Strasbourgul este or„∫elul acela alsacian unde c‚ndva, de mult, Óntr-o noapte de inspira˛ie divin„, un t‚n„r c„pitan francez scria versurile ∫i muzica Ón„l˛„torului mar∫ de lupt„ îMarseilleza“, devenit mai t‚rziu Imnul na˛ional al Fran˛ei:
îHaide˛i, copii ai patriei,
Ziua gloriei a sosit!“
Dar ea, aceast„ glorie, se construie∫te greu ∫i, indiferent c‚t de mult ai lupta pentru a purta hlamida de purpur„ a gloriei, ca s„ dobori zidurile cet„˛ii Ierihon cu vibra˛iile tr‚mbi˛elor este nevoie Ón primul r‚nd ∫i de ajutorul lui Dumnezeu.
Din p„cate, de ceva vreme Óncoace, Dumnezeu ∫i-a Óntors fa˛a de la noi, rom‚nii. Œn Biblie sunt personaje c„rora Dumnezeu le prime∫te rug„ciunea ∫i jertfa, dar sunt ∫i altele c„rora nu le prime∫te nimic, ignor‚ndu-le.
Œn secolul XX, noi, rom‚nii, am tr„it dou„ experien˛e istorice contradictorii. Dumnezeu ne-a primit jertfa din primul r„zboi mondial de 800.000 de mor˛i ∫i ne-a ajutat s„ recuper„m teritoriile furate de al˛ii ∫i s„ f„urim Rom‚nia Mare, de∫i totul p„rea pierdut la un moment dat. Œn al doilea r„zboi mondial, Tat„l ceresc nu ne-a mai primit sacrificiul ∫i, de∫i i-am dat mai multe jertfe ∫i ofrande dec‚t Ón primul r„zboi, ne-a pedepsit cum numai el ∫tie s„ o fac„, judec‚ndu-ne aspru ∫i f„c‚nd s„ sim˛im m‚nia sa p‚n„ ast„zi ∫i geografic, ∫i istoric.
Ce se Ónt‚mplase Óntre timp? Prin ce l-am m‚niat pe Dumnezeu? R„spunsul Ól ∫tiu cei din genera˛iile mai vechi, ca ∫i cercet„torii acelor vremuri. Timp de dou„ decenii, Óntre 1920 ∫i 1940, a fost un dezm„˛ nemaiv„zut Ón Rom‚nia. S-au degradat moravurile, s-a furat, s-a min˛it, s-a ucis. Pe scurt, s-au f„cut multe ur‚ciuni Ónaintea Domnului. Sigur, de la dep„rtare, odat„ cu trecerea timpului, se vede altfel, ies Ón relief realiz„rile, cum este, de pild„, Ónfiin˛area acum 70 de ani a Muzeului Satului. Fondul problemei const„ Óns„ Ón faptul c„ aveam un Muzeu al Satului pitoresc ∫i minunat, dar aveam un sat real Óntr-o mizerie Óngrozitoare.
Anii au trecut. Rom‚nii au dovedit Ónc„ o dat„ c„ au o slab„ memorie a r„ului. Cei care au f„cut averi colosale Ón acele vremuri prin jaf sau prin Ómprumuturi bancare pe care nu le-au rambursat niciodat„, fiindc„ a venit r„zboiul ∫i s-a schimbat regimul politic, s-au reÓntors recent Ón ˛ar„ ca fantome, ori prin nepo˛i, sau prin rude colaterale, la a 7-a spi˛„, ∫i revendic„ mun˛i Óntregi, adic„ relieful Rom‚niei, palate care n-au fost niciodat„ ale lor, uzine care la origine fuseser„ doar ni∫te ateliere
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/26.V.2006
pr„p„dite. Rom‚nia a devenit o prad„ la discre˛ia tuturor ∫mecherilor, aventurierilor ∫i escrocilor care ne asurzesc cu placa hodorogit„ a unor ∫abloane de genul îproprietatea e sf‚nt„“ ∫i îrestitutio in integrum“.
Dac„ proprietatea e sf‚nt„, mama lui Iisus Hristos ce mai este, stima˛i colegi? O, sf‚nt„ mare neru∫inare! Ce a ajuns ˛ara asta? O victim„ a celui mai feroce egoism. Œn toate sectoarele s-a instaurat c‚te o mafie rapace, care ∫i-a creat ∫i sisteme de protec˛ie, printre care ∫i posturi de radio, de televiziune, agen˛ii de pres„. N-ai voie s„ te apropii de ei. Concomitent, o echip„ de zgomote, bine dresat„ ∫i remunerat„, care ˛ip„ Ón numele unei autorit„˛i false, Óncearc„ s„ ∫tearg„ cu buretele intoleran˛ei o bun„ parte din istoria modern„ a ˛„rii ∫i s„ pun„ la st‚lpul infamiei un popor Óntreg, culpabilizat, acuzat c„ n-a fost vigilent atunci c‚nd Winston Churchill i-a trasat lui Stalin la Yalta, pe un ∫erve˛el de h‚rtie, cu un creion albastru, noua ∫i criminala configura˛ie a Europei de est.
Al˛ii au voca˛ie economic„ ∫i finan˛ist„ ∫i Óncearc„ s„ explice tot ceea ce ni se Ónt‚mpl„ prin prisma unor fenomene, cauzalit„˛i ∫i serii logice de aceast„ natur„.
Portativul meu are Óns„ o alt„ cheie, cea istoric„. Rom‚nia se afl„ Ón plin„ criz„ a destinului ei istoric. Primul-ministru a vorbit despre ideea pe care o avea generalul Charles de Gaulle Ón leg„tur„ cu Fran˛a. Eu a∫ aminti aici de Emil Cioran al nostru, care Óntr-o carte de tinere˛e, scris„ Ón Rom‚nia, afirma: îVisez la o Rom‚nie cu destinul Fran˛ei ∫i cu popula˛ia Chinei“. Œnc„ un deziderat care, bineÓn˛eles, nu se va Ómplini niciodat„.
Noi, rom‚nii, am fost sili˛i cu pistolul la t‚mpl„ s„ construim ceea ce era imposibil de construit, utopia comunismului, s„m‚n˛„ de import adus„ Ón ˛ar„ pe tancurile sovietice, iar acum suntem sili˛i, cu alte amenin˛„ri, s„ facem drumul Ónapoi, Ón sens invers. Cu alte ˛„ri r„s„ritene se Ónt‚mpl„ cam acela∫i lucru, iar bruma lor de avans fa˛„ de noi se datoreaz„ unui spor de seriozitate ∫i de pragmatism, pe fondul dorin˛ei occidentului de a le ajuta mai mult, iar aici religia romano-catolic„ joac„ un rol major.
Œn parantez„ fie spus, exact sup„rarea Vaticanului ne trebuia nou„ acum, prin periclitarea Catedralei Sf‚ntul Iosif din Bucure∫ti, cl„dire de patrimoniu na˛ional, unde, poate nu se ∫tie, dar Eminescu, suferind, obi∫nuia s„ vin„ ∫i s„ se roage, iar regele Ferdinand, cel unificator de ˛ar„, se spovedea s„pt„m‚n„ de s„pt„m‚n„ la arhiepiscopul romano-catolic al Bucure∫tilor, Reimund Netzhamer.
Ce Dumnezeu, nu le spune nimeni de la Prim„ria ∫i Prefectura Capitalei s„ nu se lege la cap f„r„ s„-i doar„? Dar ce s„ ne mai mir„m c„ se Ónt‚mpl„ ce se Ónt‚mpl„, c‚nd la ambele ceremonii din Bucure∫ti, prilejuite ∫i de Ziua Europei printre altele, la 9 mai, au lipsit ∫i primarul general ∫i prefectul capitalei. Crede˛i c„ oficialii occidentali acredita˛i la Bucure∫ti n-au observat absen˛a acestor dou„ importante notabilit„˛i? Le-am observat noi ∫i le-au observat ∫i ace∫ti oameni.
îPo˛i s„ faci o ciorb„ de pe∫te dintr-un acvariu, dar n-ai s„ po˛i niciodat„ un acvariu dintr-o ciorb„ de pe∫te“, spunea un g‚nditor polonez, Adam Michnik, referindu-se chiar la trecerile bru∫te de la capitalism la socialism ∫i Ónapoi la capitalism, iar Ernest Hemingway scria c„: îMai rea dec‚t r„zboiul ∫i tr„darea e la∫itatea de care dau dovad„ democra˛iile burgheze, fiindc„ nici ele nu sunt perfecte. Hai s„ nu ne Ónchin„m la ele ca la sfintele moa∫te!“ Œn fine, un ultim citat pe tema asta din g‚ndirea
regizorului american Stanley Kubrick: îMarile na˛iuni s-au purtat Óntotdeauna ca ni∫te gangsteri, iar na˛iunile mici ca ni∫te prostituate“.
Eu unul cred c„ na˛iunea rom‚n„ e foarte demn„. At‚ta doar c„ a Ónceput s„-∫i cam piard„ busola, suferind de ceea ce se poate numi o anomalie magnetic„. Acum ne afl„m Ón situa˛ia asta. Cale de Óntoarcere nu exist„. Trebuie s„ mergem Ónainte, dar mai trebuie s„ pricepem c„ terenul pe care c„lc„m e minat. Œntr-un timp fulger„tor, practic Ón c‚˛iva ani, de la nivelarea socialist„ s-a trecut la o s„lbatic„ polarizare a societ„˛ii rom‚ne∫ti, care const„ Ón existen˛a c‚torva zeci de mii de oameni boga˛i ∫i Ón via˛a dramatic„ a 20 de milioane de supravie˛uitori, de n„p„stui˛i ai sor˛ii.
Averi care Ón occident se fac pe parcursul c‚torva genera˛ii Ón Rom‚nia s-au realizat peste noapte. Sunt oare to˛i ace∫ti protagoni∫ti ai topurilor din revista îCapital“ ni∫te genii Ón domeniul economic, ori au f„cut inven˛ii fenomenale care s„ justifice sutele de milioane de euro pe care le-au agonisit Ón mod at‚t de rapid ∫i enigmatic?
De pild„, prin ce miracol a izbutit un fost sportiv protejat de toate regimurile, personaj care la Ónceputul anului 1990 avea o avere modest„, de numai 12 milioane de m„rci germane, s„ revin„ Ón Rom‚nia ca o pas„re de prad„ ∫i, cu ni∫te simple revere ∫i stopuri la fileu, garnisite cu c‚teva fente de corp ∫i invocarea enervant„ a rela˛iilor sale pe plan extern, s„ dep„∫easc„ Ón numai 15 ani suma de un miliard de euro? De ce nu le d„ el re˛eta asta uluitoare ∫i celorlal˛i rom‚ni? Foarte simplu. Pentru c„ personajul a f„cut mormanele astea de bani jefuindu-i pe concet„˛enii s„i.
Iar astfel de pe∫teri ale comorilor mai au ∫i al˛ii. ™i dac„-i Óntrebi cum s-au Ómbog„˛it ∫i de fapt cu ce se ocup„ Ón afara unor specula˛ii ∫i mi∫c„ri ale h‚rtiilor, te acuz„ c„ e∫te extremist ∫i nefrecventabil. Eu unul, ca scriitor ∫i istoric, nu am auzit cuv‚ntul „sta. Dar, fire∫te, le dau acum o veste bun„ adversarilor mei. Am descoperit c„ nu sunt perfect: iat„ c„ nu sunt frecventabil.
Un Ón˛elept evreu din secolul al XIX-lea, Cilibi Moise, zicea: îSunt unii oameni care c‚nd intr„ Ón fiara Rom‚neasc„ s„rut„ bariera, fiindc„ vin cu fracuri f„r„ coad„, cizme f„r„ t„lpi, p„l„rii sparte ∫i, peste 6 ani, se fac bancheri ∫i proprietari“. A∫a c„ nu-i de mirare c„ peste vechea mizerie a societ„˛ii rom‚ne∫ti s-a a∫ezat un nou strat de mizerie, mai rezistent ∫i mai deprimant.
Cel pu˛in satul rom‚nesc este la nivelul Evului Mediu. Cuv‚ntul, Ón sine, vine din latinescul _fossatum_ , adic„ ∫an˛, ∫an˛ de Óncercuire ∫i de ap„rare, de obicei umplut cu ap„. Iat„ c„, dup„ 1.900 de ani, satul nostru a redevenit un ∫an˛, chiar Ónconjurat, la modul propriu, de ape. Mitul eternei reÓntoarceri de care vorbea Mircea Eliade, nu-i a∫a?!
Starea jalnic„ a satelor ∫i a t‚rgurilor de provincie a ie∫it la iveal„ cu prilejul nefast al valurilor succesive de inunda˛ii. Am v„zut cu to˛ii ∫i a v„zut ∫i str„in„tatea case de b„legar ∫i de paiant„, grajduri d„r„p„nate, garduri de nuiele burdu∫ite cu coceni, closete Ón fundul cur˛ii, toate luate de ape ca un decor de butaforie pentru un film ieftin. Acolo locuiau oameni, semeni ai no∫tri, cu viet„˛i cu tot, care se zb„teau s„ scape de nenorocire ∫i s„-∫i salveze via˛a.
Aceast„ parte a societ„˛ii rom‚ne∫ti, stimate domnule prim-ministru ∫i stima˛i domni prim-mini∫tri care a˛i fost la
12 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/26.V.2006
putere p‚n„ acum, nu are cum s„ intre Ón clubul select al Uniunii Europene!
Numai Br‚ncu∫i a reu∫it o performan˛„ de genul acesta, dar el avea geniu. Invitat la o recep˛ie simandicoas„, unde participa o bun„ parte din aristocra˛ia Fran˛ei, fostul elev al lui Auguste Rodin, dar ∫i viitor p„rinte al sculpturii moderne, s-a prezentat la palatul respectiv Ónve∫m‚ntat Óntr-o p‚nz„ de sac, ca ultimul cer∫etor, ∫i, de∫i a ar„tat invita˛ia Ón regul„, majordomul nu l-a l„sat s„ intre. Atunci Br‚ncu∫i a r‚s, s-a Óntors pe c„lc‚ie, ∫i-a chemat prietenii, care-l a∫teptau Ón noapte, ∫i s-a dus la cel mai luxos restaurant din îora∫ul lumin„“. Pe drum ∫i-a scos ∫i p‚nza de sac de pe el. Dedesubt avea un frac impecabil, cu papion de catifea ∫i c„ma∫„ alb„ ca z„pada.
Din p„cate, milioane ∫i milioane de rom‚ni nu au a∫a ceva pe sub zdren˛ele cu care umbl„. Iar ei, de∫i s-ar putea s„ primeasc„ invita˛ie la recep˛ia de gal„ a Uniunii Europene, nu vor fi primi˛i Ón„untru.
Cineva totu∫i a intrat Ón Europa. A intrat oligarhia, cuv‚nt care Ón greaca veche Ónseamn„ îputerea celor pu˛ini“. Au intrat cei din topul revistei îCapital“ ∫i ceilal˛i bog„ta∫i care ∫i-au depus mari sume de bani Ón b„ncile occidentale. Deschid o parantez„. N-am nimic Ómpotriva oamenilor boga˛i ∫i nici Ómpotriva tuturor celor din revista îCapital“ sau din alt„ publica˛ie, îBanii no∫tri“. Cu o condi˛ie: s„-∫i fac„ averile pe c„i cinstite ∫i s„ probeze provenien˛a lor.
Au intrat ∫i trafican˛ii de copii ∫i de carne vie, de droguri ∫i de arme, proteja˛i ∫i stor∫i de profituri de c„tre unele c„petenii ale poli˛iei, v„milor ∫i serviciilor secrete, dar ∫i din diferite partide politice. Ei tr„iesc bine, chiar foarte bine. Ei n-au probleme de con∫tiin˛„. Pe ei nu-i deranjeaz„ nimeni nici m„car cu o Óntrebare, dar„mite cu anchet„, fiindc„-˛i astup„ gura imediat cu drepturile omului! P„i, unde ne trezim aici? Ei sunt protipendada; ei s-au grupat rapid Óntr-o cast„ a lor, Ó∫i c„s„toresc odraslele numai Ón interiorul acestei caste, precum f„ceau nu demult liderii comuni∫ti din ˛„rile estice. Œn fine, au Ónv„˛at pantomima unor cli∫ee democratice, ba chiar ∫i jocul de glezne al actelor filantropice, neap„rat televizate, al spectacolelor de caritate, al teledoanelor.
Din cauza acestor indivizi f„r„ scrupule, din cauza copiilor de bani gata care sfideaz„ o popula˛ie disperat„ cu bolizii, cu limuzinele decapotabile ∫i cu orgiile lor, din cauza imoralit„˛ii de∫„n˛ate care se revars„ pe micile ecrane, din cauza risipirii banilor publici pe o literatur„ pornografic„ ∫i chiar pe filme care ridic„ Ón sl„vi o monstruozitate ca incestul, ei bine, din cauza sacrilegiilor s„v‚r∫ite Ómpotriva Bibliei ∫i a m‚ntuitorului nostru Iisus Hristos de ni∫te a∫a-zi∫i formatori de opinie, Dumnezeu nu mai prime∫te jertfa noastr„, a rom‚nilor.
Iar ceea ce s-a Ónt‚mplat ieri la Strasbourg este Ónc„ o dovad„. E∫ecul de ieri, fiindc„ este un e∫ec, seam„n„ cu e∫ecul din iulie 1997. Iar aceast„ compara˛ie mi-a fost sugerat„ de titlul ap„rut Óntr-un ziar de diminea˛„: îVizit„ de consolare. Barroso ∫i Rehn, la Bucure∫ti ∫i Sofia“.
Cine a mai f„cut oare o astfel de vizit„ de consolare dup„ refuzul de a primi Rom‚nia Ón NATO, de∫i sacrificiile fuseser„ imense, printre ele figur‚nd ∫i semnarea unui aberant tratat cu Ucraina? Bill Clinton. Da. El venise la Bucure∫ti pentru a ne bate pe um„r ∫i a ne consola. Aceasta este forma politicoas„ a occidentului de a-˛i da de Ón˛eles c„ nu are nici timp, nici
chef de tine. Romancierul englez Iris Murdoch are o vorb„ de spirit pe tema asta: îTot ce consoleaz„ e fals“.
Am‚narea p‚n„ la toamn„ a deciziei de a fi accepta˛i Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007 seam„n„ cu o corigen˛„ perfect„. Acum, Ón mai, la ™coala Central„ s-au Óncheiat mediile ceva mai devreme, desigur, av‚nd Ón vedere c„ Ón iunie lumea va fi preocupat„ de Campionatul Mondial de Fotbal, obiectiv ratat ∫i acesta de noi, rom‚nii. Iar la disciplina numit„ îaderare“ elevele Rom‚nia ∫i Bulgaria au primit nota 4. Asta-i realitatea, indiferent cum Óncearc„ unii s„ o cosmetizeze ∫i s„ prezinte un insucces drept un triumf.
™ti˛i c„ unele publica˛ii au o po∫t„ a redac˛iei destinat„ celor care bat la por˛ile literaturii, iar acolo, Ón final, se g„se∫te o mic„ rubric„: îDeocamdat„, nu!“. O manier„ elegant„ de a li se spune solicitan˛ilor c„ mai trebuie s„ lucreze, s„ persevereze, s„ citeasc„ mai mult dec‚t scriu etc. P„str‚nd propor˛iile, cam a∫a am p„˛it ∫i noi.
Fire∫te, domnule prim-ministru ∫i stima˛i colegi, c„ vom intra Ón Uniunea European„, iar noi, cei de la P.R.M., credem c„ asta se va Ónt‚mpla, conform a∫tept„rilor ∫i calendarului de aderare, chiar la 1 ianuarie 2007. ™i v„ vorbe∫te cel care a scris efectiv, cu m‚na lui, Scrisoarea de la Snagov din 1995, c„reia ulterior aveau s„-i aduc„ ∫i al˛ii, ce-i drept, unele amelior„ri. Atunci a Ónceput mar∫ul nostru c„tre Uniunea European„. A∫adar, de primit ne vor primi, indiferent de num„rul de stegule˛e. Œn treac„t fie spus, dac„ pe l‚ng„ stegule˛ele ro∫ii ∫i galbene mai erau ∫i ni∫te stegule˛e albastre am fi avut un motiv de bucurie: tricolorul nostru ar fi devenit Ón sf‚r∫it un reper european.
Un analist economic scria: îNe da˛i economia, v„ d„m aderarea“. Din moment ce circa 75% din economia rom‚neasc„ a Ónc„put pe m‚na str„inilor, unii dintre ei chiar pun‚nd monopol pe domenii strategice, pe produse importante, cum este cimentul de pild„, treaba este ca ∫i rezolvat„. De pild„, ziarele de azi scriu c„, de c‚nd este la austrieci, îPetrom“ ∫i-a triplat profitul pe trimestrul I al acestui an, c‚∫tigul net fiind de aproape 250 de milioane de euro. De ce trebuia s„ d„m noi cea mai important„ bog„˛ie a ˛„rii austriecilor? Eu am studiat istoria la Viena. Am fost acolo, Ói pre˛uiesc, Ói iubesc, m-au ajutat mult Ón formarea mea. Dar ce tradi˛ie are Austria Ón exploatarea petrolului? Ce sonde are Austria? Are sonde de bere, dar nu sonde de ˛i˛ei. Deci îPetrom“ ∫i-a triplat profitul pe trimestrul I al acestui an, c‚∫tigul net fiind de aproape 250 de milioane de euro, un sfert de miliard de euro. E inutil s„ mai spun ce s-ar fi f„cut cu banii „∫tia dac„ r„m‚neau Ón ˛ar„. Dar nu Guvernul T„riceanu este de vin„ pentru asta. f n s„ fiu corect p‚n„ la cap„t. Asta-i o alt„ problem„, pe care trebuie s-o abord„m odat„ frontal: jaful din privatizare.
A∫adar, suntem ca ∫i intra˛i Ón Europa. Dac„ acesta era pre˛ul pe care trebuia s„-l pl„tim, da, ne-am achitat datoria, l-am pl„tit. Dar nu e totul s„ intri formal ∫i procedural Ón Europa. Mult mai important este s„ intri Ón mentalitatea, Ón logica, Ón modul de via˛„ al Europei. P‚n„ una, alta, noi, rom‚nii, n-am ie∫it definitiv din placenta fanariot„. Avem o dedublare a personalit„˛ii care izvor„∫te din bizantinismul lui Procopius din Cezareea ∫i pe care a descris-o at‚t de bine Marin Preda Ón romanul îMorome˛ii“: trece omul pe uli˛„ sau pe strad„, Ó˛i d„ bun„ ziua, tu Ói r„spunzi, dar Ón ∫oapt„ Ól Ónjuri.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/26.V.2006
Œn toiul inunda˛iilor de la Dun„re, un post de televiziune a prezentat o scen„ incredibil„. Œn timp ce jandarmii se luptau cu furia apelor, risc‚ndu-∫i via˛a efectiv, b„rba˛ii ap˛i de munc„ dintr-o comun„ beau ∫i chefuiau de mama focului. îCe face˛i aici?“, i-a Óntrebat reporterul. îP„zim c‚rciuma“, a r„spuns unul mai cu mo˛, probabil purt„torul lor de cuv‚nt. î™i cu inunda˛iile cum r„m‚ne?“, a insistat omul de la televiziune. îA! P„i, inunda˛iile sunt la pro∫ti, nu la noi!“, a g„sit r„spunsul cel mai potrivit acela∫i speaker. Œn alt loc, o bab„ i-a furat telemobilul unui jandarm care tocmai Ó∫i primejduia via˛a ca s„-i pun„ la ad„post bruma de agoniseal„. Anul trecut unii care aveau b„rci le cereau celor izola˛i pe grinduri c‚te 100 de euro ca s„ le salveze via˛a. Exemplele pot continua. Ele nu reprezint„ o caracteristic„, desigur. Sunt izolate, dar creeaz„ o stare de spirit ∫i de nervozitate destul de proast„.
Ce vreau s„ spun prin asta? Vreau s„ spun c„ a venit timpul s„ ne privim mai atent Ón oglind„, s„ ne analiz„m pe noi Ón∫ine ca popor. S„ evit„m nenorocirea ca din popor s„ devenim popula˛ie. Tare mi-e team„ c„ fibra noastr„ biologic„ se degradeaz„. Am Ónceput s„ ne obi∫nuim cu neobi∫nuitul. Aud c„ TVR Óncearc„ s„ lanseze un megasondaj de opinie pe tema îCare e cea mai mare personalitate din istoria Rom‚niei?“ M„ tem c„ pe locul Ónt‚i o s„ ias„ ciobanul din îMiori˛a“, cu fatalismul s„u, poetic, Óntr-adev„r, dar funerar.
Poetul na˛ional Mihai Eminescu scria ceva valabil ∫i ast„zi: îDe oameni de caracter are nevoie statul, nu de de∫tep˛i cu o moral„ Óndoielnic„, fiindc„ ei propag„ rela˛ii de vicle∫ug ∫i brutalitate“.
Doamnelor ∫i domnilor,
Ca om de pres„, nu pot face abstrac˛ie tocmai de pres„.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.