus la Organiza˛ia F.S.N. pe capital„, Ón 1991, am fost regalist p‚n„ la 17 ani ∫i am asimilat viziunea socialist„ nesilit de nimeni, 3 ani de zile chinuindu-m„ c‚nd am aflat c„ exist„ Securitate. Cine crede˛i c„ m-a rezolvat? Tudor Arghezi, la îM„r˛i∫or“, unde regizorul Val Mugur m-a dus.

Am dat aceste preciz„ri, ca s„ spun: _Vae victis,_ vai de cei care Ó∫i reneag„ trecutul, care Ól deformeaz„!

Œn toat„ campania electoral„ ∫i Ónainte ai fost comunist, ai fost cutare... Vreau s„ spun at‚t. A ignora acest trecut istoric Ónseamn„ a ignora, cum am spus ∫i la ∫edin˛a C.P.U.N., c„ bazele modernit„˛ii, revolu˛ia industrial-urban„ ∫i socioprofesional„ a fost realizat„ sub umbrela sistemului totalitar. Asta le-am spus-o, cum am amintit ∫i la C.P.U.N., la Interna˛ionala Socialist„.

Ce vin„ avem noi c„ am realizat aceast„ modernitate, aceast„ baz„, Ón alt sistem? ™i a nu-˛i ap„ra demnitatea istoric„ Ónseamn„ s„ te treze∫ti Ón prezent, c‚nd tranzi˛ia de la socialismul totalitar la capitalismul democratic se face cum ∫tim, te sup„r„ ∫i te Óngroze∫te faptul c„ nu ∫tii s„ Ó˛i aperi trecutul. De aceea suntem trata˛i ca ni∫te copii: îNu ave˛i standarde europene, mai ne g‚ndim...“

Am citit, zguduit, acum trei s„pt„m‚ni, Ón îCurentul“, c„ una dintre exigen˛ele standardelor europene este c„ WC-urile trebuie s„ aib„ bideuri. P‚n„ unde merge? Emma Nicholson ne d„ lec˛ii cu copiii ∫i a∫a mai departe. Dar faptul c„ Ón 14 ani copiii au devenit o problem„ na˛ional„, asta nu se discut„. Premierul nostru a spus, relativ recent, s„ intr„m cu demnitate Ón Uniunea European„. Aceasta nu trebuie s„ fie doar o recomandare, trebuie s„ fie un program. Cine nu Ó∫i ap„r„ cu demnitate trecutul, acela nu reu∫e∫te.

Condamn‚nd ce a fost, condamn‚nd toate formele — ∫i am avut ∫ansa, cum am spus, s„ organizez o rezisten˛„ cu Mihai Botez, viitorul ambasador al nostru Ón America, care a murit Ón 1993, ∫i cu Mircea Ioanid. Fiecare Ón alte forme...

Gheorghe Marcu

#89365

## Domnilor pre∫edin˛i,

Stimate ∫i stima˛i fo∫ti ∫i actuali colegi,

Fac parte din categoria persoanelor norocoase, deoarece m„ num„r printre colegii actuali care am f„cut parte ca ale∫i ∫i din primul Parlament rom‚n postdecembrist, rezultat Ón urma scrutinului de acum 14 ani.

Atunci se puneau temeliile democra˛iei de drept european, dup„ aproape cinci decenii de totalitarism. Scena politic„ rom‚neasc„ era agitat„ ∫i uneori chiar confuz„. Cu to˛ii acceptam teoretic ideea pluralismului ideologic ∫i politic, dar confrunt„rile dintre noi c„p„tau uneori Ón practic„, din p„cate, accente de virulen˛„.

Toleran˛a, fair-play-ul, acceptarea dialogului, ca mijloc de promovare a interesului na˛ional, consensul benefic Óntre parteneri cu orient„ri politice diferite, toate acestea au fost cuceriri importante ale vie˛ii noastre parlamentare ∫i constituie ast„zi certitudini. Putem afirma cu to˛ii c„ am Ónv„˛at pas cu pas rigorile parlamentarismului ∫i specificul unei munci at‚t de noi, munca de legiuitor.

Dincolo de nostalgie ∫i impresie, de m„runte resentimente ∫i adversit„˛i, mi se pare moral s„ recunoa∫tem c„ fiecare dintre cei care s-au perindat prin forul legiuitor Ón ace∫ti 14 ani ∫i-a zidit o parte din suflet la edificiul at‚t de pre˛ios al democra˛iei.

Fire∫te, atunci, la Ónceputul romantismului nostru inerent, mul˛i confundam uneori realitatea dur„ cu visele ∫i poate cu utopiile noastre. Credeam, de pild„, c„ mai binele va veni imediat, c„ drumul spre viitor va fi lipsit de obstacole, numai c„ a∫a doream noi.

Œntre timp, ne-am dat cu to˛ii seama c„ fiecare centimetru de progres, dac„ m„ pot exprima astfel, trebuie cucerit cu trud„ ∫i sacrificii. ™tim c„ nu este loc nici de statistici ∫i bilan˛uri, dar oricine compar„ cu minim„ obiectivitate ce a fost atunci cu ce este ast„zi, inclusiv Ón via˛a parlamentar„,

se cuvine s„ recunoasc„ eviden˛a unei imense cre∫teri calitative.

Stima˛i colegi de ieri ∫i de ast„zi,

Fie ca momentul acesta festiv ∫i istoric s„ ne dinamizeze energiile, unindu-ne Ón cuget ∫i Ón sim˛iri, pentru ca milioanele de rom‚ni, cei care ne privesc cu infinit„ r„bdare ∫i speran˛„, s„ aib„ mereu de c‚∫tigat. V„ mul˛umesc foarte mult.

Valer Dorneanu

#91725

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

Mi-am preg„tit un discurs, dar cred c„ nu este cazul s„ v„ re˛in aten˛ia cu el. Eu nu sunt dintre cei care se pot m‚ndri cu patru mandate, dar v„ pot m„rturisi c„, Ónc„ din momentul Revolu˛iei, am fost, Ón calitate de specialist sau prin diversele func˛ii, Ón miezul problemelor ∫i Ón aceast„ calitate ˛in s„-mi exprim convingerea c„ noi, cei care am vie˛uit Ón ace∫ti ultimi patru ani Ón s„lile Parlamentului, am Ónv„˛at ∫i am construit Ómpreun„ clasa politic„, via˛a politic„ ∫i democra˛ia.

Chiar dac„ presa ne monitorizeaz„ ∫i ne descalific„ sau ne pune la nivelul de baz„ al sondajelor, putem s„ ne amintim ∫i s„ evoc„m cu oarecare mul˛umire tot ce s-a f„cut de c„tre clasa politic„, de c„tre Parlament Ón ace∫ti ultimi ani.

Lipsi˛i Ón ultimii 50 de ani de o experien˛„ democratic„, am avut totu∫i puterea s„ ne racord„m la valorile democratice ale parlamentarismului, s„ construim statul de drept, s„ punem bazele economiei de pia˛„ ∫i s„ ajungem Ón acest moment Ón care, iat„, suntem membri ai NATO ∫i sper„m ca Ón toamn„ s„ ne putem considera deja ∫i membri ai Uniunii Europene, deci, cu capitolele acquis-ului comunitar Óncheiate.

Dac„ noi am ajuns aici, am ajuns, repet, ∫i datorit„ fiec„ruia dintre dumneavoastr„, ∫i m„ simt dator s„ evoc aici, Ón primul r‚nd, pe primii pre∫edin˛i ai Parlamentului nou ales al Rom‚niei, regreta˛ii Dan Mar˛ian ∫i Alexandru B‚rl„deanu, care au fost modele de echilibru, modele de oameni, caractere ∫i cei care au ∫tiut s„ Ónnoade puncte de vedere diferite, puncte de vedere contradictorii, p„reri sus˛inute de la echilibrul Ón˛elepciunii p‚n„ la zgomotul celor care nu aveau argumente.

Dac„ vrem s„ omagiem primii no∫tri parlamentari, Ónainta∫ii no∫tri din perioada interbelic„, trebuie s„ o facem nu cu ambi˛iile noastre personale, nu pentru a ne auzi vorbind, nu pentru a ne aminti ceva care ni se pare interesant, ci pentru a ne exprima Óntotdeauna, Ón orice ocazie, func˛ie de M„ria sa, cet„˛eanul, cel pe care Ól slujim.

Œn tot ce facem, Ón tot ce vorbim, ori de c‚te ori intervenim, s„ ne g‚ndim exclusiv la acesta, pentru c„ cet„˛eanul ne-a trimis aici ∫i Ón slujba lui lucr„m.

V„ mul˛umesc.

Elena Preda

#94079

Domnule pre∫edinte al Senatului, Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Distin∫i colegi, Distins auditoriu,

Este o onoare pentru mine c„ pot rosti c‚teva cuvinte Ón aceast„ zi memorabil„, c‚nd anivers„m 14 ani de la primele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/28.V.2004 alegeri democratice din Rom‚nia postrevolu˛ionar„. Este totodat„ o zi sf‚nt„, c‚nd celebr„m Œn„l˛area Domnului.

Pornisem atunci, Ón 1990, cu entuziasm, devotament ∫i d‚rzenie, un grup de 500 senatori ∫i deputa˛i care eram considera˛i ai ˛„rii, dup„ cum spunea un distins coleg. Pornisem ca s„ construim un viitor mai sigur ∫i mai bun pentru to˛i.

Juri∫ti, economi∫ti, profesori, sociologi, medici, cunosc„tori ai teoriilor de dezvoltare social„, cum ar fi cele ale lui Voltaire, Montesquieu sau Tocqueville, to˛i credeam ∫i speram c„ vom putea crea un nou contract social de convie˛uire Ón societate, o Biblie modern„ a celor mai bune legi dup„ care s„ poat„ fi guvernat„ ˛ara.

Nimic nu ne oprea s„ descoperim natura ∫i func˛ionalitatea societ„˛ii perfecte, doar Kenneth Galbraith, distinsul economist vizionar, i-a stabilit chiar standardele Ón cartea sa cu acela∫i nume, e drept, pu˛in mai t‚rziu, Ón 1996. ™i chiar eram sinceri, comprehensivi, hot„r‚˛i ∫i puternici ∫i era o fervoare Ón starea noastr„ de spirit, Ónc‚t ast„zi ne Óntreb„m ce s-a Ónt‚mplat Ón to˛i ace∫ti ani.

Poate c„ teoria rousseau-ist„ referitoare la perfec˛iunea condi˛iei sociale a omului bun din fire, iubitor de ordine ∫i dreptate, ne-a f„cut s„ sper„m c„, o dat„ create institu˛iile ∫i legile, ele Óncep s„ func˛ioneze de la sine. Teoria conform c„reia omul, guvernat sau guvernant, ar fi incoruptibil prin natura sa... Psihologia social„ a spus ∫i spune altceva.

Poate c„ decizia unora dintre legiuitorii primei legislaturi de a rupe Ón totalitate leg„tura cu trecutul, f„r„ a trece prin purgatoriul asum„rii lui, al evalu„rii lui cu puncte slabe ∫i puncte forte, a fost o eroare. Dau un singur exemplu. C‚nd parlamentarii dobrogeni, const„n˛eni ∫i tulceni solidari cereau insistent conservarea sistemelor de iriga˛ii, unii guvernan˛i ai primei legislaturi f„ceau pariuri cu agricultura.

Ast„zi ∫tim ceea ce psihologii sociali ∫tiau de mult, c„ omul nu este ∫i nu poate fi desp„r˛it Ón esen˛„ de trecutul s„u. Mai ∫tim c„ o societate nu poate fi cl„dit„ doar cu ajutorul institu˛iilor ∫i al legilor, ci cu efortul fiec„ruia dintre noi.

Ideea Ón care credea chiar ∫i Condorcet, c„ o lege bun„ trebuie s„ fie bun„ pentru to˛i, a∫a cum o teorem„ Ón geometrie e valabil„ pentru to˛i, nu a g„sit rezonan˛„ niciodat„ Ón lumea practic„, dar o lege bun„ pentru o majoritate, un sistem corect de aplicare ∫i oameni potrivi˛i s-au g„sit, se g„sesc ∫i se vor g„si.

E at‚t de necesar s„ Ónt„rim controlul parlamentar. S-au scris c„r˛i bune pe aceast„ tem„...

Costic„ Canacheu

#97504

Nu a mai fost nevoie de nimic vehement, pentru c„ cutuma parlamentar„ pe care domnul pre∫edinte al Senatului ∫i fost prim-ministru al Rom‚niei o cunoa∫te foarte bine, nu putea d‚nsul s„-mi refuze dreptul la replic„.

Ca r„spuns direct la colegul Radu Auric„, sunt la fel de vehement, numai c„ nu de fiecare dat„. Am Ónv„˛at c„ vehemen˛a trebuie folosit„ selectiv. Am s„ spun Óns„ un lucru care con˛ine, chiar dac„ e spus calm, vehemen˛„.

Am f„cut parte din Grupul parlamentar al Frontului Salv„rii Na˛ionale, deci sunt unul dintre cei salva˛i. Œnainte de Ónceperea sesiunii oficiale, Grupurile parlamentare ale Frontului Salv„rii Na˛ionale, cum foarte mul˛i dintre dumneavoastr„ cunoa∫te˛i, s-au Ónt‚lnit la Sala Omnia pentru o ultim„ discu˛ie cu de-acum alesul pre∫edinte Ion Iliescu. La prezidiu erau Ion Iliescu, Dan Mar˛ian, Alexandru B‚rl„deanu ∫i cel care a vorbit mai Ónainte, domnul profesor N.S. Dumitru.

S-au spus multe lucruri pentru un Ónceput de Parlament ales. Eu Ómpreun„ cu, s„-i zicem a∫a, delega˛ia Bucure∫tiului, colegii parlamentari ai Frontului ∫tiu ce Ónsemna delega˛ia Bucure∫tiului, era privit„ Óntr-un anumit fel, erau acolo Adrian N„stase, Adrian Severin, Puiu Pa∫cu, Dan-Mircea Popescu, Niculescu-Duv„z ∫i Radu Auric„, ∫i Costic„ Canacheu, ∫i al˛ii, ∫i al˛ii, ∫i al˛ii, v„ da˛i seama dac„ eu, care eram pe locul 19 pe acea list„, am intrat Ón Parlament. Cine ∫i-ar mai Ónchipui ast„zi c„ locul 19 Óntr-o list„ este loc eligibil?

…O delega˛ie care f„cea glume destul de Ón˛epate la discursurile care se ˛ineau atunci la Sala Omnia ∫i care erau mai degrab„ din ’89, ∫i nu din ’90. ™i atunci am ridicat m‚na la fel ca acum, Ón finalul reuniunii, ∫i am cerut domnului pre∫edinte Iliescu cuv‚ntul. L-am ob˛inut cu greu, dar l-am ob˛inut, ∫i am spus: îDincolo de tot ce s-a vorbit ast„zi, aici, Ón grupul nostru parlamentar gigant, eu cred c„ prima noastr„ misiune este ca prin activitatea noastr„ legislativ„ ∫i de guvernare s„ ap„r„m bugetul Rom‚niei. Este singura avere din Rom‚nia anului 1990. ™i aceast„ avere trebuie s„ o ap„r„m pentru c„ la aceast„ avere se va atenta pe toate c„ile democratice.“

Acest lucru s-a Ónt‚mplat. ™i suntem Ón 2004, ∫i ∫tim foarte bine ∫i cei care suntem din nou parlamentari sau nu mai suntem parlamentari c„ bugetul Rom‚niei are un semnificativ deficit, c„ bugetul fondului de pensii are un extraordinar de mare deficit ∫i c„ misiunea aceea principal„ pe care eu o propuneam cu oarecare naivitate nu s-a Óndeplinit.

Bugetul Rom‚niei a trecut, ∫i ave˛i o Óntreag„ list„, cel pu˛in Ón pres„, de evenimente, repede-repejor Ón averi private, Ón acele case ∫i palate, ∫i ma∫ini, ∫i industrii Óntregi pe care le men˛iona Auric„ mai devreme.

Am s„ mai men˛ionez un lucru...

Nicolae V„c„roiu

#101806

V„ mul˛umesc foarte mult. Stima˛i colegi, Doamnelor ∫i domnilor,

Sigur, atunci c‚nd, Ómpreun„ cu colegul meu, domnul Dorneanu, am g‚ndit s„ organiz„m un astfel de eveniment, ∫i cu sprijinul pre∫edintelui, cred c„ am f„cut un lucru bun ∫i, a∫a cum s-a spus aici, ar trebui s„ continu„m.

Sigur c„ ne-ar fi pl„cut s„ nu fim at‚t de str‚n∫i cu timpul ∫i s„ avem r„bdare s„ ascult„m c‚t mai multe lu„ri de cuv‚nt, lucruri care nu neap„rat ne convin... Nu ne convin, trebuie spuse, pentru c„ este ∫i firesc ca fiecare om, fiecare coleg, mai ales senator, deputat, s„-∫i spun„ p„rerea.

Important este c„ a fost o Ónt‚lnire cu adev„rat emo˛ionant„ ∫i o vom continua dup„ aceea, la Camera Deputa˛ilor ∫i la Senat, a∫a cum v-am anun˛at deja.

Repet, poate c„ ar fi bine ca anual s„ g„sim aceast„ formul„ ca pe parcursul, m„car, a trei, patru ore s„ ne Ónt‚lnim ∫i s„ discut„m diferite probleme, mai ales c„ dumneavoastr„, cei care a˛i fost o perioad„ Óndelungat„ parlamentari ∫i ast„zi nu v„ mai reg„si˛i printre senatori ∫i deputa˛i, dar ave˛i Ón continuare contacte cu cet„˛enii, cu popula˛ia, sim˛i˛i, ∫i noi sim˛im, nevoile mari. S„ nu exager„m atunci c‚nd Óncerc„m s„ o transform„m, ∫i nu s-a dorit sub nici o formul„ ca aceast„ ∫edin˛„ solemn„ s„ fie o lupt„ politic„. Nu are nici o leg„tur„ cu campania electoral„ ∫i vreau s„ se ˛in„ cont de acest lucru.

Sigur c„ sunt Ónc„ enorm de multe probleme de rezolvat Ón Rom‚nia. Sigur c„ am fi dorit cu to˛ii, dac„ ar fi fost posibil, ca toate fabricile rom‚ne∫ti s„ produc„ la calitate

extraordinar„ ∫i s„ fim, cum s„ spun, Ón piramida ˛„rilor europene Ón ceea ce prive∫te competitivitatea. Din p„cate, lucrurile au stat altfel.

Suntem Ón plin proces de globalizare, efectele sunt deosebit de dure ∫i trebuie s„ g„sim, tot Ómpreun„, solu˛ii pentru a ie∫i din acest impas.

Eu cred Óns„ c„ s-a reu∫it un lucru cu totul deosebit, ∫i m„ refer la o cre∫tere permanent„ a calit„˛ii clasei politice. Sigur, procesul va continua.

Cert este Óns„ c„ alegerile din aceast„ perioad„ de 14 ani de zile au scos Ón eviden˛„ foarte mul˛i oameni noi. To˛i cei, Óns„, care s-au perindat, unii au dovedit voca˛ie pentru politic„, ∫i-i reg„sim ast„zi Ón diferite func˛ii, calit„˛i, al˛ii s-au pierdut pe drum, din motive diverse. Un fapt este Óns„ ast„zi demonstrat: Rom‚nia are nevoie de o clas„ politic„ de Ónalt„ calitate ∫i Ón acest proces un rol esen˛ial, indiscutabil, Ól au partidele politice.

Sunt convins c„ sunte˛i de acord cu mine c„ la ∫coala aceasta, a Parlamentului, trebuie trimi∫i doar cei ale∫i dup„ cele mai exigente criterii. Numai a∫a vom putea s„ fim competitivi Ón Europa, Ón lume, Ón noul statut pe care Ól are Rom‚nia, ast„zi, de membr„ a NATO, Ón viitorul statut pe care Ól va avea Rom‚nia, de membr„ a Uniunii Europene.

Stima˛i colegi,

Eu vreau s„ v„ mul˛umesc Ón numele meu, al colegului meu, domnul pre∫edinte Valer Dorneanu, al celor dou„ Birouri permanente pentru c„ a˛i dat curs invita˛iei noastre, ∫i mai ales colegilor parlamentari din legislatura 1990—1992, ∫i c„ a˛i f„cut acest efort de a fi ast„zi aici Ómpreun„ cu noi.

V„ mul˛umesc ∫i v„ mai a∫tept„m ∫i anul viitor pentru o discu˛ie, poate, pe un interval de timp mai lung.

Vreau s„ v„ precizez c„ Ón 15 septembrie vom aniversa 140 de ani de la Ónfiin˛area Senatului Rom‚niei. Camera Deputa˛ilor are ceva mai mult, dac„ nu m„-n∫el. ™i vom face o festivitate la care v-am dori, de asemenea, al„turi de noi.

Nu pot s„ Ónchei f„r„ s„ v„ transmit Ón numele meu, al colegilor mei din cele dou„ Birouri permanente, ˛in‚nd seama c„ m‚ine foarte mul˛i Ó∫i serbeaz„ numele de Constantin ∫i Elena, s„ le doresc mult„ s„n„tate, petrecere frumoas„, succes, dar ∫i dumneavoastr„, tuturor, ∫i familiilor, s„n„tate ∫i s„ ave˛i parte de bucurii Ón via˛„.

Cu aceasta, permite˛i-mi s„ declar Ónchis„ ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.

## _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 12,15._

Cuprins

Stenograma

Ședința