Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·7 noiembrie 2005
Senatul · MO 166/2005 · 2005-11-07
Declara˛ii politice prezentate de domnii senatori: — Nicolae Vlad Popa (P.N.L.-P.D.) — Raportul de monitorizare privind Rom‚nia, prezentat Ón Parlamentul European; — Mihail Popescu (P.S.D.) — declara˛ie politic„ cu titlul îRigoare ∫i onoare“; — Gheorghe Funar (P.R.M.) — Preocup„ri ∫i rezultate Ón activitatea Consiliului Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii; — Norica Nicolai (P.N.L.-P.D.) — despre Raportul de ˛ar„; — Ion Iliescu (P.S.D.) — Dezaprobarea pentru modul Ón care a fost prezentat„ public respingerea de c„tre Senat a proiectului Legii privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale; — Verginia Vedina∫ (P.R.M.) — Declara˛ia primului-ministru al Ungariei Ón leg„tur„ cu votul din Senatul Rom‚niei dat la proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor; îMo˛iunea“ Asocia˛iei deporta˛ilor ∫i victimelor oprim„rii comuniste din jude˛ul Bihor; Constituirea unei comisii speciale comune de anchet„ a celor dou„ Camere care s„ cerceteze aspecte referitoare la proiectul Legii privind statutul minorit„˛ilor; — Szabó Károly Ferenc (U.D.M.R.) — Alocarea unui punct ∫i a unui timp distinct pentru euroobservatori Ón cadrul îDeclara˛iilor politice“; Raportul de ˛ar„ prezentat Ón Parlamentul European la 25 octombrie 2005; — Adrian Mihai Cioroianu (P.N.L.-P.D.) — Justi˛ia ∫i aplicarea ei Ón Rom‚nia; Perdan˛ii tranzi˛iei ∫i perdan˛ii integr„rii; — Adrian P„unescu (P.S.D.) — Problema minorit„˛ilor pus„ de c„tre U.D.M.R. pe baze etnice, ∫i nu civice; Recuperarea datoriilor de la cluburi de fotbal, Óntreprinderi etc., sechestru pe Gara de Nord; — Dan Claudiu T„n„sescu (P.R.M.) — Despre starea deplorabil„ a asisten˛ei medicale acordate popula˛iei“ sau, mai bine zis, îBulib„∫eala din s„n„tate“;
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
· Dezbatere proiect de lege · adoptat
· procedural
· other
Aprobarea programului de lucru pentru s„pt„m‚na 31 octombrie— 5 noiembrie a. c. 17–18
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· tacit adoption · adoptat tacit
· other
17 discursuri
## V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile.
V„ propun ∫i v„ rog s„ fi˛i de acord s„ Óncepem cu declara˛iile politice, urm‚nd ca pe m„sur„ ce vin ∫i ceilal˛i colegi s„ vot„m ordinea de zi ∫i programul de lucru.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Declan∫„m declara˛iile politice.
Œl invit la microfon pe domnul senator Nicolae Vlad Popa ∫i urmeaz„ domnul senator Mihail Popescu.
Domnul senator Nicolae Vlad Popa de la Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc.
Raportul de monitorizare dat publicit„˛ii s„pt„m‚na trecut„ ne-a oferit o imagine obiectiv„ asupra modului Ón care Ónal˛ii responsabili europeni au analizat m„surile luate de Rom‚nia Ón vederea ader„rii la Uniunea European„.
Trebuie s„ subliniem c„, Ón premier„ pentru Rom‚nia, mesajul din raport este unul extrem de Óncurajator pentru ˛ara noastr„, a∫a cum sublinia recent ∫i ambasadorul Marii Britanii la Bucure∫ti, domnul Quinton Quayle.
Mai mult dec‚t at‚t, Comisia European„ pentru Extindere, Ón introducerea prezentat„ de comisarul Olli Rehn, afirm„ negru pe alb c„ dore∫te s„ contribuie la ajutorarea Rom‚niei ∫i Bulgariei Ón preg„tirea unei ader„ri reu∫ite Ón 2007.
Raportul de monitorizare ∫i anexele sale dovedesc, Ónc„ o dat„, profesionalismul ∫i rigurozitatea cu care este urm„rit fiecare pas din domeniul politic ∫i economic f„cut de Rom‚nia. Comisarul Olli Rehn a ˛inut s„ sublinieze de mai multe ori, inclusiv Ón conferin˛a de pres„, c„ membrii comisiei au constatat c„ Ón ultimele 10 luni exist„ rezultate notabile Ón procesul de aderare ∫i, mai ales, o voin˛„ politic„ care sus˛ine implementarea acquis-ului comunitar.
Grupurile politice importante sus˛in aderarea Rom‚niei, cu precizarea c„ reprezentantul grupului socialist, care este ∫i raportor pentru Rom‚nia Ón Parlamentul European, domnul Pierre Moscovici, a afirmat: îCorup˛ia ∫i protec˛ia mediului sunt doar c‚teva probleme pe care Rom‚nia trebuie s„ le rezolve rapid, ∫i dac„ acest lucru nu este posibil, aderarea ar putea fi am‚nat„ cu un an.“
Grupul liberal a fost reprezentat de baroneasa Nicholson, care a afirmat: îSper c„ Ón 2007 vom putea spune Rom‚niei: Bine a˛i venit Ón r‚ndul nostru!“
Au existat ∫i note critice, mai ales Ón leg„tur„ — ∫i am pus ghilimelele de rigoare — cu faptele de arme ale opozi˛iei care au respins Legea statutului minorit„˛ilor na˛ionale.
Nu to˛i membrii Parlamentului European sprijin„ Óns„ demersurile noastre. Exist„ ∫i voci care Óncearc„ s„ dea impresia c„ Rom‚nia mai are nevoie de timp pentru preg„tirea ader„rii, aceste discursuri fiind uneori marcate de o profund„ not„ electoral„.
Ceea ce Óns„ este Óngrijor„tor este constatarea pe care am f„cut-o c„ exist„ o temere Ón r‚ndul popula˛iei ˛„rilor membre ale Uniunii Europene c„ aderarea Rom‚niei ar Ónsemna cheltuieli suplimentare, pe de o parte, ∫i, pe de alt„ parte, producerea unei concuren˛e mai pu˛in loiale pe pia˛a muncii. Œn acest context, Rom‚nia trebuie s„ fac„ eforturi serioase Ón direc˛ia inform„rii cet„˛enilor unor ˛„ri importante, Óntre care Fran˛a, Germania, Olanda, Belgia, despre schimb„rile survenite, mai ales Ón domeniul justi˛iei, luptei anticorup˛ie, a securiz„rii frontierelor, pentru a le risipi temerile.
Œmi permit s„ sugerez c„ Ón domeniul diploma˛iei parlamentare trebuie f„cute eforturi sus˛inute nu numai la Parlamentul European, unde observatorii pot face acest lucru, dar mai ales Ón parlamentele na˛ionale care urmeaz„ s„ ratifice tratatul de aderare al Rom‚niei ∫i unde parlamentarii autohtoni sunt mai str‚ns lega˛i de interesele particulare locale.
Am constatat cu bucurie Ón aceast„ lun„ c„ parlamentarii europeni — ∫i unii na˛ionali care au venit la Parlamentul European — care au fost Ón Rom‚nia au o p„rere mult, mult mai bun„ despre ˛ara noastr„ dec‚t cei care sunt informa˛i numai din mass-media. Sunt convins c„ experien˛a personal„ a vectorilor de opinie occidentali dob‚ndit„ prin cunoa∫tere direct„ este cea mai eficient„ Ón materie de lobby politic.
Œn alt„ ordine de idei, a∫ dori s„ atrag aten˛ia asupra unui aspect constatat Ón aceast„ perioad„, acela c„, din p„cate, exist„ Ónc„ o barier„ — i-am spus eu — psihologic„ Óntre Est ∫i Vest, o grani˛„, poate, a mentalit„˛ilor. Am identificat aceast„ grani˛„ undeva la c‚˛iva zeci de kilometri Ónainte de ora∫ul maghiar Szegedt, acolo unde se opre∫te autostrada — i-am spus eu — lumii civilizate.
Venind din Vest, dup„ ce treci de autostrad„, Óncep drumurile denivelate, parc„ l„sate Ón nelucrare, cu restric˛ii nefire∫ti, cu o vitez„ impus„ de 30—40 km/or„. Aceste drumuri denivelate continu„ — sigur c„ sunt denivelate datorit„ transportului greu ∫i modului Ón care sunt lucrate aceste str„zi — ∫i Ón Rom‚nia, la acestea ad„ug‚ndu-se m‚zga specific„ lucr„rilor agricole de toamn„.
Se schimb„ Óns„ ∫i felul de a fi al oamenilor, care nu mai z‚mbesc, se uit„ altfel, se uit„ chior‚∫, ∫i sunt vizibil mai nervo∫i. Cineva spunea c„ aceast„ zon„ este definit„ ca zon„ Ón care cineva dore∫te moartea caprei din ograda vecinului.
Am f„cut aceste remarci pentru c„ civiliza˛ia Ónseamn„, Ón primul r‚nd, o infrastructur„ modern„ — ∫i Guvernul ∫i-a fixat o prioritate, cu prioritate investi˛ii Ón infrastructur„ — ∫i cred c„ aceasta trebuie s„ devin„ c‚t mai repede realitate, cu toate sacrificiile financiare pe care acest proiect le implic„.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005
Mul˛umesc foarte mult.
Invit la microfon pe domnul senator Mihail Popescu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., ∫i urmeaz„ domnul senator Gheorghe Funar.
Doamnelor ∫i domnilor senatori, mi-am intitulat declara˛ia politic„ îRigoare ∫i onoare“.
Toat„ via˛a mea s-a desf„∫urat sub imperativul acestor dou„ mari coordonate ∫i, probabil, ca o deforma˛ie profesional„, m-am deprins s„ judec lumea ∫i faptele ei Ón acest mod.
Sub acest aspect am analizat actualul buget propus pentru Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale pe anul 2006.
De∫i peste 85% din popula˛ia Rom‚niei dorea s„ ader„m la NATO, v„z‚nd Ón aceasta cea mai eficient„ cale de satisfacere a intereselor na˛ionale vitale ale ˛„rii, pu˛in„ lume ∫tie, ∫i, din p„cate, din aceast„ lume v„d c„ fac parte ∫i actualii guvernan˛i, c„ atunci c‚nd s-a negociat aderarea s-a plecat de la o analiz„ realist„ ∫i temeinic„ a poten˛ialului militar al ˛„rii noastre ∫i a posibilit„˛ilor de punere a acestuia Ón valoare pentru a face fa˛„ cerin˛elor ∫i exigen˛elor alian˛ei.
S-a c„zut de acord cu partenerii no∫tri de atunci, azi alia˛ii no∫tri, c„ este necesar„ o profund„ reform„ militar„, care cuprinde dou„ laturi esen˛iale ∫i foarte costisitoare: reforma structural„, care Ónsemna reducerea efectivelor armatei de la aproximativ 380.000 oameni la 140.000, Óntr-o prim„ faz„, ∫i, ulterior, la 90.000, ∫i reforma Ónzestr„rii acestor efective cu tehnica necesar„ pentru a ajunge cel pu˛in la acela∫i nivel de for˛„ ∫i pentru a putea fi ini˛ial interoperabili ∫i apoi compatibili cu alia˛ii no∫tri.
Ideal ar fi fost ca ambele laturi ale reformei s„ se fi desf„∫urat concomitent, dar lipsa resurselor ne-a f„cut s„ le etapiz„m: mai Ónt‚i reforma structural„, p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2004, ∫i apoi dotarea tehnic„, Óncep‚nd cu anul 2005. S-a calculat c„ pentru aceasta este nevoie Ón fiecare an, p‚n„ Ón 2008, de 2,38% din produsul intern brut, angajament luat de primul-ministru Ón aprilie 2003 la Bruxelles.
Œn decembrie 2004 reforma structural„ era Ón propor˛ie de 90% Ónf„ptuit„, cre‚ndu-se condi˛iile trecerii, de la 1 ianuarie 2007, la o armat„ de voluntari. Iat„ c„ marea realizare a domnului ministru Atanasiu nu este o inven˛ie a Domniei sale, ci o continuare logic„ a ceea ce a g„sit la minister. Rigoarea l-a obligat s„ continue, iar onoarea l-ar obliga s„ recunoasc„ ∫i meritele altora. Dar, cum recuno∫tin˛a este o floare rar„ pe malurile D‚mbovi˛ei, cu at‚t mai pu˛in Ón politic„, ne oprim aici cu aprecierile.
Mul˛umesc.
Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Urmeaz„ doamna senator Norica Nicolai. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori, declara˛ia mea politic„ se refer„ la preocup„rile ∫i rezultatele din activitatea Consiliului Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii.
Ca urmare a ∫antajului U.D.M.R., la nivelul Guvernului Rom‚niei a fost creat, prin mai multe acte normative, un organism propriu de cenzur„ ∫i de v‚n„toare de rom‚ni. Acest organism sinistru, botezat Consiliul Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii, este condus de fostul consilier al pre∫edintelui U.D.M.R. Markó Béla, numitul Asztalos Csaba Ferencs, membru al U.D.M.R.. Pentru a putea s„ ac˛ioneze la comand„ politic„ Ómpotriva patrio˛ilor rom‚ni, acest Consiliu Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii este finan˛at din bugetul statului rom‚n. Pentru cei 50 de angaja˛i ai acestui consiliu s-au alocat 1.903.000 lei Ón anul 2004, 5.574.000 lei Ón acest an, iar pentru anul 2006 s-a prev„zut Ón proiectul de buget suma de 3.422.000 lei.
Domnul prim-ministru C„lin Constantin Anton PopescuT„riceanu ∫i Partidul Democrat, prin proiectul bugetului de stat pe anul 2006, nu au asigurat, Ón mod deliberat, sumele necesare pentru Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Ón special pentru plata salariilor, umilindu-i din nou pe profesori ∫i oblig‚ndu-i s„ recurg„ la manifesta˛ii de protest ∫i la greve.
Pentru angaja˛ii Consiliului Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii, care Ói ∫icaneaz„ pe patrio˛ii rom‚ni, s-au folosit bani pentru cheltuielile de personal care cresc cu 178,97% fa˛„ de anul curent. Pentru anul 2006, salariile de baz„ vor cre∫te, la propunerea Guvernului, la acest Consiliu Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii cu 168,69%; salariile de merit cresc cu 166,11%; indemniza˛iile de conducere, cu 253,34%; sporul de
vechime, cu 190,38%; alte sporuri, cu 478%; orele suplimentare, cu 166,67%; fondul de premii, cu 174%; indemniza˛iile pl„tite unor persoane din afara unit„˛ii, cu 200%. Œn acela∫i timp, pentru anul 2006, la studii ∫i cercet„ri se aloc„ suma de zero lei, ceea ce confirm„ c„ angaja˛ii acestui Consiliu Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii vor aplica sanc˛iuni la comand„ politic„, f„r„ s„ studieze sesiz„rile ∫i f„r„ s„ fac„ cercet„ri.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005
Invit la microfon pe doamna senator Norica Nicolai, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.
Urmeaz„ domnul senator Ion Iliescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, doamna senator Norica Nicolai.
## **Doamna Norica Nicolai:**
Mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte, Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Declara˛ia mea se refer„ — oare, pentru a c‚ta oar„? — la Raportul de ˛ar„.
Dup„ ce am aflat con˛inutul Raportului de ˛ar„ pentru Rom‚nia, putem spune c„ avem o imagine c‚t se poate de clar„ asupra analizei pe care responsabilii europeni au f„cut-o ˛„rii noastre. Raportul constituie o expresie a modului Ón care reformele aplicate de actualul Guvern au avut ecou Ón r‚ndul oficialilor de la Bruxelles. Œn linii generale, documentul cuprinde aprecieri preponderent pozitive ∫i, Ón acela∫i timp, obiective. Cu toate acestea, r„m‚ne o problem„, pe care raportul o subliniaz„, Óndeosebi aceea legat„ de marea corup˛ie.
At‚t comisarul european, Olli Rehn, c‚t ∫i, mai recent, ambasadorul Marii Britanii la Bucure∫ti au remarcat Ónt‚rzierile Ón procese, cooperarea deficitar„ Óntre parchete ∫i poli˛ia judiciar„, persisten˛a corup˛iei v„milor rom‚ne∫ti, care, din p„cate, nu constituie o excep˛ie, ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, faptul c„ administra˛ia nu a atins capacitatea de absorb˛ie a fondurilor alocate de Uniunea European„.
Œn mod paradoxal, de∫i pachetul de legi privind reforma justi˛iei a fost adoptat, solu˛ionarea cazurilor de mare corup˛ie Ónt‚rzie. Este un fapt confirmat ∫i de un recent studiu al Organiza˛iei îTransparence International“ pentru anul 2005 cu privire la indicele de percep˛ie a corup˛iei, potrivit c„ruia Rom‚nia continu„ s„ r„m‚n„ Óntr-un top frunta∫, av‚nd un indice de 3 puncte din maximum 10 acordate celor 159 de ˛„ri. Aceast„ analiz„ indic„ Ón continuare un nivel Óngrijor„tor al corup˛iei pentru ˛ara noastr„.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, nu mi-am propus, Ón nici un caz, prin declara˛ia mea politic„ s„ definesc corup˛ia. Nu pot, Óns„, s„ nu subliniez faptul c„ ea reprezint„ una dintre cauzele majore ale s„r„ciei ∫i, Ón acela∫i timp, o barier„ Ón dep„∫irea acesteia. Corup˛ia submineaz„ cre∫terea economic„ ∫i dezvoltarea sus˛inut„. Œn consecin˛„, investi˛iile str„ine Ón ˛„rile percepute ca fiind corupte sunt Óntotdeauna mult mai mici. îCorup˛ia nu este o calamitate natural„, ci ea este privarea rece ∫i calculat„ de ∫anse a b„rba˛ilor, femeilor ∫i copiilor, care nu se pot ap„ra singuri.“ Aceast„ defini˛ie apar˛ine directorului executiv al îTransparence International“, care recomanda ∫efilor de state s„-∫i respecte promisiunile ∫i s„ aloce resursele necesare pentru a asigura transparen˛„ ∫i o mare responsabilitate Ón gestionarea mecanismelor de lupt„ Ómpotriva corup˛iei.
Are cuv‚ntul domnul pre∫edinte Ion Iliescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
Urmeaz„ doamna senator Verginia Vedina∫, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
## **Domnul Ion Iliescu:**
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori.
A∫ dori prin interven˛ia mea s„-mi exprim dezaprobarea pentru modul Ón care a fost prezentat„ public respingerea de c„tre Senat a proiectului de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia, cu jigniri la adresa celor care au votat Ómpotriv„. Este regretabil c„ ∫i unii colegi senatori s-au pretat la asemenea abord„ri.
Respingerea proiectului respectiv de lege, precum bine se ∫tie, a avut temei. Amendamentele noastre c„utau s„ dea proiectului de lege coeren˛„ ∫i s„ elimine unele lucruri inacceptabile, chiar anticonstitu˛ionale. Ca ∫i observa˛iile Comisiei de la Vene˛ia pentru Democra˛ie prin Drept a Consiliului Europei ∫i ale Ónaltului comisar pentru Minorit„˛i Na˛ionale de la O.S.C.E., noi am constatat c„ pe l‚ng„ unele aspecte pozitive, ∫i anume caracterul s„u de lege sintez„ care regrupa drepturile persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale acordate Ón legisla˛ia noastr„, drepturile care sunt consemnate Ón legile privind administra˛ia local„, alegerile parlamentare, organizarea judec„toreasc„ sau Legea Ónv„˛„m‚ntului Ón aceast„ lege ar fi putut fi prezentate Óntr-un mod mai succint, f„r„ a repeta legile specifice despre care era vorba.
Dar capitolul al V-lea prezentat Ón acest proiect de lege introduce noi concepte ∫i structuri institu˛ionale inacceptabile Ón sistemul nostru legislativ ∫i Ón discordan˛„ cu Constitu˛ia. Chiar ∫i Ónaltul comisar al O.S.C.E. constata c„ îautonomia cultural„“ a∫a cum este ea definit„ Ón lege îpoate duce la o Ónt„rire a separa˛iei de cultura majorit„˛ii, la izolarea minorit„˛ilor ∫i la alienarea grupului respectiv. Mai mult,“ — spunea comisarul — îautonomia cultural„ poate conduce la culturi paralele, adic„ separate, Ón loc de a avea culturi integrate. Aceast„ segregare“ — spunea comisarul — îpoate fi un pre˛ prea mare de pl„tit pentru protec˛ia Ón fa˛a asimil„rii culturale.“ ™i o serie de alte observa˛ii concrete, pornind de la aceste constat„ri.
Œn plus — a∫a cum remarcau ∫i observa˛iile O.S.C.E. — structurile propuse Ón lege prezint„ paralelisme ∫i suprapuneri at‚t cu institu˛iile administra˛iei de stat, centrale ∫i locale, c‚t ∫i cu organiza˛iile reprezentative ale
Invit la microfon pe doamna senator Verginia Vedina∫. Se preg„te∫te domnul senator Szabó Károly Ferenc.
Procedur„, domnule pre∫edinte!
V„ rog. Microfonul nr. 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Din cauza unor, ∫tiu eu, neconcordan˛e Óntre conducerile celor dou„ Camere, noi avem plen ast„zi, iar Camera Deputa˛ilor are plen m‚ine, Ónainte de mas„.
Noi trebuie s„ d„m aviz — vorbesc despre Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri — cu privire la Legea bugetului.
Solicit„m permisiunea plenului de a ne retrage — desigur, colegii care doresc s„ fac„ declara˛ii politice vor r„m‚ne —, cu obliga˛ia de a reveni, s„ facem o pauz„ Ón comisie, pe perioada Ón care avem activitate legislativ„.
Solicit Ón˛elegerea colegilor, pentru c„ nu a depins de noi ca ast„zi s„ facem aceast„ solicitare.
Mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte, nu am cum s„ supun la vot, Óntruc‚t nu avem Ónc„ cvorum. Vreau s„ fi˛i de acord cu urm„torul lucru: noi la ora 17,00 vom Óncepe programul legislativ, p‚n„ la ora 19,00, dup„ care se poate lucra Ón continuare Ón comisie. Deci rug„mintea este s„ merge˛i, iar de la ora 17,00 p‚n„ la ora 19,00 s„ fi˛i aici pentru dezbaterea legilor.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Doamna senator Verginia Vedina∫ ave˛i cuv‚ntul.
## Domnule pre∫edinte,
## Distins Senat,
M„ voi referi Ón declara˛ia mea de pres„ la o problem„ care a fost abordat„ ∫i de domnul pre∫edinte Iliescu Ón declara˛ia Domniei sale.
Œn ziua de miercuri, 26 octombrie 2005, pe un post maghiar de televiziune care se recepteaz„ Ón jude˛ul Bihor, la rubrica de ∫tiri, a fost prezentat„ o informa˛ie privind respingerea de c„tre Senat a proiectului de Lege privind statutul minorit„˛ilor.
A fost introdus pe post primul-ministru al Ungariei, care a informat publicul c„ i-a fost transmis„ ∫i lui aceast„ veste, c„ nu i-a venit s„ cread„ ∫i l-a sunat pe domnul senator Markó Béla, care i-a confirmat acest lucru.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005 Apoi, primul-ministru al Ungariei a sim˛it nevoia s„ vorbeasc„ ∫i cu primul-ministru al Rom‚niei, care a fost chemat la telefon ∫i, Ón direct, a declarat faptul c„ votul din Senat a fost o eroare, motiv pentru care azi-diminea˛„ — adic„, miercuri, 26 octombrie 2005 — am convocat liderii din alian˛„ ∫i am discutat aceast„ problem„. îAm ajuns la concluzia c„ vineri, la votul final, Ón Camera Deputa˛ilor, s„ nu mai facem o repetare a erorii din Senat.“
Nu votul din Senat a fost o eroare, domnule prim-ministru. Faptul c„ ˛ara este condus„ de for˛e politice ∫i de persoane c„rora nu le pas„ de ea, care se las„ urecheate, ca la ∫coal„, de autorit„˛ile altor state, este cea mai grav„ eroare.
Vrem s„ v„ inform„m, domnule prim-ministru, c„ Asocia˛ia deporta˛ilor ∫i victimelor oprim„rii comuniste din jude˛ul Bihor a adresat o scrisoare deschis„ autorit„˛ilor statului, intitulat„ îMo˛iune“, prin care a cerut retragerea imediat„ a cet„˛eniei rom‚ne episcopului Tökés László.
Ca jurist ∫tiu ∫i ∫tim c„ acest lucru nu este posibil, fiind interzis de art. 5 alin. (2) din Constitu˛ie. Asta nu Ónseamn„, Óns„, c„ trebuie s„ ignor„m faptele care au stat la baza acestei îMo˛iuni“ ∫i am s„ v„ citesc, pentru clarificare, c‚teva dintre pasajele documentului adresat Parlamentului Rom‚niei, Guvernului ∫i pre∫edintelui.
Se spune acolo: îNu v„ enumer„m aceste ac˛iuni contrare intereselor Rom‚niei, ele fiind prea multe ∫i pe care Domniile voastre le cunoa∫te˛i, dar v„ pretindem ca fa˛„ de acestea s„ nu lua˛i pozi˛ia orbului, a surdului, a la∫ului, ∫i nu Ón cele din urm„, a tr„d„torului de neam.
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#403204. Dac„ celelalte minorit„˛i sunt sau nu de acord cu con˛inutul lui?
· other · adoptat tacit
430 de discursuri
## Mul˛umesc.
Invit la microfon pe domnul senator Szabó Károly Ferenc, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.
Se preg„te∫te domnul senator Adrian Cioroianu.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Este prima dat„ c‚nd iau cuv‚ntul la declara˛ii politice dup„ ce, prin bun„voin˛a ∫i hot„r‚rea Domniilor voastre, am fost desemnat, al„turi de ceilal˛i colegi ai mei, s„ reprezint Parlamentul Rom‚niei Ón Parlamentul European, ca observator. De aceea, voi atinge c‚teva chestiuni legate de acest subiect.
Primul este acela c„ ar fi bine s„ avem un punct distinct, care s„ nu afecteze bugetul de timp al grupurilor parlamentare alocat declara˛iilor politice, pentru acest grup de euroobservatori, pentru c„, de bun„ seam„, exist„ anumite chestiuni care trebuie comunicate aici.
Este o gre∫eal„ s„ se cread„ c„ noi am fost trimi∫i acolo, Ón Parlamentul European, ca s„ facem lobby ∫i nimic altceva. Noi am fost chema˛i, mai precis, invita˛i de c„tre Parlamentul European — sigur c„ la aceasta ∫i-a dat acordul Parlamentul rom‚n — pentru a fi observatori, dar rolul nostru este ∫i de a comunica aici ∫i nu numai aici, dar, Ón general, acas„, c„tre Executiv, c„tre Parlament ∫i c„tre opinia public„, ce este acolo ∫i cum se vede Rom‚nia de acolo, pentru c„ acum suntem la ordinea zilei.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005 De aceea, respectuos v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ lua˛i Ón calcul posibilitatea ca euroobservatorii s„ se poat„ exprima de la acest microfon, dup„ caz, Ón afara cotei alocate pentru grupuri.
Se vorbe∫te foarte mult despre corup˛ie Ón leg„tur„ cu Rom‚nia, ∫i Ón raportul de ˛ar„ prezentat s„pt„m‚na trecut„, mai precis mar˛i, dup„ ora 15,00, Ón Parlamentul European, dar ∫i cu alte ocazii, ∫i este foarte u∫or s„ trecem peste acest element, ∫i este, de asemenea, foarte u∫or s„ c„dem Ón gre∫eli.
Unele gre∫eli se petrec ∫i Ón planul crea˛iei legislative, crez‚nd c„ etichet‚nd ca f„c‚nd parte din arsenalul luptei anticorup˛ie anumite m„suri legislative, noi vom primi o not„ cu ceva mai bun„ acolo.
Statul are foarte multe func˛iuni Ón societate, dar una precis nu o are sau nu ar trebui s„ o aib„, ∫i anume: de a se ocupa de profilul etic ∫i moral al cet„˛enilor s„i. De asta se ocup„ biserica, ∫coala ∫i alte elemente, societatea civil„.
Statutul se ocup„ cu reglementarea Ón plan juridic a rela˛iilor dintre persoane ∫i cu impunerea legii atunci c‚nd unele dintre aceste persoane Óncalc„ legea. Dar, Ón nici un caz, nu ar trebui s„ aib„ func˛ia de a-i educa s„ fie cinsti˛i, asta a Óncercat s„ o fac„ comunismul ∫i a c„zut. A˛i v„zut ce s-a Ónt‚mplat.
A∫adar, atunci c‚nd se Óncearc„ printr-un proiect de lege promovarea, oficializarea, legiferarea coruperii, ca un mijloc de lupt„ Ómpotriva corup˛iei, atunci trebuie s„ fim Ón˛ele∫i c„ reac˛ia negativ„ a unor colegi care au serioase obiec˛ii Ón leg„tur„ cu un astfel de demers, de a fi inclus Óntr-un text de lege, este de Ón˛eles.
Poate vom avea foarte cur‚nd de-a face cu o astfel de prevedere. De fapt, la noi se practic„ pe fa˛„ o anumit„ l„ud„ro∫enie din partea organismelor de impunere a legii, care, Ón loc s„ fie detectivi ∫i investigatori, Ón sensul cel mai nobil al cuv‚ntului, organizeaz„ flagrante ∫i chiar declar„ public c„ îam organizat un flagrant“.
Organizarea unui flagrant, dup„ mine, este un delict, sper c„ ∫i dup„ Domniile voastre. Acum vrem s„ oficializ„m organizarea flagrantului, p‚n„ acum a fost numai neoficial f„cut„, ∫i „sta a fost un motiv pentru unii colegi care ar trebui s„ investigheze faptele ∫i s„ foloseasc„ mijloacele pe care tot statul ∫i legea le d„ Ón m‚n„ pentru a documenta informativ ∫i a transpune Ón fa˛a judec„torului fapte care ˛in de sfera aceasta, numit„ corup˛ie.
A∫ vrea s„ fac o referire la un demers care este extrem de actual Ón Uniunea European„, dar la noi se vorbe∫te foarte pu˛in despre el, un proiect de directiv„ pe care Parlamentul European este pe cale de a-l adopta — fa˛„ de Consiliu, care, pe urm„, Ól va recomanda statelor membre —, se refer„ la re˛inerea — cam a∫a este traducerea —, conservarea datelor de trafic din comunica˛iile electronice pentru o perioad„ de timp Ón vederea punerii lor la dispozi˛ia institu˛iilor abilitate s„ Ónf„ptuiasc„ justi˛ia. A˛i observat c„ la noi se face foarte mult„ vorbire despre insuficienta eficien˛„ Ón lupta Ómpotriva corup˛iei a materialului informativ furnizat de servicii.
Un t‚n„r procuror care a fost recent promovat pe o func˛ie foarte Ónalt„ Ón acest domeniu a f„cut o declara˛ie dezolant„. Are dreptate. Nu serviciile trebuie s„ se ocupe cu aceste chestiuni. Este extrem de simplu, ∫i asta e pe cale de a se oficializa Ón Uniunea European„, ca operatorii de servicii de comunica˛ii electronice s„ p„streze, ele Ónsele, Ón instala˛iile, Ón dispozitivele, Ón hard-urile pe care le au ei un num„r de informa˛ii despre convorbiri. Nici m„car con˛inutul lor, ci numai ni∫te date, prin care se poate localiza Ón timp ∫i Ón spa˛iu anumite fapte f„cute de c„tre anumite persoane, la anumit„ dat„ sau pe un anumit interval de timp. La noi, nu. La noi, nu. La noi, dac„ vrea un anumit serviciu care este abilitat prin lege, atunci pune la dispozi˛ia procurorului anume desemnat, dac„ nu, atunci Ói sugereaz„ numai: noi am sesizat, dar nu s-au luat m„suri. Iat„ c‚teva elemente care ∫i Ón leg„tur„ cu bugetul (c„ suntem acum la buget) ar aduce imense economii atunci c‚nd s-ar reglementa Ón felul acesta. Sigur, se poate, cu mare rigurozitate, limita accesul la aceste date ∫i, de asemenea, cu mare rigurozitate se poate stabili durata p‚n„ la care ele s„ fie accesibile c„tre institu˛iile abilitate.
Œn leg„tur„ cu o declara˛ie politic„ anterioar„ f„cut„ de un foarte distins ∫i cel mai galonat dintre colegii no∫tri senatori, Domnia sa a f„cut o afirma˛ie Ón leg„tur„ cu respingerea acelui mult controversat proiect de lege luna trecut„. Vreau s„ repet aici ceea ce un distins coleg de-al nostru a spus: îDac„ se elimin„...“ — Óncerc s„ citez — capitolul V, atunci noi vom vota legea.“
De ce n-a˛i votat-o, distin∫i colegi, pentru c„ capitolul V a fost eliminat? Iat„, a∫adar, o chestiune pe care o putem pune sub forma unei Óntreb„ri retorice.
V„ rog s„ Óncheia˛i, domnule senator.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
V„ mul˛umim ∫i noi.
Invit la microfon pe domnul senator Adrian Cioroianu, din partea Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.
Urmeaz„ domnul senator Adrian P„unescu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi,
A∫ vrea s„ v„ vorbesc despre ceea ce cred c„ va fi o provocare Ón fa˛a politicii noastre. V„ aduce˛i aminte c„, miercuri, s„pt„m‚na trecut„, pe 26 octombrie, practic, a doua zi dup„ prezentarea Raportului de ˛ar„, Ón centrul Sofiei a fost Ómpu∫cat directorul unei foarte cunoscute b„nci locale. Permite˛i-mi s„ v„ spun c„ a fost nu un du∫ rece, ci a fost un du∫ cu acid pentru observatorii bulgari la Parlamentul European, pentru c„ aceast„ crim„ f„cut„ Ón miezul zilei, Ón centrul ora∫ului, confirma toate
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005 re˛inerile ce fuseser„ manifestate cu o zi Ónainte Ón leg„tur„ cu drumul Ónainte al Bulgariei. Evident c„ bulgarii se vor ocupa de aceast„ problem„, nu e cazul nostru aici, dar, Ón ceea ce ne prive∫te, justi˛ia ∫i, mai ales, aplicarea justi˛iei r„m‚n marea problem„. Nu vreau s„ fiu ∫i nici nu m„ pricep s„ fiu profet ∫i, de regul„, nici n-am mare Óncredere Ón politicienii care se dau profe˛i, dar tare m„ tem c„ dac„ p‚n„ Ón prim„var„, la noi, nu vor c„dea capete, noi nu vom deveni credibili. No˛iunea de stat european ∫i cea de stat Ón care exist„ corup˛ie f„r„ corup˛i sunt incompatibile. Cu c‚t vom pricepe acest lucru mai repede, cu at‚t mai bine. Œn ochii Uniunii Europene nu num„rul de g„inari conteaz„, cei aresta˛i la ∫tirile de la ora 17,00, care mai evadeaz„ uneori pe geamul ma∫inilor de poli˛ie, ci num„rul de dosare grele, cu nume grele ∫i cu sume grele devalizate, dosare care au fost rezolvate. Or, noi la acest capitol suntem Ónc„ la Ónceput ∫i timpul curge.
E, poate, ocazia s„ salut„m deschiderea Departamentului Anticorup˛ie din Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor. Chiar ast„zi s-a Ónt‚mplat ∫i m„ g‚ndesc c„ ea nu este Ónt‚mpl„toare. Œn al doilea r‚nd, ∫i Ómi permit s„ Ól citez aici pe unul dintre distin∫ii senatori ai Partidului Social Democrat care a fost Ónaintea mea la microfon, d‚nsul spunea foarte bine, chiar dac„ nu sunt pe fond de acord cu ceea ce d‚nsul credea a fi concluzii, dar spunea foarte bine c„ îun mariaj n„scut din p„c„leli nu e f„cut s„ dureze“. Or, poate c„ ar fi bine s„ renun˛„m ∫i noi o dat„ pentru totdeauna la dublul limbaj, care pare a fi devenit a doua noastr„ natur„. Exist„ la Parlamentul European un deputat, Horacek, din partea Verzilor Europeni, care repet„ insistent c„ anumite ONG-uri din Rom‚nia i-au spus, _off the record,_ c„ Rom‚nia nu e preg„tit„ de admitere ∫i c„ oameni de afaceri din firmele noastre sunt de acord cu aceast„ idee, adic„ nu ar fi foarte deranja˛i dac„ s-ar introduce nu una, ci dou„-trei clauze de salvgardare, p‚n„ prin anul 2010, dac„ s-ar putea. Œn consecin˛„, spunea Horacek, primind Rom‚nia ∫i Bulgaria Ón 2007, exist„ riscul ca, Ón loc s„ se europenizeze Balcanii, s„ se balcanizeze Europa. Iar„∫i, depinde de noi s„-i ar„t„m c„ nu are dreptate.
Are cuv‚ntul domnul senator Adrian P„unescu, din partea Grupului parlamentar social-democrat.
Urmeaz„ domnul senator Claudiu T„n„sescu.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
## Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,
Se temea Ón zadar domnul coleg Cioroianu c„ voi veni peste dumnealui. Voi veni Ón locul din care a plecat ∫i, Ón general, pl„c‚ndu-mi oamenii de∫tep˛i ∫i, uneori, ∫i spusele lor, n-am f„cut dec‚t s„ scurtez timpul de venire, nu s„ gr„besc finalul discursului dumnealui, de altfel, un discurs corect, un discurs care a pus probleme de care, Óntr-adev„r, ne vom izbi. Probleme corecte, dar ∫i inevitabile.
Œn dialogurile noastre din s„pt„m‚nile care au trecut, Ón starea de tensiune a acelei perioade, s-a petrecut aici un fapt pe care eu l-am semnalat Ón Biroul permanent. Din p„cate, cel c„ruia m-am adresat, ∫i anume senatorul U.D.M.R. Frunda György, a reac˛ionat ∫i atunci superficial ∫i v„d c„ nici de atunci Óncoace nu ∫i-a propus s„ rezolve o chestiune pe care a inventat-o ∫i cu care a luat, cum se spune, fa˛a opiniei publice, nel„s‚nd-o s„ observe adev„rurile aflate Ón discu˛ie aici, Ón Senat, ci antren‚nd-o Óntr-o direc˛ie inadmisibil„. N-am spus ∫i repet, e a treia oar„ c‚nd precizez public, n-am spus niciodat„ c„ maghiarii c„rora nu le place ceea ce se Ónt‚mpl„ aici s„ plece Ón Asia, nu face parte din repertoriul meu de g‚ndire ∫i deci nu poate face parte din repertoriul meu de exprimare. Nu puteam s„ g‚ndesc a∫a ceva. I-am repetat Ón Biroul permanent senatorului Frunda György c„ ar fi Ónsemnat c„, Ón Ómprejurarea Ón care tat„l so˛iei mele e maghiar, ar fi Ónsemnat s„ trimit Ón Asia un sfert de maghiar„, care este copilul meu, Ana-Maria P„unescu. Ea este un sfert maghiar„. Nu pot g‚ndi a∫a, pentru c„ n-am crezut niciodat„ c„ solu˛ia este etnic„. Eu am fost indignat tocmai pentru c„ problema minorit„˛ilor a fost pus„ pe baze etnice, ∫i nu pe baze civice. Cred Ón Ón˛elegerea dintre noi, cred Ón realit„˛ile pe care le-am construit Ómpreun„, dar cred Ón dreptul majorit„˛ii rom‚ne∫ti de a-∫i p„stra drepturile, de a-∫i p„stra Constitu˛ia ∫i de a-∫i p„stra puterea de a interveni inclusiv pentru minoritarii s„i. Nimeni n-ar trebui s„ participe la sl„birea acestui stat rom‚n, pentru c„, inevitabil, ceea ce produce va sim˛i pe propria piele. ™i noi avem exemple din anii mai vechi, din consiliile
Œl invit la microfon pe domnul senator Claudiu T„n„sescu ∫i urmeaz„ domnul senator Ioan Aron Popa. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Dan Claudiu T„n„sescu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Declara˛ia mea s-ar putea numi: îDespre starea deplorabil„ a asisten˛ei medicale acordate popula˛iei“ sau, mai bine zis: îBulib„∫eala din s„n„tate“.
Cine-∫i poate crede privirilor c„ Ón anul 2005 o mul˛ime de rom‚ni vizita˛i de tot soiul de boli, unele mai u∫oare, altele mai grele, se t‚r„sc prin noroiul neputin˛ei, din care uneori nu mai pot scoate capul, pentru c„ neferici˛ii de ei nu ajung s„-∫i cumpere ∫i s„ primeasc„ medicamente, a∫a cum ar trebui, care, sigur, sunt binef„c„toare pentru ei, ce le-ar aduce alinarea, nu Ón˛elege nimic din politica p„guboas„ a actualului Guvern.
Ce e mai r„u dec‚t s„ ajungi b„tr‚n ∫i bolnav, ∫i pe deasupra pensionar, ∫i speran˛a ta s„ se dilueze Ón ispita unei iluzii care te Ómbie la dorin˛a de a-˛i curma o suferin˛„?
Ce e mai r„u dec‚t s„ fii copil ∫i, tr‚ntit la pat de o r„ceal„ sau de o alt„ boal„, s„ te lup˛i cu stihiile maladiei prin propriile-˛i for˛e dob‚ndite ca zestre de rezisten˛„ din vremea c‚nd Ó˛i duceai via˛a Ónl„untrul placentei materne?
™i ce e mai r„u s„ ai un salariu de mizerie, a∫a cum Ól au mai to˛i rom‚nii, ∫i s„ te afli internat Ón spital, unde trebuie s„-˛i aduc„ cei din familie seringile de plastic,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005 vata, tifonul, spirtul sanitar ∫i mai toate medicamentele de care ai nevoie?
™i c‚nd te g‚nde∫ti c„ toate acestea s-au n„scut o dat„ cu bugetele alocate s„n„t„˛ii de toate guvernele care s-au aflat la c‚rma ministerului cu pricina, pe scaunul c„rora s-au a∫ezat m‚ndri ∫i sug‚ndu-∫i vesel gingiile, motiva˛i mai ales de importan˛a ce le-o d„duser„ ∫efii lor de partid, ∫i, bineÓn˛eles, primul-ministru al acelui timp.
Œns„ degeaba au primit ace∫ti domni instituirea de mini∫tri ai s„n„t„˛ii, pentru c„, de fapt, prin purtarea lor fa˛„ de s„n„tatea poporului nostru ∫i prin servilismul manifestat fa˛„ de ordinul puterii ce i-a uns acolo, au devenit pentru popula˛ie un fel de c„l„i.
Ei au uitat jur„m‚ntul hipocratic, au uitat pentru ce au c„lcat Ón s„lile de anatomie ∫i au pierdut cu des„v‚r∫ire din memorie care le este menirea pe acest p„m‚nt rom‚nesc.
Œl invit la microfon pe domnul senator Ioan Aron Popa, din partea Alian˛ei P.N.L.-P.D.
Urmeaz„ doamna senator Doina Silistru.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Doresc s„ v„ re˛in aten˛ia cu o problem„ deosebit de grav„ pentru secolul XXI, ∫i anume sclavia minorilor Ón agricultur„, fenomen ce a luat amploare Ón Rom‚nia, mai precis la T‚rgu Frumos, din jude˛ul Ia∫i.
Este inadmisibil ca Óntr-o ˛ar„ civilizat„, care se dore∫te Ón Europa, s„ mai existe asemenea practici.
S„ nu uit„m c„ moda muncilor agricole a fost folosit„ de vechiul regim comunist pentru exploatarea copiilor, regim ce se vrea istorie Óntr-un stat democratic, ∫i nu o realitate crunt„, continuat„ de oameni cu mentalit„˛i comuniste, ad‚nc Ónr„d„cinate ∫i infiltrate Ón conducerea ™colii de Art„ ∫i Meserii T‚rgu Frumos din jude˛ul Ia∫i.
Aici Ól avem director pe domnul Ioan ™tefoi, fost primar P.S.D. al localit„˛ii T‚rgu Frumos.
Cel mai trist lucru este faptul c„ Ón muncile agricole sunt implica˛i copii de 15—16 ani, care lucreaz„ zilnic c‚te 16 ore, de diminea˛a p‚n„ seara, o munc„ istovitoare, Ón condi˛ii mizere ∫i prost pl„tit„.
Demersul pe care Ól fac este de a trage un semnal de alarm„ ∫i de a atrage aten˛ia asupra acestei probleme foarte grave, de exploatare a copiilor. Este un fenomen pe care trebuie de urgen˛„ s„-l stop„m.
Œn concluzie, se na∫te Óntrebarea: oare nu se ∫tie c„ elevii dintr-o ∫coal„ de art„ ∫i meserii trebuie s„ fac„ practic„ Ón ateliere specializate Ón domeniile pentru care se preg„tesc, ∫i nu Ón agricultur„?
Drept pentru care, Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ din cadrul Senatului s-a autosesizat pe acest caz, solicit‚nd Biroului permanent realizarea unei anchete asupra fenomenului de exploatare prin munc„ a elevilor ™colii de Art„ ∫i Meserii din T‚rgu Frumos, ancheta const‚nd Ón audierea la comisie, miercuri, a directorului ∫colii, a inspectorului-∫ef al Inspectoratului ™colar Ia∫i ∫i a reprezentantului Inspectoratului Teritorial de Munc„ din Jude˛ul Ia∫i.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
O invit pe doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului social democrat, ∫i urmeaz„ domnul senator Puiu Ha∫otti.
## **Doamna Doina Silistru:**
Am intitulat declara˛ia mea politic„ îZiua Radioului“.
îC‚nd jubileele unor institu˛ii, ca ∫i acelea ale unor mari oameni Óncep s„ numere mai mult de o jum„tate de veac este un semn evident de for˛„, vitalitate ∫i tr„inicie a culturii unui popor“ — spunea profesorul universitar doctor Gheorghe Platon, membru al Academiei Rom‚ne.
La 1 noiembrie 2005, Societatea Rom‚n„ de Radiodifuziune va s„rb„tori Ómplinirea a 77 de ani de la momentul realiz„rii primei emisiuni oficiale. La 2 noiembrie 2005, Studioul teritorial de radio Ia∫i, din cadrul Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune, va Ómplini 64 de ani de la Ónfiin˛are. A∫adar, ambele jubilee num„r„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005 cu mult mai mult de o jum„tate de veac. Recunoa∫tem, astfel, for˛a, vitalitatea, tr„inicia construc˛iei spirituale realizate de c„tre radioul public rom‚nesc.
Purt‚nd Ón suflete sentimente de gratitudine pentru ceea ce a Ónsemnat radioul, prin programele sale, Ón formarea fiec„ruia dintre noi, se cuvine, cred, s„ marc„m momentul aniversar ce se apropie, reamintindu-ne c‚teva date ∫i evenimente legate de acest t„r‚m sonor Ón Rom‚nia.
Œn anul 1925 se Ónfiin˛eaz„ Asocia˛ia Prietenilor Radiofoniei, principalul animator fiind Dragomir Hurmuzescu. Apare, Ón acela∫i an, Legea pentru instalarea, folosin˛a sta˛iunilor ∫i a posturilor radio electrice, care prevede Ónfiin˛area unei societ„˛i de difuziune pe ac˛iuni, 60% participarea statului, 40% contribu˛ia particularilor.
Pe 13 septembrie 1925 apare prima publica˛ie de radio, publica˛ie s„pt„m‚nal„ pentru r„sp‚ndirea telegrafiei ∫i telefoniei f„r„ fir Ón Rom‚nia.
La 2 decembrie 1925 are loc transmisia radiofonic„, pe 600 m lungime de und„, a unui program experimental.
La 1 mai 1926, la Ia∫i, un cerc de intelectuali, printre care, pe atunci, t‚n„rul Iorgu Iordan, audiaz„ la un receptor emisiunea festiv„ transmis„ de Radio Moscova.
îDeci spa˛iul este suprimat!“, a exclamat atunci Mihail Sadoveanu.
La 1 noiembrie 1928, la ora 17,00, are loc inaugurarea oficial„ a emisiunilor radio. îAici, Radio Bucure∫ti“, formula at‚t de familiar„ a r„sunat Ón eter.
Domnul senator Puiu Ha∫otti, din partea Alian˛ei P.N.L.-P.D.
Urmeaz„ domnul senator Radu Georgescu.
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interven˛ia mea este, dac„ vre˛i, un soi de replic„. De fapt, este o rug„minte pe care o adresez domnului senator Adrian P„unescu.
Œnainte de asta, Óns„, a∫ vrea s„ spun ce am spus de multe ori Ón plenul Senatului, c„, uneori, comportamentul nostru politic degenereaz„ ∫i, c‚teodat„, chiar ne umplem de ridicol, cum a f„cut-o un coleg de-al nostru, care a reclamat trei senatori pentru ni∫te chestiuni care vizeaz„ ani grei de pu∫c„rie. Dar este treaba fiec„ruia s„ se comporte cum crede de cuviin˛„.
Dac„ domnul senator Adrian P„unescu a spus ni∫te chestiuni care Ól vizeaz„ ∫i sunt adev„rate — ∫i cred cu t„rie c„ sunt adev„rate —, eu sunt solidar cu Domnia sa, pentru c„ are dreptate. A∫ vrea, Óns„, s„-l rog pe domnul senator Adrian P„unescu, cu tot respectul pe care i-l port, s„ se pronun˛e acum, aici — dac„, bineÓn˛eles, dore∫te — ∫i asupra unei declara˛ii pe care a f„cut-o un pre∫edinte de partid parlamentar referitor la liderul grupului parlamentar din Senat al acelui partid, declara˛ie care suna cam a∫a: îNu-l voi pune pe acel senator, lider de grup Ón Senat, s„ r„spund„ de rela˛iile cu U.D.M.R., pentru c„ acesta bea s‚nge de ungur.“
A˛i putea s„ comenta˛i aceast„ afirma˛ie? Dac„ vre˛i, bineÓn˛eles.
## **Domnul Valentin Dinescu**
**:**
Nu are sim˛ul metaforei.
## Mul˛umesc.
Œl invit la microfon, ultima luare de cuv‚nt, pe domnul senator Radu Georgescu, din partea Grupului parlamentar P.S.D..
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Alian˛a P.N.L.-P.D. a preg„tit un experiment politic Ón jude˛ul Mure∫, experiment politic menit s„ se transforme Óntr-o re˛et„ de debarcare din func˛ie a primarilor P.S.D. M„ refer la referendumul care a fost organizat ieri pentru schimbarea din func˛ie a primarului din comuna V‚n„tori, jude˛ul Mure∫.
Œn loc s„ gireze atragerea de fonduri pentru dezvoltarea comunit„˛ii, actuala putere a cerut Consiliului Jude˛ean Mure∫, printr-o adres„ semnat„ de prefectul jude˛ului Mure∫, din partea P.N.L., s„ aloce suma necesar„ pentru organizarea acestui referendum. Banii nu existau la nivelul consiliului local.
Pe l‚ng„ aceasta, am participat ieri, am fost Ón localitate, am v„zut cum a decurs referendumul. To˛i colegii mei au sesizat foarte multe ilegalit„˛i. Œn primul r‚nd, acel transport care se asigura tuturor votan˛ilor din partea ini˛iatorilor acestui referendum, pe de alt„ parte, am Ónt‚lnit asistente medicale care solicitau oamenilor s„ se duc„ la vot, oameni care, cu for˛a, ∫i-au luat concet„˛enii ∫i i-au dus la vot, urc‚ndu-i Ón ma∫ini,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005 pachete cu m‚ncare, sticle cu b„uturi preg„tite pentru cei care urmau s„ participe la referendum.
Cu toate acestea, experimentul politic pe care alian˛a a Óncercat s„-l ini˛ieze a e∫uat. Chiar dac„ referendumul a trecut, conform art. 76 din Legea nr. 215/2001, cei care au votat pentru schimbarea primarului nu au fost Ón num„r suficient. Prin urmare, mul˛i dintre colegii no∫tri sunt ast„zi mult mai Ón siguran˛„.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult.
Nu, domnule senator. V„ rog eu, pentru c„ nu pute˛i s„ r„spunde˛i dumneavoastr„ pentru ce a spus un alt coleg, care nici m„car nu e din partidul nostru.
## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
Dar pot s„ am o p„rere.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ rog eu foarte mult... Domnule pre∫edinte...
Domnule senator, v„ rog. Microfonul 4, v„ rog.
N-a∫ vrea s„ m„ arunca˛i, undeva, Ón groapa la∫ilor, ∫i eu s„ tac, atunci c‚nd cineva Ómi cere p„rerea.
Nu e s„n„tos, dar... m„ rog, cum crede˛i dumneavoastr„.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Cine nu e s„n„tos? Faptul?
Sigur, domnule Ha∫otti, e un joc de idei la care consimt, cu rug„mintea s„ v„ pun ∫i eu o Óntrebare, dup„ ce r„spund.
Eu cred c„ dumneavoastr„ v-a˛i alarmat degeaba cu privire la aceast„ formul„, pentru c„ ea este, f„r„ Óndoial„, o metafor„, mai mult sau mai pu˛in izbutit„, care exprim„ ceea ce crede cel ce a vorbit c„ spun — ∫i uneori chiar spun — unii dintre cei Ón cauz„ despre respectivul ∫ef de grup.
Dac„ mie mi se spune c„ sunt m‚nc„tor de unguri, mie, care cred Ón toat„ civiliza˛ia dintre noi ∫i sunt ∫i vegetarian, pe deasupra!
Domnule pre∫edinte al grupului, nu poate fi o chestiune serioas„. Este o metafor„, un mod de a spune c„ e identificat cu aceast„ pozi˛ie de c„tre inamicii lui. A∫adar, nici nu cred c„ respectivii sunt a∫a cum au fost eticheta˛i, am alt„ p„rere, ∫i cred Ón dreptul nostru de a ne dovedi loialitatea fa˛„ de civiliza˛ie prin fapte.
Vreau s„ v„ pun ∫i eu o Óntrebare. Cum califica˛i dumneavoastr„ faptul...
Œn orice caz, nu s„ r„spund„ acum, c„ nu-i mai dau voie.
Domnule pre∫edinte...
Ne-am oprit, stimate coleg.
Domnule pre∫edinte, v-a˛i Óntunecat, de c‚teva zile...
S„ v„ dea r„spunsul Ón scris.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
## Nu...
Domnule pre∫edinte, l„sa˛i-mi acest drept.
Deci, domnule Ha∫otti, cum califica˛i faptul c„ Ón loc s„ lucreze asupra textului acestui proiect ∫i s„-l fac„ s„ fie c‚t mai apropiat de ceea ce am cerut noi cu to˛ii, de ceea ce ∫i dumneavoastr„ Ón∫iv„ g‚ndi˛i, de ceea ce ar fi necesar, de ceea ce Europa, prin institu˛ii, cum ar fi Comisia de la Vene˛ia, a solicitat, Guvernul ne-a aruncat nou„ Ón bra˛e acest proiect, pentru a primi noi repro∫urile, Ón vreme ce fostul ministru al culturii, doamna Mona Musc„, spre cinstea sa, a fost Ón dezacord cu proiectul Ónc„ de la Ónceput?
V„ rog, cum califica˛i aceast„ grab„? Nu este cumva electoral„? Nu este cumva superficial„ ∫i nu este cumva aduc„toare, mai degrab„, de nefoloase pentru noi to˛i?
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule Puiu Ha∫otti, v„ rog eu, avem 26 de proiecte de lege, din care 13 pe aprobare tacit„. V„ rog eu, la prima Ónt‚lnire, r„spunde˛i. V„ rog eu foarte mult s„ Ón˛elege˛i. Avem 13 legi pe aprobare tacit„ ast„zi. Are cuv‚ntul...
## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
Domnule pre∫edinte, protestez Ómpotriva faptului c„ Ói b„ga˛i pumnul Ón gur„ puterii!
Pofti˛i, domnule senator Ha∫otti. ™i v„ rog eu s„-i pune˛i ∫i dumneavoastr„ o Óntrebare domnului Funar, pe urm„.
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
Domnule pre∫edinte, bineÓn˛eles c„ n-am vrut s„ insinuez c„ acel coleg, care, metaforic vorbind, ar bea s‚nge de ungur, ar fi vampir. Doamne fere∫te! Asta, una la m‚n„.
A doua. R„spunsul la Óntrebarea domnului senator P„unescu este îNu“.
™i a treia, referitor la r„spunsul Domniei sale, mi-am adus aminte, nu ∫tiu de ce, acea vorb„ a lui Machiavelli: îDumnezeu i-a dat cuv‚ntul omului pentru a-∫i ascunde g‚ndurile.“
Sunte˛i un me∫ter al cuv‚ntului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005 ## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
**Domnul Adrian P„unescu**
**:** Frunda György absent Funar Gheorghe prezent Este autoportretul dumneavoastr„. G„ucan Constantin prezent **Domnul Nicolae V„c„roiu:** Geoan„ Mircea Dan absent Georgescu Radu Cristian prezent Mul˛umesc. Gheorghe Constantin prezent Œl invit pe domnul senator Puskás s„ fac„ apelul. Ha∫otti Puiu prezent **Domnul Puskás Valentin Zoltán:** Ila∫cu Ilie prezent Iliescu Ion absent Antonie ™tefan Mihail prezent Ilu∫ca Daniel absent **Domnul Nicolae V„c„roiu:** Ion Vasile absent Iorga Nicolae prezent Suntem 62 Ón sal„, domnule Puskás! Iorgovan Antonie absent **Domnul Puskás Valentin Zoltán:** Io˛cu Petru Nicolae prezent Iv„nescu Paula Maria absent„ Au plecat mul˛i, c„ nu au a∫teptat... Jurcan Dorel prezent **Domnul Nicolae V„c„roiu:** Loghin Irina absent„ Lupoi Mihail prezent V„ rog. Maior George Cristian prezent **Domnul Puskás Valentin Zoltán:** Mardare Radu C„t„lin prezent Marinescu Marius prezent Apostol Neculai absent Markó Béla absent Arca∫ Viorel prezent Mele∫canu Teodor Viorel prezent Ardelean Aurel absent Mereu˛„ Mircea Gheorghe absent Arion Viorel prezent Mih„escu Eugen absent Athanasiu Alexandru absent Mih„ilescu Petru ™erban prezent Basgan Ion prezent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia prezent„ Berceanu Radu Mircea prezent Moraru Ion prezent Bindea Liviu Doru prezent Mor˛un Alexandru Ioan prezent Blaga Vasile absent Neagoe Otilian prezent Bobe∫ Marin prezent Neagu Nicolae prezent Cazacu Cornelia prezent„ Németh Csaba prezent C‚mpeanu Radu Anton prezent Nicolae ™erban prezent C‚rlan Dan prezent Nicolai Norica prezent„ Chelaru Ioan absent Novolan Traian prezent Cintez„ Mircea prezent Onaca Dorel Constantin absent Ciornei Silvia prezent„ Oprea Mario Ovidiu prezent Cioroianu Adrian Mihai prezent Oprescu Sorin Mircea prezent Cismaru Ivan prezent Pascu Corneliu prezent Copos Gheorghe absent P„curaru Nicolae Paul Anton prezent Cozm‚nc„ Octav absent P„unescu Adrian prezent Cre˛u Corina absent„ Pere∫ Alexandru prezent Cre˛u Ovidiu Teodor prezent Pete ™tefan prezent Cucuian Cristian absent Petre Maria prezent„ Cuta∫ George Sabin prezent Petrescu Ilie absent Daea Petre prezent Popa Aron Dan prezent David Cristian absent Popa Dan Gabriel absent David Gheorghe prezent Popa Nicolae Vlad prezent Diaconescu Cristian absent Popescu Dan Mircea prezent Dina Carol prezent Popescu Ionel absent Dinescu Valentin prezent Popescu Irinel prezent DÓncu Vasile absent Popescu Mihail prezent Duca Viorel Senior prezent Prodan Tiberiu Aurelian prezent Dumitrescu Ion Mihai prezent Puskás Valentin Zoltán prezent Dumitrescu Gheorghe Viorel prezent R„doi Ion absent Dumitru Constantin prezent R„doi Ovidiu prezent Eckstein Kovács Péter prezent R„dulescu Cristache prezent Fekete Szabó Andras Levente prezent Roibu Aristide absent Filipescu Teodor absent Sab„u Dan prezent Florescu Ion prezent S‚rbu Ilie prezent Flutur Gheorghe absent Silistru Doina prezent„
O secund„, domnule Puskás.
Deci, au mai venit domnul Berceanu, domnul Basgan, domnul Radu C‚mpeanu, doamna Doina Silistru, domnul Aron...
Domnul Sab„u, da...
Stima˛i colegi, v„ rog s„-mi permite˛i s„ supun la vot ordinea de zi, anun˛‚ndu-v„ c„ avem prezen˛i 110 senatori, pe votul electronic, deci suntem Ón cvorum de lucru. Din totalul de 137 senatori sunt absen˛i 18 colegi, absen˛i motivat.
Voi fi ajutat de domnul secretar Mihai Ungheanu ∫i de domnul secretar Puskás Valentin Zoltán.
V„ consult dac„ ave˛i obiec˛iuni la ordinea de zi. Doamna senator Maria Petre, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am o propunere care e ∫i fireasc„, ∫i simpl„. S„ discut„m Ónt‚i proiectul de lege aflat pe ordinea de zi la
pozi˛ia 9 ∫i abia dup„ aceea pe celelalte opt ∫i a∫a mai departe, pentru c„ e vorba de o legea-cadru ∫i de legile speciale din zona serviciilor publice.
A∫a e firesc ∫i v-a∫ ruga s„ ave˛i Ón vedere aceast„ propunere.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc. Domnul senator Funar.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Grupul P.R.M. v„ propune ca ast„zi la aprobarea ordinii de zi s„ accepta˛i anumite permut„ri fa˛„ de proiectul care ne-a fost prezentat ∫i pe primele 9 locuri s„ fie incluse proiectele de lege la care se ajunge la aprobare tacit„ ast„zi sau Ón urm„toarele dou„, maximum trei zile.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stima˛i colegi, suntem la ordinea de zi.
Deci s-a propus ca punctul 9 s„ fie Ónaintea punctului 8.
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
s-a aprobat.
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
Stimate coleg, vom parcurge toate proiectele de lege cu aprobare tacit„. V„ rog s„ a∫tepta˛i programul de lucru. Am re˛inut propunerea domnului Funar.
V„ rog s„ vota˛i ordinea de zi.
79 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„, nici o ab˛inere,
s-a aprobat.
Programul de lucru, stima˛i colegi.
V„ propun, p‚n„ la ora 19,00 fix, facem program legislativ, de la 19,00 la 20,30, Óntreb„ri-interpel„ri.
Dac„ va r„m‚ne vreo lege cu aprobare tacit„, mai dep„∫im 4—5 minute, astfel Ónc‚t s„ le facem pe toate, cele 12 proiecte de lege cu aprobare tacit„.
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
V„ mul˛umesc foarte mult.
Stima˛i colegi, trecem la programul de lucru pentru aceast„ s„pt„m‚n„.
Avem mar˛i, miercuri, joi ∫i vineri activit„˛i Ón comisii pentru dezbaterea proiectului Legii bugetului.
Joi, la ora 12,15, vom avea ∫edin˛„ comun„, unde va fi prezent pre∫edintele Republicii Bulgaria cu o alocu˛iune de 25—30 minute.
18 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005
Dac„ sunt obiec˛iuni fa˛„ de programul de lucru? Nu sunt.
Voi supune votului dumneavoastr„ programul de lucru pentru aceast„ s„pt„m‚n„.
V„ rog s„ vota˛i.
83 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri, s-a aprobat.
Trecem la nota cu privire la aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dou„ propuneri legislative:
— propunere legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura;
— propunere legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice.
Sunt obiec˛iuni? Domnul Funar. Microfonul 2, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Grupul parlamentar P.R.M. solicit„ explica˛ii din partea Guvernului, respectiv din ce cauz„ ni se solicit„ procedura de urgen˛„, sau ini˛iatorilor, Ón acest caz — este vorba de dou„ propuneri legislative — corect este ini˛iatorilor.
Rug„m ini˛iatorii s„ ne explice ∫i s„ vot„m Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ aceast„ solicitare. Mul˛umesc.
Ini˛iatorii sunt Ón sal„? Guvernul nu v„ va putea da explica˛ii. Sunt dou„ propuneri legislative.
Deci avem ini˛iatori senatori ∫i deputa˛i. Dac„ dore∫te cineva, totu∫i? Vreo argumentare? Doamna senator Maria Petre, v„ rog.
Din sal„
#90386Pe procedur„?
Nu Guvernul a solicitat.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Cel pu˛in cel de-al doilea act normativ la care se solicit„ discutarea Ón procedur„ de urgen˛„ con˛ine una dintre problemele pe care raportul de monitorizare le-a consemnat ca atare, ∫i exist„ un calendar ∫i un angajament al Guvernului Rom‚niei ∫i al Rom‚niei ca atare, de rezolvare. Nu m„ pronun˛ pe cealalt„ pentru c„ nu ∫tiu detaliile, dar privitor la al doilea proiect de lege aceasta este urgen˛„.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Ion Solcanu, v„ rog. Dac„ Guvernul dore∫te s„ intervin„?
Ion Solcanu
#91063Domnule pre∫edinte,
Am c‚˛iva ani de c‚nd sunt Ón Senatul Rom‚niei ∫i este pentru prima dat„ c‚nd aud solicitarea de procedur„ de urgen˛„ Ón cazul unei propuneri legislative.
De regul„ ∫i dup„ toate regulile, normele ∫i obiceiurile pe care le avem Ón Senatul Rom‚niei procedura de urgen˛„ este solicitat„ de c„tre Guvern, ∫i nu de c„tre un ini˛iator: Popescu, Ionescu sau oricum Ól cheam„ pe dumnealui.
Deci, ca atare, nu putem sus˛ine o asemenea solicitare.
Din partea Guvernului? Nu dore∫te s„ ia cuv‚ntul. Dori˛i, domnule senator Marinescu? V„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi.
Aceast„ ini˛iativ„ am avut-o eu cu mult timp Ón urm„, Ón prim„var„, de a Ónfiin˛a o autoritate pentru monitorizare, reglementare a achizi˛iilor publice. Guvernul a preluat-o la timpul respectiv ∫i a f„cut un lucru foarte bun. La ora actual„ aceast„ autoritate func˛ioneaz„, este clauz„ de integrare, ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„, chiar am primit cartona∫ ro∫u cu privire la neimplicarea Ón achizi˛iile publice, timp de 15 ani de zile ∫tim cu to˛ii c„ nu a existat nici o autoritate care s„ controleze tot ce Ónsemna licita˛ii ∫i achizi˛ii publice, av‚nd Ón vedere c„ licita˛iile reprezint„ cam 16% din produsul intern brut, deci undeva la 7—8 miliarde euro, iar cu aceast„ ocazie, cu Ónfiin˛area acestei autorit„˛i, este ∫i o condi˛ie pentru a preveni actele de corup˛ie.
Eu spun c„ este un lucru foarte bun ∫i cu to˛ii suntem de acord ca aceast„ autoritate s„ intre Ón procedur„ de urgen˛„.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Stima˛i colegi,
Œntru totul de acord cu dumneavoastr„, cu to˛i cei care a˛i luat cuv‚ntul, cu o singur„ precizare: avem trei s„pt„m‚ni de dezbateri la Legea bugetului ∫i nu prea ∫tiu c‚nd se poate face. Dac„ v„ uita˛i pe regulament ce Ónseamn„ procedura de urgen˛„, o s„ vede˛i c„ ar Ónsemna s„ Óntrerupem dezbaterile la Legea bugetului Ón s„pt„m‚na urm„toare, c‚nd suntem Ón plin„ activitate de elaborare a avizelor, ca s„ introducem proiectele de lege Ón procedur„ de urgen˛„.
Este o problem„. Ce este mai urgent? Bugetul sau... ™i aici trebuie s„ discut„m, dar, v„ rog, s„ Óncheiem.
Vot · Amânat
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
## **Domnul Petru ™erban Mih„ilescu**
**:**
V„ rog s„-mi da˛i cuv‚ntul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005
Da, domnule senator ™erban Mih„ilescu, ave˛i cuv‚ntul, v„ rog. Microfonul 4.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Eu a∫ dori s„ nu facem o gre∫eal„. Dac„ nu m„ Ón∫al„ memoria, acest proiect de lege a trecut de Senat, a trecut de Senat, se afl„ la Camer„, dac„ nu a trecut ∫i de la Camer„, Ón orice caz, Ón Legea bugetului are capitol ∫i anex„ separat„. Nu Ón˛eleg ce propunere s„ mai aprob„m acum c‚nd noi aprob„m Ón urm„toarele dou„ s„pt„m‚ni ∫i bugetul. Eu cred c„ este o eroare ∫i rog compartimentul tehnic s„ verifice acest lucru: dac„ putem face o propunere dup„ ce a trecut legea de noi ∫i dac„ acest lucru are vreo logic„? Eu am sentimentul c„ e o eroare ∫i nu vreau s„ v„ las Ón eroare ca s„ vot„m o propunere care nu are, dup„ aceea, urmare.
Eu Ómi aduc aminte c„ acest proiect de lege a trecut. Mul˛umesc.
Stimate coleg, Cred c„ este o confuzie. Legat de achizi˛iile publice, avem legea Guvernului nr. 563/26.10.2005 pe care am aprobat-o.
Da.
™i a plecat la promulgare. Aici este vorba de o ini˛iativ„ legislativ„ de modificare a legii Guvernului nr. 563/26.10.2005.
P„i, asta este altceva, nu s-a spus asta p‚n„ acum. V„ rog s„ m„ scuza˛i.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Cum nu s-a spus? Dac„ citi˛i aici Ón material, a∫a ave˛i. Scrie Ón spate: modificare la legea nr. 563/26.10.2005.
Deci a˛i ascultat toate argumentele.
Vot · Amânat
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
## **Doamna Mara R‚mniceanu** _— secretar de stat_
_Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**
## Bun„ seara!
Pentru dezvoltarea cooper„rii economice, schimburilor comerciale, tehnico-∫tiin˛ifice ∫i culturale Óntre Rom‚nia ∫i Austria s-a convenit renegocierea Conven˛iei de evitare a dublei impuneri, semnat„ Ón anul 1976.
Principalele reglement„ri ale actului normativ sunt urm„toarele:
— pentru veniturile sub form„ de dividende realizate de c„tre reziden˛ii unuia dintre statele contractante din activit„˛i desf„∫urate pe teritoriul celuilalt stat contractant se va aplica o cot„ de 0.
— veniturile reprezent‚nd dob‚nzi ∫i redeven˛e se vor impozita ∫i Ón ˛ara din care se pl„tesc cu o cot„ de 3%.
— profiturile realizate de un ∫antier de construc˛ii ∫i cele generate de un proiect de construc˛ii se vor impune Ón statul Ón care se desf„∫oar„ activitatea numai Ón cazul Ón care aceste activit„˛i dep„∫esc o perioad„ mai mare de 12 luni, celelalte prevederi sunt comune cu noile reglement„ri ale Uniunii Europene.
Ministerul Finan˛elor Publice propune ∫i sus˛ine adoptarea actului normativ Ón forma rezultat„ din raport.
Mul˛umesc foarte mult.
Domnul pre∫edinte Varujan Vosganian, v„ rog, raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Mul˛umesc foarte mult.
Domnule pre∫edinte, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, av‚nd Ón vedere ∫i motiva˛ia pe care o prezentat-o ini˛iatorul, a adoptat Ón unanimitate proiectul de Lege privind ratificarea Conven˛iei dintre Rom‚nia ∫i Republica Austria, f„r„ amendamente, ∫i-l supune, Ón consecin˛„, dezbaterii plenului.
Deci Guvernul a dat o lege cu achizi˛iile.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 45 de voturi pentru, 32 de voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, s-a adoptat procedura de urgen˛„. S„ dea Domnul s„ o ∫i putem face.
Deci, repet, este ini˛iativ„ legislativ„ care modific„ legea nr. 563/2005, legea Guvernului.
Œn˛eleg c„ colegii de la alian˛„ nu au fost de acord cu legea f„cut„ de Guvern?
Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei dintre Rom‚nia ∫i Republica Austria pentru evitarea dublei impuneri ∫i prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ∫i pe capital ∫i a
Mul˛umesc. Dezbateri generale. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Œn˛eleg c„ nu sunt.
Stima˛i colegi,
Voi supune votului dumneavoastr„ raportul ∫i proiectul de lege Ón forma prezentat„ de c„tre Guvern.
V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.
Cu 81 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„, o ab˛inere, s-a adoptat.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005 Trecem la proiectul de Lege privind ratificarea Conven˛iei-cadru pentru controlul tutunului, adoptat„ la Geneva, Elve˛ia, la 21 mai 2003.
Domnul secretar de stat Székely Ervin Zoltán, v„ rog. Microfonul 9, v„ rog.
**Domnul Székely Ervin Zoltán** _— secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**
Mul˛umesc.
Conven˛ia-cadru pentru controlul tutunului, adoptat„ de Adunarea Mondial„ a S„n„t„˛ii, stabile∫te normele care vizeaz„ reducerea efectelor nocive ale tutunului asupra s„n„t„˛ii.
Av‚nd Ón vedere c„ Rom‚nia este una dintre ˛„rile cu cele mai ridicate valori ale consumului de tutun, dup„ cum arat„ studiile, rezultatul estim„rilor este c„ Ón ˛ara noastr„ 40% din totalul cauzelor de deces prin cancer la b„rba˛i au drept factor de risc major tutunul, iar la femei tutunul este asociat cu cancerul de s‚n, uterin, stomacal ∫i ovarian, av‚nd Ón vedere aceast„ situa˛ie, consider„m c„ este util„ adoptarea acestui act normativ ∫i sus˛inem varianta comisiei.
Mul˛umesc foarte mult.
Domnul pre∫edinte Dan Sab„u ne prezint„ raportul Comisiei pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Raportul este favorabil, caracterul legii este ordinar, Senatul este Camer„ decizional„.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc.
Legea are caracter ordinar, dup„ cum a˛i auzit.
V„ rog, dac„ sunt interven˛ii?
Nu sunt. Nu avem amendamente.
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
Trecem la Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 103/2005 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 1/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei de Pl„˛i ∫i Interven˛ie pentru Agricultur„, Industrie Alimentar„ ∫i Dezvoltare Rural„ ∫i a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 142/2000 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei SAPARD pentru implementarea tehnic„ ∫i financiar„ a Instrumentului special de preaderare pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„.
Domnul secretar de stat D„nu˛ Apetrei, v„ rog s„ face˛i prezentarea. Microfonul 10, v„ rog.
Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ este prezent„.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul D„nu˛ Apetrei** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Bun„ seara, doamnelor ∫i domnilor senatori!
Œn conformitate cu angajamentele asumate de c„tre Rom‚nia Ón cadrul Tratatului de aderare la Uniunea European„, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale trebuie s„ ia toate m„surile necesare privind construc˛ia institu˛ional„ Ón vederea derul„rii fondurilor destinate finan˛„rii politicilor agricole comune pe pilonul 1 ∫i pilonul 2.
Œn acest sens, dup„ cum bine ∫ti˛i, prin Legea nr. 1/2004 a fost Ónfiin˛at„ Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ie pentru Agricultur„, Industrie Alimentar„ ∫i Dezvoltare Rural„ care trebuia s„ gestioneze banii proveni˛i din Fondul European de Orientare ∫i Garantare a Agriculturii (FEOGA).
Œn urma unor analize ulterioare desf„∫urate la nivelul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, precum ∫i Ón urma consult„rilor avute cu exper˛ii Comisiei Europene s-a stabilit ca solu˛ie optim„ Ónfiin˛area a dou„ agen˛ii de pl„˛i, ∫i anume o Agen˛ie de Pl„˛i pentru Dezvoltare Rural„ ∫i Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ie Ón Agricultur„, ambele agen˛ii menite s„ gestioneze m„surile de sprijin finan˛ate din fondurile europene, precum ∫i cele finan˛ate din bugetul de stat al Rom‚niei.
S-a avut Ón vedere ∫i faptul c„ reglement„rile europene Ón materie de implementare a politicii agricole comune, prin intermediul fondurilor FEOGA, sunt Ón proces de modificare, Ón sensul transform„rii acestor fonduri Ón dou„ fonduri separate destinate pl„˛ilor directe ∫i m„surilor de pia˛„, precum ∫i dezvolt„rii rurale.
Dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte Corneliu Pascu, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„.
Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i al Comisiei pentru administra˛ia public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005 Comisia noastr„ a dezb„tut proiectul de lege Ón ∫edin˛a din 19 octombrie ∫i, Ón urma dezbaterilor generale ∫i pe articole, membrii s„i au hot„r‚t cu majoritate de voturi Óntocmirea raportului favorabil, cu amendamentele cuprinse Ón anexa la prezentul raport, care au fost prezentate, de altfel, de domnul secretar de stat.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale. Domnul senator Petre Daea. Microfonul 3, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Ne pare r„u pentru faptul c„ Ón faza ini˛ial„, c‚nd aceast„ ordonan˛„ a trecut prin chingile comisiei ∫i apoi ale plenului, nu s-a putut re˛ine o propunere pe care a f„cut-o opozi˛ia, colegii din Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„, care viza ceea ce ast„zi reprezentan˛ii ministerului ne precizeaz„ Ón corectarea actului normativ, ∫i anume c„ acel supliment de posturi s„ fie supliment, ∫i nu prin redistribuire. Ne pare r„u pentru c„ putea fi legea opera˛ional„ mai devreme. Noi vom aproba actul normativ a∫a cum a fost prezentat.
V„ mul˛umesc foarte mult. Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator ™tefan Viorel. Microfonul 3, v„ rog.
Domnule pre∫edinte, nu a∫ vrea s„ complic lucrurile, Óns„ a∫ vrea s„ fac o precizare, noi ne afl„m Ón fa˛a dezbaterii unei cereri de reexaminare. Nu a fost foarte clar. Œn maniera Ón care a fost prezentat„ problema de c„tre reprezentantul Guvernului ∫i nici citind raportul comisiei nu rezult„ acest lucru. Plec‚nd de la aceast„ premis„, cred c„ trebuie s„ clarific„m un lucru. A∫a cum ni se propune prin raport, anexa cu amendamente excede obiectul cererii de reexaminare. A∫ vrea s„ fiu de acord ∫i sunt de acord ∫i cu ce a spus colegul Daea, ∫i cu ini˛iatorul, ∫i cu comisia, dar m„ simt obligat s„ fac aceast„ precizare ca nu cumva s„ ne trezim c„ de la Cotroceni mai vine o dat„ legea spre reexaminare, c„ nu am respectat procedurile de adoptare. Cred c„ dac„ proced„m Ón acest mod, cre„m un precedent Ón activitatea parlamentar„, ia na∫tere o cutum„ ∫i trebuie s„ o facem Ón cuno∫tin˛„ de cauz„. Dac„ ne-o asum„m, m„car s„ ∫tim. S„ se re˛in„ acest lucru.
V„ mul˛umesc.
V„ rog, dac„ mai sunt interven˛ii din sal„?
Domnul pre∫edinte Pascu Corneliu, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 7, v„ rog.
Noi supunem aten˛iei, solicit„m votul, a∫a cum este formulat„. Ea a fost corectat„ pentru c„ avea o inadverten˛„ privind modul de suportare a cheltuielilor pentru aceast„ agen˛ie ∫i ea este prins„, acum, clar, foarte clar, cheltuielile sunt suportate din bugetul de stat pe acest an. Azi am analizat ∫i bugetul Ministerului Finan˛elor ∫i s-au luat m„suri ca bugetul de anul viitor s„ aib„ inclus„ aceast„ pozi˛ie pentru suportarea num„rului de posturi suplimentare necesar Agen˛iei de Pl„˛i.
Stima˛i colegi,
Domnule secretar de stat Apetrei,
Pre∫edintele Rom‚niei a cerut reexaminarea numai pe un singur text, ∫i anume se referea la art. 1 alin. 1. Deci, pe cale de consecin˛„, noi nu putem extinde la alin. 3 de la art. 5, cu redistribuirea de posturi. Suntem Ón situa˛ia unei cereri de reexaminare ∫i trebuie s„ ne referim expres la solicitarea pre∫edintelui. Suntem de acord cu ea sau nu?
Deci, domnule secretar de stat, vreau r„spunsul dumneavoastr„ aici. Microfonul 10, v„ rog.
Deci la cererea de reexaminare nu avem voie s„ abord„m dec‚t articolul semnalat prin cererea de reexaminare, Ón spe˛„ alin. 1. Pe cale de consecin˛„, ar Ónsemna ca art. 5 alin. 3 nu are ce s„ caute, c„ nu a fost atacat.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul D„nu˛ Apetrei:**
Domnule pre∫edinte, cu tot respectul, chiar dac„ ar fi s„ abord„m calea pe care o deschide˛i dumneavoastr„, noi tot trebuie s„ asigur„m construc˛ia institu˛ional„ a acestei Agen˛ii de Pl„˛i ∫i Interven˛ie. Efectiv ne trebuie acest num„r de personal. Deci nu se poate realiza nimic Ón domeniul dezvolt„rii rurale, Ón domeniul agriculturii, dac„ nu avem ace∫ti oameni care s„ ne fac„ Registrul fermelor ∫i s„ fac„ acel I.A.C.S. despre care ∫ti˛i cu to˛ii, acel sistem de administrare ∫i control integrat.
Ave˛i nevoie de alin. 3 de la art. 5?
Absolut.
Atunci veni˛i cu o propunere separat„. Dup„ ce punem Ón vigoare legea, veni˛i cu corectura.
Domnul senator Berceanu. Microfonul 3, v„ rog.
Domnule pre∫edinte, interven˛ia mea este una mai mult legat„ de procedur„. Eu nu ∫tiu nici un text de regulament sau o alt„ reglementare care s„ ne Ómpiedice ca o lege trimis„ la reexaminare s„ fie reexaminat„. Nu reexaminat„ Ón locul fix Ón care a fost indicat„ reexaminarea de c„tre pre∫edinte.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005
Domnule...
Domnul senator Petre Daea, dup„ care doamna senator Verginia Vedina∫.
Pot s„ fie ∫i implica˛ii. Pre∫edintele poate s„ trimit„ legea spre reexaminare, indic‚nd un anumit articol, dar modificarea acelui articol s„ determine alte modific„ri Ón corpul legii, care s„ fie necesare pentru a pune lucrurile Ón concordan˛„.
Nu e cazul aici, stimate coleg.
Nu e cazul sau e cazul, dar, repet, eu nu cred c„ avem un text care s„ ne Ómpiedice ca atunci c‚nd o lege a fost trimis„ spre reexaminare s-o reexamin„m ca atare.
Am s„...
™i, oricum, Agen˛ia de Pl„˛i face parte din...
Domnule senator, domnule Berceanu, r„m‚ne˛i pu˛in la microfon. Deci ceea ce ne cere˛i dumneavoastr„ este urm„torul lucru.
Nu, eu nu cer nimic.
Nu, c„ asta vre˛i s„ spune˛i. Deci Ón cadrul cererii de reexaminare, conform cutumei ∫i logicii elementare, nu po˛i aborda dec‚t ce s-a cerut la reexaminare. Vre˛i s„ extindem. Asta Ónseamn„ c„ legea pleac„ din nou Ón am‚ndou„ Camerele, iar se trimite la reexaminare ∫i poate veni din nou... Œn contextul Ón care atac„m numai reexaminarea cu îDa“ sau îNu“ prin votul nostru, atunci legea merge la promulgare, altfel redeschide˛i procedura din nou, cu posibilitatea de reexaminare. Nu e at‚t de complicat. Iar Óntre ele nu exist„ nici o leg„tur„.
Nici nu am spus c„... Eu am ridicat numai o problem„ de procedur„ legat„ de existen˛a, undeva, a unui text care s„ ne Ómpiedice s„ facem acest lucru. Sigur, pe cutum„, pe logic„ ∫i a∫a mai departe, putem s„ c„dem de acord asupra acestei chestiuni, c„ e foarte bine s„ analiz„m textul acela ∫i s„ ne oprim, dar nu exist„ o prevedere regulamentar„ care s„ ne indice expres acest lucru. Oricum, Agen˛ia de Pl„˛i pentru Agricultur„ face parte din chestiunile impuse pentru aderarea la Uniunea European„. Deja e stegule˛ ro∫u, dac„ e s„ lu„m semnalizarea care a fost f„cut„ Ón pres„ Ón s„pt„m‚nile trecute, ∫i cred c„ trebuie rapid rezolvat„ aceast„ problem„.
Domnule pre∫edinte, exist„ o leg„tur„ Óntre ceea ce face obiectul reexamin„rii directe, ∫i anume faptul c„ acolo se precizeaz„ c„ sus˛inerea va fi din fonduri bugetare ∫i extrabugetare. Œn momentul Ón care s-a exclus sus˛inerea extrabugetar„, e firesc c„ s-a putut lega cu num„rul efectiv de posturi care intr„ Ón construc˛ia bugetar„. Motiv pentru care eu socot c„ exist„ temei pentru a trece la vot ∫i aceast„ formalitate pe care o avem, sigur, de discutat ∫i de analizat Ón Senatul Rom‚niei, s„ conduc„ spre aprobarea acestui act normativ, av‚nd Ón vedere importan˛a ∫i urgen˛a lui. V„ mul˛umesc.
Nimeni nu a spus c„ nu este urgent, mai ales c„ suntem pe reexaminare.
Doamna senator Verginia Vedina∫, nu uita˛i c„ discut„m bugetul. Œn buget nu am prins, acum, 4.000 de posturi Ón plus.
Din sal„
#111509Am prins.
L„sa˛i-o Óncolo de treab„. Da˛i totul peste cap a∫a dintr-o dat„.
Doamna senator Vedina∫.
Da. Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Cu tot respectul pentru domnul senator Berceanu, vreau s„ fac c‚teva preciz„ri care vor contrazice perspectiva Domniei sale ∫i Ól asigur c„ o fac din perspectiva specialistului care se ocup„, prin profesiunea pe care o are, de aceast„ activitate. Dreptul de a cere reexaminarea legii apar˛ine pre∫edintelui, ca un corespondent al dreptului pre∫edintelui de a promulga legea, Ón egal„ m„sur„ Ón care pre∫edintele poate s„ sesizeze ∫i Curtea Constitu˛ional„ Ón cadrul controlului prealabil de constitu˛ionalitate. Se subÓn˛elege c„ noi, ca ∫i Camer„ c„reia i s-a cerut reexaminarea, suntem ˛inu˛i Ón activitatea pe care o desf„∫ur„m de obiectul cererii de reexaminare. De aceea, din punctul meu de vedere, acest obiect nu poate s„ fie extins la alte chestiuni dec‚t cele care au fost cuprinse Ón cererea pre∫edintelui. V„ mul˛umesc.
Domnul senator ™tefan Viorel, dup„ care domnul senator Iorga Nicolae.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Sigur, eu care am provocat discu˛ia, m„ simt Óndrept„˛it acum s„ am un punct de vedere fa˛„ de sus˛inerea domnului senator Daea Petre.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005 ™i eu cred c„ modificarea operat„ ca urmare a cererii de reexaminare, schimb‚nd regimul de finan˛are a acestei institu˛ii, a f„cut necesar, deci pe cale de consecin˛„ a fost necesar s„ se modifice articolul legat de num„rul de posturi care urmeaz„ a se crea Ón cadrul acestei institu˛ii. ™i Ón aceast„ idee cred c„ nu Ónc„lc„m procedurile, nu Ónc„lc„m cutumele, ci mergem pe ceea ce s-a Ónt‚mplat p‚n„ acum, deci este o modificare, pe cale de consecin˛„, o modificare rezultat„ ca urmare a examin„rii cererii pre∫edintelui.
V„ mul˛umesc.
Pe baza faptului c„ noi avem, ast„zi, Ón dezbatere ∫i aveam acest amendament la comisie...
™i de unde ∫ti˛i c„ se aprob„?
El este cuprins prin redistribuirea bugetului, adic„, Ón interiorul bugetului, vor face...
Pentru c„ nu mai sunt ∫i surse extrabugetare, d„m 4.000 de posturi, c„ sunt bani de la buget.
Mul˛umesc, domnule ™tefan Viorel, e∫ti un finan˛ist de clas„.
Domnul senator Iorga Nicolae.
Microfonul 1, v„ rog.
Nicolae Iorga
#114065Domnule pre∫edinte, eu v„ m„rturisesc dumneavoastr„ ∫i colegilor mei c„ nu pot s„ nu m„ r„coresc. V„d c„ vine Guvernul sau reprezentan˛i ai Guvernului, doresc posturi, posturi care necesit„ bani, bani de la buget. Deci bugetul are bani. Are bani pentru toate ministerele, pentru toate asocia˛iile, pentru toate agen˛iile na˛ionale, pentru o singur„ institu˛ie nu exist„ bani la buget, pentru Senatul Rom‚niei, care aprob„ bani la buget altora ∫i care Senat al Rom‚niei va intra Ón cur‚nd Ón incapacitate de plat„ datorit„ faptului c„ domnul Constantin C„lin Anton Popescu-T„riceanu Ó∫i permite s„ taie dumnealui din bugetul institu˛iei noastre.
V„ mul˛umesc. Nu am nimic Ómpotriv„, s„ le d„m banii.
Domnul pre∫edinte Corneliu Pascu.
Domnule pre∫edinte, dac„ citim observa˛iile de la Pre∫edin˛ie, vedem c„ cele solicitate, care aveau inadverten˛e, sunt prinse Ón amendamentele pe care le-am f„cut la comisie, ∫i pentru a justifica ∫i num„rul de posturi real, ∫i s„ se poat„ calcula un buget, v-am informat c„, ast„zi, Ón avizul pentru bugetul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale a fost prev„zut„ suma pentru suplimentarea aceasta de posturi. Deci bugetul de stat pe anul 2006 are Ón vedere aceast„ suplimentare ∫i finan˛are prin rea∫ezarea bugetului ∫i am trecut-o ca atare Ón amendamentele de la buget.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
™i pe ce baz„, dac„ nu este lege? Un buget se face pe legi aprobate, un buget se construie∫te pe acte normative Ón vigoare. Pe ce baz„ s-a pus Ón buget 4.000 de posturi Ón plus?
Am Ón˛eles.
Stima˛i colegi, s-a spus tot ce era de spus.
Da˛i-mi voie s„ supun la vot. Avem cele dou„ amendamente.
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
- 4 ab˛ineri, a fost adoptat.
-
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
- 7 ab˛ineri, s-a adoptat.
Trecem la propunerea legislativ„ pentru exceptarea de la plata taxei pentru ocuparea definitiv„ de terenuri din fondul forestier na˛ional.
- Rog ini˛iatorul, domnul Eugen Nicol„escu.
- N-avem dec‚t un ini˛iator, Eugen Nicol„escu. Sau
## gre∫esc eu?
- Sta˛i pu˛in s„ ne uit„m. S-ar putea s„ ave˛i dreptate. Domnul Dumitru Pard„u. Ave˛i dreptate. Ave˛i cuv‚ntul! Microfonul nr. 9.
## **Domnul Dumitru Pard„u** _— deputat_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Sunt Dumitru Pard„u, deputat de Suceava, ∫i vin Ón fa˛a dumneavoastr„ cu o propunere legislativ„ privind exceptarea de la plata taxei pentru ocuparea definitiv„ a unui teren din fondul forestier na˛ional. Este vorba de o suprafa˛„ de 6,34 hectare, necesar„ moderniz„rii unui drum care leag„ jude˛ul Suceava de jude˛ul Harghita.
Aceast„ modernizare ar scurta distan˛a dintre cele dou„ jude˛e cu 110 kilometri. Œn acela∫i timp, zona Dornelor este o zon„ destul de izolat„ ∫i afl‚ndu-se Ón situa˛ia Ón care principalele activit„˛i sunt, Ón momentul de fa˛„, Ón reducere, unele chiar spre Ónchidere, cum este cazul mineritului, realizarea acestui drum ar permite stimularea dezvolt„rii turismului ∫i a gospod„riei ˛„r„ne∫ti. E clar c„ se vor stimula schimburile economice, culturale. Œn mare, cam acestea sunt argumentele mele.
Mul˛umesc membrilor Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„, Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisiei pentru administra˛ia public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului pentru avizul favorabil ∫i v„ rog s„ m„ sprijini˛i pentru aceast„ ini˛iativ„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005
Mul˛umesc foarte mult.
Domnul pre∫edinte C‚rlan Dan ne prezint„ raportul Comisiei pentru administra˛ia public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Raportul este favorabil, av‚nd Ón vedere ∫i avizele favorabile transmise de Consiliul Legislativ, Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport.
Raportul cuprinde, Ón anex„, 3 amendamente admise.
Mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Gheorghe Constantin. Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul nr. 3, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi, Ón calitate de senator de Suceava, salut aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, mai ales c„, Ónc„ din 2002, din martie, consiliile locale din comuna G„l„u˛a∫i, din Harghita, ∫i din Panaci, Suceava, Ómpreun„ cu consiliul jude˛ean, au c„zut de acord, printr-o hot„r‚re, s„ cedeze aceast„ suprafa˛„ de teren pentru realizarea acestui drum.
Nu facem altceva dec‚t s„ u∫ur„m via˛a oamenilor, s„ cre„m c„i de acces Óntre cele dou„ jude˛e, de fapt, Óntre nordul Moldovei ∫i centrul ˛„rii, ∫i nu pot dec‚t s„ sus˛in din tot sufletul aceast„ ini˛iativ„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Domnul secretar de stat Apetrei, de acord? Domnule secretar de stat Apetrei, vreau s„ ∫ti˛i c„ Ón Senat am luat o hot„r‚re prin care sunt interzise telefoanele mobile.
Cer scuze, domnule pre∫edinte, Ómi cer scuze.
De acord?
Da.
Mul˛umesc foarte mult.
Sunt interven˛ii pe cele 3 amendamente admise? Domnul senator Funar.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori, permite˛i-mi s„ intervin la dezbateri generale, nu la amendamente.
Propunerea legislativ„, principial, este corect„. Sub aspectul legalit„˛ii, sfideaz„ legea. Pe mine m-a surprins, studiind cu aten˛ie aceast„ propunere legislativ„, c„ liderul Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Eugen Nicol„escu, vine cu o propunere legislativ„ de Ónc„lcare a legii, ∫i nu de respectare a legii. Drept la ˛int„.
A pus Óntr-o situa˛ie delicat„ Guvernul Rom‚niei care nu sus˛ine aceast„ propunere legislativ„ dec‚t Ón situa˛ia Ón care, Ón cuprinsul propunerii legislative, s-ar ˛ine seama de propunerile ∫i observa˛iile Guvernului Ónscrise la punctul 2 din punctul de vedere al Guvernului. Am constatat c„ autorii propunerii legislative nu au ˛inut seama de propunerea Guvernului, Ón sensul ca fondul de ameliorare a fondului funciar cu destina˛ie silvic„ s„ fie alimentat, Ón anul 2006, de la bugetul de stat cu sumele reprezent‚nd valoarea determinat„ ca tax„ pentru scoaterea definitiv„, conform art. 92 alin. 4 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, ∫i art. 24 alin. 2 lit. a) din Ordonan˛a Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic ∫i administrarea fondului forestier na˛ional, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.
Œn plus, Guvernul men˛ioneaz„ urm„toarele, citez: îSubliniem faptul c„ prin aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ se creeaz„ un precedent pentru acordarea de scutiri de la plata taxei pentru folosirea definitiv„ a terenurilor forestiere Ón alte scopuri dec‚t produc˛ia forestier„.“
Eu v-a∫ propune, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ ˛ine˛i seama de aceste preciz„ri ale Guvernului Rom‚niei, s„ nu deschidem un precedent extrem de periculos, pentru c„ vor ap„rea foarte multe solicit„ri identice din partea altor consilii locale, pe teme similare, ∫i a∫ propune ini˛iatorilor s„ refac„ propunerea legislativ„ cu respectarea legii ∫i s„ nu vin„ s„ ne propun„ s„ Ónc„lc„m legea.
Mul˛umesc.
Domnul senator C‚rlan. Microfonul nr. 7.
Da, mul˛umesc.
Comisia pentru administra˛ia public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului Ó∫i men˛ine raportul favorabil, inclusiv pe amendamentul propus de c„tre Guvern, pentru c„ avem de-a face cu o propunere legislativ„ tocmai pentru a Ónfr‚nge o alt„ prevedere a legii care impune aplicarea acestei taxe. Punctul de vedere al Guvernului este tocmai de a completa textul ini˛iatorului cu aceast„ prevedere. Guvernul ∫i-a asumat compensarea taxei neachitate din bugetul de stat pe anul 2006, Ón esen˛„, except„m de la plata taxei o comunitate local„ care s-a angajat la un efort pentru a construi un drum care leag„ dou„ jude˛e, dou„ regiuni
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005 ale ˛„rii, ∫i punctul de vedere al Guvernului este de a sus˛ine tocmai prin exceptarea de la plata taxei ∫i compensarea acestei taxe din bugetul de stat.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Ca s„ fiu mai clar, s-a ˛inut seama de observa˛ia Guvernului care a fost de acord cu introducerea unui alineat Ón ceea ce prive∫te asigurarea surselor pentru refacerea fondului forestier Ón alte zone.
Stima˛i colegi, avem raport favorabil cu 3 amendamente admise.
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
Trecem la proiectul Legii serviciilor comunale de utilit„˛i publice. Deci punctul 9 care a devenit punctul 8. Domnul secretar de stat Mircea Nicu Toader. Microfonul nr. 8, v„ rog.
## **Domnul Mircea Nicu Toader** _— secretar de stat Ón_
_Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Aceast„ lege este o lege-cadru stabilit„ ∫i revizuit„ Ón conformitate cu Cartea alb„ a serviciilor publice de interes general a Comisiei Europene ∫i Anteproiectul de recomandare privind serviciile publice locale ∫i regionale ale Consiliului Europei. Ea reprezint„, practic, anumite particularit„˛i. Sunt Ónfiin˛ate ∫i organizate, coordonate ∫i exploatate, direct sau indirect, de autorit„˛ile administra˛iei publice locale, au un caracter tehnico-edilitar, respectiv furnizarea ∫i prestarea lor presupun‚nd existen˛a unei infrastructuri tehnico-edilitare, au un puternic caracter economico-social, aria de acoperire a dimensiunilor locale, jude˛ene sau regionale, au condi˛ii de func˛ionare Ón regim de monopol sau de cvasimonopol, au caracter permanent ∫i regim de func˛ionare continu„, sunt furnizate ∫i prestate pe principiul: beneficiarul pl„te∫te.
Œn aceste proiecte s-a urm„rit cu claritate ca serviciile comunale s„ poat„ fi foarte bine organizate, precizarea detaliat„, sistematic„ a competen˛elor, responsabilit„˛ilor, atribu˛iilor actorilor din aceast„ lege, clarificarea raporturilor juridice reciproce dintre autorit„˛ile administra˛iei publice centrale ∫i autorit„˛ile administra˛iei publice locale.
Guvernul sus˛ine raportul comisiei ∫i v„ roag„ s„-l adopta˛i.
## Mul˛umesc.
Domnul pre∫edinte C‚rlan ne va prezenta raportul Comisiei pentru administra˛ia public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului.
V„ mul˛umesc.
Raportul Comisiei pentru administra˛ia public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului este favorabil. Avem o anex„ cu 34 de amendamente admise ∫i o alt„ anex„ cu 7 amendamente respinse. Raportul este favorabil, ˛in‚nd cont ∫i de avizele favorabile primite de la Consiliul Legislativ, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia economic„.
Legea este organic„ ∫i, cu titlul de considera˛ie general„, at‚t pentru aceast„ lege-cadru, c‚t ∫i pentru cele 4 legi sectoriale care o urmeaz„, doresc s„ mul˛umesc tuturor colegilor care au participat activ la dezbaterea ∫i amendarea acestei legi, colegi din toate grupurile parlamentare, de la toate partidele. A fost o dezbatere de aproape 2 luni, purtat„ at‚t la nivelul comisiei, c‚t ∫i prin negocieri directe Óntre autorii amendamentelor ∫i ministerul de resort, p‚n„ Ón momentul Ón care s-a conturat un text care vreau s„ cred c„ este unul dintre cele mai bune texte care puteau s„ ias„, ˛in‚nd cont ∫i de votul Ón unanimitate pe majoritatea amendamentelor ∫i pe cele 5 legi.
Mul˛umesc foarte mult.
Dezbateri generale. V„ rog, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt?
Doamna senator Verginia Vedina∫, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul nr. 2, v„ rog.
Domnule pre∫edinte,
Distins Senat,
M„ voi referi Ón cuv‚ntul meu la cele 4 proiecte de lege, dat fiind faptul c„, de la pozi˛ia 8 la pozi˛ia 11, reg„sim 4 proiecte de lege privind serviciile de salubrizare, de utilit„˛i publice, de iluminat ∫i de transport local.
Grupul nostru parlamentar sus˛ine aceste proiecte de lege, Óns„ a∫ vrea s„ fac c‚teva preciz„ri ∫i aprecieri care sunt valabile Ón egal„ m„sur„ tuturor.
Proiectele de acte normative vizeaz„ domenii care au beneficiat de reglement„ri adoptate dup„ anul 2001, respectiv ordonan˛e de Guvern ∫i legi, acte normative care sunt abrogate prin noile reglement„ri.
Œn expunerile de motive se invoc„, aproape Ón termeni identici, eterna perspectiv„ de integrare a Rom‚niei, induc‚ndu-se ideea c„ procesul de integrare a Rom‚niei nu a existat p‚n„ Ón 2005 ∫i c„ actele normative care au fost elaborate p‚n„ la acea dat„ ar fi ignorat o asemenea perspectiv„. Or, cunoa∫tem cu to˛ii, dragi colegi, c„ tot ceea ce s-a elaborat, cel pu˛in Ón ultimii ani, c‚nd Rom‚nia ∫i-a exprimat op˛iunea ferm„ de a se integra, c‚nd au fost parcurse anumite etape, este evident c„ s-a realizat sub lupa, sub coordonarea ∫i directa monitorizare a structurilor comunitare.
Œmi permit s„ afirm c„ faptul c„ anumite acte normative s-au adoptat atunci c‚nd o alt„ for˛„ politic„ se afla la guvernare nu cred c„ este un argument care s„ justifice abrogarea lor Ón totalitate ∫i adoptarea de alte
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005 reglement„ri. Ca s„ nu mai vorbim de faptul c„ proiectele care ni s-au propus au fost substan˛ial, au trebuit s„ fie substan˛ial Ómbun„t„˛ite, ceea ce Ónseamn„ c„ solu˛iile propuse nu erau chiar cele mai extraordinare, altfel nu s-ar fi justificat multele amendamente care s-au f„cut, s-au dezb„tut, s-au aprobat Ón cea mai mare parte, ∫i eu Óns„mi am fost autor la c‚teva dintre ele.
Dincolo de aceste aspecte care vizeaz„ ni∫te chestiuni cu caracter general pe care am sim˛it nevoia s„ le spun Ón Senatul Rom‚niei, pentru c„ eu cred c„ aceast„ instabilitate legislativ„ nu ne st„ bine ca ˛ar„, aceast„ perspectiv„ ∫i procedur„ de a modifica Ón permanen˛„, de a abroga ce a fost Ónainte ∫i de a induce ideea c„ acesta este cel mai bun lucru pentru integrare, nu cred c„ este o solu˛ie cu care ar trebui sau pe care ar trebui, Ón viitor, s„ o accept„m.
V„ rog, dac„ mai sunt ∫i alte interven˛ii? Domnul senator Aurel Gabriel Simionescu. Microfonul nr. 3.
## Domnule pre∫edinte,
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
™tim cu to˛ii c„ via˛a evolueaz„, inclusiv integrarea Ón Uniunea European„, ∫i, paralel cu aceasta, evolueaz„ ∫i necesitatea de servicii pe care statul, autorit„˛ile administra˛iei publice trebuie s„ le asigure cet„˛enilor.
Suntem convin∫i, de asemenea, c„ orice lege este perfectibil„, a∫a cum suntem convin∫i c„ aceste legi care au fost p‚n„ acum ∫i care func˛ioneaz„ sunt perfectibile, ∫i este datoria noastr„ s„ facem aceste perfec˛ion„ri.
A existat ∫i exist„, acum, Ón func˛iune un set de legi din 2003, emise Ón guvernarea P.S.D., legi care au permis s„ se creeze acel cadru necesar integr„rii ∫i acel cadru necesar reglement„rilor serviciilor publice.
S-a venit acum cu un alt set de legi, care vine s„ nuan˛eze Ón unele cazuri lucrurile, s„ reglementeze mai bine anumite activit„˛i, dar unele care ˛in de schimbare de dragul schimb„rii.
Avem, Óns„, o certitudine: aceste legi sunt necesare ∫i, repet, sunt perfectibile. A fost o discu˛ie — a∫a cum sublinia ∫i domnul pre∫edinte Dan C‚rlan — extrem de lung„ Ón comisie, a fost o discu˛ie Ón care senatorii din toate partidele au f„cut amendamente.
A∫ vrea s„ remarc, Ón mod deosebit — chiar dac„ nu a fost Óntotdeauna de acord cu noi, dovad„ ∫i amendamentele respinse — pozi˛ia domnului secretar de stat Mircea Nicu Toader, reprezentantul Guvernului, care, repet, a avut disponibilitatea s„ discute fiecare dintre cele 200, 200 ∫i ceva de amendamente care au fost depuse.
Sigur c„ vom sus˛ine aceste amendamente, poate unele dintre ele vor trece. Œnc„ o dat„, cert este c„ avem nevoie de aceste legi, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va sus˛ine proiectele de lege,
practic, cele 5 proiecte de lege pe care le avem Ón continuare, ele trebuie s„ existe, trebuie s„-∫i fac„ efectul, astfel Ónc‚t cet„˛enii Rom‚niei s„ poat„ beneficia de cele mai bune servicii.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Mul˛umesc.
V„ rog, mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Œn˛eleg c„ nu mai sunt.
Œntreb dac„ se sus˛in amendamentele respinse? Pozi˛iile de la 1 la 7.
V„ rog, doar s„ ridica˛i m‚na ∫i v-am recep˛ionat. Deci domnul senator Petru ™erban Mih„ilescu, da?
## **Domnul Petru ™erban Mih„ilescu**
**:**
La care dintre ele, domnule pre∫edinte?
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule senator, eu am Óntrebat la toate, vre˛i s„ le iau pe r‚nd, dac„ ave˛i amendamente de sus˛inut?
Domnul senator Petru ™erban Mih„ilescu, pozi˛ia 2, v„ rog, art. 17 alin. 1.
Vre˛i s„ le iau pe r‚nd? Poate nu e nevoie. V„ rog.
## **Domnul Petru ™erban Mih„ilescu**
**:**
Deci, domnule pre∫edinte, Ón cadrul acestui articol este o prevedere care contravine reglement„rilor actuale, ∫i anume c„ prin Regulamentul de organizare ∫i func˛ionare al Autorit„˛ii Na˛ionale de Reglementare se pot stabili, pe l‚ng„ componen˛„, num„r, sarcini, atribu˛ii ale Consiliului Consultativ, ∫i remunerarea membrilor consiliului. Noi apreciem c„ nu este nevoie ca un Consiliu Consultativ care, de regul„, nu se Óntrune∫te cu o caden˛„ foarte rapid„ ∫i este format din persoane foarte importante, pentru a aduce Ómbun„t„˛iri activit„˛ii uutorit„˛ii, nu are nevoie de remunerare. Œn cel mai r„u caz, dac„ exist„ dorin˛a legiuitorului, practic a Guvernului, de a asigura remunerarea acestor membri, atunci d‚n∫ii trebuie s„ spun„ cum anume se asigur„ remunerarea. La pre∫edinte este la nivel de secretar de stat, 10% din indemniza˛ia lui, 20%, dar trebuie s„ fie cuprins„ Ón lege, nu Ón regulamentul de func˛ionare. Acesta este rolul amendamentului.
V„ mul˛umesc.
Domnul secretar de stat, v„ ascult„m.
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Discu˛ia a fost ∫i Ón cadrul comisiilor. Punctul nostru de vedere este de respingere pe urm„toarea motiva˛ie: Ón primul r‚nd, acea prevedere a Agen˛iei Na˛ionale de Reglementare este o hot„r‚re de guvern, noi discut„m despre o lege ∫i este o lege organic„. Pe de alt„ parte, inten˛ia noastr„ a fost, av‚nd Ón vedere atribu˛iile deosebit de importante ale Agen˛iei Na˛ionale, s„ poat„ s„ coopteze speciali∫ti din activitatea respectiv„ ∫i ∫tim
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005 foarte bine c„ munca voluntar„, Ón Rom‚nia, de mult a fost uitat„, iar Óncercarea aceasta de remunerare a celor care particip„ este o modalitate de stimulare a lor ca s„ participe ∫i, pe de alt„ parte, de a lua decizii conforme cu realitatea, Ón special Ón situa˛ia Ón care aceast„ agen˛ie stabile∫te condi˛ii de monopol ∫i de cvasimonopol.
Noi respingem acest amendament numai pe aceast„ prevedere, urm‚nd ca, practic, regulamentul acestei agen˛ii, care se va reforma, s„ stabileasc„ ∫i condi˛iile Ón care se acord„, poate nu Óntotdeauna, poate Ón anumite condi˛ii, c‚nd se stabilesc Ónt‚lniri ale comisiilor.
V„ mul˛umesc.
Stimate coleg, scuza˛i-m„, dar apare Óntrebarea: dac„ este pl„tit, de ce nu face˛i consiliu? De ce consultativ? Dac„ Ól pl„ti˛i, de ce Ói spune˛i consultativ?
Fiindc„ sunt ∫i o parte dintre cei care nu sunt retribui˛i. Nu to˛i sunt retribui˛i. Cei care fac parte din Agen˛ia Na˛ional„ sau din autorit„˛i nu sunt pl„ti˛i. Pentru cei care sunt Ón afar„, ca speciali∫ti, aceasta este motiva˛ia, restul este consultativ, fiindc„ urmeaz„ o decizie a Agen˛iei Na˛ionale. Aceea este forma juridic„, practic, care stabile∫te ce hot„r„∫te Consiliul Consultativ. Aceasta a fost ideea.
Domnul senator Aurel Gabriel Simionescu.
Domnule pre∫edinte Dan C‚rlan, v„ dau cuv‚ntul la urm„.
Microfonul nr. 3.
Domnule pre∫edinte, au fost dou„ argumente, Ón afar„ de ceea ce s-a discutat. Unul, faptul c„ ace∫ti oameni sunt pl„ti˛i undeva, ei nu sunt ni∫te oameni care vin acolo Ón timpul lor liber. Ei vin acolo Ón timp ce func˛ioneaz„ undeva, Óntr-o anumit„ institu˛ie. Deci ei primesc o anumit„ form„ de remunerare c„ sunt Óntr-o institu˛ie ∫i, dup„ aceea, vin sau Ón acel timp vin Ón acest consiliu ∫i primesc o alt„ form„ de remunerare. Deci este o plat„ dubl„ pentru un timp pe care dumnealor nu-l vor putea justifica. ™i, Ón al doilea r‚nd, faptul c„ sunt pl„ti˛i pentru ni∫te sfaturi, fiind un Consiliu Consultativ, dar nu au nici o responsabilitate Ón acest domeniu, responsabilitatea revine Ón continuare agen˛iei.
Deci acestea au fost argumentele noastre la momentul respectiv ∫i am considerat c„ cei care vor s„ fac„ parte din acest consiliu pot face parte fie ca salaria˛i ai agen˛iei, fie ca salaria˛i ai unor institu˛ii pe statul de func˛ii pe care sunt pl„ti˛i, evident, acolo, la locul lor de munc„.
Da, s-a Ón˛eles. Domnul pre∫edinte Dan C‚rlan.
Domnule pre∫edinte, Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului ∫i-a asumat punctul de vedere al Guvernului, inclusiv pe considerentul c„ la alineatul urm„tor al art. 17, alin. 2, se vede foarte clar care este func˛ia acestui Consiliu Consultativ, este o func˛ie de arbitru, armonizeaz„ interesele operatorilor din domeniul serviciilor comunale cu cele ale utilizatorilor ∫i cu cele ale autorit„˛ilor administra˛iei publice. Aceast„ func˛ie de armonizare se Óndreapt„, fire∫te, acolo unde doare mai mult, la pre˛, ∫i pentru a asigura at‚t interesul unei bune presta˛ii a speciali∫tilor chema˛i Ón acest Consiliu Consultativ, c‚t ∫i independen˛a lor din punct de vedere material am considerat c„ este corect s„ fie retribui˛i pentru munca pe care o presteaz„, astfel Ónc‚t solu˛iile propuse, practic, pozi˛ionarea echilibrului de pre˛ ∫i alte lucruri care conteaz„ pe rela˛ia operator-beneficiar Óntr-un domeniu de monopol sau cvasimonopol, s„ poat„ fi f„cute Ón condi˛ii c‚t mai obiective.
Sus˛inem respingerea amendamentului ∫i p„strarea caracterului remunerat al muncii celor din Consiliul Consultativ.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult.
Deci supun la vot amendamentul de la pozi˛ia 2, art. 17 alin. 1, respins de c„tre Guvern ∫i de c„tre comisie pe argumentele pe care le-a˛i ascultat. Dac„ vota˛i îDa“, sunte˛i de acord cu amendamentul respins de Guvern, dac„ vota˛i îNu“, sunte˛i Ómpotriv„.
V„ rog s„ vota˛i îDa“, pentru amendament, îNu“, Ómpotriv„.
Cu 50 de voturi Ómpotriv„, 29 de voturi pentru, 3 ab˛ineri, amendamentul a fost respins.
- Dac„ se mai sus˛ine vreunul dintre amendamente? Pozi˛ia 1... Scuza˛i-m„!
- Doamna senator Verginia Vedina∫ are pozi˛ia 4. V„ rog. Alin. 3 de la art. 20, da?
## **Doamna Verginia Vedina∫**
**:**
Da, domnule pre∫edinte.
V„ ascult„m. Microfonul nr. 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Amendamentul meu era unul care vizeaz„ o riguroas„ redactare a textului ∫i, Ón sintez„, se bazeaz„ pe faptul c„ Ón formula propus„ de Guvern ni se face vorbire despre atribu˛ii ∫i competen˛e, respectiv drepturile ∫i obliga˛iile acestora stabilite prin lege. Formula pe care am propus-o eu este aceea de atribu˛ii ∫i competen˛e, renun˛‚ndu-se la drepturi ∫i obliga˛ii, pe considerentul c„ ce reprezint„ competen˛a? Ea reprezint„ un fascicul de atribu˛ii, iar atribu˛iile, la r‚ndul lor, sunt drepturi ∫i obliga˛ii. Formula Guvernului este redundant„ ∫i este ne∫tiin˛ific„ din perspectiva ∫tiin˛ei dreptului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005 Pentru aceste considerente, doresc s„ v„ rog s„ vota˛i amendamentul ∫i v„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnul secretar de stat. Microfonul nr. 8.
## **Domnul Mircea Nicu Toader:**
Domnule pre∫edinte, noi am fost de acord cu amendamentul, dar nu a mai fost de acord comisia.
Domnule pre∫edinte, nu pot dec‚t s„ m„rturisesc Ón fa˛a dumneavoastr„ c„ votul Ón comisie a fost pentru respingerea acestui amendament.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Am Ón˛eles.
Deci, ca s„ Ón˛elegem bine, este vorba, pur ∫i simplu, de o redactare, ca s„ fim sinceri. A∫adar, reprezentatul Guvernului ne propune s„ fim de acord cu amendamentul de la pozi˛ia 4, la amendamente respinse, art. 20 alin. 3.
Domnule pre∫edinte Dan C‚rlan, sunte˛i de acord s„ supunem la vot?
Pofti˛i?
De acord s„ supunem la vot, da?
Sigur c„ da.
Bine. Mul˛umesc.
îDa“ Ónseamn„ c„ suntem de acord cu amendamentul sus˛inut ∫i de Guvern, îNu“, Ómpotriv„.
Deci o s„ v„ rog s„ vota˛i. V„ rog s„ vota˛i.
Cu 73 de voturi pentru, 8 voturi Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri, amendamentul s-a adoptat.
Dac„ se mai intervine la vreunul dintre amendamentele respinse?
Domnul senator Aurel Gabriel Simionescu. V„ rog, spune˛i ∫i pozi˛ia.
Pozi˛ia 5.
Pozi˛ia 5. V„ ascult„m.
Amendamentul vizeaz„ textul ca atare, care, dup„ p„rerea noastr„, este unul abuziv, la un moment dat, sau care, cel pu˛in, poate na∫te abuzuri, respectiv dreptul agen˛iei de a avea acces la toate informa˛iile din domeniul de activitate, inclusiv la eviden˛ele contabile ale agen˛ilor respectivi — or, consider„m c„ acest lucru este
de competen˛a altor institu˛ii — ∫i dreptul de a face publice, cu excep˛ia datelor comerciale ce au un caracter confiden˛ial, o serie de informa˛ii privind furnizarea ∫i prestarea serviciilor comunale.
Am apreciat c„ este bine s„ limit„m dreptul agen˛iei la accesul la informa˛ie ∫i la documentele operatorilor legate de domeniul s„u de activitate ∫i dreptul acesta de a face publice orice informa˛ii care sunt de interes public, ∫i nu orice informa˛ii, iar ideea de confiden˛ialitate na∫te deja, dup„ aceea, o serie Óntreag„ de discu˛ii. V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Dac„ a˛i putea s„ vorbi˛i mai Ón sintez„, rog pe to˛i vorbitorii, ar fi un lucru bun, dac„ nu, va trebui s„ prelungim programul p‚n„ la ora 24,00. Deci nu avem solu˛ie, ce s„ facem. Restul, mergem pe aprob„ri tacite.. Domnul secretar de stat. Microfonul nr. 8.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Foarte pe scurt, nu suntem de acord, deoarece aceast„ agen˛ie, c‚nd stabile∫te o anumit„ politic„ tarifar„ ∫i de negociere, trebuie s„ aib„ acces la absolut toate informa˛iile, inclusiv la cele cu caracter confiden˛ial. La r‚ndul ei, agen˛ia este stabilit„ prin lege, are atribu˛iuni pe care le respect„, nu poate s„ intre Ón activitatea comercial„, dar la anumite informa˛ii trebuie s„ aib„ acces, pentru a stabili foarte clar ce tarife stabile∫te Ón condi˛ii de cvasimonopol ∫i dac„ respect„ condi˛iile prev„zute prin caietul de sarcini.
Mul˛umesc foarte mult. Domnul pre∫edinte Dan C‚rlan.
Nu am Ón˛eles ce a˛i spus, domnule pre∫edinte.
Legat de amendament, care este pozi˛ia?
Pozi˛ia comisiei este de a respinge amendamentul. Amendamentul este Óndreptat doar asupra p„r˛ii care prive∫te accesul la eviden˛ele contabile ∫i consider„m c„ pentru a avea o imagine corect„ la fundamentarea unui pre˛ este nevoie de informa˛ii detaliate care privesc activitatea operatorului Ón intimitatea sa economic„. Nu este suficient s„ primeasc„ dosarul cu informa˛iile de la operatori, ci trebuie s„ se poat„ verifica.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult.
Vot · Respins
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
Domnule senator Corneliu Pascu, dac„ mai sus˛ine˛i amendamentul, v-am v„zut c„ a˛i ridicat m‚na?! Pozi˛ia nr. 6, cu referire la art. 43 alin. 4. V„ rog, microfonul nr. 3.
Voiam s„ m„ exprim ∫i Ón leg„tur„ cu pozi˛ia nr. 3 de la art. 20 lit. m), unde se vorbe∫te despre criterii ∫i indicatori de performan˛„, ∫i noi, pentru acurate˛e, am spus îminimali“, deoarece pentru orice indicator de performan˛„, care este mai bun dec‚t cel prev„zut, nu are nimeni nimic Ómpotriv„, ∫tiam c„ a∫a ar fi corect.
Iar la art. 43...
Numai o secund„, sta˛i pe loc. Domnule secretar de stat, microfonul nr. 8. Este vorba de pozi˛ia nr. 3, art. 20...
## Da, mul˛umesc.
Ne-am Óntors, cred c„ se creeaz„ discriminare, c‚nd spun criterii de performan˛„, nu Ónseamn„ minim ∫i maxim, Ónseamn„ orice fel de criteriu, ∫i atunci introducerea unei performan˛e minimale Ónseamn„ c„ blochezi, practic, criteriul de performan˛„.
Dac„ sunt minimali, pot s„ Ói dep„∫esc, s„ trec peste
ei.
Sus˛ine˛i, domnule Pascu, Ón continuare, amendamentul?!
Eu Ómi sus˛in amendamentul.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Vot · Respins
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
- 3 ab˛ineri, amendamentul a fost respins.
Pozi˛ia nr. 6, domnule Pascu. Microfonul nr. 3.
Renun˛„m la pozi˛ia nr. 6, pentru c„ are, Ón fond, acela∫i Ón˛eles, renun˛„m.
Domnule secretar de stat, microfonul nr. 8.
Da, sigur, acela∫i punct de vedere Ól avem, de respingere, dar dac„ a renun˛at domnul senator, r„m‚ne pozi˛ia pe care a avut-o Guvernul.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Vot · Amânat
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
Din sal„
#145490A renun˛at!
Ce anume? A renun˛at domnul Pascu?
Din sal„
#145590Da.
Nu am fost atent, scuza˛i-m„.
Dac„ se mai sus˛ine vreunul dintre amendamente? Domnul senator ™erban Mih„ilescu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Ultimul amendament respins introduce o no˛iune de binom Ón cadrul tarifului, adic„ s„ aib„ o component„ fix„ ∫i o component„ variabil„.
Una dintre marile realiz„ri ale comisiilor care au lucrat la acest proiect de lege a fost eliminarea sintagmei îcontract — abonament“. Sus˛in amendamentul de eliminare a acestei defini˛ii, pentru c„ dac„ nu se inten˛ioneaz„ o reintroducere a abonamentului, dar sub aceast„ form„, de component„ fix„, generat„ de utilajele fixe, ∫i o component„ variabil„, legat„ de cheltuial„, s„ nu care cumva s„ conduc„ o asemenea chestiune la reintroducerea unei formule de abonament prin acea formul„ de component„ fix„.
Dac„ domnul secretar de stat se angajeaz„, m„car pentru stenogram„, c„ acest lucru nu va conduce la introducerea sub alt„ form„ a abonamentului, noi ne putem retrage amendamentul, ca s„ vedem, totu∫i, Óntr-o discu˛ie Ón plen, ce pozi˛ie are Guvernul cu privire la aceast„ chestiune.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnule secretar de stat, microfonul nr. 8.
## Domnule pre∫edinte,
Noi men˛inem pozi˛ia Guvernului, este vorba de componenta fix„, nu Ónseamn„ neap„rat abonament, Ónseamn„ o cheltuial„ fix„ care poate s„ provin„ din rata de amortizare, din condi˛iile de investi˛ii pe care le are, ∫i cealalt„ cheltuial„ variabil„ provine din diferite input-uri care pot fi variabile Ón timp.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005 Deci noi men˛inem aceea∫i pozi˛ie, s„ fie respins amendamentul. Nu Ónseamn„, practic, abonament.
Mul˛umesc foarte mult. Domnul C‚rlan.
Comisia sus˛ine punctul de vedere al Guvernului, tariful compus nu trebuie s„ Ónsemne, neap„rat, abonament, ci Ónseamn„, Ón primul r‚nd, un tarif binom care permite o gestiune mult mai corect„ a costurilor ∫i din partea utilizatorului, ∫i din partea produc„torului, a operatorului.
Solicit„m respingerea amendamentului.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Stima˛i colegi,
Vot · Respins
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
Stima˛i colegi,
La acest proiect de lege avem 34 de amendamente admise, de Ómbun„t„˛ire a legii, acceptate de c„tre Guvern.
Da, domnule secretar de stat.
Dac„ sunt, totu∫i, interven˛ii pe cele 34 de amendamente?!
Domnul senator ™tefan Viorel, spune˛i ∫i pozi˛ia.
Mul˛umesc.
## Domnule pre∫edinte,
La pozi˛ia nr. 7, art. 8 alin. 2, eu apreciez c„ formularea ini˛iatorului era corect„ ∫i modific„rile operate de comisie ar putea s„ induc„ elemente subiective Ón aprecierea derul„rii contractului.
Aici se spune c„ îAutorit„˛ile administra˛iei publice locale au obliga˛ia s„ achite operatorilor contravaloarea presta˛iilor, conform prevederilor contractuale“, ∫i cu aceasta am spus tot.
Comisia a modificat, spun‚nd c„ îaceste pl„˛i se vor efectua doar pentru serviciile care se fac Ón beneficiul Óntregii comunit„˛i“. Cine apreciaz„, cum apreciaz„, dar dac„ numai jum„tate de comunitate beneficiaz„, intr„ pe obliga˛ie de plat„ sau nu?!
Œn concluzie, eu cred c„ formularea Guvernului este cea corect„ ∫i propunerea comisiei ar putea s„ aduc„ necazuri Ón aplicarea legii.
Da, domnule senator C‚rlan, v„ rog.
Dac„ mi-a˛i permite, pentru operativitate, mai am dou„ observa˛ii...
Domnule senator ™tefan, s„ le lu„m pe r‚nd, c„ tot st„m aici p‚n„ la ora 24,00.
Spune˛i-mi un lucru, preciza˛i-mi exact, c„ nu am identificat, care este pozi˛ia?
Pozi˛ia nr. 7 din anexa nr. 1...
Pozi˛ia nr. 7, v„ rog, la pozi˛ia nr. 7 am a∫a...
## **Domnul Viorel ™tefan:**
Este vorba de art. 8 alin. 2 al acestui articol.
Domnule pre∫edinte C‚rlan, v-am urm„rit cu mare aten˛ie pe acest proiect de lege.
Deci, dac„ dumneavoastr„ Óntreba˛i la ce lege...
Deci nu sunte˛i la pozi˛ia nr. 7! Art. 7, poate.
## **Domnul Viorel ™tefan:**
Este art. 8 alin. 2, la amendamente admise.
Œnseamn„ c„ este o gre∫eal„ de redactare, o fi pozi˛ia nr. 4, la mine scrie 7, este art. 8 alin. 2.
Stimate coleg, nu am a∫a ceva aici.
Undeva trebuie s„ fie, pentru c„ este amendament admis, noi vot„m acest amendament ∫i dumneavoastr„ nu Ól ave˛i. Este foarte grav.
Art. 8, trecem la art. 8, ca s„ fim Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, dac„ tot o lu„m de la cap„t.
Art. 8 alin. 2 Ónseamn„ pozi˛ia nr. 4, ∫i nu 7.
## **Domnul Viorel ™tefan:**
La mine este nr. 7, domnule pre∫edinte, Ómi cer scuze, dar se poate verifica.
V„ referi˛i la alin. 2: îŒn exercitarea competen˛elor ∫i atribu˛iilor...“, da?! Acesta este textul?!
Nu, este alt text.
Din sal„
#151084Este alt„ lege!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005
Nu am alt„ lege, am alt„ anex„ cu amendamente aici.
unora dintre noi, s„ fie adoptate tacit 4 legi, ceea ce nu ar fi, dup„ p„rerea mea, foarte onorant pentru Senat.
De aceea, v„ rog s„ supune˛i votului plenului propunerea formulat„ de domnul senator.
Din sal„
#151506Domnule, vorbim despre aceea∫i lege?!
A fost respins„.
Din sal„
#151581Nu, este alt„ lege.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Deci este alt„ lege.
Stima˛i colegi, v„ rog s„ m„ urm„ri˛i, s-a lucrat intens, toat„ lumea a contribuit la cele 34 de amendamente, legea este apreciat„ de toat„ lumea.
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
V„ mul˛umesc.
Trecem la proiectul de Lege...
## **Domnul Ion Mihai Dumitrescu**
**:**
Procedur„, domnule pre∫edinte.
V„ rog. Ce procedur„, domnule, c„ ne-ai ∫i speriat?! Microfonul nr. 2.
M„ scuza˛i, domnule pre∫edinte, mul˛umesc.
Mai avem, Ón continuare, vreo patru legi care au termen de adoptare tacit„ pe 31 octombrie 2005. V-a∫ propune, dac„ se poate, s„ le punem Ón discu˛ie acum, pentru c„ nu ∫tim dac„ vom ajunge la ele p‚n„ la ora 19,00.
V„ rog s„ nu v„ face˛i griji.
Trecem la pozi˛ia nr. 8, proiectul Legii serviciului de salubrizare a localit„˛ilor.
Da, domnul senator Bindea.
## Domnule pre∫edinte,
Este o propunere a unui domn senator ∫i v-a∫ ruga s„ o supune˛i votului plenului, pentru c„ exist„ dou„ riscuri, nu numai s„ nu ajungem, mai exist„ ∫i riscul s„ ajungem ∫i, dup„ ora 19,00, s„ nu fim Ón cvorum, ∫i atunci ajungem Ón situa˛ia ca, independent de voin˛a
Suntem la pozi˛ia nr. 8, care are termen de adoptare tacit„ 31 octombrie 2005.
Din sal„
#153445La pozi˛ia nr. 9!
Nr. 9 l-am terminat, stima˛i colegi, acum suntem la pozi˛ia nr. 8.
V„ rog foarte mult, domnule Bindea, v„ rog, lua˛i loc. Domnule secretar de stat Mircea Nicu Toader, v„ rog s„ face˛i prezentarea. Microfonul nr. 8, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Aceast„ Lege privind salubrizarea localit„˛ilor face parte din acest pachet de legi.
Sunt stabilite Ón legea-cadru toate elementele generale. Legea special„ stabile∫te cele dou„ posibilit„˛i de acordare a acestei activit„˛i, Ón gestiune direct„ ∫i cu delegare, iar cel mai important lucru este c„ stabile∫te, iar„∫i, criteriile Ón care se desf„∫oar„ aceste activit„˛i, Ón condi˛ii de monopol sau de cvasimonopol.
Sus˛inem raportul comisiei ∫i v„ rug„m s„ Ól aproba˛i.
Mul˛umesc foarte mult.
Domnule senator C‚rlan, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului.
Raport favorabil, cu 33 de amendamente admise, ∫i v„ rog s„ fi˛i aten˛i c„ sunt cuprinse Ón anex„ nr. 1, format„ din dou„ segmente: anexa nr. 1 ∫i completarea, plus 4 amendamente respinse Ón anexa nr. 2. Avem avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport.
Mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale.
Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Œn˛eleg c„ nu sunt. Trecem la amendamente respinse.
V„ rog, dac„ se sus˛in.
Domnule senator Pascu, amendamentul de la pozi˛ia 1, art. 11 alin. 2. Ave˛i cuv‚ntul!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005
Eu sus˛in Ón continuare ca contractul de reglare a gestiunii serviciului s„ fie men˛ionat c„ se atribuie numai prin licita˛ie public„, av‚nd Ón vedere Ónc„lc„rile grave care s-au f„cut Ón aceast„ perioad„ Ón Óncredin˛area serviciilor publice de salubritate. De aceea, cred c„ men˛inerea acestei formul„ri este foarte bine venit„, ca s„ se evite Óncredin˛area direct„, pe baza unor hot„r‚ri a unor consilii ale administra˛iei publice locale, care, uneori, nu ˛in cont de legisla˛ia Ón vigoare ∫i de modul de atribuire a deleg„rii serviciului.
Mul˛umesc foarte mult. Domnul secretar de stat, microfonul 8.
Mul˛umesc.
Nu putem accepta amendamentul domnului senator deoarece Ónseamn„ limitarea punctului de vedere ∫i modul de organizare a fiec„rei comunit„˛i locale. Licita˛ia public„ este o condi˛ie Ón care se pot acorda servicii, dar sunt anumite condi˛ii Ón care nu po˛i s„ faci licita˛ia, dup„ dou„-trei Óncerc„ri, dac„ n-ai dec‚t un singur ofertant ∫i trebuie s„ accep˛i ∫i alte modalit„˛i. Foarte transparent„, este adev„rat, asta sus˛inem ∫i noi, dar introducerea numai cu licita˛ie public„ a serviciului poate s„ induc„ probleme Ón rezolvarea acestui serviciu la nivelul comunit„˛ii locale.
Mul˛umesc. Domnul senator C‚rlan, v„ rog.
Da. Am a∫teptat s„ se aprind„ becule˛ul.
Comisia sus˛ine punctul de vedere al Guvernului. Art. 11 alin. 2 a venit Óntr-o redactare Ómbun„t„˛it„ la amendamentul admis nr. 10, iar nevoia de a p„stra ∫i alte forme de atribuire dec‚t licita˛ia public„ vine Ón Ónt‚mpinarea situa˛iei de gestiune delegat„ c„tre un operator Ónfiin˛at chiar de c„tre autoritatea public„ local„, caz Ón care nu po˛i atribui contractul prin licita˛ie, ci prin atribuire direct„ c„tre propriul operator. De altfel, legea reglementeaz„ foarte precis situa˛iile Ón care se atribuie contractul c„tre ter˛i, ∫i atunci numai licita˛ia este forma prin care se atribuie contractul. Este necesar„, realmente, p„strarea redact„rii Guvernului, Ómbun„t„˛it„ prin amendamentul admis nr. 10.
Mul˛umesc. Domnul senator Pascu, microfonul 3.
Vreau s„ ar„t c„ delegarea prin gestiune direct„ este o form„ de Óncredin˛are a serviciului ∫i este prev„zut„ Ón legisla˛ie, iar delegarea se face prin licita˛ie ∫i toate procedurile de licita˛ie, chiar dac„ e un singur operator, se urmeaz„ procedurile respective ∫i se Óncredin˛eaz„ operatorului respectiv, nu Ónseamn„ s„ nu se fac„ licita˛ie.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## S-a Ón˛eles.
Vot · Respins
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
Dac„ se mai sus˛ine vreun amendament? V„ rog, domnul senator Pascu.
## **Domnul Petru ™erban Mih„ilescu**
**:**
A∫ avea o chestiune...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule senator ™erban Mih„ilescu, fiecare avem c‚te o chestiune.
V„ rog, s„ auzim chestiunea dumneavoastr„. V„ rog.
Domnul pre∫edinte C‚rlan, care asigur„ Óntotdeauna foarte mult„ transparen˛„ lucr„rilor, a introdus la urm„toarele trei proiecte de lege Ónc„ un r‚nd de amendamente admise. Aceste amendamente admise nu au nimic completat la coloana: îcine le-a ini˛iat“, îc‚nd s-au discutat“ ∫i îde ce au devenit admise“, fiindc„ eu nu-mi amintesc ca discu˛iile s„ fi fost Ónc„ o dat„ retrimise. Nu sunt rele, nu sunt nici bune, dar, dac„ d‚nsul sus˛ine Óntotdeauna, cel pu˛in din partea comisiilor avizatoare, s„ fim foarte fermi ∫i nu accept„ nici un fel de Óndoial„, Ól rog ca ∫i acum s„ explice Ón plen de unde a ap„rut la fiecare lege Ónc„ un r‚nd de amendamente, c‚nd s-au discutat ∫i c‚nd s-au aprobat?
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult.
V„ rog, dac„ la amendamente respinse se mai sus˛ine vreun amendament?
Domnul senator Pascu.
Spune˛i, v„ rog, ∫i pozi˛ia.
La pozi˛ia 2 din formulare unitar„, a∫a cum este prev„zut„ ∫i Ón Legea serviciilor publice, s-a folosit termenul de îasocia˛ie de dezvoltare comunitar„“ ∫i a fost admis„ la toate amendamentele mai sus men˛ionate, inclusiv la art. 11, pozi˛ia 3. Dar dac„ se dore∫te o alt„ formulare nu avem nimic Ómpotriv„.
Cred c„ e bun„ formularea propus„ de Guvern.
N-am nimic Ómpotriv„, dar comisia, Ón toate celelalte articole, la serviciile publice, are o astfel de formulare. Renun˛ la ea, nu e nici o problem„, dar la urm„torul, la nr. 3, renun˛„m, de asemenea. La art. 4, Óns„,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005 îresponsabilitatea Óntocmirii regulamentului propriu al serviciului, Ón termen de 90 de zile, revine autorit„˛ilor administra˛iei publice locale“ ∫i de aceea dorim s„ se specifice acest lucru, pentru cre∫terea gradului de responsabilitate al acestora.
Domnule secretar de stat, v„ rog.
Nu ∫tiu la ce s-a referit domnul senator, practic, dac„ e vorba de îasocia˛ie de dezvoltare comunitar„“, este o redactare gre∫it„, c„ to˛i am hot„r‚t c„ asocia˛ia de dezvoltare comunitar„...
Dar amendamentul dumneavoastr„ a scos din context ∫i din text societ„˛ile comerciale cu capital privat sau mixt. Acesta-i amendamentul dumneavoastr„. Dac„ ne referim la punctul 2.
Nu, nu, nu. Se refer„ la pozi˛ia 4, care dore∫te s„ precizeze îÓntocmirea de c„tre autorit„˛ile administra˛iei publice locale a regulamentului“, ca s„ ∫tim pe cine sanc˛ion„m.
Suntem de acord. Dar nu-l v„d scris aici.
Pozi˛ia 4, amendamente respinse. Sun„ a∫a... M„ urm„ri˛i?
Eu v„ urm„resc, dar... V„ ascult.
Art. 29 alin. 2: îConstituie contraven˛ie ∫i se sanc˛ioneaz„ cu amend„ de la 10.000 la 30.000 lei urm„toarele fapte: b) neÓntocmirea regulamentului propriu al serviciului Ón termen de 90 de zile...“ ∫i continu„. ™i domnul Pascu spune: îneÓntocmirea de c„tre autorit„˛ile administra˛iei...“
E Ón regul„. E vorba de ad„ugarea sintagmei îde c„tre“.
De acord?
De acord.
V„ ascult„m, domnule senator C‚rlan. Microfonul 7.
Mul˛umesc.
Amendamentul nr. 4... Noi ne uitam la nr. 2, de aceea am avut un moment de ezitare... Amendamentul
nr. 4 al domnului senator Pascu a fost respins, pentru c„, practic, ceea ce dore∫te d‚nsul a fost preluat Ón amendamentul admis nr. 22 din lista de amendamente admise, ∫i este foarte corect ∫i mult mai bine rezolvat textul prin amendamentul admis nr. 22, la acela∫i art. 29 alin. 1, Ón care se precizeaz„ foarte clar cine ∫i cum.
Da. S-a preluat acolo, la b). E adev„rat.
Este preluat amendamentul 4, inclus Ón amendamentul admis nr. 22.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Lit. b) spune a∫a: îÓntocmirea de c„tre autorit„˛ile publice locale a regulamentului propriu Ón termen de 90 de zile“, adic„ s-a preluat de acolo acolo.
Deci renun˛a˛i.
Stima˛i colegi,
Domnule senator C‚rlan, spune˛i-ne de unde vin amendamentele admise suplimentare? S-au discutat Ón comisie...? V„ rog.
Amendamentele admise suplimentare vin dintr-o eroare de redactare la nivelul comisiei. V„ rog s„ urm„ri˛i volumul imens de amendamente, ∫i ne asum„m aceast„ gre∫eal„, c„ la cele 4 legi sectoriale, la momentul redact„rii raportului, au fost omise aceste amendamente, drept pentru care s-a f„cut o prelungire la anexa nr. 1. Textele au fost discutate Ón comisie articol cu articol.
Sigur, Ómi asum aceast„ responsabilitate, domnule senator.
Mul˛umesc foarte mult.
Deci, s-au dactilografiat pe pagini diferite... Bun. Dac„ la cele 33 de amendamente sunt interven˛ii? Œn˛eleg c„ nu sunt.
Domnule senator ™tefan Viorel, v„ rog, acum vine treaba aceea...
Am ajuns la anexa mea, domnule pre∫edinte. Deci la pozi˛ia 7, art. 8 alin. 2, v„ rog s„ observa˛i c„ formularea Guvernului este mult mai riguroas„ ∫i nu las„ loc de interpretare. Ce propune comisia las„ loc de interpretare. Comisia propune îs„ se pl„teasc„ doar sumele convenite prin contract pentru presta˛iile pe care ace∫tia le efectueaz„ Ón beneficiul Óntregii comunit„˛i.“ Cine apreciaz„, cine m„soar„ dac„ a fost Óntreaga comunitate sau jum„tate, c‚nd formularea Guvernului este clar„: îconform prevederilor contractuale“, unde se poate detalia orice.
Ce spune˛i, domnule secretar de stat?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005
Am avut aceea∫i opinie Ón comisie, Ón orice contract, orice prevedere, dar, fiindc„ comisia a solicitat, a∫a s-a aprobat.
Domnule senator C‚rlan.
Explica˛ia este foarte simpl„: autorit„˛ile administra˛iei locale au obliga˛ia s„ achite operatorilor numai acele servicii care sunt contractate direct cu autoritatea public„, dar c‚nd operatorul contracteaz„ serviciul direct cu asocia˛ia de locatari sau cu consumatorul direct nu mai este obliga˛ia autorit„˛ii publice s„ achite contravaloarea contractului. Deci numai pentru acele servicii publice prestate Ón interesul Óntregii comunit„˛i, ca, de exemplu, m„turatul str„zilor, acolo prim„ria, autoritatea public„, Óncheie contractul cu operatorul ∫i, prin urmare, are obliga˛ia de plat„. Prim„ria nu poate avea obliga˛ia de plat„ a serviciului de salubritate la poarta cet„˛eanului.
Dar vorbim despre contractul pe care-l Óncheie autoritatea administra˛iei publice, ∫i nu cel pe care-l Óncheie asocia˛ia de bloc, hai s„ fim serio∫i.
Domnule senator ™tefan, haide˛i, c„ ne gr„bim.
posibilitatea ca o administra˛ie public„ local„ s„ asigure serviciul de salubritate printr-o structur„ proprie ∫i impune obligativitatea cre„rii unor operatori persoane juridice, ∫i, exclusiv, astfel de operatori pot face servicii de salubritate. Propunerea Guvernului l„sa loc ∫i pentru structurile proprii ale administra˛iei locale ∫i eu Ómi imaginez c„ sunt ∫i comunit„˛i mai restr‚nse unde serviciul de salubritate nu justific„ Ónfiin˛area unei societ„˛i comerciale, ∫i atunci cred c„ legea ar trebui s„ acopere ∫i aceast„ posibilitate, deci sus˛in forma propus„ de Guvern.
Domnul secretar de stat.
Un moment, c„ n-o g„sesc aici, Ón materiale, dar dac„ e formularea noastr„, ∫i eu m„ uit Ón legea ini˛ial„, mi se pare ∫i mie corect„, dar poate domnul pre∫edinte de comisie g„se∫te justificarea modific„rii.
Domnul senator C‚rlan.
Domnule ministru, crede˛i c„ g„sesc eu mai repede dec‚t dumneavoastr„? Mi-a˛i pasat pisica...
Art. 15 alin. 1.
Nu, dar eu cred c„ sus˛in Guvernul ∫i merit„.
La care amendament?
Nu, rug„mintea mea e s„ fi˛i mai operativ. Am Ón˛eles. Supunem la vot. V„ rog s„ a∫tepta˛i mai Ónt‚i. Œl mai sus˛ine˛i pe acesta?
Da, domnule pre∫edinte.
Bine. Supun la vot propunerea f„cut„ legat de pozi˛ia 7, cu referire la art. 8 alin. 2, propunerea ca s„ se revin„ la formularea Guvernului. Œn˛eleg c„ at‚t Guvernul, c‚t ∫i comisia nu sunt de acord.
Supun la vot aceast„ propunere. Vot‚nd îDa“, vota˛i cu domnul ™tefan Viorel, vot‚nd îNu“, vota˛i cu Guvernul ∫i cu comisia.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 44 de voturi Ómpotriv„, 34 voturi pentru, o ab˛inere, amendamentul a fost respins. Da, domnule senator ™tefan.
La pozi˛ia 12, domnule pre∫edinte, art. 14, respectiv art. 15, Ón formula propus„ de comisie, v„ rog s„ observa˛i c„ la alin. 1 diferen˛a dintre cele dou„ texte const„ Ón aceea c„ prin propunerea comisiei se elimin„
Propunerea comisiei. Art. 14 Ón textul Guvernului...
Deci art. 14 de la Guvern... Uita˛i-v„ la pozi˛ia 12. Art. 14, Guvern, care devine art. 15 la comisie. Se solicit„ s„ p„str„m redactarea Guvernului.
Œmi pare r„u, este amendament convenit cu Guvernul ∫i nu rezult„ de nic„ieri excluderea de care vorbe∫te colegul nostru, domnul senator. Deci modul de organizare al operatorilor este detaliat Ón lege, sunt permise toate structurile, de la serviciul propriu, f„r„ personalitate juridic„, p‚n„ la societate comercial„ organizat„ de c„tre autoritatea local„. Nu rezult„ condi˛ionarea de care vorbi˛i dumneavoastr„.
P„i, eu a∫a Ón˛eleg textul, pentru c„ Ón formularea Guvernului reg„seam acolo ∫i posibilitatea ca îbunurile proprietate public„ a unit„˛ilor administrativ-teritoriale utilizate pentru prestarea serviciului s„ poat„ fi date ∫i acelor compartimente.“ Acum a˛i eliminat acest text ∫i r„m‚n doar îoperatori organiza˛i ca persoane juridice“.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005
To˛i sunt operatori, de aceea am simplificat exprimarea ∫i le-am spus tuturor îoperatori“, indiferent de forma de organizare. De la serviciu public f„r„ personalitate juridic„, trec‚nd pe la compartiment, direc˛ie, cu personalitate juridic„, societate comercial„ cu ac˛ionar unic sau capital mixt...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Am b„gat totul Ón generic.
Textul Guvernului nu l„sa loc de interpretare. Dac„ vrem s„ citim a∫a textul propus de comisie, se poate, dar se poate ∫i cum l-am citit eu ini˛ial.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Am Ón˛eles, domnule ™tefan. Œl p„stra˛i, da?
Vot · Amânat
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
## **Domnul Viorel ™tefan:**
Dac„ este un p„cat foarte mare s„-mi doresc s„ scoatem o lege bun„, eu pot s„ ∫i renun˛, dar nu Ónainte de a Óntreba comisia cum traduce sintagma îutilizatori direc˛i sau indirec˛i“, de la pozi˛ia 15, respectiv art. 18 din formularea Guvernului, art. 19 din formularea comisiei?
Dac„-mi traduce, cum poate cineva s„ fie utilizator direct sau indirect...
V„ mul˛umesc.
Domnule secretar de stat, microfonul 8.
## **Domnul Mircea Nicu Toader:**
Da. Am s„-i explic eu domnului senator ™tefan. Cel direct este, a∫a cum Ói spune numele, angajeaz„ pe cineva direct, iar cel indirect este un intermediar, ca ∫i m„turatul str„zii. Eu am un contract cu utilizatorul ∫i pot s„ angajez mai departe serviciul cu alt prestator.
Deci e c‚t se poate de clar direct ∫i indirect. A∫a este ∫i Ón legea-cadru.
Antreprenor, pofti˛i. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Nu mai sunt alte interven˛ii. Voi supune votului dumneavoastr„ raportul cu cele 33 de amendamente admise.
V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.
Cu 76 de voturi pentru, dou„ Ómpotriv„, 4 ab˛ineri, a fost adoptat.
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
V„ mul˛umesc.
Trecem la proiectul de Lege privind serviciul de iluminat public.
Domnul secretar de stat Toader. Microfonul 8. V„ ascult„m.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Acela∫i punct de vedere. Face parte din acest pachet. Legea-cadru este destul de clar„, aici sunt detaliate activit„˛ile privind iluminatul public. Sus˛inem raportul comisiei ∫i v„ rog s„-l aviza˛i.
V„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte C‚rlan, v„ rog, raportul comisiei.
Raport favorabil, 18 amendamente admise, dou„ amendamente respinse.
V„ rog s„ le supune˛i dezbaterii ∫i adopt„rii.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Avem dou„ amendamente respinse, dac„ se sus˛in... Œn˛eleg c„ nu se mai sus˛in. V„ mul˛umesc.
Dac„ la cele 11 amendamente admise sunt interven˛ii? Nu sunt.
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
Trecem la proiectul de Lege privind serviciul de transport public local.
Domnule secretar de stat Toader, ave˛i cuv‚ntul, microfonul 8.
## V„ mul˛umesc.
Tot din acest pachet de legi face parte. Practic, ∫i Ón comisie, legea a fost dezb„tut„, f„r„ amendamente — un singur amendament, cel comun cu îdezvoltare comunitar„“ —, sus˛inem raportul comisiei ∫i v„ rog s„-l aviza˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005
Domnule pre∫edinte C‚rlan, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului.
Raport favorabil, domnule pre∫edinte, stima˛i colegi, avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia economic„. Avem un num„r de 26 amendamente admise ∫i un amendament respins.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc.
Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt? Œn˛eleg c„ nu sunt.
Amendamentul respins se mai sus˛ine? Da. V„ rog.
Este un amendament foarte simplu, domnule pre∫edinte. Foarte multe comune nu mai au serviciu de transport public ∫i la enumerarea aceea, p‚n„ la lit. m), cu ce drepturi au, am cerut ∫i eu o completare Ón care îs„ aib„ dreptul de a Ónfiin˛a serviciul de transport public local“. ™i cred c„ nu este nici un fel de eroare dac„ adopt„m o asemenea chestiune. Repet, foarte multe comune sau asocia˛ii intercomunale nu mai beneficiaz„, ∫i atunci s„ aib„ dreptul s„-∫i Ónfiin˛eze un asemenea serviciu Ón condi˛iile acestei legi.
V„ mul˛umesc.
Domnule secretar de stat.
## **Domnul Mircea Nicu Toader:**
Œn Legea-cadru au aceste competen˛e administra˛iile locale. Œn legea viitoare, nr. 215, de asemenea. Nu cadra s„ intre Ón aceast„ lege aceast„ problem„ a comunit„˛ii, Ón fiecare comun„ s„ fie un transport local.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule secretar de stat...
amendament, ∫i eu cred c„ chiar dac„ comisia a votat Ómpotriv„. Putem s„ oferim aceast„ bucurie domnului senator ™erban Mih„ilescu, Ón schimbul votului grupului.
A fost simplu amendament de redactare, nici nu ajut„, nici nu d„uneaz„. At‚ta doar c„, atunci c‚nd vorbim de obiectivele autorit„˛ii publice, nu poate fi Ónfiin˛area serviciului public.
Deci Ón˛eleg, domnule C‚rlan, c„ sunte˛i de acord.
Da.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Deci de acord ∫i Guvernul.
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
Trecem la proiectul Legii serviciului de alimentare cu ap„ ∫i de canalizare.
Domnule secretar de stat Toader, v„ ascult„m.
Este ultima lege din acest pachet. Da. Aceea∫i pozi˛ie, sus˛inem raportul comisiei. Nu avem nici un amendament respins, practic, ∫i v„ rug„m s„ o aviza˛i.
V„ mul˛umesc.
Domnul pre∫edinte Dan C‚rlan.
V„ rog, domnule pre∫edinte.
Domnule senator C‚rlan, microfonul 7.
Cred c„ pl‚ngem la morm‚nt str„in. Aici nu este vorba de a avea sau a nu avea dreptul autoritatea local„ s„ Ónfiin˛eze, aici, art. 6 vorbe∫te despre obiective ∫i comisia, Ómpreun„ cu reprezentantul Guvernului, a apreciat c„ nu po˛i fixa ca obiectiv Ónfiin˛area.
C‚nd Ól Ónfiin˛ezi ai dup„ aceea ni∫te obiective de performan˛„. Cum nu ajut„, nici nu d„uneaz„ acest
V„ mul˛umesc.
Cu 21 de amendamente admise Ón cele dou„ segmente ale anexei nr. 1, raport favorabil ˛in‚nd cont ∫i de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisiei economice.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc. Dezbateri generale. Sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.
Sunt interven˛ii la amendamentele admise? Nu sunt.
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
Trecem la proiect de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calit„˛ii de lupt„tor Ón rezisten˛a anticomunist„ a persoanelor condamnate pentru infrac˛iuni s„v‚r∫ite din motive politice, persoanelor Ómpotriva c„rora au fost dispuse, din motive politice, m„suri administrative abuzive, precum ∫i persoanelor care au participat la ac˛iuni de Ómpotrivire cu arme ∫i de r„sturnare prin for˛„ a regimului comunist instaurat Ón Rom‚nia.
Dau cuv‚ntul doamnei secretar de stat Katalin Kibedi. Microfonul 10.
V„ rog. Domnule Vasilescu, lua˛i loc.
## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** _— secretar de stat_
_Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
Distins Senat,
Rostul acestei ordonan˛e de urgen˛„ este de a corecta valoarea probant„ a comisiei Ón acordarea acelor repara˛ii Ón domeniul material ∫i al imobilelor. Pe de alt„ parte, este necesar„, Ónc„ o dat„, decalarea termenului Ón care s„ se poat„ depune aceste cereri, ∫i atunci am pune de acord legile care sunt deja Ón vigoare. Acesta este ra˛ionamentul ordonan˛ei ∫i v„ rog s„ o adopta˛i Ón aceast„ form„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Sunt interven˛ii? Avem un raport favorabil f„r„ amendamente.
Voi supune votului dumneavoastr„ at‚t raportul, c‚t ∫i proiectul de lege.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 67 de voturi pentru, 4 Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, s-au adoptat ∫i raportul, ∫i proiectul de lege. V„ mul˛umesc.
Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 26/2005 privind managementul institu˛iilor publice de cultur„.
Rog Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„. Cine prezint„? Domnul vicepre∫edinte. V„ rog s„ lua˛i loc la pupitru.
Are cuv‚ntul domnul secretar de stat Ioan Onisei. Microfonul 8.
## **Domnul Ioan Onisei** _— secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**
## Bun„ seara!
Prin dispozi˛iile acestei ordonan˛e cre„m cadrul legislativ pentru angajarea conduc„torilor institu˛iilor publice de cultur„ Ón urma unui concurs deschis oric„rui profesionist. Se introduce contractul de management, o salarizare corespunz„toare. Ordonan˛a nu influen˛eaz„ cu nimic num„rul de posturi din institu˛iile publice de cultur„. V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult.
Domnule vicepre∫edinte Dumitrescu, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„.
Dau cuv‚ntul domnului Vasilescu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor colegi, Ón expunerea de motive...
Domnule Vasilescu! V„ rog eu, ne gr„bim, dar nu Óntr-at‚t. Deci ave˛i cuv‚ntul Ón calitate de secretar al comisiei pentru a prezenta raportul Comisiei juridice de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. V„ rog, domnule senator. V„ ascult.
## **Domnul Gavril„ Vasilescu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Nu m-am gr„bit, s„ ∫ti˛i. M„ rog!...
Expunerea de motive a f„cut-o doamna secretar de stat. Raportul este raport de admitere, nu sunt amendamente. Legea este, conform art. 76 alin. (2) din Constitu˛ie, lege ordinar„, Senatul fiind prima Camer„ sesizat„. Camer„ decizional„, Camera Deputa˛ilor.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ a f„cut raport suplimentar la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 26/2005 privind managementul institu˛iilor publice de cultur„.
Cu adresa nr. L311/19 iulie 2005, Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ a fost sesizat„ pentru dezbatere ∫i Óntocmirea raportului la proiectul de lege.
Comisia a Óntocmit raport de admitere, cu amendamente, trimis Biroului permanent. Œn ∫edin˛a din 12 octombrie 2005, Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„...
Da˛i-mi voie, e prima expunere.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ rog!
Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ a hot„r‚t, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezen˛i, s„ adopte raport suplimentar de admitere, cu amendamente.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005 Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.
Aten˛ie, prezentul raport Ól Ónlocuie∫te pe cel trimis Biroului permanent al Senatului cu adresa nr. 27/67 din 14 septembrie 2005.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Dezbateri generale.
Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.
Stima˛i colegi, avem un raport favorabil, cu 4 amendamente admise.
O s„-l
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
Voi supune votului dumneavoastr„ proiectul de lege, Ón final.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 73 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere s-a adoptat ∫i proiectul de lege.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Trecem la proiectul Legii monumentelor de for public. Domnule secretar de stat Ioan Onisei, v„ ascult„m.
Proiectul instituie cadrul legal pentru autorizarea ∫i construirea monumentelor de for public. Este un proiect Ón acord cu dispozi˛iile europene Ón materie ∫i cu cele ale reglement„rilor rom‚ne∫ti Ón domeniul sistematiz„rii ∫i urbanismului.
Ini˛iatorul este de acord cu amendamentele aprobate de comisie.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Domnule vicepre∫edinte Dumitrescu, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a Senatului ne-a transmis aviz favorabil, f„r„ amendamente. Comisia pentru administra˛ia public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului a Senatului ne-a transmis aviz favorabil, cu amendamente.
Domnul senator Gheorghe Funar a depus o serie de amendamente la proiectul de lege.
Œn ∫edin˛a din 12 octombrie 2005, Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ a adoptat, cu majoritatea voturilor senatorilor prezen˛i, o serie de amendamente, prev„zute Ón anexa nr. 1 la prezentul raport. Amendamentele respinse sunt cuprinse Ón anexa nr. 2.
Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezen˛i, a adoptat raport de admitere, cu amendamente.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Camera Deputa˛ilor fiind Camera decizional„. V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Eu regret c„ reprezentantul Ministerului Culturii ∫i Cultelor, domnul secretar de stat, Óncearc„ s„ ne induc„ Ón eroare ∫i sus˛ine c„ a venit Guvernul cu acest proiect de lege pentru a crea cadrul legislativ Ón acest domeniu.
Cadru legislativ exist„, doamnelor ∫i domnilor senatori, pornind de la Legea nr. 50/1991, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, ∫i, de asemenea, fac trimitere la Legea nr. 422, votat„ de Parlamentul Rom‚niei Ón anul 2001. Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice i s-au adus modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 401/2003 ∫i Legea nr. 468/2003. Deci cadrul legislativ exist„.
Ce s-a dorit, doamnelor ∫i domnilor senatori, prin acest proiect de lege? S„ se creeze un cadru juridic necesar pentru demolarea monumentelor rom‚ne∫ti dup„ voin˛a unora sau a altora. Acesta este fondul legii.
Eu v„ solicit, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ acorda˛i o deosebit„ importan˛„ acestui proiect de lege menit s„ distrug„, s„ desfiin˛eze monumentele rom‚ne∫ti.
Unii dintre colegii din sal„... ∫i am aici, Ón banca Ónt‚i, un coleg care se distreaz„, dar care sunt convins c„, fiind istoric, nu a citit textul proiectului de lege.
Permite˛i-mi s„ Ól lecturez special pentru Domnia-sa, care Ómi este deosebit de simpatic.
La art. 9 alin. 3: îConstat„rile potrivit alin. 2 se vor comunica...“
Este vorba de constatarea monumentelor din ˛ar„ care nu Óndeplinesc cumulativ trei condi˛ii. Cele trei condi˛ii nu sunt Óndeplinite de nici un monument, a∫a cum au fost scrise de c„tre ini˛iator.
Pentru a fi atestate ca monumente de for public, acestea trebuie s„ Óndeplineasc„, cumulativ, trei condi˛ii.
Prima condi˛ie: amplasarea acestora s-a realizat Ón baza unei autoriza˛ii de construire, emis„ cu respectarea reglement„rilor legale Ón vigoare, dar un monument de acum 100, 200, 300 de ani nu s-a realizat astfel.
A doua condi˛ie: existen˛a acestora este consemnat„ sau atestat„ ca notorie p‚n„ la data de 31 decembrie 1989 prin publica˛ii ∫tiin˛ifice, ghiduri turistice sau alte tip„rituri av‚nd caracter de informare public„ ori prin eviden˛ele autorit„˛ilor, institu˛iilor ∫i serviciilor publice.
Domnul Onisei, v„ rog.
Mul˛umesc foarte mult.
Dac„ mai sunt interven˛ii?
Stima˛i colegi, la acest proiect de lege avem o serie de amendamente respinse.
Dac„ ele se sus˛in?
Domnul senator Funar, amendamentul de la pozi˛ia 1, solicit„ eliminarea art. 5.
V„ rog! Microfonul 2, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Deci spune˛i s„ Óncepem cu primul amendament. Am propus eliminarea art. 5, pentru c„ nici un monument nu poate s„ Óntruneasc„, cumulativ, aceste trei condi˛ii.
Acesta este amendamentul, foarte simplu: eliminarea art. 5.
Œl sus˛in, domnule pre∫edinte.
Mul˛umesc foarte mult.
Domnul secretar de stat Onisei. Microfonul 8.
Œl rog pe domnul senator ∫i onoratul Senat s„ observe c„ nic„ieri, Ón art. 5, nu se pune problema de condi˛ii cumulative, ci una dintre acele condi˛ii. Las deoparte faptul c„ litera c), a∫a cum remarca doamna senator Petre, se refer„ la viitor, deci monumentele de for public care se vor construi de aici Óncolo Ón respectul acestei legi.
Pe de alt„ parte, domnule pre∫edinte, s„-mi mai Óng„dui˛i o singur„ considera˛ie. Domnul senator Funar, care a fost un distins primar de municipiu at‚˛ia ani, ∫tie, cu siguran˛„, care este deosebirea Óntre monument istoric ∫i monument de for public.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult.
Domnule senator Funar, v„ rog. Microfonul de la tribun„.
Domnule pre∫edinte,
Domnule pre∫edinte, normele de tehnic„ legislativ„ oblig„, atunci c‚nd legiuitorul vrea acest lucru, s„ se specifice îdac„ Óndeplinesc cumulativ urm„toarele condi˛ii“ ∫i se enumer„ acele condi˛ii.
V„ rog s„ remarca˛i c„ nu exist„ aceast„ sintagm„. Mul˛umesc.
A˛i remarcat, doamnelor ∫i domnilor senatori, c„ nu scrie ceea ce a Óncercat s„ v„ spun„, îdac„ se Óndepline∫te una dintre condi˛ii“. La fel a procedat ∫i Ón continuare.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc.
Deci ni se propune eliminarea art. 5, respins„ de Guvern ∫i de c„tre comisie.
Dori˛i s„ mai interveni˛i?
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
S-a modificat Ón comisie. S-a precizat: îdac„ Óndeplinesc una dintre urm„toarele condi˛ii.“ Deci este modificat.
Supun la vot eliminarea. Vot‚nd îDa“, sunte˛i de acord cu ea, vot‚nd îNu“, sunte˛i Ómpotriv„, conform propunerii Guvernului ∫i a comisiei.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 41 de voturi Ómpotriv„, 27 pentru, 5 ab˛ineri, a fost respins amendamentul.
Dac„ se mai sus˛ine vreun amendament? V„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Urm„torul amendament pe care Ól sus˛in apare la dumneavoastr„ la pozi˛ia 3 ∫i se refer„ la art. 7 din acest proiect de lege. Ini˛iatorul precizeaz„: îAmplasarea monumentelor de for public se va realiza cu respectarea tuturor prevederilor legale Ón vigoare privind urbanismul ∫i autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii, precum ∫i a urm„toarelor condi˛ii speciale:
40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005
a) Ón baza unei documenta˛ii de urbanism elaborate ∫i aprobate potrivit prevederilor legale Ón vigoare...“
Domnule senator, avem textul. V„ rog eu, nu ne citi˛i.
Dumneavoastr„ Ól ave˛i, domnule pre∫edinte. Marea majoritate a senatorilor nu-l are, pentru c„ dumneavoastr„ a˛i fost Ómpotriv„ ca senatorii s„ primeasc„ map„ cu toate documentele necesare ∫edin˛ei, f„c‚nd economie la bugetul Senatului.
Nu este adev„rat. Fiecare senator are la caset„ legea ∫i raportul, cu totalitatea amendamentelor.
Aceasta e o alt„ problem„, domnule pre∫edinte.
V„ rog eu foarte mult.
Asta s-a dat ast„-var„, s-a dat Ón iunie. Face˛i un test, domnule pre∫edinte...
Ave˛i cuv‚ntul.
... ∫i ve˛i constata c„ sunt trei senatori Ón sal„ care au textul. Restul nu-l au. ™i nu e bine, domnule pre∫edinte, din acest punct de vedere.
Amendamentul meu, pentru a economisi timpul, îAmplasarea monumentelor de for public se realizeaz„ cu respectarea tuturor prevederilor legale Ón vigoare privind urbanismul ∫i autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii.“ Deci f„r„ nici un fel de condi˛ii speciale, a∫a cum a propus ini˛iatorul.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult. V„ rog, dac„ sunt interven˛ii? Domnul secretar de stat Onisei.
Fa˛„ de amendamentul domnului senator Funar ∫i discu˛iile ce au fost purtate Ón comisie, o s„ g„si˛i la punctul 5 din anexa cu amendamente admise o formul„ care este una de sintez„ Óntre cele dou„ variante ∫i care este foarte bun„, Ón opinia mea, ∫i anume — citesc doar ultima tez„: î... cu avizul consultativ al Ministerului Culturii ∫i Cultelor, Ón baza analizei realizate de Comisia Na˛ional„ pentru Monumente de For Public“.
A∫adar, se elimin„ dispozi˛iile de la punctele a) ∫i b), din forma ini˛ial„ a proiectului de lege. Mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mai sunt interven˛ii?
Vot · Amânat
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
La art. 8, ini˛iatorul a propus la alin. 2 îComisia Na˛ional„ pentru Monumente de For Public s„ fie format„ numai din 7 membri, arti∫ti din domeniul artelor vizuale ∫i/sau critici de art„ recunoscu˛i pentru competen˛a lor profesional„ ∫i probitatea moral„.“
Pentru a se putea totu∫i constitui o asemenea comisie na˛ional„ am propus Ón amendamentul meu ca s„ fie 15 membri ai comisiei, ∫i nu 7, arti∫tii — amendamentul meu — s„ fie renumi˛i, nu orice membru al acestei comisii, ∫i s„ renun˛e la finalul alin. 2, î∫i probitatea moral„“, pentru c„, dac„ punem aceast„ condi˛ie, risc„m s„ nu avem membri Ón comisie.
Da, mul˛umesc. Domnul secretar de stat Onisei.
Exist„ ∫i aici o formul„ cu care a fost de acord comisia, mai bine spus suntem ∫i noi de acord cu ea, este vorba de î7 membri, arti∫ti ori speciali∫ti din domeniul artelor vizuale ∫i/sau critici de art„, recunoscu˛i pentru competen˛a profesional„ ∫i probitatea moral„.“ Sus˛inem acest amendament. La urma-urmei, de ce 7, ∫i nu 15, de ce 8, ∫i nu 20 ∫i a∫a mai departe.
Œn rest, nu v„d absolut nici o chestiune de fond Óntre cele dou„ abord„ri.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult.
Nu mai sunt alte interven˛ii.
Vot · Respins
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
Pozi˛ia 5, dac„ se mai sus˛ine amendamentul? Nu se mai sus˛ine.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Stima˛i colegi, avem 12 amendamente admise. De acord Guvernul cu aceste amendamente? Ave˛i observa˛ii la ele?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005 Am Ón˛eles, a˛i renun˛at la 5. Da.
Nu v„ aud.
Mai avea˛i aici, Ón afar„ de 5? Da, scuza˛i-m„, v„ rog. La 6, da?
Microfonul 2.
Am renun˛at la 5, domnule pre∫edinte, iar la 6 nu renun˛, pentru c„ ini˛iatorul nu a citit normele de scriere a unui proiect de lege ∫i l-a f„cut la timpul viitor. Textul trebuie f„cut la prezent. Acesta este amendamentul meu.
Deci s-a prev„zut îvor transmite serviciilor publice deconcentrate“, amendamentul meu este îtransmit la serviciile publice“.
Sper c„ senatorii puterii vor fi de acord cu amendamentul meu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Domnul secretar de stat Onisei. Microfonul 8.
## **Domnul Ioan Onisei:**
Œmi pare foarte r„u, dar tocmai rigorile limbii rom‚ne pe care o invoca domnul senator m„ oblig„ s„ v„ fac s„ remarca˛i c„ formularea este îÓn termen de 60 de zile de la data intr„rii Ón vigoare a acestei legi“, prin urmare, trebuie s„ folosim viitorul îvor transmite“ ∫i acela∫i lucru ∫i Ón leg„tur„ cu amendamentul de la punctul 7.
Poftim?
## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
Merge ∫i prezentul istoric.
Da, de acord. Merge ∫i prezentul continuu, dar nu e cazul aici Óntr-o lege.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
S-a Ón˛eles.
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
Dac„ se sus˛ine amendamentul de la pozi˛ia 7? Domnul Funar, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Este tot o problem„ de redactare. Nu la timpul viitor îvor identifica construc˛iile sau amenaj„rile av‚nd caracteristicile monumentelor de for public“, ci la prezent îidentific„ toate construc˛iile care au caracteristicile monumentelor de for public“.
Ini˛iatorul a mai avut Ón vedere — Ónchei aici, domnule pre∫edinte — s„ se Óntocmeasc„ o list„ cu acele monumente care nu Óntrunesc condi˛iile prev„zute la art. 5, la alin. 3 al art. 9 ∫i apoi, s„ treac„ la desfiin˛area lor.
Regret c„, vot‚nd pe considerente politice ∫i de frica cartona∫ului galben sau ro∫u, mul˛i dintre colegii senatori nu realizeaz„ pericolul acestui proiect de lege pentru monumentele rom‚ne∫ti. C‚nd se vor trezi, va fi prea t‚rziu.
V„ mul˛umesc.
Domnul secretar de stat Onisei.
Da, domnul P„unescu, v„ rog. Microfonul 4.
Suspiciunea domnului Funar este Óndrept„˛it„. O nou„ punere Ón proces a monumentelor ˛„rii ar conduce la posibile m„suri aberante.
De aceea, sus˛in ∫i public, Ón plen, ceea ce mi s-a p„rut corect s„ sus˛in ∫i Ón comisie, ∫i anume dreptul monumentelor de a se reprezenta pe sine ∫i la momentul c‚nd au fost f„cute. Nu cu privirea de azi sau de m‚ine. Poate c„ poim‚ine toate monumentele pe care le vom face noi azi vor c„dea din aceast„ perspectiv„. Cred c„ e un mare pericol s„ intr„m Óntr-un fel de perchezi˛ie a monumentelor ˛„rii.
De aceea, cred c„ este un gest profund liberal, Ón sensul istoric, care trebuie f„cut. Monumentele s„ nu fie supuse tuturor acestor inchizi˛ii nedemne.
Domnul secretar de stat Onisei.
Noi am discutat pe larg acest aspect Ón Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ ∫i a fost evident, din textul proiectului, c„ nu exist„ nici o asemenea inten˛ie ∫i nu exist„ nici un mecanism Ón proiectul de lege care s„ fac„ posibil acest lucru.
Faptul c„ e necesar s„ inventariem monumentele construite cu sau f„r„ autoriza˛ie este un lucru absolut firesc, pentru c„ dincolo de temerea pe care o exprim„ unii dintre domnii senatori este evident faptul c„ Ón Rom‚nia s-au construit ∫i amplasat a∫a-zise monumente de for public unde au vrut unii sau al˛ii ∫i f„r„ s„ ˛in„ cont de nici un fel de norme estetice sau de urbanism. Aceste monumente r„m‚n, din p„cate, dar Óncerc„m Ón viitor s„ construim respect‚nd toate regulile posibile ∫i, dac„ lucrul acesta este posibil, ∫i e absolut necesar, ∫i cele estetice.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
S-a Ón˛eles, v„ rog.
Vot · Amânat
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
Domnule pre∫edinte,
Acest fapt duce la consecin˛e pe care ast„zi nu le vedem... Exist„ motive de suspiciune... Rog s„ nu vota˛i pentru distrugerea monumentelor rom‚ne∫ti...
Stima˛i colegi, Ón primul r‚nd, avem cvorum. Œn al doilea r‚nd, dac„ nu vot„m, intr„m pe aprobare tacit„.
Domnule T„n„sescu...
™i care e c‚∫tigul? Spune˛i-mi dac„ vede˛i vreunul. Vom trece la vot.
Da, domnul ™erban Nicolae. Microfonul 3.
Domnule pre∫edinte, o chestiune de procedur„.
Dac„ tot aducem Ón discu˛ie aprobarea tacit„, s„ fie foarte clar cine Ó∫i asum„ r„spunderea pentru aceast„ aprobare tacit„, pentru c„ atunci c‚nd se afla la guvernare P.S.D.-ul era de vin„ pentru tot ce se Ónt‚mpla bun sau r„u. C‚nd nu mai e P.S.D.-ul la guvernare, dac„ se Ónt‚mpl„ ceva r„u, tot P.S.D.-ul e de vin„, la gr„mad„ cu ceilal˛i, ∫i atunci, dincolo de corul de intelectuali din partea mea dreapt„, a∫ vrea s„ fie foarte clar c„ tragerea de timp ∫i asumarea acestei situa˛ii Ón Senatul Rom‚niei prin aprobarea tacit„ a unor chestiuni cum este ∫i aceasta ∫i care va da na∫tere la mari abuzuri... Pentru c„ ∫i regimul comunist c‚nd a vrut s„ scape de monumente a g„sit tot o formul„ din aceasta foarte legal„, ∫i c‚nd a d„r‚mat monumentul lui Ferdinand, ∫i c‚nd a ascuns Óntr-un beci statuia lui Br„tianu, ∫i a∫a mai departe.
Deci stima˛ii colegi nu-∫i dau seama, au impresia c„ m‚ine o s„ spun„ c„ monumentul lui Avram Iancu de la Cluj nu este estetic. Asta e de fapt problema.
Domnul senator, mul˛umesc foarte mult.
Deci a∫ vrea ca ∫i colegii no∫tri s„-∫i asume r„spunderea pentru aprobarea tacit„ ∫i pentru guvernarea pe care o duc a∫a cum o duc.
S-a Ón˛eles, s-a Ónregistrat. Repet Ónc„ o dat„, suntem Ón cvorum de ∫edin˛„.
Domnul Eckstein, nu mai avem timp. V„ rog eu foarte mult.
Ce probleme ave˛i? Procedur„? Ce ave˛i? Microfonul 1, v„ rog.
## **Domnul Eckstein Kovács Péter:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Este prima dat„ c‚nd iau cuv‚ntul Ón aceast„ ∫edin˛„ ∫i nu mi-l pute˛i refuza pe nici un motiv, spun eu.
Sunt solidar cu domnul senator P„unescu, dintr-un punct de vedere. Comisiile au fost foarte Ónc„rcate ∫i faptul c„ am ajuns Ón pragul adopt„rii tacite nu cred c„ i se poate imputa unei comisii sau unui pre∫edinte de comisie.
Nu sunt solidar cu Domnia sa c‚nd intervine Óntr-un vot, c‚nd vorbe∫te de la locul Domniei sale ∫i dumneavoastr„ tolera˛i acest lucru.
V„ rog s„ ˛ine˛i poli˛ia ∫edin˛ei Ón m‚n„.
Mul˛umesc foarte mult. Stima˛i colegi... Da, domnul Bindea, microfonul 2.
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ dori s„ eviden˛iez o inexactitate cras„ a ceea ce a spus antevorbitorul, colegul Eckstein, ∫i anume aglomerarea comisiilor.
Aglomerarea comisiilor pe parcursul ultimelor s„pt„m‚ni s-a datorat insisten˛ei cu care alian˛a a for˛at ∫i a umplut zilele cu acel regulament, ∫i c‚nd a trebuit, ∫i c‚nd nu a trebuit, pentru ca s„ nu se abat„ un oprobriu politic asupra noastr„, ci asupra celor care au creat aceast„ supraaglomerare a comisiilor.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stima˛i colegi, v„ rog s„ m„ urm„ri˛i.
Deci
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
List„, v„ rog, pentru domnul Funar. V„ rog, ultimul, pozi˛ia 8. Microfonul 2, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Nu am cerut list„, domnule pre∫edinte. Nu era cazul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005 A˛i realizat ∫i dumneavoastr„, doamnelor ∫i domnilor senatori, cine este de fapt autorul acestui proiect de lege, este U.D.M.R.-ul, a˛i remarcat ∫i pozi˛ia senatorului Eckstein Kovács Péter, care a venit s„ sus˛in„ proiectul respectiv ∫i regret c„ are un asemenea comportament fa˛„ de senatorul Adrian P„unescu, pre∫edintele Comisiei pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„, care merit„ toat„ cinstea ∫i aprecierea noastr„, inclusiv pentru modul Ón care a condus dezbaterile din Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ la dezbaterea acestui proiect de lege ∫i permite˛i-mi s„-l felicit ∫i pe d‚nsul ∫i pe ceilal˛i senatori rom‚ni care au...
V„ rog eu s„ v„ referi˛i la amendament.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
Domnule pre∫edinte, Sunt la amendament.
Vot · approved
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
V„ mul˛umesc foarte mult.
Din sal„
#205560Liste pentru domnul Funar, v„ rog.
Trecem la pozi˛ia 17 din ordinea de zi. Va fi ultima, restul, 16—18, care au termen 7, 8 ∫i 10 noiembrie 2005 le vom face lunea viitoare.
Deci vom face tot ∫edin˛„ de plen.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 123/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor ∫i drepturile conexe.
V„ rog, domnule secretar de stat Ioan Onisei, ave˛i cuv‚ntul.
Stimate coleg...
Da˛i-mi voie s„ Ónchei, domnule pre∫edinte.
Eu v„ dau voie s„ Óncheia˛i, referi˛i-v„ la amendament.
BineÓn˛eles, nu mi-a˛i dat voie s„ ajung la el, eram Ónc„ Ón forul public.
Am Ón˛eles ∫i treaba asta.
Domnule pre∫edinte,
Am propus la art. 9 alin. 3 s„ se renun˛e la finalul textului propus de U.D.M.R., respectiv la desfiin˛area monumentelor, ∫i pentru c„ am reu∫it s„ conving Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„, ∫i maestrul P„unescu a fost genial Ón conducerea lucr„rilor la acest punct, domnule pre∫edinte, renun˛ la ultimul meu amendament.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Stima˛i colegi,
La cele 12 amendamente admise, sunt probleme? Nu sunt.
Voi supune votului dumneavoastr„ raportul cu cele 12 amendamente admise.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 51 de voturi pentru, 26 de voturi Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri, s-a adoptat.
Domnule pre∫edinte,
Dac„-mi Óng„dui˛i s„ remarc, aveam pe pozi˛ia 16 Ordonan˛a nr. 39/2005 privind cinematografia.
Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, v„ rog.
V„ rog, pozi˛ia 17, v„ rog.
V„ ascult„m, domnule secretar de stat, se refer„ la Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 123/2005 pentru modificarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor ∫i drepturile conexe.
Scuze, scuze, o am, dar...
Domnule secretar de stat, v„ ascult„m la acest proiect de lege. Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.
Modificarea acestei legi a fost necesar„ pentru punerea ei de acord Ón leg„tur„ cu o directiv„ a Comisiei Uniunii Europene Ón materia proteguirii drepturilor de autor ∫i, de asemenea, pentru Ónchiderea capitolului, de fapt, finalizarea Capitolului privind libera concuren˛„.
Au fost dezbateri ample. Proiectul a fost dezb„tut Ón foarte multe reuniuni ∫i au fost dezbateri ample ∫i interesante ∫i Ón comisii.
f n s„ precizez c„ suntem de acord cu amendamentele admise de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Domnule Eckstein Kovács Péter, ave˛i cuv‚ntul pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Raportul este de admitere cu un amendament admis ∫i cu o list„ considerabil„ de amendamente respinse care figureaz„ Ón anexa nr. 2.
S-a re˛inut c„ proiectul de lege realizeaz„ o transpunere ∫i o adaptare a unei recente reglement„ri comunitare, Directiva Parlamentului European ∫i a Consiliului nr. 2004/48, privind respectarea drepturilor de proprietate intelectual„.
Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisiile pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret.
La dezbateri au participat ministerele interesate ∫i o serie de institu˛ii care au conexiuni ∫i leg„turi cu aceast„ tematic„ a drepturilor de autor ∫i a drepturilor conexe.
Senatul este prima Camer„ sesizat„, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Mul˛umesc foarte mult. Œnainte de a trece la dezbateri generale... Lua˛i loc, domnule Bindea.
...v„ fac o propunere, acesta este ultimul act normativ pe care Ól dezbatem, v„ propun ca Óntreb„rile ∫i interpel„rile de ast„zi s„ le facem s„pt„m‚na viitoare c‚nd sunt ∫i radiodifuzate.
Din sal„
#209771Ce anume?
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Œntreb„rile ∫i interpel„rile s„ nu le mai sus˛inem ast„zi, ci s„pt„m‚na viitoare.
Vot · Amânat
Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea urm„toarelor ini˛iative legislative: — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura; — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Monitorizarea Achizi˛iilor Publice 18–19
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
S-a trecut peste Legea cinematografiei care are termen de acceptare tacit„ ast„zi.
Cu 64 de voturi pentru, 10 voturi Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri, s-a aprobat.
Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 123/2005 pentru modificarea Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor ∫i drepturile conexe.
Dezbateri generale.
V„ rog, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Liviu Doru Bindea, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Mi-a∫ permite ca la aceast„ or„ t‚rzie s„ v„ rog, Ón mod deosebit, s„ ne concentr„m cu to˛ii asupra acestei legi, pentru c„ este o lege care nu este at‚t de u∫or trecut„ ∫i nu este cazul s„ trecem at‚t de u∫or peste ea, cum s-a dorit s„ rezulte din cele spuse de domnul secretar de stat.
Aceast„ lege a st‚rnit controverse care erau determinate — mi-am dat seama pe parcursul dezbaterilor — de ni∫te interese extraordinare.
Interesele despre care vorbesc sunt acelea de a se Ómbog„˛i unii pe spinarea contribuabililor ∫i a cet„˛enilor.
Ca s„ fie foarte limpede care au fost patimile ∫i energiile consumate Ón aceast„ lege, o s„ aduc dou„ categorii de observa˛ii.
Una, o categorie de observa˛ii...
Numai o secund„, v„ rog! Domnule senator Iorga.... Stima˛i colegi,
Rog liderii de grup... suntem Ón fa˛a unei legi organice. Sunte˛i interesa˛i s„ o dezbate˛i sau nu?
Din sal„
#211629Da.
— Œntreb Óns„, dup„ analiza bugetului, pe primul-ministru citez — îal celui mai bun Guvern postdecembrist“ — Ón concep˛ia b„sescian„ despre lume ∫i traiul rom‚nilor — cum st„m cu rigoarea ∫i onoarea Ón fa˛a alia˛ilor no∫tri ∫i Ón fa˛a rom‚nilor c„rora le-a˛i promis, Ón Programul de guvernare, capitolul 27, c„, citez, îCheltuielile militare anuale vor avea o pondere de 2,38% din produsul intern brut, nivel ce va fi men˛inut Ón intervalul 2005—2008“, Óncheiat citatul.
Vreau s„ fiu bine Ón˛eles, am citit ∫i auzit multe Ón ultima vreme pe aceast„ tem„ a cheltuielilor pentru ap„rare, ideea apar˛in‚nd unor oameni cu preten˛ii de personalit„˛i, dar, Ón mod sigur, cel mult amatori ∫i autob„g„tori Ón seam„ de profesie ∫i care nu rezist„ tenta˛iei de a-∫i da cu p„rerea Ón varii domenii despre care habar nu au, de vreo 15 ani Óncoace — ∫i, probabil, ∫i din aceast„ cauz„ tr„im a∫a de îbine“, cu ghilimelele de rigoare —, ∫i declar„ sau insinueaz„, total iresponsabil, c„ ar fi cazul s„ mai lu„m ceva de la ap„rare, c„ — vezi Doamne! — i-am p„c„lit pe „∫tia cu NATO, ∫i d„m Ón alt„ parte, pentru c„ acum interesul este s„-i p„c„lim cu Europa.
Pe cine vrem s„ p„c„lim, domnilor? Vrem s„ facem un mariaj bazat pe p„c„leli, valabile numai pe malurile d‚mbovi˛ene, uit‚nd c„ prin Europa mai curg Rinul ∫i Ronul ∫i c„, totu∫i, Dun„rea nu este un r‚u na˛ional. Cred c„ este cazul s„ devenim serio∫i, adic„ europeni, Ón modul de a g‚ndi ∫i ac˛iona.
Nu sunt adeptul unui ra˛ionament absurd ca de dragul armatei s„ Ónchidem editurile ∫i teatrul ∫i orice ˛ine de cultur„, s„ stingem lumina Ón s„lile de clas„ ∫i s„ men˛inem la nivel de submizerie salariile ∫i pensiile profesorilor, s„ oprim aerul condi˛ionat ∫i s„ mic∫or„m cantitatea de s‚nge ∫i medicamente din s„lile de opera˛ie. P‚n„ la urm„, nu po˛i construi o armat„ modern„ cu ∫i pentru oameni incul˛i, analfabe˛i sau nes„n„to∫i, dar se observ„ c„ nu spre aceste domenii se Óndreapt„ banii actualului buget. Trebuie s„ fie o propor˛ie, iar propor˛ia trebuie s„ o stabileasc„ Guvernul, Ón a∫a fel ca toate acestea s„ func˛ioneze normal, a∫a cum a promis la instalare, iar la ap„rare acest cuv‚nt a fost 2,38% din PIB, p‚n„ Ón 2008, iar Ón realitate este de 1,8—1,9% din produsul intern brut, acum.
Este o expresie matematic„, dac„ vre˛i, a e∫ecului politicii fiscale a Guvernului de impozitare cu cota unic„ de 16% a tuturor veniturilor.
Vedem aici rigoarea, dar unde este onoarea, domnule prim-ministru?
Reamintesc c„ acest procent era perfect posibil, a∫a cum s-a demonstrat acum doi ani, c‚nd aveam o alt„ politic„ fiscal„ ∫i care f„cea posibil„ acumularea acestor venituri. Ace∫ti bani pot asigura desf„∫urarea normal„ a reformei Ón armata rom‚n„, armat„ care a devenit, Ón ultimul timp, cel mai credibil argument politic interna˛ional al Rom‚niei.
Programul trimis pentru informare Parlamentului de c„tre pre∫edinte prevede ∫i pentru anul 2006 trimiterea de trupe Ón zonele fierbin˛i ale lumii, a c„ror Óntre˛inere va costa peste 220 milioane euro. Aceast„ sum„ va fi din bugetul Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale sau din rezerva Guvernului? Œnc„ nu este clar.
V„ pot spune, ca fost membru al Consiliului militar NATO, c„, dac„ ai armata preg„tit„, ai cuv‚nt Ón NATO ∫i cuv‚ntul Ó˛i este ascultat, dac„ nu, nu.
Nu ∫tiu de ce — probabil ca urmare a str‚nsei fr„˛ii ∫i colabor„ri cu Guvernul Ungariei — Guvernul T„riceanu ∫i-a Ónsu∫it ∫i este pe cale s„ comit„ o grav„ eroare a guvernan˛ilor din ˛ara aliat„ ∫i vecin„. Imediat dup„ aderare, Ungaria ∫i-a redus drastic bugetul ap„r„rii.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005 Urmarea: cei interesa˛i pot analiza pozi˛ia actual„ a acestei ˛„ri Ón NATO.
Rom‚nia trebuie s„ fie Ón NATO pe pozi˛ia la care Ói d„ dreptul poten˛ialul ei militar ∫i pozi˛ia sa strategic„, ∫i — de ce nu — ambi˛iile sale politice, iar pentru aceasta este nevoie de cel pu˛in 2,38% din PIB, domnule comandant Traian B„sescu.
Pentru rezolvarea problemei ori Ól ruga˛i pe primul-ministru s„ g„seasc„ resursa, ori da˛i ordin ministrului ap„r„rii na˛ionale s„ analizeze ce se poate Ónf„ptui cu bugetul pe care l-a primit ∫i ce nu din planurile stabilite cu alia˛ii ∫i din Programul de guvernare promis ∫i asuma˛i-v„ Ómpreun„, public, r„spunderea politic„, reduc‚ndu-v„, bineÓn˛eles, propor˛ional, ∫i ambi˛iile politice interna˛ionale.
V„ mul˛umesc.
Dup„ ce Senatul Rom‚niei a votat, Ón 24 octombrie, Ómpotriva proiectului de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia, proiect care nu a fost votat de ini˛iatorul s„u, organiza˛ia terorist„, antirom‚neasc„ ∫i antieuropean„, U.D.M.R., a fost asmu˛it„ Liga îProEuropa“ Ómpotriva pre∫edintelui P.R.M., domnul senator doctor Corneliu Vadim Tudor, ∫i a secretarului general al P.R.M.
™ef al Ligii îAntiEuropa“, un organism fantom„, este numita Smaranda Enache, de etnie maghiar„, domiciliat„ Ón T‚rgu-Mure∫ ∫i candidat„ la func˛ia de primar al municipiului Cluj-Napoca la alegerile din iulie 2004, unde a ob˛inut sub 1% din voturi. Aceast„ cet„˛eanc„, prin Ónc„lcarea Constitu˛iei Rom‚niei, a solicitat sanc˛ionarea celor doi senatori ai P.R.M. pentru c„ au trezit majoritatea Senatului la realitate ∫i au blocat lucr„tura U.D.M.R. Ómpotriva Rom‚niei ∫i a rom‚nilor.
Acela∫i Consiliu Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii nu a reac˛ionat zilele trecute, c‚nd, la Cluj-Napoca, a fost organizat„ o manifesta˛ie public„ ilegal„ pentru scoaterea din Universitatea îBabe∫-Bolyai“ a studen˛ilor ∫i a profesorilor rom‚ni. Atunci, din partea comunit„˛ii politice maghiare ∫i reprezentan˛i de frunte ai U.D.M.R.-ului local s-au pretat la ac˛iuni cel pu˛in iritante. Cotidianul îZiua“, de ast„zi, precizeaz„ urm„toarele, citez: îCinci organiza˛ii ale societ„˛ii civile maghiare — Consiliul Tineretului Maghiar, Comisia de ini˛iativ„ îBolyai“, Asocia˛ia Tineretului Maghiar din Ardeal, Consiliul Tineretului Na˛ional Maghiar din Transilvania ∫i Uniunea Studen˛ilor Maghiari din Cluj — au organizat Ón fa˛a Universit„˛ii îBabe∫-Bolyai“ o manifesta˛ie care aducea, pe alocuri, cu cele ale Ku Klux Klan _-_ ului ∫i pe care nici un analist politic ∫i nici un post TV na˛ional nu s-a obosit s„ o comenteze. La fel, ∫i acest Consiliul Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii a luat aceea∫i pozi˛ie, a stru˛ului.
Parlamentarii P.R.M. au depus numeroase amendamente la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2006. Unul dintre acestea vizeaz„ lichidarea ordonatorului de credite Consiliul Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii ∫i trecerea acestui consiliu Ón subordinea Secretariatului General al Guvernului, unde s„ func˛ioneze ca un serviciu, prin reducerea num„rului de angaja˛i de la 50 la 5.
De asemenea, propunem reducerea fondurilor alocate acestui serviciu cu 90%, iar banii economisi˛i s„ fie folosi˛i pentru plata salariilor profesorilor.
V„ mul˛umesc.
Tocmai de aceea, stimate colege ∫i stima˛i colegi, consider c„ pentru noi, cei afla˛i acum la putere, care am c‚∫tigat alegerile f„g„duindu-le cet„˛enilor acestei ˛„ri c„
vom avea voin˛„ politic„ de a diminua drastic corup˛ia, timpul nu mai lucreaz„ Ón favoarea noastr„.
Œnchei, cit‚ndu-l pe unul dintre intelectualii marcan˛i ai timpurilor noastre, care afirma Ón una dintre lucr„rile sale c„ îLupta Ómpotriva corup˛iei are un mare dezavantaj. Ea ne face s„ credem c„ viciul na˛ional e furtul ∫i c„ orice alte vicii, viciile de caracter, Ón primul r‚nd, sunt neglijabile, dar ele explic„, Ón mare m„sur„, e∫ecurile noastre ∫i, de altfel, chiar dezinvoltura cu care se fur„.“ V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005 minorit„˛ilor na˛ionale, care sunt, de altfel, reprezentate ∫i Ón Parlamentul Rom‚niei, practic„ unic„ Ón toat„ Europa, Ón toate ˛„rile europene.
Acestea ∫i alte argumente au motivat votul nostru Ómpotriva legii. Consider c„ Ón fa˛a acestei realit„˛i este inadmisibil modul Ón care unii ∫i-au permis s„ prezinte votul nostru ca fiind un vot neeuropean, c„ut‚nd chiar s„ ne jigneasc„, s„ ne identifice cu pozi˛ii extremiste, xenofobe sau chiar antimaghiare. Eu resping cu indignare un asemenea mod, consider inacceptabil ∫i inadmisibil acest lucru.
Se cunoa∫te foarte bine toat„ pozi˛ia pe care am avut-o Ón to˛i ace∫ti ani. Am fost printre promotorii ∫i sus˛in„torii reprezent„rii organiza˛iilor minorit„˛ilor na˛ionale Ón C.P.U.N. ∫i, apoi, introducerea Ón Constitu˛ia ˛„rii a acestei prevederi pentru reprezentarea Ón Parlamentul Rom‚niei, ∫i, Ón general, toat„ atitudinea pe care am avut-o, de dialog permanent ∫i de Óncurajare, de sus˛inere a tuturor prevederilor privind drepturile ∫i libert„˛ile acordate minorit„˛ilor na˛ionale, afirm„rii identit„˛ii lor, ca o parte component„ a afirm„rii noastre ca na˛iune ∫i ca popor. De aceea, nu pot s„ accept ∫i consider inacceptabile asemenea jigniri.
Se mai spune, Ón mod fals, c„ formulele promovate Ón lege ar fi europene Ón esen˛a lor. Vreau s„ v„ reamintesc, ceea ce se men˛ioneaz„ ∫i Ón observa˛iile comisarului O.S.C.E., conceptul acesta de autonomie cultural„ a fost promovat Ón 1899 de socialistul austriac Karl Renner, care, Óns„, nu a fost niciodat„ promovat nici Ón Imperiul Austro-Ungar, nici Ón Austria de ast„zi. El nu se g„se∫te Ón nici o ˛ar„ Vest-European„, el se Ónt‚lne∫te doar Ón c‚teva ˛„ri din Centrul european, adic„ Ón Ungaria, Estonia ∫i Ucraina.
Œn Fran˛a, nu mai vorbesc de faptul c„ nici nu se accept„ conceptul de minoritate na˛ional„, considerat chiar discriminatoriu. Acolo, conceptul fundamental este cel de cet„˛ean, iar dac„, s„ spunem, domnul György Frunda ar deveni cet„˛ean al Fran˛ei, pe pa∫aportul s„u ar scrie na˛ionalitate: francez _._ Pentru ei, na˛ionalitatea ∫i cet„˛enia se confund„, cum era ∫i Ón Rom‚nia antebelic„. Negrul Noah sau Bonali, sau algerianul Zidane sunt de na˛ionalitate francezi. Deci acesta este conceptul francez. El este, oare, antieuropean, pentru c„ nu este Ón concordan˛„ cu viziunea autorilor acestui proiect de lege?
Se mai spune, de asemenea, c„ aceast„ lege ar fi cerut„ de Uniunea European„, ceea ce este un neadev„r.
Legat de toate acestea, este, de asemenea, regretabil faptul c„ at‚t ini˛iatorii acestei legi, c‚t ∫i Guvernul nu au ˛inut seama de propunerile ∫i amendamentele prezentate Ón Senat pe parcursul dezbaterii.
Cred c„ reac˛ia fireasc„ a Guvernului, dup„ votul negativ al Senatului, ar fi fost retragerea proiectului ∫i organizarea unei consult„ri fundamentale cu to˛i cei interesa˛i, ∫i de la putere, ∫i de la opozi˛ie, pentru a da unei asemenea legi forma ∫i con˛inutul necesare, pentru ca ea s„ se integreze, Óntr-adev„r, Ón conceptele generale care guverneaz„ legisla˛ia rom‚neasc„ ∫i aliniate la tot ce Ónseamn„, Óntr-adev„r, criterii ∫i ˛inut„ european„.
Mai mult, Guvernul Óncearc„ s„ promoveze aceast„ lege Ón Camera Deputa˛ilor prin procedur„ de urgen˛„. Nu este nici corect, nu este Ón interesul nici al ˛„rii, al unei legisla˛ii coerente ∫i al alinierii noastre la normele ∫i la principiile europene.
V„ mul˛umesc.
V„ declar„m deschis c„ asemenea conduc„tori ai destinului acestei ˛„ri nu ni-i dorim ∫i vom g„si calea ca s„ sc„p„m de ace∫tia, consider‚nd c„ nu ne iubi˛i ∫i nu ne ap„ra˛i.
V„ mai Óntreb„m“ — se spune Ón scrisoare — îce alt„ minoritate din Rom‚nia lupt„ pentru autonomie aproape total„: teritorial„, de limb„, administrativ„, de Ónv„˛„m‚nt total Ón limba maghiar„, ignor‚nd grosolan calitatea de cet„˛ean rom‚n?
Cum putem cataloga o minoritate care cere anularea f„˛i∫„ a Tratatului de la Trianon, altfel dec‚t una care nu are nimic pentru Rom‚nia, singurul ˛el declarat fiind acela de a se alia la na˛iunea-mam„, duc‚nd cu ei ∫i r‚vnitul Ardeal.“
Scrisoarea este mult mai lung„, este semnat„ de pre∫edintele asocia˛iei, profesorul Brazd„ Aurel, sus˛inut„ de 65 de semnatari din Óntreaga ˛ar„, ∫i se Óncheie Óntr-un mod care, ca ∫i Óntregul ei con˛inut, ar trebui nu numai s„ v„ dea de g‚ndit, domnilor guvernan˛i, s„ v„ cutremure con∫tiin˛ele adormite, ci s„ ne dea tuturor de g‚ndit.
îDac„ nu v„ ve˛i alia cu rom‚nii Ón interesul Rom‚niei, v„ vom judeca dup„ faptele voastre, spun‚ndu-v„ c„ Rom‚nia nu este nici a P.S.D.-ului, nici a P.D.-ului, nici a P.N.L.-ului, nici a P.R.M.-ului, nici a U.D.M.R.-ului ∫i nici a altui partid, ∫i c„ ve˛i disp„rea ca orice r„u ce s-a ab„tut asupra acestui popor.“
Ca senator de Bihor este de datoria mea s„ aduc Ón fa˛a Parlamentului un asemenea apel.
Reamintesc domnului prim-ministru al Rom‚niei c„ Ón Constitu˛ia acestui stat, pe care a jurat ∫i Domnia sa, ca ∫i fiecare dintre noi, este interzis„ incitarea la separatism teritorial.
Cerem, pe aceast„ cale, Guvernului Rom‚niei s„ cerceteze ac˛iunile Óntreprinse de cet„˛eanul rom‚n Tökés László ∫i s„ prezinte Parlamentului un raport.
Grupul nostru parlamentar va cere, de asemenea, Ón baza art. 64 alin. (4) din Constitu˛ia Rom‚niei, constituirea unei comisii speciale de anchet„, comun„ celor dou„ Camere, prin care s„ se cerceteze urm„toarele aspecte referitoare la proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor:
1. De cine ∫i c‚nd a fost elaborat acest proiect?
2. Care dintre minorit„˛ile na˛ionale existente Ón Rom‚nia au fost consultate ∫i Ón ce a constat contribu˛ia fiec„rei minorit„˛i la elaborarea lui?
Œn fine, o problem„ care eu cred c„ ˛ine de responsabilitatea noastr„, a celor de aici... S-a vorbit Ón ultimele c‚teva s„pt„m‚ni de un fel de pact politic. Partidul Social Democrat a propus a∫a ceva. Nu intru Ón detalii, le cunoa∫te˛i foarte bine... Ei bine, eu cred c„ un pact informat se poate stabili Óntre noi to˛i, pentru c„ de 15 ani Rom‚nia Ónregistreaz„ cre∫terea constant„ a unui segment de popula˛ie foarte eterogen, care se plaseaz„ ca... sau, mai bine spus, indiferent de sex, de v‚rst„ sau de etnie, Ón coada tuturor clasamentelor sociale. Ei sunt perdan˛ii tranzi˛iei noastre. Ei sunt pensionarii care au muncit o via˛„ Ón comunism, pentru ca apoi s„ descopere c„ munca lor nu mai face doi bani. Tot printre ace∫ti perdan˛i se num„r„ ∫omerii pu˛in trecu˛i de 35 de ani care au f„cut ∫coal„ pe vremea Ón care un liceu industrial din vechiul regim Ó˛i punea Ón m‚n„ o p‚ine, cum se spune, iar sindicatul Ó˛i d„dea apartament ∫i bilete la mare vara ∫i care acum descoper„ c„ bruma lor de calificare nu mai e de mare folos. Femeile cu minim„
calificare, ˛iganii f„r„ nici o calificare, b„rba˛ii din fostele citadele industriale cu mii de angaja˛i care au disp„rut, to˛i ace∫tia sunt perdan˛i ai tranzi˛iei noastre. Ei bine, stima˛i colegi, acestor perdan˛i ai tranzi˛iei li se vor ad„uga dup„ 2007 ∫i perdan˛ii integr„rii noastre Ón Uniunea European„. S„ nu ne ferim s„ anticip„m. Vom avea perdan˛i ai integr„rii, dup„ cum am avut perdan˛i ai tranzi˛iei. Cine vor fi ei? Dac„ perdan˛ii tranzi˛iei au fost cei care n-au mai ∫tiut ce s„ munceasc„, perdan˛ii integr„rii vor fi cei care nu vor ∫ti cum s„ munceasc„. Ei vor fi o parte dintre micile noastre firme de comer˛, care vor fi spulberate de concuren˛„ ∫i de rigiditatea unui sistem de taxe care se va impune Óncet-Óncet. Ei vor fi agricultorii din satele noastre care se vor trezi monitoriza˛i, inventaria˛i ∫i indexa˛i, ∫i ce mai vre˛i dumneavoastr„, ∫i care vor vedea c„ au din ce Ón ce mai pu˛in control asupra pre˛ului a ceea ce v‚nd ∫i asupra pre˛ului a ceea ce cump„r„. Pre˛urile, ca ∫i taxele, evident, vor fi ∫i la noi europene.
Œn fine, ei vor fi micii no∫tri meseria∫i de la col˛ul str„zii, care, poate, vor lucra Ón continuare la negru, dar care vor Ón˛elege, c‚nd le va fi prea t‚rziu, c„ nu au nici un fel de acoperire medical„ sau social„. C‚nd vor intra Óntr-un cabinet medical ∫i vor vedea pre˛urile se vor lua cu m‚inile de cap ∫i vor Ónjura Guvernul, indiferent ce Guvern va fi atunci la putere, chiar mai tare dec‚t o fac, de altfel, acum. Ei vor fi firmele noastre de servicii, care, dup„ ce c„ ∫i a∫a n-au str„lucit Ón ace∫ti ultimi 15 ani, vor fi Ónl„turate de pe pia˛„ de firme europene suficient de puternice, Ónc‚t s„ ofere calitate mai mare la un pre˛ mai mic.
Ei bine, stima˛i colegi, Ónchei prin a spune c„ eu cred c„ este Ón responsabilitatea noastr„, a tuturor, s„ c„ut„m de pe acum solu˛ii pentru aceast„ parte a Rom‚niei care, Ón mod clar, va pierde de pe urma integr„rii Ón Uniunea European„. Din istorie v„ spun c„ indiferent de progresele pe care le-am f„cut la un moment dat sau altul, ele au fost pl„tite cu batalioane de sacrifica˛i. Citi˛i marile romane ale literaturii noastre, citi˛i marile c„r˛i de istorie ∫i ve˛i vedea c„ am dreptate. Rom‚nia, ca ˛ar„, va c‚∫tiga pe termen lung din integrarea european„, dar unii dintre rom‚ni, pe termen mediu, vor pierde sau pe termen scurt vor pierde, iar ceea ce e termen scurt la scara istoriei Ónseamn„, de cele mai multe ori, o via˛„ de om, iar, din pactul pe care-l putem face, Ómpreun„ putem pune condi˛ia acestor oameni mai presus de condi˛ia noastr„ de moment, s„ Óncerc„m s„ nu facem din ace∫ti perdan˛i ai integr„rii un fel de mas„ de manevr„, a∫a cum unele partide — nu mai dau nume — au f„cut o mas„ de manevr„ din pensionari de-a lungul anilor 1990, promi˛‚ndu-le lucruri ce nu se puteau realiza. S„ spunem tuturor acestor oameni care a∫teapt„ din Parlament ve∫ti bune ∫i care de multe ori primesc glume proaste, s„ spunem c„ din acel 1,15 miliarde euro, care ne vor veni ca ajutor, nu vor plonja Ón buzunarele noastre, nici sub form„ de acadele, nici sub form„ de salam, ci vor trebui reinvesti˛i Ón proiecte, un capitol la care, iar„∫i, noi nu excel„m.
Domnule pre∫edinte, Ónchei, Ól v„d pe colegul nostru, domnul senator P„unescu, preg„tindu-se s„ vin„ vijelios peste mine, Ónchei spun‚ndu-le tuturor, spun‚ndu-v„ c„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005 acestor oameni c„rora le vom spune adev„rul poate le va sc„dea entuziasmul referitor la ideea de integrare Ón Uniunea European„, poate c„ va sc„dea ∫i procentajul celor care Ón sondaje doresc, declar„, spun c„ vrem s„ intr„m Ón Uniunea European„ — las’ c„ eu cred c„ aceste procentaje sunt artificial de mari —, dar cred c„ va cre∫te, Ón schimb, Óncrederea Ón noi, Ón noi to˛i, Ón putere ∫i Ón opozi˛ie, cei care ast„zi reprezent„m Ón politic„ aceast„ na˛iune de oameni care ar vrea s„ tr„iasc„ bine, dar de cele mai multe ori nu prea ∫tiu cum s-o fac„.
Mul˛umesc mult. _(Aplauze._ )
europene unde mergeam ∫i aveam de recuperat mizeriile pe care le spuseser„ despre noi tot felul de parlamentari, ca s„ zic a∫a, inclusiv.
Ei bine, l-am rugat pe domnul Frunda, fa˛„ de care nu am nici o antipatie: Domnule, l„muri˛i aceast„ chestiune! A˛i declarat la o emisiune de televiziune c„ eu am cerut s„ plece maghiarii din Rom‚nia Ón Asia.
Cum pute˛i afirma a∫a ceva, c‚nd declara˛i c„ n-a˛i fost Ón sal„ Ón momentul Ón care a∫ fi f„cut aceast„ declara˛ie? Unde? Ar„ta˛i-mi unde? Uita˛i-v„ la stenograme, Óntreba˛i-i pe colegii dumneavoastr„, Óntreba˛i pe oricine dac„ eu am putut spune a∫a ceva. Dumnealui a considerat chestiunea, m„ rog, pasager„ ∫i nu a f„cut nici un demers pentru a l„muri lucrurile.
Œn aceast„ situa˛ie, eu fac un ultim apel la dumnealui ∫i-l anun˛ c„ dac„ nu-∫i retrage aceste cuvinte ∫i nu-∫i prezint„ scuze, Ól dau Ón judecat„.
Scriitorul ∫i gazetarul maghiar de anvergur„, care este Hajdu Gözö, a scris un articol îExtremismul maghiar minte cu neru∫inare ∫i calomniaz„“, ∫i spune a∫a:
îZiarele care apar Ón Ardeal Ón limba maghiar„ propag„, Ón mod serial, faptul c„ Adrian P„unescu, ca m‚nc„tor de unguri, a trimis maghiarimea la cap„tul Asiei.“
Iat„, îKronika“ din 2 octombrie, ziar care apare la Cluj, public„ Ón pagina 1 urm„torul titlu: îSfatul lui Adrian P„unescu — Ónapoi cu ungurii Ón Asia.“
Œn s„pt„m‚nalul clujean îErdely Naplo“, Sazs István Tasch, amintind luarea de cuv‚nt a lui P„unescu, afirm„ c„ îParlamentul Rom‚niei din nou a expediat Ón Asia limba maghiar„.“
Putem cita pagini Óntregi din revistele ∫i ziarele maghiare, care apar Ón Ardeal, care la unison url„ c„ Adrian P„unescu a trimis ungurimea Ón Asia. Cel mai trist lucru Ón toat„ aceast„ chestiune este c„ minciunile extremismului maghiar din ˛ar„ au fost preluate de c„tre unele cercuri din str„in„tate, care le propag„ f„r„ opreli∫ti.
Œn leg„tur„ cu acestea a∫ dori s„ m„ refer ∫i la urm„torul exemplu care provoac„ stupefac˛ie.
Radio îKossuth“ Budapesta are Ón fiecare diminea˛„ de duminic„ o emisiune cu titlul îZiarele de duminic„“. Aceast„ emisiune, este cunoscut, are orientare de extrem„ dreapta. Ce am putut asculta la aceast„ emisiune Ón diminea˛a zilei de 10 octombrie? Reporterii, scriitorii, publici∫tii care au luat cuv‚ntul au protestat, pe r‚nd, contra faptului c„ îun senator rom‚n, pe nume Adrian P„unescu, a trimis maghiarimea Ónapoi Ón Asia.“
Sigur c„ eu, ca persoan„, m„ pot sim˛i ∫i flatat de at‚ta preocupare pentru mine, ∫i de trimiterea mea c„tre propria mam„, dar, p‚n„ la urm„, ve˛i constata c„ este vorba ∫i despre dumneavoastr„, ∫i este vorba despre institu˛ia numit„ Senatul Rom‚niei, Ón care nu puteam s„-mi permit s„ spun ∫i s„ g‚ndesc a∫a ceva, cum nu-mi pot permite s„ spun ∫i s„ g‚ndesc a∫a ceva nici Ón via˛a mea personal„. Iat„ continuarea.
Ba chiar s-a auzit — aten˛ie! — ∫i absurditatea c„ îIat„ c‚t de nerecunosc„toare este Rom‚nia! Cu toate c„ Parlamentul ungar a votat integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, Rom‚nia a mul˛umit pentru acest
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005 gest al Ungariei prin expedierea ungurimii Ón Asia, prin intermediul senatorului rom‚n Adrian P„unescu.“
Dup„ tot acest festival de minciuni pornite de la minciuna domnului Frunda György, colegul nostru pe care cu ultimele mele puteri de a r„bda Ól rog s„ clarifice aceast„ situa˛ie, iat„ c„ vine ∫i prestigiosul ziar îNepszabaszag“ — domnul pre∫edinte Iliescu nu a avut timp s„ observe, dar are timp domnul Funar — care spune c„:
îFosilele politice Funar, Iliescu ∫i P„unescu au ac˛ionat...“ — pe Vadim nu-l men˛ioneaz„, spune˛i-i c„-mi pare r„u, a c„zut Ón rang, deci Funar, Iliescu ∫i P„unescu —, deci îFunar, Iliescu ∫i P„unescu au f„cut din lu„rile lor la cuv‚nt ni∫te atacuri violente la adresa maghiarilor.“
Ziarul este cunoscut, eu aveam alt„ impresie despre el, dar e de nesuportat ideea c„ ˛i se imput„ la nesf‚r∫it ceva ce nu ai f„cut niciodat„. Dar chiar niciodat„!
™i din acest motiv Ól rog, de la distan˛„ — fiindc„ v„d c„ nu este aici — pe senatorul Frunda s„ g„seasc„ solu˛ia pentru a ie∫i din acest impas din care eu ∫tiu cum se iese. Eu nu sunt Ónc„p„˛‚nat, nu sunt blocat Ón proiect, eu ∫tiu s„ r„spund unui gest curajos de asumare a unei erori, pentru c„ ∫i eu, la r‚ndul meu, am putut face erori Ón via˛„.
O a doua problem„, domnule pre∫edinte, domnilor colegi, se refer„ la inventivitatea absolut excep˛ional„ a unor reprezentan˛i ai Guvernului actual Ón chestiunea recuper„rii datoriilor unor oameni, unor cluburi de fotbal, ∫i unor Óntreprinderi, ∫i unor cet„˛eni.
Urm„rind acest ideal, care nu este deloc scund, nu este deloc minor, oamenii ace∫tia ajung la situa˛ii care-i descalific„ ∫i care-i introduc Ón legenda oral„ de unde nu vor mai ie∫i niciodat„. Sunt pove∫ti pe care le ∫tim ∫i noi de la mai b„tr‚nii no∫tri, cu Z„roni care voia s„-∫i cumpere un Mercedes, l-a v„zut, l-a Óntrebat cum e: îBun, domnule ministru, e foarte bun. Te urci Ón el ∫i Óntr-o or„ e∫ti la Ploie∫ti, consum„ 12%.“ ™i a doua zi a r„spuns: îBine, bine, totul e Ón regul„, dar ce s„ caut eu la Ploie∫ti?“
™i alte lucruri din acestea. îDup„ moarte s„ mi se ard„ trupul, s„ mi se pun„ Óntr-o urn„ ∫i urna s„-mi fie pus„ sub cap.“
Toate acestea r„m‚n cum va r„m‚ne ∫i marea descoperire recent„ c„ trebuie pus sechestru pe Gara de Nord. Aceasta este ceva absolut extraordinar.
Mul˛i rom‚ni se pl‚ngeau de faptul c„, dup„ 1989, Ón Rom‚nia au disp„rut bancurile. Nu mai era un teritoriu al umorului direct ∫i pedepsitor Ón Rom‚nia. Devenise o ˛ar„ serioas„, cu mari Óngrijor„ri ∫i cu mari c„deri, ∫i cu mari speran˛e. Ei bine, s-a reu∫it zilele trecute s„ se lanseze una dintre marile glume ale momentului, ∫i anume s„ se pun„ sechestru pe Gara de Nord. Vorbeam cu un prieten la telefon: îCine va prelua tampoanele?“
Iat„ ce propuneri am, ca s„ fiu Ón sprijinul Guvernului, s„ se mai ia Statuia îLeul“, celelalte g„ri, Pia˛a Universit„˛ii, Babele, Omul, Ceahl„ul, Cernica, Her„str„ul, Arcul de Triumf, aeroporturile ∫i trotuarele, dac„ nu cumva le face cineva din mers, ∫i s„ se mearg„ pe aceast„ cale c„tre umorul absolut.
Nu a∫ vrea s„ v„ ˛in str„ini de faptul c„ am dedicat un poem acestei situa˛ii speciale ∫i a∫ vrea s„ vi-l d„ruiesc. C‚nd v„ va Óntreba cineva, vreodat„, s„ ∫ti˛i c„ a˛i fost colegi ∫i cu un poet care a c‚ntat Gara de Nord sub stare de sechestru:
îVremuri cumplite de balamuc Democra˛ia e ultimul truc, Logica-∫i simte atacul de cord, S-a pus sechestru pe Gara de Nord.
™i cine urmeaz„, ∫i cine-i la r‚nd, ™i ce monumente ni se mai v‚nd, C„ pentru o glum„ ∫i-un bebe Schtrumf, Poate-˛i dau „∫tia un Arc de Triumf.
Cum ce exist„ e-al tuturor, Se va Ómp„r˛i tot ce e la popor: Marea ∫i Dun„rea, val dup„ val, Se vor ceda tuturor personal.
™i dac„ rezerve nu ne r„m‚n Vindem la t‚rg Ateneul Rom‚n Ca s„ putem suporta din buget Remus ∫i Romulus, fra˛i la pachet.
Sediul Guvernului, f„r„ drapel E foarte bun pentru un mare hotel. Deocamdat„, ca prim record,
S-a pus sechestru pe Gara de Nord?
Cum s„ te faci c„ plou„ c‚nd vezi nenorocirile aduse de boli, ba, mai mult, s„ n„scoce∫ti tot felul de inep˛ii din care s„-˛i tragi foloasele ce ˛i le ofer„ puterea ∫i, totodat„, s„ aduci Ón pragul mor˛ii semenii t„i, c‚nd oamenii sf‚r∫esc acum pe capete.
Ce fel de ministru al s„n„t„˛ii te po˛i numi tu atunci c‚nd e∫ti pus s„ strici toat„ r‚nduiala spitalelor ∫i a farmaciilor, r‚nduiala form„rii ∫i promov„rii medicilor ∫i s„ distrugi toate canoanele de sute de ani a modului de Óngrijire a bolnavilor?
Este destul s„ v„ relatez, stima˛i colegi, doar felul cum se elibereaz„ medicamentele Ón ˛ara noastr„, lucru care a devenit o n„stru∫nicie, mul˛umit„ preceptelor care reu∫esc s„ Óncurce pur ∫i simplu min˛ile doctorilor ∫i farmaci∫tilor, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ le r„peasc„ mai bine de jum„tate din timpul atribuit consulta˛iei ∫i tratamentului, lucru care sf‚r∫e∫te Óntr-o asisten˛„ superficial„, gr„bit„ ∫i nu suficient de eficient„.
De ce s„ schimbi, Óntr-un timp scurt, de 5 ori listele de medicamente, de ce s„ scrii numele acestora Ón ordinea alfabetic„ at‚ta vreme c‚t ele trebuie s„ se scrie Óntr-o ordine a importan˛ei, de ce acela∫i produs chimic se afl„ pe liste diferite dac„ este prezentat Ón tablete ori siropuri? Uite a∫a, ar r„spunde un h‚tru. Uite a∫a zicem ∫i noi, at‚ta vreme c‚t pe jil˛ul ministrului s„n„t„˛ii st„, d‚ndu-∫i aere, un domn cu diplom„ de con˛opist, care nu are nici o leg„tur„ cu ∫tiin˛ele medicale. Pe acela∫i jil˛ pe care au stat academician profesor Aurel Moga, profesorul Burghele, profesorul Marinescu ∫i mul˛i al˛i medici str„luci˛i.
™i atunci de ce s„ nu zicem ce spune proverbul în„scut pe la por˛ile spitalului“? C‚inele moare de drum lung ∫i rom‚nul de bulib„∫eala din s„n„tate.
V„ mul˛umesc.
Primul pre∫edinte al consiliului de administra˛ie al Societ„˛ii de Difuziune Radiotelefonic„ din Rom‚nia a fost Dragomir Hurmuzescu, considerat p„rintele radiofoniei rom‚ne∫ti.
La 2 noiembrie 1941, de la Ia∫i, r„sunau prima dat„ Ón eter cuvintele: îAici, Radio Moldova“.
Œn 1944, vocea radioului din Ia∫i a amu˛it. Œn 1956, la 1 mai, radioul public din Ia∫i este reÓnfiin˛at, sub denumirea îRadio Ia∫i“. Œn ianuarie 1985 radiourile teritoriale din ˛ar„ au fost desfiin˛ate, Óntre acestea, desigur, ∫i îRadio Ia∫i“.
Pe 22 decembrie 1989, ora 13,00, Studioul de radio Ia∫i a Ónceput s„ emit„ din nou.
O istorie zbuciumat„, a∫adar, o institu˛ie al c„rei mesaj, Óns„, mereu s-a identificat cu adev„rul.
Fie ca radioul public s„ p„streze ∫i s„ Ónt„reasc„ rosturile sale de a informa corect, complet, clar ∫i cu decen˛„, de a crea pun˛i Óntre inimi ∫i de a apropia oamenii prin adev„r, cultur„ ∫i credin˛„.
îLa mul˛i ani!“ Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune, îLa mul˛i ani!“ Studioului teritorial de radio Ia∫i, îLa mul˛i ani!“ tuturor celor care reprezenta˛i motorul viu al Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune.
Mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005 Simionescu Aurel Gabriel prezent Sógor Csaba prezent Solcanu Ion prezent Stan Petru prezent St„noiu Mihaela Rodica prezent„ Stoica Ilie prezent Str„til„ ™erban Cezar prezent Stroe Radu prezent Szabó Károly Ferenc prezent ™erb„nescu Verginia prezent ™erbu Gheorghe Vergil prezent„ ™ere∫ Ioan Codru˛ absent ™tefan Viorel prezent ™ter Sever prezent Talpe∫ Ioan prezent T„n„sescu Dan Claudiu prezent T„r„cil„ Doru Ioan absent Terinte Radu prezent Theodorescu R„zvan Emil prezent TÓlv„r Angel prezent Toma Ion prezent Tudor Corneliu Vadim absent fi‚buleac Mihai prezent f c„u Silvia Adriana prezent„ fiÓrle Radu prezent Ungheanu Mihai prezent Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ prezent Vasilescu Gavril„ prezent V„c„roiu Nicolae prezent V„rg„u Ion prezent Vedina∫ Verginia prezenta Verestóy Attila absent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan absent Vraciu Jan prezent Œnc„ o dat„ cei absen˛i...
Cu alte cuvinte, aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ a mai trecut prin fa˛a dumneavoastr„, Ón sensul Ón care s-a reÓntors de la pre∫edin˛ia Rom‚niei pentru modificarea art. 1, dat fiind faptul c„ Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ie nu poate fi finan˛at„ dec‚t cu venituri de la bugetul de stat ∫i, totodat„, pentru clarificarea unui aspect legat de num„rul de personal, Ón sensul Ón care alin. 3 al art. 5 se modific„ ∫i va avea urm„torul cuprins: îPosturile necesare Agen˛iei se asigur„ prin suplimentarea num„rului de posturi aprobat de Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale cu 3.953 de posturi“. Cu alte cuvinte, dorim ca aceast„ institu˛ie, Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ie, s„ aib„ circa 5.000 de posturi.
V„ mul˛umesc frumos.
Œn concluzie, vreau s„ afirm op˛iunea Grupului nostru parlamentar P.R.M. de a sus˛ine aceste proiecte de acte normative.
V„ mul˛umesc.
™i a treia condi˛ie, care este de-a dreptul hazlie ∫i nedemn„ pentru Guvernul Rom‚niei: realizarea ∫i amplasarea acestora s-a realizat Ón conformitate cu prevederile acestei legi.
Nici un monument din aceast„ ˛ar„ nu s-a putut realiza ∫i amplasa Ón conformitate cu prevederile acestei legi.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005 Mai men˛ionez ∫i s„r„cia de cuvinte a ini˛iatorilor, care, Ón ∫apte cuvinte, au repetat îrealizarea“.
Deci, pornind de la aceste trei condi˛ii pe care nu le poate realiza nici un monument, la art. 9 alin. 3 s-a precizat c„ structurile din subordinea Ministerului Culturii ∫i Cultelor urmeaz„, la cerere, s„ Óntocmeasc„ o seam„ de situa˛ii privind monumentele care nu Óndeplinesc aceste trei condi˛ii, urm‚nd ca acestea s„ fie analizate, situa˛iile existente, ∫i s„ propun„ m„suri de intrare Ón legalitate sau de desfiin˛are, dup„ caz.
Acesta este obiectul, doamnelor ∫i domnilor senatori: desfiin˛area monumentelor.
Cred c„ nu ve˛i face jocul celor care au fost pl„ti˛i de U.D.M.R. s„ ini˛ieze acest proiect de act normativ.
## Onorat Senat,
Œmi pare r„u c„, ∫i dup„ ce l-am aten˛ionat, domnul secretar de stat continu„ s„ Óncerce s„ v„ induc„ Ón eroare. Œl rog s„ citeasc„ de la art. 5 ∫i s„ precizeze unde scrie — a pus ∫i d‚nsul, probabil, pixul pe textul respectiv — unde scrie îuna dintre urm„toarele trei condi˛ii“.
V„ rog s„ citi˛i dumneavoastr„ dac„ scrie acest lucru. V„ rog, domnule pre∫edinte, s„ r„spund„. Deci unde scrie acest lucru?