Mihail Popescu

Doamnelor ∫i domnilor senatori, mi-am intitulat declara˛ia politic„ îRigoare ∫i onoare“.

Toat„ via˛a mea s-a desf„∫urat sub imperativul acestor dou„ mari coordonate ∫i, probabil, ca o deforma˛ie profesional„, m-am deprins s„ judec lumea ∫i faptele ei Ón acest mod.

Sub acest aspect am analizat actualul buget propus pentru Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale pe anul 2006.

De∫i peste 85% din popula˛ia Rom‚niei dorea s„ ader„m la NATO, v„z‚nd Ón aceasta cea mai eficient„ cale de satisfacere a intereselor na˛ionale vitale ale ˛„rii, pu˛in„ lume ∫tie, ∫i, din p„cate, din aceast„ lume v„d c„ fac parte ∫i actualii guvernan˛i, c„ atunci c‚nd s-a negociat aderarea s-a plecat de la o analiz„ realist„ ∫i temeinic„ a poten˛ialului militar al ˛„rii noastre ∫i a posibilit„˛ilor de punere a acestuia Ón valoare pentru a face fa˛„ cerin˛elor ∫i exigen˛elor alian˛ei.

S-a c„zut de acord cu partenerii no∫tri de atunci, azi alia˛ii no∫tri, c„ este necesar„ o profund„ reform„ militar„, care cuprinde dou„ laturi esen˛iale ∫i foarte costisitoare: reforma structural„, care Ónsemna reducerea efectivelor armatei de la aproximativ 380.000 oameni la 140.000, Óntr-o prim„ faz„, ∫i, ulterior, la 90.000, ∫i reforma Ónzestr„rii acestor efective cu tehnica necesar„ pentru a ajunge cel pu˛in la acela∫i nivel de for˛„ ∫i pentru a putea fi ini˛ial interoperabili ∫i apoi compatibili cu alia˛ii no∫tri.

Ideal ar fi fost ca ambele laturi ale reformei s„ se fi desf„∫urat concomitent, dar lipsa resurselor ne-a f„cut s„ le etapiz„m: mai Ónt‚i reforma structural„, p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2004, ∫i apoi dotarea tehnic„, Óncep‚nd cu anul 2005. S-a calculat c„ pentru aceasta este nevoie Ón fiecare an, p‚n„ Ón 2008, de 2,38% din produsul intern brut, angajament luat de primul-ministru Ón aprilie 2003 la Bruxelles.

Œn decembrie 2004 reforma structural„ era Ón propor˛ie de 90% Ónf„ptuit„, cre‚ndu-se condi˛iile trecerii, de la 1 ianuarie 2007, la o armat„ de voluntari. Iat„ c„ marea realizare a domnului ministru Atanasiu nu este o inven˛ie a Domniei sale, ci o continuare logic„ a ceea ce a g„sit la minister. Rigoarea l-a obligat s„ continue, iar onoarea l-ar obliga s„ recunoasc„ ∫i meritele altora. Dar, cum recuno∫tin˛a este o floare rar„ pe malurile D‚mbovi˛ei, cu at‚t mai pu˛in Ón politic„, ne oprim aici cu aprecierile.

— Œntreb Óns„, dup„ analiza bugetului, pe primul-ministru citez — îal celui mai bun Guvern postdecembrist“ — Ón concep˛ia b„sescian„ despre lume ∫i traiul rom‚nilor — cum st„m cu rigoarea ∫i onoarea Ón fa˛a alia˛ilor no∫tri ∫i Ón fa˛a rom‚nilor c„rora le-a˛i promis, Ón Programul de guvernare, capitolul 27, c„, citez, îCheltuielile militare anuale vor avea o pondere de 2,38% din produsul intern brut, nivel ce va fi men˛inut Ón intervalul 2005—2008“, Óncheiat citatul.

Vreau s„ fiu bine Ón˛eles, am citit ∫i auzit multe Ón ultima vreme pe aceast„ tem„ a cheltuielilor pentru ap„rare, ideea apar˛in‚nd unor oameni cu preten˛ii de personalit„˛i, dar, Ón mod sigur, cel mult amatori ∫i autob„g„tori Ón seam„ de profesie ∫i care nu rezist„ tenta˛iei de a-∫i da cu p„rerea Ón varii domenii despre care habar nu au, de vreo 15 ani Óncoace — ∫i, probabil, ∫i din aceast„ cauz„ tr„im a∫a de îbine“, cu ghilimelele de rigoare —, ∫i declar„ sau insinueaz„, total iresponsabil, c„ ar fi cazul s„ mai lu„m ceva de la ap„rare, c„ — vezi Doamne! — i-am p„c„lit pe „∫tia cu NATO, ∫i d„m Ón alt„ parte, pentru c„ acum interesul este s„-i p„c„lim cu Europa.