Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 26 mai 2006 · monitorul.ai

Dar, f„r„ Óndoial„, contribu˛ia a fost mult mai larg„: nu numai partidele politice, dar societatea civil„, mass-media ∫i, Ón final, to˛i cet„˛enii Rom‚niei au avut o contribu˛ie care s-a dovedit esen˛ial„. Depinde Ón continuare de fiecare dintre noi dac„ acest proces se accelereaz„ sau se Óncetine∫te.

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Raportul de monitorizare prezentat ieri de Comisia European„ este un adev„rat indicator al moderniz„rii Rom‚niei. Este obiectiv ∫i profesionist. ™i mai ales este exigent. Rom‚nia a fost supus„ unei monitoriz„ri mult mai stricte dec‚t cele 10 state candidate care au aderat la Uniunea European„ Ón 2004. Exigen˛a sporit„ d„ Óns„ valoare ∫i mai mare aprecierilor formulate de Comisie. Cu toat„ rigoarea, acesta este cel mai bun raport prezentat vreodat„ de Comisia European„ despre Rom‚nia. Ca prim-ministru al acestei ˛„ri, am motive, ca de altfel fiecare cet„˛ean rom‚n, s„ fiu m‚ndru c„ ˛ara noastr„ este apreciat„.

Pe scurt, raportul recunoa∫te progresele uria∫e f„cute de Rom‚nia Ón ultimele 7 luni ∫i men˛ioneaz„ explicit data de 1 ianuarie 2007 pentru aderarea la Uniunea European„.

Cum s-a reu∫it acest lucru? Ne-am onorat promisiunile, am muncit din greu ∫i, Ón echip„, am ˛inut mereu direc˛ia corect„ spre obiectivul strategic al Rom‚niei, Am ignorat chestiunile artificiale ∫i care nu coincideau cu interesul na˛ional.

Am s„ dau c‚teva exemple de progrese.

De la Raportul de monitorizare din octombrie 2005 ∫i p‚n„ acum am dezamorsat ultimele dou„ clauze de salvgardare care ar fi putut duce la am‚narea ader„rii cu un an: cea legat„ de combaterea corup˛iei ∫i, a doua, de securizarea frontierei.

Pentru prima oar„, corup˛ia nu mai figureaz„ printre domeniile de Óngrijorare serioas„ din partea Comisiei. Raportul certific„ faptul c„ am creat structuri solide care s„ combat„ acest fenomen. Magistra˛ii sunt independen˛i, iar investiga˛iile au Ónceput inclusiv Ón cazul unor persoane cu func˛ii publice. Corup˛ia nu poate fi comb„tut„ eficient f„r„ o justi˛ie independent„ ∫i profesionist„. Comisia European„ confirm„ c„ reforma justi˛iei a continuat, îconsolid‚ndu-se impar˛ialitatea sistemului judiciar“.

Pentru Guvernul pe care Ól conduc, reforma sistemului judiciar ∫i lupta Ómpotriva corup˛iei sunt ireversibile. Am Óncredere ∫i Ón dumneavoastr„, reprezentan˛i ai Parlamentului, c„ ve˛i sus˛ine Ón continuare aceast„ reform„. Faptul c„ nu mai avem steag ro∫u pe corup˛ie ∫i pe justi˛ie nu Ónseamn„ c„ trebuie s„ reducem motoarele. Ar fi o enorm„ gre∫eal„. Ca prim-ministru, v„ solicit de la aceast„ tribun„ s„ vota˛i actele necesare continu„rii reformei judiciare ∫i combaterii corup˛iei.

™ti˛i c‚teva din punctele care sunt deja men˛ionate Ón raport ∫i care ast„zi, Ón discu˛ia cu conducerile celor dou„ camere ale Parlamentului, au fost deja men˛ionate. Am s„ m„ refer aici la Legea finan˛„rii partidelor politice ∫i, sigur, Óntr-o etap„ viitoare, la cea referitoare la institu˛ia menit„ s„ controleze ∫i s„ verifice declara˛iile de avere. De asemenea, solicit institu˛iilor cu prerogative Ón aceste domenii s„ Ó∫i Óndeplineasc„ atribu˛iile legale. Nu au absolut nici o scuz„ ca s„ nu Ó∫i fac„ datoria!

Stima˛i colegi,

M-am oprit mai Ón detaliu asupra chestiunilor legate de capitolul îJusti˛ie ∫i afaceri interne“, pentru c„ au un rol cheie Ón consolidarea statului de drept. Dar am Ónregistrat progrese notabile ∫i Ón alte domenii. Am s„ citez c‚teva din ele:

— achizi˛ii publice;

— prevenirea ∫i controlul polu„rii industriale;

— lupta Ómpotriva contrafacerii ∫i pirateriei;

— concuren˛„ — pentru prima oar„ Comisia men˛ioneaz„ c„ legisla˛ia ajutorului de stat este pus„ Ón practic„ Ón mod corespunz„tor;

— agricultur„: crearea posturilor de inspec˛ie la frontier„, identificarea ∫i Ónregistrarea animalelor, controlul bolilor la animale etc.;

— cre∫terea capacit„˛ii de gestionare a fondurilor comunitare este un alt domeniu Ón care s-au Ónregistrat progrese.

Dac„ Ón octombrie 2005 Rom‚nia avea 14 steaguri ro∫ii, sunt acum 4, adic„ st„m mai bine chiar dec‚t unele din cele 10 state care au aderat Ón 2004. Dincolo de argumentul cantitativ, r„m‚ne unul calitativ: cele 4 steaguri ro∫ii nu marcheaz„ probleme de sistem, cum ar fi fost, de exemplu, absen˛a unor reforme sau lipsa voin˛ei politice de a aplica anumite standarde europene. Ele se refer„ strict la chestiuni punctuale, cu caracter tehnic, care sunt Ón curs de rezolvare Ón procesul de aplicare a standardelor europene.

Am s„ le men˛ionez Ón continuare.

Agen˛iile de pl„˛i c„tre fermieri ∫i operatori Ón cadrul politicii agricole comune trebuie s„ devin„ pe deplin

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/26.V.2006 func˛ionale. Cele dou„ agen˛ii de pl„˛i doresc s„ v„ informez c„ au fost create, iar Ón acest moment au o capacitate administrativ„ considerabil„. De exemplu, la Agen˛ia de Interven˛ie ∫i Pl„˛i sunt deja angajate ∫i preg„tite peste 3.600 de persoane din cele peste 5.000 care vor Óncadra agen˛ia Ón final.

Un alt element este legat de punerea Ón aplicare a unui sistem integrat de administrare ∫i control Ón agricultur„. Pentru opera˛ionalizarea acestui sistem a fost finalizat„ fotogrametrierea terenurilor agricole, iar 40% din date au fost procesate digital. Procesul continu„ ∫i vom urm„ri cu rigoare realizarea lui Ón cele mai bune condi˛ii p‚n„ la finele acestui an.

Alinierea complet„ a mecanismului de procesare ∫i tratare a de∫eurilor animale la cerin˛ele comunitare este un al treilea element. P‚n„ Ón acest moment au fost adoptate strategia ∫i cadrul legal pentru organizarea ∫i desf„∫urarea neutraliz„rii de∫eurilor de origine animal„ ∫i au fost desemnate prin licita˛ie companiile care s„ efectueze acest serviciu. Œn ansamblu, doresc s„ subliniez c„ agricultura a intrat Óntr-o reform„ radical„, care Ói va permite s„ se transforme dintr-o agricultur„ de subzisten˛„ Óntr-una modern„.

Al patrulea element la care doresc s„ m„ refer este implementarea sistemelor informatice ce vor asigura interoperabilitatea sistemelor de colectare a TVA ∫i a accizelor cu cele de pe pia˛a intern„ a Uniunii Europene. Œn acest domeniu procedurile au fost deja lansate ∫i sunt Ón curs de desf„∫urare, suntem Ón calendar. Sistemul va intra Ón testare de la 1 iulie anul acesta, a∫a cum este prev„zut Ón negocierile cu Comisia European„. El va fi pe deplin func˛ional la sf‚r∫itul anului.

De asemenea, Comisia European„ a recunoscut progresele remarcabile Ón domeniul reformei justi˛iei ∫i nea cerut ca pe baza acestor progrese deja realizate ∫i recunoscute s„ consolid„m eficien˛a sistemului judiciar ∫i s„ continu„m eforturile pentru combaterea corup˛iei.

V„ asigur c„ problemele semnalate vor fi eliminate Ón timp util. Rom‚nia a ar„tat c„ este capabil„ s„ adere la Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007, pe baza eforturilor pe care le-am demonstrat p‚n„ acum. O spun cu aceea∫i determinare cu care am promis anul trecut Ón Parlament c„ Rom‚nia va face toate progresele necesare pentru a elimina clauzele de salvgardare ∫i va recupera Ónt‚rzierile. Ne-am ˛inut de acea promisiune ∫i la fel vom proceda ∫i acum.

Vreau s„ clarific aceast„ condi˛ionare pus„ de Comisia European„. Œn nici un caz nu este vorba de o nou„ clauz„ de salvgardare, ci de o preocupare a Comisiei ca Rom‚nia s„ nu Óncetineasc„ ritmul aplic„rii m„surilor de reform„ dup„ ce se anun˛„ data ader„rii. Au existat precedente Ón trecut, inclusiv printre cele 10 state care au aderat Ón 2004, ∫i care au determinat Comisia s„-∫i ia aceast„ m„sur„ de precau˛ie. Spuneam ieri c„ probabil proverbul rom‚nesc îdup„ ce te-ai fript cu ciorb„, sufli ∫i Ón iaurt“ a fost extrem de valabil ∫i, din p„cate, a trebuit s„ suport„m consecin˛ele. Dac„ Ón Europa contextul general politic ar fi fost unul mai pu˛in pesimist legat de extinderea european„, atunci probabil c„ nici aceste precau˛ii nu ar fi existat.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori,

Raportul Comisiei Europene radiografiaz„ fidel procesul de integrare european„ a Rom‚niei Ón acest moment. Este o Rom‚nie Ón plin„ transformare fa˛„ de cea de acum un an ∫i jum„tate. Ne-am rec‚∫tigat

credibilitatea Ón fa˛a partenerilor europeni. Am recuperat o bun„ parte din decalajele fa˛„ de celelalte state europene. Am creat premisele pentru a ne dezvolta Ón continuare.

Raportul puncteaz„ rolul de motor al reformelor pentru integrare pe care l-a jucat Guvernul Ón toat„ aceast„ perioad„. Sunt dator s„ o spun Ón fa˛a dumneavoastr„, pentru c„ Parlamentul m-a Ónvestit Ón func˛ia de prim-ministru ∫i a mandatat prin votul s„u Guvernul s„ transforme Rom‚nia Óntr-un stat membru al Uniunii Europene Ón 2007. Totu∫i nu am fi putut realiza nimic din aceste lucruri f„r„ sus˛inerea ∫i eforturile dumneavoastr„, ale parlamentarilor, ale administra˛iei centrale ∫i locale ∫i ale societ„˛ii civile.

Nu am ajuns la cap„tul drumului! Raportul din 16 mai al Comisiei reprezint„ doar Óncheierea unei etape: am trecut o prob„ foarte important„ Ón procesul preg„tirilor pentru aderare, astfel Ónc‚t s„ intr„m Ón Uniunea European„ Ón 2007.

Dar proiectul integr„rii, dup„ cum bine ∫ti˛i, nu se va Óncheia pe 1 ianuarie 2007. De acum vom Óncepe o nou„ etap„. Este o etap„ de maturitate, din mai multe puncte de vedere, pe care vreau s„ le detaliez Ón continuare.

Œnainte de toate, va fi un test de maturitate pentru Rom‚nia s„ continue reformele Óncepute ∫i asimilarea standardelor europene.

Ar fi o gre∫eal„ s„ consider„m aceste angajamente ca pe ni∫te condi˛ion„ri externe, impuse de Bruxelles, pe care s„ nu le mai bif„m. Iluzia c„ îmerge ∫i a∫a“ — ∫ti˛i celebra vorb„ rom‚neasc„ — nu are ce c„uta Ón procesul de integrare. Altfel nu vom putea fi niciodat„ asemenea Fran˛ei, Germaniei, Marii Britanii sau altor ˛„ri membre ale Uniunii Europene. Reformele f„cute pentru integrare sunt de fapt reformele de care avem nevoie. Avem nevoie de aceste reforme pentru modernizarea Rom‚niei, ∫i nu, a∫a cum spuneam Ónainte, numai pentru c„ ar fi cerute de partenerii no∫tri europeni.

Este vital pentru noi ca rom‚ni s„ respect„m drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale omului, s„ avem o justi˛ie independent„ ∫i eficient„. Este Ón interesul nostru na˛ional s„ limit„m corup˛ia, astfel Ónc‚t aceasta s„ fie doar excep˛ie, ∫i nu regula, pentru a putea avea un adev„rat stat de drept. Dac„ Óndeplinim cu stricte˛e criteriile unei economii de pia˛„ func˛ionale, vom ie∫i din s„r„cie ∫i vom crea bun„stare pentru fiecare cet„˛ean rom‚n.

Œn al doilea r‚nd, nu trebuie s„ ne am„gim c„ pe 1 ianuarie 2007 toate problemele se vor rezolva. Cine Ó∫i imagineaz„ c„ Rom‚nia se va transforma, peste noapte, precum Cenu∫„reasa, Ón prin˛es„, evident se Ón∫eal„. Vom mai avea de lucru p‚n„ s„ func˛ion„m complet dup„ procedurile europene, iar nivelul de trai s„ ating„ media din ˛„rile occidentale.

Am remarcat ∫i eu, ca ∫i dumneavoastr„ probabil, c„ dezbaterea public„ graviteaz„ Ón jurul datei de 1 ianuarie 2007. A∫a cum am ar„tat, pentru Cabinet aceast„ dat„ ˛ine de o etap„ de parcurs. Guvernul vede dincolo de aceast„ zi ∫i a luat din timp m„surile necesare pentru ca Rom‚nia s„-∫i continue dezvoltarea cu fluen˛„ dup„ aderare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/26.V.2006 Am ac˛ionat pe dou„ paliere: concomitent cu m„surile pentru integrare, am demarat reforme ample Ón domenii cheie pentru via˛a de zi cu zi a rom‚nilor.

Am f„cut reforma fiscal„ prin introducerea cotei unice de 16% ∫i reducerea contribu˛iilor de asigur„ri sociale. Aceasta a generat noi locuri de munc„, venituri Ón cre∫tere ∫i investi˛ii mai mari. Anul trecut Rom‚nia a beneficiat de peste 5,2 miliarde de euro investi˛ii str„ine. Dincolo de bani, este de notat cultura organiza˛ional„ pe care investitorii str„ini o aduc Ón Rom‚nia ∫i care este tot un factor de modernizare a economiei rom‚ne∫ti.

Am demarat reforma sectorului agricol, pentru a transforma agricultura de subzisten˛„, caracteristic„ din p„cate pentru Rom‚nia, Óntr-o agricultur„ modern„, surs„ de bun„stare.

Am declan∫at o reform„ profund„ Ón sistemul sanitar, care va pune serviciile medicale la dispozi˛ia contribuabilului.

Am Ónceput reforma educa˛iei, care va contribui la formarea noii genera˛ii conform valorilor europene.

Desigur, toate aceste reforme nu se vor finaliza p‚n„ la 1 ianuarie 2007 ∫i vor continua ∫i dup„ aceea. Dar p‚n„ atunci ele Ó∫i vor fi produs primele efecte, apropiind standardele de via˛„ ale rom‚nilor de cele europene, ∫i vor da direc˛ii de dezvoltare intern„ dup„ 2007.

Cet„˛enii rom‚ni resimt foarte puternic diferen˛ele fa˛„ de statele europene c‚nd este vorba, Ón special, de condi˛iile de trai. Pentru Guvernul rom‚n, cre∫terea nivelului de trai a reprezentat o prioritate major„. Dar am ac˛ionat cu responsabilitate, tocmai pentru c„ am privit Ón perspectiv„ ∫i nu ne-am blocat la data de 1 ianuarie 2007.

De aceea, am urm„rit o cre∫tere s„n„toas„ a veniturilor, sus˛inut„ de economie, cu p„strarea tuturor echilibrelor macro-economice. Am preferat s„ Óncuraj„m investi˛iile ∫i dezvoltarea pie˛ei muncii, pentru a crea mai multe locuri de munc„ ∫i mai bine pl„tite.

Salariul mediu brut a crescut Ón anul 2005 la 9,6 milioane lei, de la 8,1 milioane lei. Este o cre∫tere de aproximativ 20% Ón primul an de guvernare, Ón condi˛iile Ón care ne-am angajat prin Programul de guvernare aprobat de Parlament la o cre∫tere cu 60% p‚n„ Ón 2008.

Am recalculat pensiile Ón anul 2005, finaliz‚nd procesul cu un an mai devreme dec‚t ne-am angajat ini˛ial. Œn acest fel, peste 1,6 milioane de pensionari au beneficiat de o cre∫tere a veniturilor. Pensiile din sistemul asigur„rilor sociale de stat ∫i ale agricultorilor au crescut Ón anul 2006, Ón termeni reali, cu 15,3% fa˛„ de decembrie 2004. Œn Programul de guvernare ne-am angajat ca pensiile s„ creasc„, Ón termeni reali, dup„ cum ∫ti˛i, cu 30% p‚n„ la finele anului 2008. Pensiile vor continua s„ creasc„ ∫i Ón acest an ∫i, dup„ cum ∫ti˛i, Guvernul a luat decizia s„ devanseze cu 3 luni cre∫terea valorii punctului de pensie, programat„ ini˛ial pentru anul 2007.

Pe l‚ng„ aceste reforme ∫i m„suri asumate prin programul de guvernare, mai exist„ un palier pe care am ac˛ionat cu prioritate, pentru a trasa direc˛ii clare de dezvoltare dup„ 1 ianuarie 2007. Este vorba de absorb˛ia fondurilor comunitare.

Rom‚nia va beneficia Ón perioada 2007—2013 de fonduri structurale ∫i de coeziune Ón valoare de peste 29 de miliarde de euro. Dup„ estim„rile mai recente,

probabil c„ fondurile vor ajunge undeva spre 32-33 de miliarde de euro. Ace∫ti bani reprezint„ o oportunitate uria∫„ de dezvoltare pentru Rom‚nia.

Guvernul a construit institu˛iile care s„ gestioneze ∫i s„ monitorizeze utilizarea acestor fonduri. Am Ónceput s„ angaj„m ∫i s„ profesionaliz„m personalul aferent. ™i eu, ca ∫i dumneavoastr„, sunt preocupat ca fondurile comunitare s„ fie utilizate eficient ∫i ac˛ionez Ón acest sens.

Ar fi Óns„ o capcan„ s„ credem c„ accesarea fondurilor europene ˛ine exclusiv de Guvern. Este necesar ca ini˛iativa pentru elaborarea proiectelor ∫i gestionarea fondurilor s„ se manifeste Ón primul r‚nd la nivel local, ∫i nu numai la nivel central. Administra˛ia local„ cunoa∫te cel mai bine nevoile cet„˛enilor ∫i poate s„ deruleze proiecte care s„ r„spund„ acestor nevoi. Proiectele pentru modernizarea ∫i dezvoltarea urban„ ∫i rural„ trebuie s„ concentreze energiile pe direc˛iile esen˛iale, ∫i anume: dezvoltarea utilit„˛ilor publice, Ómbun„t„˛irea mediului de afaceri Ón comunit„˛ile locale, pentru atragerea de investi˛ii, pentru cre∫terea nivelului de trai ∫i a condi˛iilor de via˛„.

Doresc s„ v„ anun˛ pe aceast„ cale, ∫i profit de acest prilej, c„ am decis s„ organizez o reuniune consultativ„ la care s„ participe reprezentan˛ii tuturor partidelor parlamentare, ai administra˛iei locale, ai societ„˛ii civile, cu participarea partenerilor sociali — sindicate, patronate, mediu academic —, pentru a ajunge la un consens asupra direc˛iilor strategice de utilizare a fondurilor structurale ∫i de coeziune. Am preg„tit un set de propuneri pentru asigurarea unei rate ridicate de absorb˛ie dup„ aderare pe care le voi supune dezbaterii publice ∫i invit, ca atare, toate forma˛iunile politice s„ dea curs acestei propuneri ∫i s„ ne reunim pentru a g„si cele mai bune ∫i eficiente solu˛ii Ón folosul cet„˛enilor no∫tri.

™tim foarte bine rolul pe care-l joac„ administra˛iile locale ∫i, av‚nd Ón vedere c„ la nivelul administra˛iilor locale majorit„˛ile sunt constituite fie pe baza coali˛iei guvernamentale, fie pe baza partidelor care ast„zi sunt Ón opozi˛ie, mi se pare esen˛ial ca administra˛ia local„ s„ fie cuplat„ la acest efort, ˛in‚nd cont c„ partea sau procentul important din aceste fonduri va fi Ón beneficiul lor. Aceste fonduri, evident, ne vor ajuta s„ asigur„m un ritm sus˛inut Ón procesul de modernizare ∫i de integrare european„.

Pe l‚ng„ reformele interne, va trebui s„ dovedim c„ ne integr„m, c„ putem s„ aplic„m politicile comune europene, ca oricare alt stat membru. Sunt convins c„ Rom‚nia va p„r„si periferia Europei, dar are datoria s„ demonstreze c„ poate s„ func˛ioneze Ón interiorul sistemului. Avantajul este c„ Ón interiorul Uniunii Europene procesul de modernizare se va accelera, iar decalajele vor putea fi recuperate rapid.

Pentru ca procesul de modernizare s„ continue Ón acela∫i ritm ca ∫i p‚n„ acum, avem nevoie de mai mult dec‚t voin˛„ politic„ ∫i capacitate profesional„. Fac apel la responsabilitatea politic„, at‚t la nivelul puterii, c‚t ∫i la cel al opozi˛iei, pentru a ne concentra pe Óndeplinirea m„surilor necesare integr„rii cu succes a Rom‚niei Ón Uniunea European„. Suntem Óntr-un moment istoric pentru Rom‚nia, Ón care nu este nici timp ∫i nici loc pentru jocuri de culise. Este esen˛ial ca preg„tirea pentru aderare ∫i pentru integrare s„ continue Óntr-un climat de stabilitate politic„ intern„, de stabilitate social„, Ón care ac˛iunile Guvernului s„ fie sprijinite de Parlament, de toate for˛ele politice, de societatea civil„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/26.V.2006 ## Stima˛i colegi,

Œn al doilea r‚nd, spun c„ intr„m Óntr-o etap„ de maturizare pentru c„ am Óncredere Ón rolul pe care Rom‚nia Ól poate juca Ón construc˛ia viitorului european. Convingerea mea este c„ noi, rom‚nii, vom avea un cuv‚nt greu de spus Ón modelarea Uniunii Europene.

Am ie∫it prea recent din temni˛a totalitar„ ca s„ uit„m ce Ónseamn„ o via˛„ lipsit„ de libertate ∫i Ón s„r„cie. Pre˛uim libertatea ∫i prosperitatea la valoarea lor real„, iar aceasta ne face s„ valoriz„m diferit proiectul european, s„ avem Óncredere Ón ∫ansele pe care Uniunea European„ le ofer„ cet„˛enilor s„i. Avem o motiva˛ie uria∫„ s„ ne aducem contribu˛ia pentru ca Uniunea European„ s„ ias„ din aceast„ perioad„ de reflec˛ie prelungit„ dup„ e∫ecurile referendumurilor privind tratatul constitu˛ional din Fran˛a ∫i Olanda ∫i s„ se relanseze cu succes proiectul european. Vreau ca Rom‚nia s„-∫i aduc„ o contribu˛ie important„ Ón aceast„ privin˛„.

Vreau s„ v„ readuc aminte c„, Ón declara˛ia sa din 9 mai 1950, Robert Schuman spunea: îEuropa nu va fi f„cut„ toat„ dintr-o dat„ sau conform unui plan unic. Va fi construit„ din realiz„ri concrete, care vor crea mai Ónt‚i o solidaritate de factori.“ ™i probabil c„ ast„zi suntem, evident, Óntr-o astfel de situa˛ie. Œntr-o Europ„ fr„m‚ntat„ de semne de Óntrebare, vorbele lui Robert Schuman sunt mai valabile ca niciodat„. Din perspectiva Rom‚niei, aderarea la Uniunea European„ ∫i sprijinul uria∫ pe care ˛„rile membre ∫i Uniunea ni le-au dat reprezint„ ceea ce Schuman a denumit îo realizare concret„, care creeaz„ o solidaritate de factori“.

Rom‚nia, doresc s„ afirm, va ac˛iona cu energie, cu loialitate ∫i cu solidaritate Ón interiorul Uniunii Europene. Avem oameni capabili care s„ sus˛in„ ∫i s„ lupte pentru valorile europene. M-am Ónt‚lnit la Bruxelles, de exemplu, cu tineri bursieri sau absolven˛i rom‚ni care pot s„ se implice Ón construc˛ia viitorului Europei. Avem lideri care s„ promoveze politicile europene. Sunt oameni proaspe˛i la minte ∫i gata de treab„. Este t‚n„ra genera˛ie, care contribuie deja la Ónnoirea structurilor de stat ∫i care s-a afirmat Ón societatea civil„.

O dovad„ concret„ Ón acest sens este contribu˛ia pe care Rom‚nia o aduce deja la dezvoltarea regiunii sud-est europene, Ón conformitate cu politica Uniunii Europene.

Doresc s„ v„ reamintesc c„ pe 6 mai Bucure∫tiul a g„zduit summit-ul regional care a validat l„rgirea C.E.F.T.A ∫i transformarea sa Óntr-un acord de liber schimb Ón sud-estul Europei. A fost o ini˛iativ„ a Guvernului Rom‚niei, care a fost pus„ Ón practic„ cu sprijinul Pactului de stabilitate ∫i care permite Óndeplinirea unor obiective concrete de politic„ extern„ ale Uniunii Europene. Conect„m astfel Óntreaga regiune, inclusiv Republica Moldova, la ritmurile ∫i regulile Uniunii Europene.

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Œn aceast„ nou„ etap„ care Óncepe acum trebuie s„ ne reg‚ndim pe noi Ón∫ine, pentru a stabili ce fel de societate vom fi Ón interiorul spa˛iului comunitar. Standardele europene ne modeleaz„ viitorul din exterior. Sistemul de valori Ón func˛ie de care alegem s„ ne tr„im via˛a de zi cu zi, evident, ne va modela viitorul din interior, din interiorul Rom‚niei.

Marea provocare pentru Rom‚nia este s„-∫i construiasc„ un sistem de valori autentic europene. Comunismul ne-a distrus elitele ∫i ne-a subminat valorile.

De 16 ani societatea rom‚neasc„ este Ón c„utarea unor repere.

Proiectul european ne ofer„ un sprijin Ón acest sens. Dar, dac„ nu ne asum„m valorile fundamentale care stau la temelia Europei unite, nu avem nici o ∫ans„ s„ evolu„m Ón cadrul sistemului. Fiecare dintre noi, indiferent de v‚rst„ ∫i de situa˛ia social„, Ó∫i dore∫te s„ aib„ o ∫ans„ ∫i s„-∫i Óndeplineasc„ dorin˛ele, s„-∫i Ómplineasc„ via˛a. A venit momentul ca societatea rom‚neasc„ s„ ofere aceast„ ∫ans„ rom‚nilor la ei acas„.

V„ propun s„ Ónlocuim luarea Ón der‚dere cu recunoa∫terea valorii fiec„rui om. Respectul pentru individ nu trebuie s„ se limiteze doar la drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale omului. Fiecare rom‚n are o valoare ∫i are calit„˛ile lui. Avem nevoie s„ Ónv„˛„m s„ le recunoa∫tem ∫i s„ le cultiv„m, pentru ca fiecare rom‚n s„ se poat„ Ómplini Ón Rom‚nia ∫i s„ contribuie astfel la dezvoltarea societ„˛ii rom‚ne∫ti. Nu suntem to˛i la fel ∫i nici nu trebuie s„ fim. Avem Óns„ oameni de valoare care reu∫esc s„ se impun„ c‚nd ajung printre str„ini. De ce s„ nu o fac„ ∫i aici, Ón definitiv? Depinde acest lucru numai de noi.

Tot un fapt de maturizare este ∫i Ónv„˛area solidarit„˛ii ∫i a spiritului civic. O m‚n„ Óntins„ unui om la nevoie ∫i Óncrederea Ón semeni reprezint„ antidotul pentru dezbinarea at‚t de periculoas„. Avem o datorie c„tre semenii no∫tri, la fel cum ∫i ei au fa˛„ de noi. Aud adesea oameni care c„l„toresc Ón Europa vorbind cu apreciere despre modul Ón care este respectat„ legea ∫i despre efectele pozitive ale acestui comportament. De ce ne place acest lucru la ei ∫i de ce s„ nu-l facem posibil ∫i la noi?

™i a∫ dori s„ fac o parantez„, pentru c„ de foarte multe ori am fost Óntrebat ∫i lumea ∫tiu c„ se preocup„ de posibilele consecin˛e negative ale ader„rii la Uniunea European„.

Este timpul ∫i momentul s„ spunem foarte clar: nu vor fi consecin˛e negative de pe urma ader„rii la Uniunea European„, nu vor fi elemente caracteristice, sistemice. Am discutat cu omologii mei din ˛„rile care au aderat Ón 2004 la Uniunea European„ ∫i nici unul din ei nu a putut s„-mi spun„ ceva caracteristic negativ care s-a Ónt‚mplat Ón propria lui ˛ar„.

Dar, dac„ vreun cet„˛ean de r‚nd m„ va Óntreba Óntr-o zi ce m„ a∫tept eu dup„ momentul ader„rii, am s„-i spun foarte clar un lucru foarte serios ∫i foarte grav: rom‚nii vor trebui s„ Ón˛eleag„ c„ legea trebuie respectat„, ∫i nu trebuie ocolit„. Acesta este unul din lucrurile fundamentale, care, dac„ vre˛i, Óntr-un sens, reprezint„ o anumit„ constr‚ngere pentru noi to˛i, cet„˛eni simpli sau lideri politici. Legea va trebui respectat„ ∫i aplicat„.

Din p„cate, prea des g‚ndim respectul pentru lege ∫i pentru reguli Ón termeni de coerci˛ie, iar mecanismul de ap„rare care se declan∫eaz„ automat este acela de a p„c„li legea. Avem nevoie s„ transform„m respectul pentru lege Óntr-o valoare fundamental„ pentru rela˛iile dintre cet„˛eni. Atunci ∫i la noi va fi la fel de mult„ ordine ca Ón orice alt„ ˛ar„ european„, iar energia pe care o risipim c„ut‚nd porti˛e pe l‚ng„ lege ar putea s„ fie investit„ mult mai profitabil.

Sigur c„ exemplele pot continua, dar am intra Óntr-o dezbatere mult prea generoas„. Totu∫i, nu a∫ putea s„ Ónchei f„r„ s„ m„ refer la libera ini˛iativ„. Nu o fac doar pentru c„ sunt un liberal, iar pentru noi, liberalii, ∫ti˛i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/26.V.2006 foarte bine, aceasta este o valoare fundamental„ ∫i cred c„ trebuie s„ devin„ o valoare fundamental„ pentru to˛i rom‚nii. O fac pentru c„ spiritul de ini˛iativ„ este solu˛ia prin care fiecare dintre noi Ó∫i poate construi via˛a pe care ∫i-o dore∫te a∫a cum ∫i-o dore∫te.

O Rom‚nie european„ ofer„ oamenilor oportunit„˛i multiple, oportunit„˛i de studiu, de carier„, de dezvoltare, pe baza fondurilor europene. Trebuie s„ avem ini˛iativa s„ pornim la drum ∫i, mai ales, s„ ducem lucrurile p‚n„ la cap„t.

Un singur lucru nu ofer„ Rom‚nia european„. O cartel„ care s„ lege destinele cet„˛enilor de un stat paternalist. ™i este foarte bine c„ este a∫a. Trebuie s„-i convingem pe concet„˛eni ce beneficii ∫i ce posibilit„˛i au Ón Uniunea European„.

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Vreau s„ mul˛umesc mini∫trilor ∫i Ón fa˛a dumneavoastr„, a∫a cum am f„cut-o ∫i Ón ∫edin˛„ de Cabinet, pentru munca lor sus˛inut„. Nu am considerat niciodat„ c„ un ministru este responsabil doar pentru un anumit domeniu. Am v„zut Guvernul ca pe o echip„ Ón care unul este pentru to˛i ∫i to˛i pentru unul. Œmi aduc aminte de Ón˛elegerea pe care mini∫trii au ar„tat-o c‚nd s-au Ómp„r˛it fondurile necesare integr„rii, ced‚nd fiecare c‚te ceva la un anumit moment pentru alte domenii care erau prioritare. Rom‚nia nu putea s„ recupereze Ónt‚rzierile dac„ Guvernul ar fi ac˛ionat izolat.

Dumneavoastr„, parlamentarii, a˛i contribuit la aceste progrese prin sus˛inerea pe care a˛i acordat-o legisla˛iei comunitare ∫i v„ mul˛umesc Ón mod deosebit tuturor. O contribu˛ie special„, pe care o apreciez, ∫i-o aduc de asemenea ∫i euroobservatorii din Parlamentul European. ™tim aceste lucruri ∫i recunoa∫tem inclusiv ce au f„cut guvernele anterioare pentru succesul integr„rii ∫i nu cred c„ are rost s„ aliment„m o competi˛ie Óntre partide pentru ceea ce unii ar putea numi îtrofeul european“.

Œn egal„ m„sur„, mul˛umesc tuturor institu˛iilor statului care s-au implicat Ón acest efort, precum ∫i societ„˛ii civile, care ne-a ajutat s„ ˛inem drumul drept spre Europa prin monitorizarea permanent„ ∫i prin propunerile f„cute.

Deasupra tuturor sunt Óns„ cet„˛enii rom‚ni. Pentru ei facem toate aceste eforturi. Ne-au dat mandatul s„-i ducem Ón Uniunea European„ ∫i vreau s„ le mul˛umesc pentru sprijinul pe care ni-l acord„ ∫i-i asigur„m c„ ne onor„m acest mandat.

Stima˛i colegi,

Tocmai fa˛„ de concet„˛enii no∫tri avem datoria s„ supunem aten˛iei publice un proiect de viziune pentru Rom‚nia dup„ aderarea la Uniunea European„. Este momentul acum s„ ne g‚ndim ce vom face dup„ 1 ianuarie 2007.

Guvernul pe care-l conduc a preg„tit un model de dezvoltare a Rom‚niei ca stat membru al Uniunii Europene. Planul na˛ional de dezvoltare este construit pe dou„ direc˛ii strategice ∫i complementare.

Dezvolt„m accelerat infrastructura, fie ea de transport, de mediu, de energie, pentru a crea condi˛iile materiale ale bun„st„rii. Infrastructura dezvoltat„, dup„ cum ∫ti˛i, atrage investi˛ii, contribuie la expansiunea afacerilor, asigur„ accesul mai u∫or la resurse ∫i servicii, deci creeaz„ locuri de munc„ ∫i Ómbun„t„˛e∫te standardele de via˛„.

A doua direc˛ie strategic„ este investi˛ia Ón oameni. Œn conformitate cu Agenda Lisabona, ne-am propus

cre∫terea finan˛„rii pentru educa˛ie, formare profesional„, cercetare, s„n„tate public„.

Chiar dac„ Ón acest an ne-am concentrat prioritar pentru integrare ∫i am alocat resurse sporite, am f„cut Ón acela∫i timp acela∫i lucru ∫i pentru educa˛ie ∫i cercetare. Aceast„ politic„ va continua ∫i Ón anii urm„tori.

Acest model de dezvoltare va permite Rom‚niei s„-∫i fructifice ∫ansa unic„ dat„ de integrarea european„, ∫i anume aceea de a deveni un succes Ón zon„. O ˛ar„ demn„, respectat„, care s„ joace Ón Europa un rol pe m„sura poten˛ialului s„u.

Se pare Óns„ c„, din p„cate, ne-am obi∫nuit s„ g‚ndim mic. C„ suntem s„raci, slabi, subdezvolta˛i ∫i c„ nu ne bag„ nimeni Ón seam„ dec‚t atunci c‚nd are vreun interes. Sunt doar, din p„cate, dup„ p„rerea mea, stereotipuri negative de g‚ndire pe care le avem despre noi Ón∫ine ∫i despre ceilal˛i ∫i care pun fr‚n„ oric„rei ini˛iative ambi˛ioase ∫i vizionare. Propunerea mea este ca Rom‚nia s„ ias„ din aceste cli∫ee meschine.

De aceea, am s„ v„ rog s„ acorda˛i o clip„ de aten˛ie unui lucru de care mi-am adus aminte reflect‚nd la ceea ce ar putea s„ Ónsemne viitorul Rom‚niei.

Acum c‚teva zile am luat din bibliotec„ o carte pe care am citit-o Ón tinere˛e ∫i care se refer„ la perioada prin care a trecut de Gaulle Ón perioada Ón care a str„b„tut lunga perioad„ de de∫ert. Œn memoriile de r„zboi ale lui de Gaulle exist„ un pasaj foarte interesant ∫i care este de referin˛„ ∫i se nume∫te: îO anumit„ idee despre Fran˛a“. Permite˛i-mi s„ dau citire acestui paragraf, care este foarte interesant ∫i poate instructiv pentru noi to˛i.

Ce spunea de Gaulle? îToat„ via˛a mea mi-am f„cut o anumit„ idee despre Fran˛a. O anumit„ idee dat„ de sentimente, c‚t ∫i de ra˛iune. Ceea ce ˛ine Ón mine de latura afectiv„ Ó∫i imagineaz„, Ón mod natural, Fran˛a ca pe o prin˛es„ din pove∫ti sau ca pe Maica Domnului din frescele bisericilor, h„r„zit„ unui destin eminent ∫i excep˛ional. Am din instinct impresia c„ Providen˛a a creat-o pentru succese deosebite sau pentru nefericiri exemplare.

Dac„ se ajunge Óns„ ca mediocritatea s„ marcheze totu∫i faptele ∫i gesturile sale, ale Fran˛ei, m„ Óncearc„ senza˛ia unei anomalii absurde, imputabile gre∫elilor francezilor, ∫i nicidecum geniului patriei. Dar, de asemenea, latura pozitiv„ a spiritului meu m„ convinge c„ Fran˛a nu mai este ea Óns„∫i dec‚t atunci c‚nd st„ Ón primul r‚nd, c„ numai marile proiecte sunt susceptibile s„ compenseze fermen˛ii dispersiei pe care poporul Ói poart„ Ón el Ónsu∫i, c„ ˛ara noastr„, a∫a cum este printre celelalte, trebuie s„ se uite Ón sus ∫i s„ se ˛in„ dreapt„.“

Este un mesaj foarte interesant, pe care cred c„ noi am putea s„-l lu„m foarte Ón serios ∫i s„ reflect„m la destinele Rom‚niei. Ce ne-ar Ómpiedica ca pentru Rom‚nia s„ avem o viziune similar„, o viziune pe m„sura capacit„˛ii oamenilor care alc„tuiesc aceast„ ˛ar„? Cred c„ cu to˛ii merit„m acest lucru. V„ propun a∫adar s„ reflect„m la aceast„ tem„ ∫i s„ Óncerc„m s„ desen„m o alt„ strategie de viitor, o alt„ viziune pentru Rom‚nia dec‚t cea care a fost caracteristic„ p‚n„ acum.

Din aceast„ perspectiv„, cred c„ avem nevoie ∫i noi, ca rom‚ni, de dou„ lucruri: de proiecte de anvergur„ ∫i de recrearea unor elite, unor elite autentice.

A venit momentul ca societatea rom‚neasc„ s„-∫i reconstruiasc„ elitele pornind de la criterii solide: respectul pentru semeni, pentru lege, pentru munc„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/26.V.2006 pentru onestitate, pentru valorile autentice. Cu elite academice, culturale, tehnico-∫tiin˛ifice, politice, rurale Ón prima linie a societ„˛ii, proiectul Rom‚niei moderne va c‚∫tiga dinamism ∫i va deveni realitate.

Acum c‚teva zile cineva m„ Óntreba: îExist„ oare ∫i elite rurale?“. Da, exist„ elite rurale. Œn Rom‚nia ˛„ranii care aveau o anumit„ avere reprezentau Ón sate elita rural„. Profesorii, Ónv„˛„torii, preo˛ii, notarul ∫i a∫a mai departe reprezint„ elitele rurale care pot s„ dea o anumit„ direc˛ie pentru satul rom‚nesc. ™i cred c„ avem nevoie de astfel de elite Ón diferite zone, Ón a∫a fel Ónc‚t Rom‚nia s„ aib„ anumite elemente care s-o trag„ Ónainte.

Cred c„ a venit momentul s„ ne punem energiile la un loc pentru a transpune Ón via˛„ proiecte na˛ionale care s„ ne uneasc„. Prea des ∫i rom‚nii s-au risipit Ón dezbinare. Dezbinarea ne face s„ juc„m de obicei jocuri m„runte. Ne ˛ine din p„cate prea mult timp Ón culise.

Vreau ca Rom‚nia s„ ias„ la lumin„ ∫i s„ arate ce poate. Este ceea ce v„ propun ∫i sunt convins c„ ve˛i Ón˛elege care este esen˛a acestui mesaj.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Teodor Viorel Mele∫canu

#38733

Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, Domnilor mini∫tri, Doamnelor ∫i domnilor,

Nu am inten˛ia s„ fac o nou„ lectur„ a Raportului de monitorizare al Comisiei Europene ∫i a realiz„rilor pe care le Ónregistreaz„ Rom‚nia.

Primul-ministru C„lin Popescu-T„riceanu a subliniat c„ acest raport este cea mai bun„ evaluare pe care a avut-o vreodat„ Rom‚nia din partea Comisiei Europene pe drumul spre aderare.

Este incontestabil un succes pentru un obiectiv strategic na˛ional, pe care Partidul Na˛ional Liberal ∫i l-a asumat, dar care este un rezultat al efortului comun al Alian˛ei P.N.L.—P.D., al coali˛iei de guvernare, la care ∫i-au adus contribu˛ia ∫i Parlamentul, putere ∫i opozi˛ie, societatea civil„ sau mass-media, dar, Ón primul r‚nd, fiecare dintre cet„˛enii ˛„rii.

Œn opinia noastr„, aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ la data de 1 ianuarie 2007 este pe deplin realizabil„. Toate motivele de activare a clauzelor de salvgardare au fost Óndep„rtate, cu condi˛ia ca Rom‚nia s„ continue Ón acela∫i ritm eforturile de combatere a corup˛iei ∫i de securizare a frontierelor ∫i s„ rezolve cele 4 probleme tehnice marcate cu stegule˛e ro∫ii.

## Doamnelor ∫i domnilor,

A∫ dori s„ dep„∫im Óns„ implica˛iile evalu„rii Comisiei Europene privind progresele Rom‚niei ∫i Bulgariei ∫i decizia de aderare la Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007.

Eu cred c„ este important s„ sus˛inem eforturile acum de reformare a societ„˛ii rom‚ne∫ti, pentru a realiza un deziderat important pentru ˛ara noastr„ ∫i pentru noi to˛i. M„ refer la modernizarea Rom‚niei. Acest efort nu se poate concretiza ∫i nu poate fi eficient dec‚t Ón contextul stabilit„˛ii politice, al coeziunii ∫i convergen˛ei tuturor for˛elor politice pe temele esen˛iale ∫i serioase de dezvoltare a Rom‚niei.

Este motivul pentru care consider c„ trebuie s„ ne g‚ndim chiar de ast„zi la o strategie post-aderare, o strategie concret„, solid„ ∫i credibil„, care s„ con˛in„ politicile na˛ionale ale Rom‚niei Ón primii ani de dup„ aderare. Integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ nu se Óncheie odat„ cu primirea noastr„ ca membru Ón aceast„ institu˛ie. Aderarea este doar un pas esen˛ial Ón acest proces.

Trebuie s„ Ónv„˛„m din lec˛iile ∫i experien˛ele celorlalte ˛„ri care au aderat la Uniunea European„, Ón special dup„ Maastricht, atunci c‚nd gradul de sofisticare al Uniunii a crescut. Pentru c„ nu ne este indiferent locul pe care ˛ara noast„ Ól va ocupa Ón Uniunea European„, pentru c„ avem interesul de a ne asuma un rol pe m„sura investi˛iilor pe care le-am f„cut Ón acest proces.

Consider c„ acesta trebuie s„ fie mesajul politic al dezbaterii noastre de ast„zi: indicarea foarte clar„ a voin˛ei noastre la nivelul Parlamentului de a canaliza toate energiile ∫i inventivitatea Óntr-o competi˛ie pentru a reu∫i Ón cadrul Uniunii Europene.

At‚t maturitatea clasei politice, c‚t ∫i credibilitatea sa Ón ochii popula˛iei ˛„rii noastre pot fi probate mai ales prin competi˛ia dintre noi Ón a g„si cele mai ingenioase solu˛ii pentru modernizarea Rom‚niei ∫i recuperarea decalajelor fa˛„ de statele occidentale mai dezvoltate din Uniunea European„. Dar rom‚nii a∫teapt„ mai ales din partea noastr„ un program concret de consolidare a bun„st„rii, de Ómbun„t„˛ire a standardului de via˛„, de construire a unui viitor pentru fiecare aici, la noi Ón ˛ar„.

Aceasta cere, subliniez Ónc„ o dat„, stabilitate politic„ ∫i un sprijin c‚t mai larg pentru realizarea unor obiective fundamentale ale Rom‚niei. Aderarea noastr„ nu este un scop Ón sine, ci un instrument politic foarte important

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/26.V.2006 pentru a face din Rom‚nia o ˛ar„ capitalist„, democratic„ ∫i prosper„.

Doamnelor ∫i domnilor,

Uniunea European„ se afl„, desigur, Óntr-un moment delicat, ce ˛ine de durerile de cre∫tere ∫i de adaptare la competi˛ia global„. De la 1 ianuarie 2007, Rom‚nia, sunt convins, va deveni al ∫aptelea membru cu greutate specific„ din acest club de elit„. Dorim s„ particip„m ∫i la viitorul, ∫i la construirea viitorului Uniunii Europene ca un juc„tor Ón echip„, care aduce o valoare ad„ugat„ important„ la efortul conjugat al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

Nu ne este indiferent, v„ spuneam, nici locul nostru Ón Uniunea European„, dar trebuie s„ fim con∫tien˛i c„ p‚n„ la urm„ acest loc va fi determinat de eforturile noastre ∫i de seriozitatea ac˛iunilor noastre Ón procesul de reform„. De aceea, consider c„ accelerarea reformelor este absolut indispensabil„ pentru a face fa˛„ c‚t mai repede competi˛iei europene ∫i extraeuropene ∫i pentru a legitima pozi˛ia pe care o revendic„m, pozi˛ie care noi consider„m c„ ne revine de drept Óntre statele europene.

Miza b„t„liei politice din Parlament Ón perioada urm„toare ar trebui s„ o reprezinte, Ón opinia noastr„, competi˛ia dintre noi Ón g„sirea celor mai bune solu˛ii Ón cadrul strategiei de post-aderare. Aceasta este Ón opinia noastr„ mecanismul care va garanta utilizarea c‚t mai eficient„ a viitoarei pozi˛ii de membru al Uniunii Europene, pentru realizarea dezideratelor noastre, pentru viitorul Rom‚niei ∫i al cet„˛enilor s„i.

Vreau s„ v„ asigur c„ ve˛i g„si Ón P.N.L. ∫i Ón reprezentan˛ii s„i Ón Parlament un partener deschis, loial ∫i responsabil pentru atingerea acestui obiectiv na˛ional fundamental de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„.

V„ mul˛umesc.

Mircea Dan Geoan„

#44329

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule prim-ministru,

data integr„rii. Din acest punct de vedere, nu pot s„ ascund dezam„girea personal„ ∫i dezam„girea noastr„, ca partid de opozi˛ie, c„ acest lucru nu a fost posibil.

Cred c„ acest moment trebuie privit cu luciditate ∫i cred c„, pe bun„ dreptate, cei din Executiv care au Ónregistrat progrese trebuie l„uda˛i, dar cei din Executiv care nu au avut stegule˛e ro∫ii ∫i ast„zi le au ∫i cei din Executiv care au avut stegule˛e galbene ∫i anul trecut ∫i le au ∫i acum trebuie judeca˛i ∫i un sim˛ de responsabilitate politic„ trebuie s„ planeze ∫i asupra ac˛iunii Executivului rom‚n.

De ce Europa a decis s„ am‚ne politic momentul pentru luna octombrie?

Œn primul r‚nd pentru c„ exist„, Ón continuare, o neÓncredere Ón ireversibilitatea proceselor de reform„ din Rom‚nia.

Œn al doilea r‚nd, un lucru pe care Ól ∫tim cu to˛ii, aceast„ instabilitate cronic„ pe care politica rom‚neasc„ o are de la alegerile din 2004.

Cum s„-˛i dea un r„spuns clar Europa acum, c‚nd Ón Rom‚nia de fapt avem 4 guverne paralele: un guvern al P.D.-ului, care ∫i-a prezentat, cred eu timpuriu ∫i pu˛in frivol, rezultatele Ónainte de raportul de ˛ar„, un guvern P.N.L., unul U.D.M.R. ∫i unul conservator? ™i cum s„ fie stabilitate politic„ Ón Rom‚nia c‚nd avem dou„ guverne din umbr„: unul al P.S.D.-ului ∫i unul la Cotroceni? Un guvern cu 6 guverne este greu de imaginat, ∫i Europa, evident, a preferat s„ ne mai ˛in„ sub presiune ∫i cu instrumente de tortur„ specifice p‚n„ Ón luna octombrie.

Œn al treilea r‚nd, este clar c„ avem cu to˛ii o obliga˛ie: s„ facem ca m„car Ón luna octombrie s„ nu rat„m momentul ader„rii. Riscul am‚n„rii ader„rii Rom‚niei dup„ 1 ianuarie 2007 este Ónc„ prezent ∫i este o obliga˛ie comun„ a tuturor oamenilor responsabili, ∫i a opozi˛iei, ∫i a puterii, de a nu rata m„car momentul din octombrie.

Eu apreciez faptul c„ domnul prim-ministru a avut cuvinte de apreciere pentru fostele guvern„ri, dar mi-aduc aminte cu regret c„ la discu˛ia din aceea∫i sal„ a Parlamentului Rom‚niei dup„ raportul Comisiei Europene din toamna trecut„, c‚nd P.S.D.-ul a propus exact ceea ce domnul senator Mele∫canu spunea acum c‚teva minute, un îpact pentru Europa“, c‚nd am propus de 3 ori de la aceast„ tribun„ un minim acord politic pe problemele fundamentale de pre ∫i post-aderare, r„spunsul pe care Guvernul l-a avut a fost unul de refuz ∫i de...

Stima˛i colegi ∫i colege,

Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,

Suntem ast„zi Ón Parlamentul Rom‚niei pentru a dezbate mesajul ∫i concluziile raportului Comisiei Europene.

Raportul Ón sine reprezint„ Óntr-adev„r o radiografie obiectiv„ a realit„˛ii rom‚ne∫ti, dar concluzia politic„ a raportului este, din p„cate, o decizie de am‚nare a verdictului final pentru la toamn„. ™i dac„ Óntr-adev„r ar fi fost s„ fie cel mai bun raport pe care l-a avut Rom‚nia din partea Comisiei Europene, atunci raportul de ieri ar fi trebuit s„ fie ultimul raport pe care Rom‚nia ar fi trebuit s„-l mai aib„ din partea Comisiei Europene.

Œn fiecare an raportul anului respectiv trebuie s„ fie, Ón mod necesar, mai bun ca cel precedent, dar miza pe care Guvernul ∫i pre∫edintele Rom‚niei ∫i-au asumat-o Ón mod explicit a fost c„ Ón luna mai vom primi din partea Europei un îDa“ clar, c„ 1 ianuarie este necondi˛ionat

Mircea Dan Geoan„

#47692

## **Domnul Mircea Dan Geoan„:**

Guvernul actual.

...∫i de demonizare a opozi˛iei.

Nu avem Ón acest moment de cump„n„ pentru Rom‚nia s„ ne schimb„m pozi˛ia. De aceea, pentru ceea ce trebuie f„cut p‚n„ Ón luna octombrie, dac„ va exista din partea Guvernului un program clar, pe baza observa˛iilor f„cute de Comisia European„, Partidul Social Democrat este dispus s„ acorde sprijin Ón Parlamentul Rom‚niei pentru Óndeplinirea acestui obiectiv.

™i, Ón orice caz, partidul nostru... ™i l-am rugat pe Vasile Pu∫ca∫, fostul negociator-∫ef, Ómpreun„ cu colegii mei, s„ preg„teasc„ un program legislativ, tocmai pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/26.V.2006 a putea s„ r„spundem criticilor pe care Comisia European„ le-a avut.

A∫ vrea s„ subliniez ∫i faptul c„ mai sunt elemente de preocupare Ón raportul de ˛ar„. Comisarul Olli Rehn a vorbit Ón prezentarea de la Strasbourg de ieri de mecanisme de protec˛ie ∫i de clauze de salvgardare sectorial„. Acest lucru Ónseamn„ c„, pe l‚ng„ obliga˛iile pe care le avem pentru luna octombrie, exist„ un risc semnificativ ca, pe zone de exporturi rom‚ne∫ti... — mecanismul de protec˛ie Ónseamn„ posibilitatea Europei de a bloca temporar exporturi rom‚ne∫ti pe pia˛a unic„ european„ — ∫i pe sume de bani, pe fonduri structurale ∫i de coeziune, s„ existe o sistare a acestor fonduri. Clauzele de salvgardare sectorial„ pot s„ coste mul˛i bani economia ˛„rii ∫i pe cet„˛enii Rom‚niei.

Dac„ Guvernul P.S.D., Ón situa˛ii similare, Ón timpul guvern„rii noastre, a avut de f„cut deja un faimos îto do list“, o list„ de obliga˛ii necesare, domnule prim-ministru, Guvernul dumneavoastr„ are de Óndeplinit — ∫i v„ asigur de sprijinul nostru sincer — un îmust do list“, o list„ obligatorie de ac˛iuni, f„r„ de care mi-e team„ c„ vom avea surprize ∫i Ón toamn„, un lucru pe care nu ni-l dorim ∫i un lucru la care suntem dispu∫i s„ contribuim s„-l dep„∫im cu bine.

A˛i vorbit ∫i dumneavoastr„ ∫i a vorbit ∫i domnul senator Mele∫canu despre faza post-aderare ∫i vreau s„ v„ spun c„ Óntr-un document pe care l-am l„sat Ón numele Partidului Social Democrat la o consultare politic„ la Cotroceni am prezentat o schi˛„ de acord politic pentru faza post-aderare ∫i am f„cut o copie ∫i pentru celelalte partide parlamentare, ∫i pentru domnul T„riceanu, ca lider al Partidului Na˛ional Liberal.

™i vreau s„ v„ spun c„ suntem foarte preocupa˛i de faptul c„ Ón zona de competitivitate economic„, Ón cunoscuta Agend„ Lisabona, Ón acest moment, din 252 de criterii de competitivitate, Rom‚nia Óndepline∫te numai unul. Unul din 252! Iar acel criteriu pe care-l Óndeplinim este criteriul de emisii, lucru care este datorat sc„derii industriei ∫i dezindustrializ„rii pe care Rom‚nia a suportat-o Ón ultimii 15 ani de zile.

Suntem o ˛ar„ care ne integr„m cu o infrastructur„ mizerabil„ ∫i Ómi pare r„u c„ Óntr-un an ∫i jum„tate de guvernare nu am reu∫it sau nu a˛i reu∫it s„ merge˛i dincolo de cifra zero de kilometri de autostrad„.

Suntem ˛ara cea mai prost preg„tit„ pentru absorb˛ia de fonduri comunitare. ™ti˛i c‚t absoarbe Ungaria sau Polonia din fondurile structurale ∫i de coeziune la doi ani dup„ aderare? Polonia, 26 ∫i Ungaria, 28. ™i eu v„ spun, cu nivelul de preg„tire al administra˛iei publice ∫i cu nebunia din politica rom‚neasc„, vom fi condamna˛i s„ tragem probabil Óntre 10 ∫i 15% ∫i Rom‚nia s„ devin„ un contributor net la bugetul european, pentru c„ contribu˛ia la bugetul european a Rom‚niei a crescut de la 800 de milioane de euro pe an, a∫a cum am Óncheiat noi negocierile, la aproape 1,2 miliarde de euro pe an. Nu ne putem permite, dac„ vrem s„ devenim acea Rom‚nie demn„, acea Rom‚nie Óncrez„toare, acea Rom‚nie prosper„ de care vorbea premierul T„riceanu, ∫i pe care ne-o dorim cu to˛ii, s„ devenim contributori net la bugetul european.

Suntem ˛ara care nu am ajuns Ónc„ la un acord politic pentru Planul na˛ional de dezvoltare ∫i pentru infrastructurile acestei ˛„ri.

Domnule prim-ministru,

V-am transmis Ón urm„ cu un an de zile oferta P.S.D.-ului ∫i a expertizei noastre, pentru c„ ∫tim deja care sunt sumele de bani aloca˛i Rom‚niei p‚n„ Ón anul 2013. Se vor succeda Ón mod firesc un num„r de guverne la guvernare. Guvernele vin ∫i pleac„. Este jocul democratic. Ce ne Ómpiedic„ s„ avem o discu˛ie serioas„ pentru a vedea s„ nu se mai Ónt‚mple ce se Ónt‚mpl„ acum c‚nd vine un nou Guvern? Se Óntrerup toate programele de investi˛ii ∫i de infrastructur„. Este un lucru nes„n„tos pentru Rom‚nia.

Suntem ˛ara care avem cel mai slab factor de intensitate energetic„, suntem ˛ara care import„m cel mai scump gazele naturale, suntem ˛ara care producem cel mai scump energia electric„, suntem ˛ara care pl„tim cele mai scumpe facturi la utilit„˛i, cu salarii ∫i cu pensii care ∫ti˛i c‚t de mici sunt.

Suntem preocupa˛i de faptul c„ vom avea nu numai un risc de am‚nare a ader„rii, dar un risc de ratare a startului, a debutului Rom‚niei Ón Europa este la fel de tangibil, este la fel de real.

Vorbea˛i de faptul c„ Rom‚nia ar trebui s„ se transforme din Cenu∫„reas„ Ón prin˛es„ ∫i bineÓn˛eles c„ nu se poate Ónt‚mpla acest lucru peste noapte. Dar vreau s„ v„ spun c„, av‚nd un ritm de cre∫tere economic„ de numai 4% pe an, Ón condi˛iile Ón care ritmul Europei Centrale este Ón medie de 5%, Rom‚nia va mai a∫tepta Ónc„ 20 de ani s„ elimin„m s„r„cia din ˛ar„ ∫i cu un ritm de cre∫tere de 4% pe an Rom‚nia va fi condamnat„ s„ ajung„ la media Uniunii Europene, ca nivel de prosperitate, Ón 30 de ani de acum Óncolo. ™i nu mai vreau ca Silviu Brucan s„ aib„ dreptate: 20 plus 30 sunt 50 de ani. Jum„tate de secol e prea mult pentru Rom‚nia! Haide˛i m„car s„ facem din Rom‚nia o domni∫oar„ cochet„ Ón primii ani de dup„ aderare ∫i o femeie puternic„ ∫i Óncrez„toare Ón 10 ani dup„ integrare! Acesta este scopul ∫i aceasta trebuie s„ fie miza real„ a dezbaterii noastre.

Mircea Dan Geoan„

#53552

™tiam c„ partea feminist„ va st‚rni rumoare Ón sal„. Ceea ce vreau s„ v„ mai spun este legat de faptul c„ vorbim cu to˛ii de stabilitate politic„ ∫i ea este necesar„.

Domnul prim-ministru vorbea de generalul de Gaulle, un mare om de stat, un mare francez ∫i un om care a avut nu numai o viziune despre Fran˛a ∫i despre Europa, dar a ∫i inventat Constitu˛ia celei de-a V-a Republici Franceze, din care s-a inspirat ∫i Rom‚nia. ™i Ón acest model constitu˛ional pe care generalul de Gaulle l-a inventat, tot Domnia sa, tot generalul de Gaulle spunea c„: îŒn republica pe care am creat-o pre∫edintele este cel care conduce zona executiv„, iar prim-mini∫trii sunt siguran˛e Ón panoul electric: atunci c‚nd se Óncinge instala˛ia trebuie s„ sar„ siguran˛a“. ™i acest lucru trebuie clarificat Ón anii urm„tori: care este raportul real Óntre cele dou„ centre de putere executiv„.

A˛i vorbit ∫i despre libera ini˛iativ„, domnule prim-ministru. Da, este o valoare important„, este o valoare a capitalismului, este o valoare a democra˛iei, este o valoare respectat„ Ón toat„ lumea. Dar atunci c‚nd vorbim despre integrarea Ón Europa vorbim ∫i de integrarea Ón modelul social-european. Rom‚nii au a∫tept„ri ∫i de solidaritate ∫i de prosperitate. ™i face˛i o confuzie grav„, ∫i v-o spun ca social-democrat, Ón insinuarea c„ statul paternalist ar trebui s„ fie Ónlocuit cu un stat minimal Ón economie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/26.V.2006 Rom‚nia are nevoie de un stat puternic, de un stat eficace, de un stat transparent, de un stat capabil s„ Ómping„ ∫i politici sociale, dar s„ ∫i reglementeze mediul economic, care Ón Rom‚nia este departe de a fi acel teren perfect ∫i ideal pe care teoriile liberale uneori Ól sus˛in.

A˛i vorbit foarte frumos ∫i nu pot s„ nu sus˛in dorin˛a dumneavoastr„ de a vedea elite rom‚ne∫ti realiz‚ndu-se Ón ˛ara lor. ™i vorbea˛i frumos despre elitele de la ˛ar„, din satul rom‚nesc. Dar ce elite de la ˛ar„ mai putem a∫tepta Ón urm„torii ani, c‚nd numai 2% dintre studen˛ii rom‚ni vin din mediul rural? Ce elite putem s„ a∫tept„m c‚nd decalajele de dezvoltare Ón Rom‚nia se accentueaz„?

De aceea, a g‚ndi mare, a g‚ndi generos Ónseamn„ s„ includem Ón modelul nostru de societate ∫i o valoare fundamental„. Modelul social-european face parte din modelul european, pe care ∫i guvernele de dreapta din Europa Ól respect„ ∫i Ól promoveaz„.

M-am Ónt‚lnit mai devreme, a∫a cum au f„cut-o ∫i al˛i colegi din Parlamentul Rom‚niei, cu pre∫edintele Comisiei Europene ∫i cu comisarul pentru extindere. ™ti˛i bine c„ domnul Barroso a fost prim-ministru Ón Portugalia ∫i a fost ∫i Ón opozi˛ie, a fost ∫i la putere. ™i sfatul pe care Domnia sa ni l-a dat a fost ca Ón tot ce Ónseamn„ proiect european s„ existe un consens na˛ional. Dar Ón tot ceea ce Ónseamn„ dezbatere politic„ ∫i democratic„ nu ne poate cere nimeni Ón aceast„ perioad„ ca problemele reale ale Rom‚niei s„ nu fie dezb„tute.

Suntem dispu∫i s„ acord„m tot sprijinul parlamentar pentru Óndeplinirea condi˛iilor din raportul de ˛ar„, dar ne rezerv„m dreptul, ca opozi˛ie democratic„ Ón aceast„ ˛ar„, s„ spunem lucrurilor pe nume pe zona social„. ™i nu cred c„ este normal ca, Ón spatele unui consens politic obligatoriu pentru a reu∫i aderarea la 1 ianuarie 2007, s„ solicit„m opozi˛iei s„ nu-∫i exercite dreptul democratic de a critica Guvernul acolo unde exist„ zone largi care nu sunt acoperite de raportul de ˛ar„.

Sper„m ca m„car Ón ceasul al treisprezecelea, domnule prim-ministru, s„ putem s„ trecem de la declara˛ii la fapte politice. Repet, este a treia ∫i ultima oar„ c‚nd, ca pre∫edinte al Partidului Social Democrat, mai facem o ofert„ de colaborare pe zona european„. Am f„cut-o de dou„ ori la modul cel mai sincer ∫i am fost trata˛i cu ostilitate ∫i cu vehemen˛„. Dar suntem buni cre∫tini ∫i avem un interes comun pentru interesul acestei ˛„ri. Facem ∫i aceast„ ofert„, ca p‚n„ Ón octombrie s„ putem s„ rezolv„m Ómpreun„ aceste probleme, ∫i sper ca m„car de aceast„ dat„ s„ Ón˛elege˛i c„ este nevoie de discu˛ie real„ ∫i c„ demonizarea opozi˛iei este o solu˛ie contraproductiv„.

Suntem un partid mult prea responsabil pentru ceea ce are nevoie Rom‚nia ca s„ nu r„spundem provoc„rii acestei perioade, dar avem ∫i obliga˛ia s„ spunem lucrurilor clar pe nume: Ón Rom‚nia se tr„ie∫te Ónc„ prost ∫i, din p„cate, avem o structur„ de putere ∫i o majoritate politic„ precar„ ∫i pe cale de destr„mare.

S„ avem Ón˛elepciunea s„ Ómp„r˛im lucrurile obligatorii pentru integrare de lucrurile obligatorii pentru ca Rom‚nia s„ o duc„ mai bine.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Corneliu Vadim Tudor

#58557

Doamnelor ∫i domnilor,

Strasbourgul este or„∫elul acela alsacian unde c‚ndva, de mult, Óntr-o noapte de inspira˛ie divin„, un t‚n„r c„pitan francez scria versurile ∫i muzica Ón„l˛„torului mar∫ de lupt„ îMarseilleza“, devenit mai t‚rziu Imnul na˛ional al Fran˛ei:

îHaide˛i, copii ai patriei,

Ziua gloriei a sosit!“

Dar ea, aceast„ glorie, se construie∫te greu ∫i, indiferent c‚t de mult ai lupta pentru a purta hlamida de purpur„ a gloriei, ca s„ dobori zidurile cet„˛ii Ierihon cu vibra˛iile tr‚mbi˛elor este nevoie Ón primul r‚nd ∫i de ajutorul lui Dumnezeu.

Din p„cate, de ceva vreme Óncoace, Dumnezeu ∫i-a Óntors fa˛a de la noi, rom‚nii. Œn Biblie sunt personaje c„rora Dumnezeu le prime∫te rug„ciunea ∫i jertfa, dar sunt ∫i altele c„rora nu le prime∫te nimic, ignor‚ndu-le.

Œn secolul XX, noi, rom‚nii, am tr„it dou„ experien˛e istorice contradictorii. Dumnezeu ne-a primit jertfa din primul r„zboi mondial de 800.000 de mor˛i ∫i ne-a ajutat s„ recuper„m teritoriile furate de al˛ii ∫i s„ f„urim Rom‚nia Mare, de∫i totul p„rea pierdut la un moment dat. Œn al doilea r„zboi mondial, Tat„l ceresc nu ne-a mai primit sacrificiul ∫i, de∫i i-am dat mai multe jertfe ∫i ofrande dec‚t Ón primul r„zboi, ne-a pedepsit cum numai el ∫tie s„ o fac„, judec‚ndu-ne aspru ∫i f„c‚nd s„ sim˛im m‚nia sa p‚n„ ast„zi ∫i geografic, ∫i istoric.

Ce se Ónt‚mplase Óntre timp? Prin ce l-am m‚niat pe Dumnezeu? R„spunsul Ól ∫tiu cei din genera˛iile mai vechi, ca ∫i cercet„torii acelor vremuri. Timp de dou„ decenii, Óntre 1920 ∫i 1940, a fost un dezm„˛ nemaiv„zut Ón Rom‚nia. S-au degradat moravurile, s-a furat, s-a min˛it, s-a ucis. Pe scurt, s-au f„cut multe ur‚ciuni Ónaintea Domnului. Sigur, de la dep„rtare, odat„ cu trecerea timpului, se vede altfel, ies Ón relief realiz„rile, cum este, de pild„, Ónfiin˛area acum 70 de ani a Muzeului Satului. Fondul problemei const„ Óns„ Ón faptul c„ aveam un Muzeu al Satului pitoresc ∫i minunat, dar aveam un sat real Óntr-o mizerie Óngrozitoare.

Anii au trecut. Rom‚nii au dovedit Ónc„ o dat„ c„ au o slab„ memorie a r„ului. Cei care au f„cut averi colosale Ón acele vremuri prin jaf sau prin Ómprumuturi bancare pe care nu le-au rambursat niciodat„, fiindc„ a venit r„zboiul ∫i s-a schimbat regimul politic, s-au reÓntors recent Ón ˛ar„ ca fantome, ori prin nepo˛i, sau prin rude colaterale, la a 7-a spi˛„, ∫i revendic„ mun˛i Óntregi, adic„ relieful Rom‚niei, palate care n-au fost niciodat„ ale lor, uzine care la origine fuseser„ doar ni∫te ateliere

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/26.V.2006 pr„p„dite. Rom‚nia a devenit o prad„ la discre˛ia tuturor ∫mecherilor, aventurierilor ∫i escrocilor care ne asurzesc cu placa hodorogit„ a unor ∫abloane de genul îproprietatea e sf‚nt„“ ∫i îrestitutio in integrum“.

Dac„ proprietatea e sf‚nt„, mama lui Iisus Hristos ce mai este, stima˛i colegi? O, sf‚nt„ mare neru∫inare! Ce a ajuns ˛ara asta? O victim„ a celui mai feroce egoism. Œn toate sectoarele s-a instaurat c‚te o mafie rapace, care ∫i-a creat ∫i sisteme de protec˛ie, printre care ∫i posturi de radio, de televiziune, agen˛ii de pres„. N-ai voie s„ te apropii de ei. Concomitent, o echip„ de zgomote, bine dresat„ ∫i remunerat„, care ˛ip„ Ón numele unei autorit„˛i false, Óncearc„ s„ ∫tearg„ cu buretele intoleran˛ei o bun„ parte din istoria modern„ a ˛„rii ∫i s„ pun„ la st‚lpul infamiei un popor Óntreg, culpabilizat, acuzat c„ n-a fost vigilent atunci c‚nd Winston Churchill i-a trasat lui Stalin la Yalta, pe un ∫erve˛el de h‚rtie, cu un creion albastru, noua ∫i criminala configura˛ie a Europei de est.

Al˛ii au voca˛ie economic„ ∫i finan˛ist„ ∫i Óncearc„ s„ explice tot ceea ce ni se Ónt‚mpl„ prin prisma unor fenomene, cauzalit„˛i ∫i serii logice de aceast„ natur„.

Portativul meu are Óns„ o alt„ cheie, cea istoric„. Rom‚nia se afl„ Ón plin„ criz„ a destinului ei istoric. Primul-ministru a vorbit despre ideea pe care o avea generalul Charles de Gaulle Ón leg„tur„ cu Fran˛a. Eu a∫ aminti aici de Emil Cioran al nostru, care Óntr-o carte de tinere˛e, scris„ Ón Rom‚nia, afirma: îVisez la o Rom‚nie cu destinul Fran˛ei ∫i cu popula˛ia Chinei“. Œnc„ un deziderat care, bineÓn˛eles, nu se va Ómplini niciodat„.

Noi, rom‚nii, am fost sili˛i cu pistolul la t‚mpl„ s„ construim ceea ce era imposibil de construit, utopia comunismului, s„m‚n˛„ de import adus„ Ón ˛ar„ pe tancurile sovietice, iar acum suntem sili˛i, cu alte amenin˛„ri, s„ facem drumul Ónapoi, Ón sens invers. Cu alte ˛„ri r„s„ritene se Ónt‚mpl„ cam acela∫i lucru, iar bruma lor de avans fa˛„ de noi se datoreaz„ unui spor de seriozitate ∫i de pragmatism, pe fondul dorin˛ei occidentului de a le ajuta mai mult, iar aici religia romano-catolic„ joac„ un rol major.

Œn parantez„ fie spus, exact sup„rarea Vaticanului ne trebuia nou„ acum, prin periclitarea Catedralei Sf‚ntul Iosif din Bucure∫ti, cl„dire de patrimoniu na˛ional, unde, poate nu se ∫tie, dar Eminescu, suferind, obi∫nuia s„ vin„ ∫i s„ se roage, iar regele Ferdinand, cel unificator de ˛ar„, se spovedea s„pt„m‚n„ de s„pt„m‚n„ la arhiepiscopul romano-catolic al Bucure∫tilor, Reimund Netzhamer.

Ce Dumnezeu, nu le spune nimeni de la Prim„ria ∫i Prefectura Capitalei s„ nu se lege la cap f„r„ s„-i doar„? Dar ce s„ ne mai mir„m c„ se Ónt‚mpl„ ce se Ónt‚mpl„, c‚nd la ambele ceremonii din Bucure∫ti, prilejuite ∫i de Ziua Europei printre altele, la 9 mai, au lipsit ∫i primarul general ∫i prefectul capitalei. Crede˛i c„ oficialii occidentali acredita˛i la Bucure∫ti n-au observat absen˛a acestor dou„ importante notabilit„˛i? Le-am observat noi ∫i le-au observat ∫i ace∫ti oameni.

îPo˛i s„ faci o ciorb„ de pe∫te dintr-un acvariu, dar n-ai s„ po˛i niciodat„ un acvariu dintr-o ciorb„ de pe∫te“, spunea un g‚nditor polonez, Adam Michnik, referindu-se chiar la trecerile bru∫te de la capitalism la socialism ∫i Ónapoi la capitalism, iar Ernest Hemingway scria c„: îMai rea dec‚t r„zboiul ∫i tr„darea e la∫itatea de care dau dovad„ democra˛iile burgheze, fiindc„ nici ele nu sunt perfecte. Hai s„ nu ne Ónchin„m la ele ca la sfintele moa∫te!“ Œn fine, un ultim citat pe tema asta din g‚ndirea

regizorului american Stanley Kubrick: îMarile na˛iuni s-au purtat Óntotdeauna ca ni∫te gangsteri, iar na˛iunile mici ca ni∫te prostituate“.

Eu unul cred c„ na˛iunea rom‚n„ e foarte demn„. At‚ta doar c„ a Ónceput s„-∫i cam piard„ busola, suferind de ceea ce se poate numi o anomalie magnetic„. Acum ne afl„m Ón situa˛ia asta. Cale de Óntoarcere nu exist„. Trebuie s„ mergem Ónainte, dar mai trebuie s„ pricepem c„ terenul pe care c„lc„m e minat. Œntr-un timp fulger„tor, practic Ón c‚˛iva ani, de la nivelarea socialist„ s-a trecut la o s„lbatic„ polarizare a societ„˛ii rom‚ne∫ti, care const„ Ón existen˛a c‚torva zeci de mii de oameni boga˛i ∫i Ón via˛a dramatic„ a 20 de milioane de supravie˛uitori, de n„p„stui˛i ai sor˛ii.

Averi care Ón occident se fac pe parcursul c‚torva genera˛ii Ón Rom‚nia s-au realizat peste noapte. Sunt oare to˛i ace∫ti protagoni∫ti ai topurilor din revista îCapital“ ni∫te genii Ón domeniul economic, ori au f„cut inven˛ii fenomenale care s„ justifice sutele de milioane de euro pe care le-au agonisit Ón mod at‚t de rapid ∫i enigmatic?

De pild„, prin ce miracol a izbutit un fost sportiv protejat de toate regimurile, personaj care la Ónceputul anului 1990 avea o avere modest„, de numai 12 milioane de m„rci germane, s„ revin„ Ón Rom‚nia ca o pas„re de prad„ ∫i, cu ni∫te simple revere ∫i stopuri la fileu, garnisite cu c‚teva fente de corp ∫i invocarea enervant„ a rela˛iilor sale pe plan extern, s„ dep„∫easc„ Ón numai 15 ani suma de un miliard de euro? De ce nu le d„ el re˛eta asta uluitoare ∫i celorlal˛i rom‚ni? Foarte simplu. Pentru c„ personajul a f„cut mormanele astea de bani jefuindu-i pe concet„˛enii s„i.

Iar astfel de pe∫teri ale comorilor mai au ∫i al˛ii. ™i dac„-i Óntrebi cum s-au Ómbog„˛it ∫i de fapt cu ce se ocup„ Ón afara unor specula˛ii ∫i mi∫c„ri ale h‚rtiilor, te acuz„ c„ e∫te extremist ∫i nefrecventabil. Eu unul, ca scriitor ∫i istoric, nu am auzit cuv‚ntul „sta. Dar, fire∫te, le dau acum o veste bun„ adversarilor mei. Am descoperit c„ nu sunt perfect: iat„ c„ nu sunt frecventabil.

Un Ón˛elept evreu din secolul al XIX-lea, Cilibi Moise, zicea: îSunt unii oameni care c‚nd intr„ Ón fiara Rom‚neasc„ s„rut„ bariera, fiindc„ vin cu fracuri f„r„ coad„, cizme f„r„ t„lpi, p„l„rii sparte ∫i, peste 6 ani, se fac bancheri ∫i proprietari“. A∫a c„ nu-i de mirare c„ peste vechea mizerie a societ„˛ii rom‚ne∫ti s-a a∫ezat un nou strat de mizerie, mai rezistent ∫i mai deprimant.

Cel pu˛in satul rom‚nesc este la nivelul Evului Mediu. Cuv‚ntul, Ón sine, vine din latinescul _fossatum_ , adic„ ∫an˛, ∫an˛ de Óncercuire ∫i de ap„rare, de obicei umplut cu ap„. Iat„ c„, dup„ 1.900 de ani, satul nostru a redevenit un ∫an˛, chiar Ónconjurat, la modul propriu, de ape. Mitul eternei reÓntoarceri de care vorbea Mircea Eliade, nu-i a∫a?!

Starea jalnic„ a satelor ∫i a t‚rgurilor de provincie a ie∫it la iveal„ cu prilejul nefast al valurilor succesive de inunda˛ii. Am v„zut cu to˛ii ∫i a v„zut ∫i str„in„tatea case de b„legar ∫i de paiant„, grajduri d„r„p„nate, garduri de nuiele burdu∫ite cu coceni, closete Ón fundul cur˛ii, toate luate de ape ca un decor de butaforie pentru un film ieftin. Acolo locuiau oameni, semeni ai no∫tri, cu viet„˛i cu tot, care se zb„teau s„ scape de nenorocire ∫i s„-∫i salveze via˛a.

Aceast„ parte a societ„˛ii rom‚ne∫ti, stimate domnule prim-ministru ∫i stima˛i domni prim-mini∫tri care a˛i fost la

12 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/26.V.2006

putere p‚n„ acum, nu are cum s„ intre Ón clubul select al Uniunii Europene!

Numai Br‚ncu∫i a reu∫it o performan˛„ de genul acesta, dar el avea geniu. Invitat la o recep˛ie simandicoas„, unde participa o bun„ parte din aristocra˛ia Fran˛ei, fostul elev al lui Auguste Rodin, dar ∫i viitor p„rinte al sculpturii moderne, s-a prezentat la palatul respectiv Ónve∫m‚ntat Óntr-o p‚nz„ de sac, ca ultimul cer∫etor, ∫i, de∫i a ar„tat invita˛ia Ón regul„, majordomul nu l-a l„sat s„ intre. Atunci Br‚ncu∫i a r‚s, s-a Óntors pe c„lc‚ie, ∫i-a chemat prietenii, care-l a∫teptau Ón noapte, ∫i s-a dus la cel mai luxos restaurant din îora∫ul lumin„“. Pe drum ∫i-a scos ∫i p‚nza de sac de pe el. Dedesubt avea un frac impecabil, cu papion de catifea ∫i c„ma∫„ alb„ ca z„pada.

Din p„cate, milioane ∫i milioane de rom‚ni nu au a∫a ceva pe sub zdren˛ele cu care umbl„. Iar ei, de∫i s-ar putea s„ primeasc„ invita˛ie la recep˛ia de gal„ a Uniunii Europene, nu vor fi primi˛i Ón„untru.

Cineva totu∫i a intrat Ón Europa. A intrat oligarhia, cuv‚nt care Ón greaca veche Ónseamn„ îputerea celor pu˛ini“. Au intrat cei din topul revistei îCapital“ ∫i ceilal˛i bog„ta∫i care ∫i-au depus mari sume de bani Ón b„ncile occidentale. Deschid o parantez„. N-am nimic Ómpotriva oamenilor boga˛i ∫i nici Ómpotriva tuturor celor din revista îCapital“ sau din alt„ publica˛ie, îBanii no∫tri“. Cu o condi˛ie: s„-∫i fac„ averile pe c„i cinstite ∫i s„ probeze provenien˛a lor.

Au intrat ∫i trafican˛ii de copii ∫i de carne vie, de droguri ∫i de arme, proteja˛i ∫i stor∫i de profituri de c„tre unele c„petenii ale poli˛iei, v„milor ∫i serviciilor secrete, dar ∫i din diferite partide politice. Ei tr„iesc bine, chiar foarte bine. Ei n-au probleme de con∫tiin˛„. Pe ei nu-i deranjeaz„ nimeni nici m„car cu o Óntrebare, dar„mite cu anchet„, fiindc„-˛i astup„ gura imediat cu drepturile omului! P„i, unde ne trezim aici? Ei sunt protipendada; ei s-au grupat rapid Óntr-o cast„ a lor, Ó∫i c„s„toresc odraslele numai Ón interiorul acestei caste, precum f„ceau nu demult liderii comuni∫ti din ˛„rile estice. Œn fine, au Ónv„˛at pantomima unor cli∫ee democratice, ba chiar ∫i jocul de glezne al actelor filantropice, neap„rat televizate, al spectacolelor de caritate, al teledoanelor.

Din cauza acestor indivizi f„r„ scrupule, din cauza copiilor de bani gata care sfideaz„ o popula˛ie disperat„ cu bolizii, cu limuzinele decapotabile ∫i cu orgiile lor, din cauza imoralit„˛ii de∫„n˛ate care se revars„ pe micile ecrane, din cauza risipirii banilor publici pe o literatur„ pornografic„ ∫i chiar pe filme care ridic„ Ón sl„vi o monstruozitate ca incestul, ei bine, din cauza sacrilegiilor s„v‚r∫ite Ómpotriva Bibliei ∫i a m‚ntuitorului nostru Iisus Hristos de ni∫te a∫a-zi∫i formatori de opinie, Dumnezeu nu mai prime∫te jertfa noastr„, a rom‚nilor.

Iar ceea ce s-a Ónt‚mplat ieri la Strasbourg este Ónc„ o dovad„. E∫ecul de ieri, fiindc„ este un e∫ec, seam„n„ cu e∫ecul din iulie 1997. Iar aceast„ compara˛ie mi-a fost sugerat„ de titlul ap„rut Óntr-un ziar de diminea˛„: îVizit„ de consolare. Barroso ∫i Rehn, la Bucure∫ti ∫i Sofia“.

Cine a mai f„cut oare o astfel de vizit„ de consolare dup„ refuzul de a primi Rom‚nia Ón NATO, de∫i sacrificiile fuseser„ imense, printre ele figur‚nd ∫i semnarea unui aberant tratat cu Ucraina? Bill Clinton. Da. El venise la Bucure∫ti pentru a ne bate pe um„r ∫i a ne consola. Aceasta este forma politicoas„ a occidentului de a-˛i da de Ón˛eles c„ nu are nici timp, nici

chef de tine. Romancierul englez Iris Murdoch are o vorb„ de spirit pe tema asta: îTot ce consoleaz„ e fals“.

Am‚narea p‚n„ la toamn„ a deciziei de a fi accepta˛i Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007 seam„n„ cu o corigen˛„ perfect„. Acum, Ón mai, la ™coala Central„ s-au Óncheiat mediile ceva mai devreme, desigur, av‚nd Ón vedere c„ Ón iunie lumea va fi preocupat„ de Campionatul Mondial de Fotbal, obiectiv ratat ∫i acesta de noi, rom‚nii. Iar la disciplina numit„ îaderare“ elevele Rom‚nia ∫i Bulgaria au primit nota 4. Asta-i realitatea, indiferent cum Óncearc„ unii s„ o cosmetizeze ∫i s„ prezinte un insucces drept un triumf.

™ti˛i c„ unele publica˛ii au o po∫t„ a redac˛iei destinat„ celor care bat la por˛ile literaturii, iar acolo, Ón final, se g„se∫te o mic„ rubric„: îDeocamdat„, nu!“. O manier„ elegant„ de a li se spune solicitan˛ilor c„ mai trebuie s„ lucreze, s„ persevereze, s„ citeasc„ mai mult dec‚t scriu etc. P„str‚nd propor˛iile, cam a∫a am p„˛it ∫i noi.

Fire∫te, domnule prim-ministru ∫i stima˛i colegi, c„ vom intra Ón Uniunea European„, iar noi, cei de la P.R.M., credem c„ asta se va Ónt‚mpla, conform a∫tept„rilor ∫i calendarului de aderare, chiar la 1 ianuarie 2007. ™i v„ vorbe∫te cel care a scris efectiv, cu m‚na lui, Scrisoarea de la Snagov din 1995, c„reia ulterior aveau s„-i aduc„ ∫i al˛ii, ce-i drept, unele amelior„ri. Atunci a Ónceput mar∫ul nostru c„tre Uniunea European„. A∫adar, de primit ne vor primi, indiferent de num„rul de stegule˛e. Œn treac„t fie spus, dac„ pe l‚ng„ stegule˛ele ro∫ii ∫i galbene mai erau ∫i ni∫te stegule˛e albastre am fi avut un motiv de bucurie: tricolorul nostru ar fi devenit Ón sf‚r∫it un reper european.

Un analist economic scria: îNe da˛i economia, v„ d„m aderarea“. Din moment ce circa 75% din economia rom‚neasc„ a Ónc„put pe m‚na str„inilor, unii dintre ei chiar pun‚nd monopol pe domenii strategice, pe produse importante, cum este cimentul de pild„, treaba este ca ∫i rezolvat„. De pild„, ziarele de azi scriu c„, de c‚nd este la austrieci, îPetrom“ ∫i-a triplat profitul pe trimestrul I al acestui an, c‚∫tigul net fiind de aproape 250 de milioane de euro. De ce trebuia s„ d„m noi cea mai important„ bog„˛ie a ˛„rii austriecilor? Eu am studiat istoria la Viena. Am fost acolo, Ói pre˛uiesc, Ói iubesc, m-au ajutat mult Ón formarea mea. Dar ce tradi˛ie are Austria Ón exploatarea petrolului? Ce sonde are Austria? Are sonde de bere, dar nu sonde de ˛i˛ei. Deci îPetrom“ ∫i-a triplat profitul pe trimestrul I al acestui an, c‚∫tigul net fiind de aproape 250 de milioane de euro, un sfert de miliard de euro. E inutil s„ mai spun ce s-ar fi f„cut cu banii „∫tia dac„ r„m‚neau Ón ˛ar„. Dar nu Guvernul T„riceanu este de vin„ pentru asta. f n s„ fiu corect p‚n„ la cap„t. Asta-i o alt„ problem„, pe care trebuie s-o abord„m odat„ frontal: jaful din privatizare.

A∫adar, suntem ca ∫i intra˛i Ón Europa. Dac„ acesta era pre˛ul pe care trebuia s„-l pl„tim, da, ne-am achitat datoria, l-am pl„tit. Dar nu e totul s„ intri formal ∫i procedural Ón Europa. Mult mai important este s„ intri Ón mentalitatea, Ón logica, Ón modul de via˛„ al Europei. P‚n„ una, alta, noi, rom‚nii, n-am ie∫it definitiv din placenta fanariot„. Avem o dedublare a personalit„˛ii care izvor„∫te din bizantinismul lui Procopius din Cezareea ∫i pe care a descris-o at‚t de bine Marin Preda Ón romanul îMorome˛ii“: trece omul pe uli˛„ sau pe strad„, Ó˛i d„ bun„ ziua, tu Ói r„spunzi, dar Ón ∫oapt„ Ól Ónjuri.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/26.V.2006 Œn toiul inunda˛iilor de la Dun„re, un post de televiziune a prezentat o scen„ incredibil„. Œn timp ce jandarmii se luptau cu furia apelor, risc‚ndu-∫i via˛a efectiv, b„rba˛ii ap˛i de munc„ dintr-o comun„ beau ∫i chefuiau de mama focului. îCe face˛i aici?“, i-a Óntrebat reporterul. îP„zim c‚rciuma“, a r„spuns unul mai cu mo˛, probabil purt„torul lor de cuv‚nt. î™i cu inunda˛iile cum r„m‚ne?“, a insistat omul de la televiziune. îA! P„i, inunda˛iile sunt la pro∫ti, nu la noi!“, a g„sit r„spunsul cel mai potrivit acela∫i speaker. Œn alt loc, o bab„ i-a furat telemobilul unui jandarm care tocmai Ó∫i primejduia via˛a ca s„-i pun„ la ad„post bruma de agoniseal„. Anul trecut unii care aveau b„rci le cereau celor izola˛i pe grinduri c‚te 100 de euro ca s„ le salveze via˛a. Exemplele pot continua. Ele nu reprezint„ o caracteristic„, desigur. Sunt izolate, dar creeaz„ o stare de spirit ∫i de nervozitate destul de proast„.

Ce vreau s„ spun prin asta? Vreau s„ spun c„ a venit timpul s„ ne privim mai atent Ón oglind„, s„ ne analiz„m pe noi Ón∫ine ca popor. S„ evit„m nenorocirea ca din popor s„ devenim popula˛ie. Tare mi-e team„ c„ fibra noastr„ biologic„ se degradeaz„. Am Ónceput s„ ne obi∫nuim cu neobi∫nuitul. Aud c„ TVR Óncearc„ s„ lanseze un megasondaj de opinie pe tema îCare e cea mai mare personalitate din istoria Rom‚niei?“ M„ tem c„ pe locul Ónt‚i o s„ ias„ ciobanul din îMiori˛a“, cu fatalismul s„u, poetic, Óntr-adev„r, dar funerar.

Poetul na˛ional Mihai Eminescu scria ceva valabil ∫i ast„zi: îDe oameni de caracter are nevoie statul, nu de de∫tep˛i cu o moral„ Óndoielnic„, fiindc„ ei propag„ rela˛ii de vicle∫ug ∫i brutalitate“.

Doamnelor ∫i domnilor,

Ca om de pres„, nu pot face abstrac˛ie tocmai de pres„.

Corneliu Vadim Tudor

#77660

Bun. Ca om de pres„, nu pot face abstrac˛ie tocmai de pres„, de∫i, dup„ cum spunea Richard Nixon, îpresa este a patra putere Ón stat, pe care nu a ales-o nimeni“. Uite c„ s-a ales singur„, tot a∫a cum Napoleon a luat coroana din m‚na Papei ∫i ∫i-a pus-o pe cap.

Œn ziarele de diminea˛„ Ónt‚lnim ∫i alte titluri ∫i subtitluri care ar trebui s„ le dea guvernan˛ilor de g‚ndit, ca de pild„: îMilogii Europei“, îVor fi destui care se vor Ómp„una zilele acestea pentru performan˛a nu ∫tiu c„ror stegule˛e galbene“, îNe Ómb„t„m cu ap„ rece“, îS„ fim serio∫i. N-avem ce c„uta Ón Europa!“. Sau: îEu m„ sinucid Ón direct dac„ Ón Rom‚nia s-a st‚rpit m„car 1% din corup˛ie“, a declarat un cunoscut analist politic. Sau ambasadorul S.U.A., Taubman: îLa Ónchisoare cu oficialii corup˛i!“ Treaba asta cu Ónchisoarea mi-a pl„cut cel mai mult ∫i m„ bucur c„ ambasadorul american Ómp„rt„∫e∫te Ón sf‚r∫it politica justi˛iar„ a Partidului Rom‚nia Mare. Mai bine mai t‚rziu dec‚t niciodat„!

De altfel, Ón cur‚nd voi prezenta publicului ∫i presei proiectul unui important edificiu pe care l-am conceput eu ∫i l-a pus pe h‚rtie colega noastr„ de Parlament, arhitecta Anca Petrescu, care a contribuit ∫i la edificarea Casei Poporului Ón care ne afl„m acum, ∫i anume îPu∫c„ria mafio˛ilor“, care va fi o Ónchisoare de maxim„ siguran˛„, cu 5 etaje ∫i o capacitate de 2.000 de locuri. f n s„ avertizez totu∫i c„ acolo nu poate s„ intre orice g„inar, ci numai mafio˛ii autentici, cu acte Ón regul„, care, prin mijloace pedagogice specifice, vor coopera cu noi Ón procesul de confiscare a averilor frauduloase pe care le-au f„cut.

De altfel, noi, cei de la P.R.M., lucr„m acum ∫i la un proiect legislativ intitulat Legea antimafie, fiindc„ asta este o alt„ chestiune repro∫at„ de Comisia European„: lupta Ómpotriva corup˛iei nu d„ roade. Avem de-a face cu un fel de telejusti˛ie de ochii lumii ∫i ai str„in„t„˛ii. Situa˛ia nu mai poate continua. Totul are o limit„.

Stima˛i guvernan˛i, fi˛i reali∫ti! Aceasta nu e o zi de s„rb„toare, ci una de reflec˛ie ∫i de medita˛ie. Œntr-o carte de-a mea de aforisme, ap„rut„, ce-i drept, pe vremea altei guvern„ri, m„ Óntrebam ce este un elefant. Iar r„spunsul era: îUn elefant este un ∫oarece desenat de Guvern“. Fiindc„ guvernele au tendin˛a s„-∫i supraevalueze realiz„rile. P.R.M. nu este pentru statul paternalist, dar nici dizolvarea func˛iilor statului nu este o solu˛ie. Europa ne-a mai f„cut un du∫ rece, de parc„ n-aveam noi ∫i a∫a destul„ ap„. Œn vremea asta, ni∫te parazi˛i de o agresivitate sinistr„ deturneaz„ aten˛ia popula˛iei de la priorit„˛ile reale ∫i fabric„ ˛inte false, pl„tind ni∫te poli˛e ∫i Óncerc‚nd s„-∫i elimine adversarii politici.

Cristian R„dulescu

#82579

## **Domnul Cristian R„dulescu:**

Cum spunea cineva, domnule pre∫edinte, nimeni nu este perfect.

Domnilor pre∫edin˛i,

Domnule prim-ministru,

Stima˛i colegi din Executiv ∫i Legislativ,

A∫ vrea s„ contrazic de la Ónceput pesimismul care caracterizeaz„ unele declara˛ii ale unor lideri politici, referitoare la faptul c„ vizita f„cut„ de Ónal˛i demnitari europeni ast„zi Ón ˛ara noastr„ ∫i Ón Bulgaria ar fi o vizit„ de consolare. Œmpreun„ cu o parte dintre dumneavoastr„, dintre liderii politici, am fost Ón urm„ cu c‚teva ore Óntr-o Ónt‚lnire mai restr‚ns„ cu domnii Rehn ∫i Barroso ∫i ∫tim c„ aceasta este o vizit„ proiectat„ a fi, ∫i a∫a a ∫i ie∫it, de comunicare ∫i de Óncurajare.

Mai mult dec‚t at‚t, mi-a∫ permite s„ citez din ceea ce, Ón acel cerc mai restr‚ns, au spus cei doi demnitari: domnul Rehn a spus c„ de c‚te ori vine Ón Rom‚nia remarc„ progresele care se fac de la o vizit„ la alta, iar domnul Barroso ∫i-a Ónceput alocu˛iunea spun‚nd, nici mai mult, nici mai pu˛in, c„ aduce felicit„ri p„r˛ii rom‚ne pentru tot ceea ce s-a f„cut p‚n„ acum. ™i era foarte clar vorba de acele lucruri care fac obiectul raportului care a fost prezentat ieri la Strasbourg.

Din punctul nostru de vedere, este un raport corect, care subliniaz„ progresele f„cute ∫i spune foarte clar c„ sunt foarte multe, chiar str„lucite progrese f„cute. Pe de alt„ parte, subliniaz„ acele neÓmpliniri care se constituie Ón locuri unde noi mai avem c‚te ceva de f„cut. ™i vedem Ón aceasta o abordare responsabil„ ∫i matur„ a p„r˛ii europene, care se adreseaz„ nou„, rom‚nilor, tot ca unor cet„˛eni colaboratori responsabili, ∫i maturi, ∫i corec˛i, care trebuie s„ lu„m lucrurile a∫a cum sunt ∫i s„ vedem ce avem de f„cut ∫i de acum mai departe.

Am spus acolo c„, datorit„ faptului c„ acelea∫i texte au fost interpretate de c„tre partide diferite Ón feluri diferite, am o singur„ rug„minte ∫i la domnul Barroso, ∫i la domnul Rehn. Aceea ca atunci c‚nd vor ie∫i s„ sublinieze Ónc„ o dat„ faptul c„ raportul prezentat a fost un raport pozitiv ∫i c„ ceea ce mai r„m‚ne de f„cut este s„ mergem Ónainte cu aceea∫i vitez„ ∫i, bineÓn˛eles, Ón aceea∫i direc˛ie. Lucru pe care d‚n∫ii l-au ∫i f„cut.

™i acum vedem din nou c„ se reitereaz„ ni∫te pozi˛ii pesimiste — depresive, ca s„ le zic a∫a, ∫i s„ nu spun de fapt cum sunt ele —, lucruri care contravin la urma urmei unui interes na˛ional. Fiindc„ ne tragem voin˛a politic„, ne tragem seva curajului nostru de a Óntreprinde ceva Ón aceast„ ˛ar„ din ceea ce vrea popula˛ia. Rom‚nii sunt Ón continuare cei mai determina˛i, dintre toate na˛iile europene, pentru proiectul comun de construc˛ie european„. Doi din trei Ón acest moment vor integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ foarte tare.

Iar noi Óncepem dup„ aceea s„ d„m unor rapoarte pozitive ni∫te interpret„ri extrem de pesimiste. Este o rea-voin˛„ evident„, c„reia nu-i subscriu. Este nevoie de un efort na˛ional din partea tuturora, iar unii spun c„ vor face acest efort ∫i, Ón realitate, cer demisia Guvernului, Guvern care a f„cut at‚t de multe lucruri subliniate Ón acel raport european.

Nu vrem m‚ng‚ieri pe cre∫tet, ca ni∫te copii r„zg‚ia˛i, din partea structurilor europene, ci vrem un parteneriat matur ∫i responsabil. Nu vrem s„ ni se dea Ónainte de a se termina anul ∫colar bicicleta din vitrin„ care ne-a fost promis„. Mai avem Ónc„ de Ónv„˛at ∫i mai avem Ónc„ de muncit p‚n„ la acel moment. ™i acel moment va veni.

Sunt reprezentantul unui partid ai c„rui mini∫tri au f„cut foarte mult pentru a Óndeplini criteriile de aderare. ™i, cu toate acestea, pot s„ v„ spun c„ Ón momentul de fa˛„ nu sim˛im, eu personal ∫i colegii mei, nici un fel de frustrare fiindc„ data referitoare la integrarea efectiv„, la aderarea efectiv„ nu a fost scris„ acolo Ón raport. ™tim care sunt limitele pe care un astfel de raport, care se refer„ la dou„ ˛„ri ∫i care a ie∫it Óntr-un anumit context, Óntr-un anumit echilibru de for˛„ european, deci limitele pe care un astfel de raport le poate avea. ™i ∫tim, ca oameni maturi politic, s„ citim Ón fiecare virgul„ ∫i Ón fiecare inflexiune. Dar popula˛ia acestei ˛„ri nu are nevoie s„ fie dezam„git„ tocmai Ón acest moment Ón care ∫i ei, ∫i noi trebuie s„ facem Ón continuare eforturi pentru aderare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/26.V.2006 Simt nevoia s„ spun Ónc„ o dat„, f„r„ a fi festivist, c„ meritul Ói apar˛ine Ón cea mai mare parte echipei guvernamentale, o echip„ bun„, pe care o sprijinim, care a muncit enorm pentru ca criteriile s„ fie Óndeplinite. Este vorba de zeci de capitole ∫i este vorba de sute de m„suri care au fost bifate Ón aceast„ perioad„. ™i sunt mul˛umit c„ am colegi pe Blaga, pe Macovei, pe Boagiu, pe Sulfina Barbu, ∫i vorbesc doar de cei care sunt colegii mei ∫i au sprijinul Partidului Democrat. Au f„cut foarte multe pentru ini˛iativa legislativ„, pentru restructurare, pentru armonizare ∫i, din p„cate, mai au foarte mult de f„cut pentru implementare. Fiindc„ stegule˛ele ro∫ii ∫i galbene pe care Ónc„ le avem Ón momentul de fa˛„ sunt pe procesualitate, pe implementare, ∫i nu pe ini˛iativ„ legislativ„. Deci voin˛a exist„ din partea lor ∫i din partea coali˛iei la guvernare. Trebuie s„-i sprijinim Ón continuare pentru acest efort deosebit de dur.

Nu putem s„ ne g‚ndim doar la orizontul lui 1 ianuarie 2007. Cred c„ o abordare matur„ din partea noastr„ ne oblig„ s„ ne g‚ndim care este proiectul european al Rom‚niei, care va fi vocea Rom‚niei ∫i care va fi discursul Rom‚niei, Ón ansamblu, Ón concertul european. Nu se termin„ lucrurile la 1 ianuarie 2007. Este doar un nou Ónceput, ∫i preten˛iile vor fi ∫i mai mari dup„ momentul acela. Ce rol vom juca Ón Europa? Aceasta este o abordare matur„, ∫i nu s„ a∫tept„m acum premii ∫i ciocolat„.

Partidul Democrat va sprijini Ón continuare, prin to˛i parlamentarii s„i, prin to˛i oamenii s„i din Executiv ∫i din administra˛ia local„, acest efort care ne a∫teapt„ Ón continuare.

V„ mul˛umesc.

Nicolae V„c„roiu

#88573

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Invit la microfon pe domnul senator Markó Béla, din partea Grupurilor parlamentare ale Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia, ∫i urmeaz„ doamna deputat Daniela Popa.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Markó Béla —** _ministru de stat pentru_

_coordonarea activit„˛ilor din domeniile culturii, Ónv„˛„m‚ntului ∫i integr„rii europene_ _**:**_

## Domnilor pre∫edin˛i,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Œntr-adev„r, momentul actual este important. Sunt de acord cu cei care sunt mul˛umi˛i de concluziile Comisiei Europene anun˛ate ieri. Oricine poate constata c„ raportul apreciaz„ progresul f„cut ∫i c„ acest Guvern a reu∫it performan˛a de a stinge din cele 14 stegule˛e ro∫ii deja 10, r„m‚n‚nd numai 4.

Nu cred c„, m„sur‚nd lucrurile Ón mod ra˛ional, am fi putut spera ceva mai mult. Sunt naivi cei care cred c„, cu 7 luni Ónainte de ianuarie 2007, cineva ne ofer„ certitudinea ∫i ne las„ s„ nu mai facem eforturile maximale pentru a ne apropia c‚t mai mult, Ónc„ Ónainte de aderare, de valorile europene. Este Ón interesul Uniunii Europene s„ depunem Ón continuare aceste eforturi ∫i este la fel ∫i Ón interesul Rom‚niei.

Deci, Ón loc de declara˛ii pu˛in festiviste de pe partea guvernamental„ sau, dimpotriv„, exprimarea unor frustr„ri din partea opozi˛iei, ∫i anume c„ strugurii sunt acri, eu a∫ propune s„ Óncerc„m s„ formul„m ∫i noi concluziile noastre.

Œn primul r‚nd, trebuie s„ Ón˛elegem c„ atingerea dezideratului intr„rii Ón Uniunea European„ este meritul Óntregii societ„˛i, ∫i nu al unui Guvern, al unui partid sau al unor persoane. Este meritul clasei politice, care, Ón pofida tuturor defec˛iunilor, a reu∫it s„ duc„ mai departe acest proces. Inclusiv euroscepticii au avut o contribu˛ie, fiindc„ ne-a ajutat ∫i critica, dup„ p„rerea mea. Este meritul diferitelor guverne. Trebuie s„ recunoa∫tem acest lucru, cu toate c„ nu Ón aceea∫i m„sur„ ∫i nu cu acelea∫i rezultate. Dar Ónainte de toate, totu∫i este meritul cet„˛eanului de r‚nd, care a r„bdat ∫i a sperat Ón ace∫ti ani ∫i Ónc„ mai a∫teapt„ ∫i sper„ c„-i va fi mai bine c‚t mai cur‚nd.

A∫ vrea s„ cred c„, Ómpreun„ cu al˛ii, este ∫i meritul maghiarilor din Rom‚nia, meritul tuturor minorit„˛ilor c„ am parcurs acest drum. De ce? Se putea ∫i altfel? Da, se putea. ™i de aceea sunt iresponsabili cei care contest„ rolul ∫i rostul dialogului Óntre majoritate ∫i minoritate, Óntre rom‚ni ∫i maghiari. Ast„zi avem un alt fel de rela˛ie Óntre Rom‚nia ∫i Ungaria, dar ∫i Óntre rom‚nii ∫i maghiarii din ˛ara noastr„ dec‚t acum 10 sau 15 ani.

Ieri m-a Óntrebat cineva, destul de iritat, de ce cred c„ U.D.M.R. a avut o contribu˛ie esen˛ial„ la accelerarea integr„rii noastre. A∫ fi vrut s„-l Óntreb ∫i eu cum ar fi fost dac„ nu optam, Ón fiecare moment, pentru dialog, pentru colaborare, pentru un efort solidar cu scopul relans„rii ˛„rii ∫i, totodat„, ∫i cu scopul schimb„rii esen˛iale a rela˛iilor interetnice.

Am optat Ón loc de tensiuni pentru dialog, a∫a cum a˛i optat ∫i dumneavoastr„ sau cei mai mul˛i dintre dumneavoastr„ Ón loc de conflicte pentru colaborare, ∫i nu am acceptat nici un moment ca scopurile noastre specifice s„ fie contrapuse dezideratului comun, integrarea. Contribu˛ia noastr„, sunt convins, a contat foarte mult atunci c‚nd NATO sau Uniunea European„ au luat deciziile potrivite privind Rom‚nia ∫i sper s„ continu„m tot a∫a.

Dar, repet, nu numai noi, ci ∫i dumneavoastr„ trebuie s„ v„ pune˛i Óntrebarea: oare care a fost rolul Uniunii Democrate Maghiare Ón acest proces? Oare care este mesajul cel mai adecvat c„tre societate, c„tre minorit„˛i Ón privin˛a Legii minorit„˛ilor, despre care de altfel se face vorbire ∫i Ón raport, ∫i a c„rei adoptare Ónainte de octombrie, de altfel, pe l‚ng„ Legea finan˛„rii partidelor politice ∫i o lege privind integritatea moral„ a demnitarilor, a fost solicitat„ ∫i ast„zi Ón Ónt‚lnirea cu liderii grupurilor parlamentare de c„tre comisarul pentru extindere? Eu am r„spunsul meu, dar nu voi putea s„ r„spund Ón locul dumneavoastr„.

La urma urmei, cu to˛ii ne referim de foarte multe ori la criteriile impuse de Uniunea European„, dar nu trebuie s„ uit„m c„ acestea sunt de fapt numai mijloace pentru a crea aici, Ón interior, o situa˛ie mai bun„ tuturor: copiilor abandona˛i sau pensionarilor, tinerilor sau b„tr‚nilor, comunit„˛ilor locale sau minorit„˛ilor na˛ionale.

Un lucru este cert. U.D.M.R. s-a angajat s„ contribuie la realizarea ader„rii, at‚t prin asigurarea stabilit„˛ii politice, c‚t ∫i prin preg„tirea ∫i priceperea speciali∫tilor no∫tri Ón toate domeniile, ∫i vrem s„ ac˛ion„m ∫i mai departe pentru aceste deziderate comune.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/26.V.2006 Totodat„, mai putem formula ∫i alte concluzii importante. Noi ne m‚ndrim acum c„ am dep„∫it Bulgaria Ón ceea ce prive∫te gradul de preg„tire. Dar cu pu˛in timp Ón urm„ a fost invers. Ceea ce demonstreaz„ c„ niciodat„ nu avem voie s„ spunem c„ lucrurile sunt ireversibile, nu avem voie s„ credem c„ zarurile sunt aruncate. Nu. Dac„ ne cert„m, dac„ specul„m fel de fel de scenarii politicianiste, dac„ suprapunem interesele de partid sau de grup intereselor comune, atunci Ón continuare avem un risc al am‚n„rii. Acest lucru reiese clar din concluziile Uniunii Europene.

Uniunea Maghiar„ din Rom‚nia este ∫i va fi partener ∫i Ón viitor cu cei care vor stabilitate politic„, vor o democra˛ie parlamentar„, o justi˛ie independent„, o economie de pia˛„ func˛ional„, vor drepturi egale pentru toate comunit„˛ile na˛ionale, vor bun„stare pentru to˛i cet„˛enii, vor o reform„ european„. ™i, Ón mod firesc, ne vom Ómpotrivi de fiecare dat„ c‚nd vom vedea c„ cineva Óncearc„ s„ ac˛ioneze Ómpotriva acestor interese comune. V„ mul˛umesc.

Daniela Popa

#94599

Mul˛umesc.

Domnilor pre∫edin˛i ∫i domnule prim-ministru, Domnilor mini∫tri,

Stima˛i colegi senatori ∫i deputa˛i,

Raportul de monitorizare prezentat de Comisia European„ ieri, 16 mai 2006, recunoa∫te progresele f„cute de Rom‚nia ∫i men˛ioneaz„ data de 1 ianuarie 2007 pentru aderarea la Uniune.

Nu mai avem stegule˛e ro∫ii Ón domenii care puteau activa clauza de salvgardare: combaterea corup˛iei ∫i securizarea frontierei. Din cele 14 stegule˛e ro∫ii din octombrie 2005, Rom‚nia are acum doar 4. Acestea au caracter tehnic ∫i pot fi rezolvate. Œn 2005 ne situam Ón urma Bulgariei, iar acum, dup„ 7 luni, raportul referitor la Rom‚nia este mult mai bun. Mesajul dat de oficialii europeni este acela c„ reformele trebuie continuate Ón ritm sus˛inut.

A∫a cum spunea ∫i pre∫edintele Comisiei Europene José Manuel Barroso, Uniunea Ó∫i respect„ angajamentul — men˛inerea datei de 1 ianuarie 2007 —, dac„ reformele se continu„. Comisarul pentru extindere Olli Rehn declara ieri Ón plenul Parlamentului European c„, dac„ Ón ultimii 2 ani nu s-au Ónregistrat semnale negative prev„zute de Comisia European„ pentru ultimul val din 2004, putem spera c„ acela∫i lucru se va Ónt‚mpla ∫i cu Rom‚nia ∫i Bulgaria. Transform„rile din cele dou„ ˛„ri sunt un succes ∫i au creat o zon„ de dinamism economic ∫i stabilitate Ón sud-estul Europei, at‚t de necesar„ Uniunii. Acesta este un motiv Ón plus ca ˛„rile Uniunii care n-au ratificat p‚n„ acum Tratatul de aderare s„-l ratifice Ón cel mai scurt timp.

Poettering, liderul popularilor europeni, a sus˛inut ideea c„ Uniunea nu mai trebuie s„ dea lec˛ii, ci s„ aprecieze drumul greu str„b„tut de Rom‚nia ∫i Bulgaria dup„ 45 de ani de comunism. Evolu˛iile acestor ˛„ri reprezint„

o parte a succesului european, aceasta determin‚nd cre∫terea Óncrederii Ón Uniunea European„. Schultz, liderul sociali∫tilor europeni, a militat pentru discu˛ii ferme cu guvernele celor dou„ ˛„ri, stabilindu-se clar criteriile ce trebuie Óndeplinite. Wattson, liderul liberalilor din Parlamentul European, a remarcat c„ at‚t Rom‚nia, c‚t ∫i Bulgaria nu trebuie evaluate mai riguros dec‚t celelalte ˛„ri care au aderat Ón ultimul val.

E∫uarea ader„rii la 1 ianuarie 2007 ar fi un e∫ec ∫i al Uniunii. Uniunea nu trebuie s„ piard„ din vedere faptul c„ extinderea Ónseamn„ crearea de noi locuri de munc„, Ómbog„˛irea culturii, Rom‚nia ∫i Bulgaria reprezent‚nd pentru Uniune ad„ugare de valoare.

Felicit„m Guvernul pentru performan˛„, dar trebuie s„ fim cu to˛ii con∫tien˛i c„ integrarea Ón Uniune nu este strict realizarea Guvernului. Cu to˛ii am participat la acest complex proces. Œntreaga popula˛ie a Rom‚niei a suportat ∫i va mai suporta costurile integr„rii. Aspira˛ia Rom‚niei de a se integra Ón Uniunea European„ este expresia fireasc„ a identit„˛ii de idealuri, valori ∫i principii, a voca˛iei noastre de ˛ar„ democrat„, profund ancorat„ prin tradi˛ii, cultur„ ∫i civiliza˛ie Ón spa˛iul unic european.

Cu to˛ii am fost ∫i suntem de acord c„, dac„ normalizarea Rom‚niei s-ar face numai prin voin˛a Uniunii Europene, chiar dep„∫ind dificult„˛ile economice, Rom‚nia ar c„p„ta pentru totdeauna un deficit de personalitate politic„. ™i Rom‚nia trebuie s„ se integreze cu demnitate Ón Europa! Rom‚nia face eforturi mari, pa∫i uria∫i pe drumul integr„rii ∫i pa∫ii Ói face pe drumul bun, pe drumul corect. Firesc, pe orice drum sunt reguli ∫i condi˛ii de parcurs care trebuie respectate. ™i Rom‚nia are capacitatea ∫i voin˛a politic„ necesar„ s„ le respecte, astfel Ónc‚t data de 1 ianuarie 2007 s„ fie data ader„rii noastre la Uniune.

Acest raport, precum ∫i raportul evaluator din toamn„ nu vor fi ultimele examene pentru Rom‚nia. Noi, membrii Partidului Conservator, consider„m c„ este de datoria oamenilor politici de a prezenta rom‚nilor oportunit„˛ile ∫i constr‚ngerile ader„rii noastre la marea familie european„. Œn plus, partidele politice trebuie s„ fie mai pu˛in interesate de disputele inter ∫i intrapartinice ∫i s„ ˛in„ cont de nevoile popula˛iei, conlucr‚nd cu ea Ón procesele de luare a deciziilor.

Astfel, Ón procesul de extindere apar diferite probleme pe care Uniunea trebuie s„ le solu˛ioneze, iar popula˛ia Rom‚niei trebuie s„ le cunoasc„. Este vorba de instrumente politice neadecvate; este vorba de concuren˛a care influen˛eaz„ disparit„˛ile regionale dup„ l„rgirea Uniunii, fondurile structurale fiind insuficiente, conduc‚nd chiar la apari˛ia unor crize sociale regionale; diferen˛a evident„ dintre ˛„rile care s-au integrat Ón primul val fa˛„ de cele ce se integreaz„ Ón valul al doilea, al treilea sau al patrulea, din cauza unui management defectuos privind procesul de integrare. ™i, nu Ón ultimul r‚nd, politica agricol„ impus„ prin acquis-ul comunitar noilor ˛„ri integrate a condus pentru acestea la cre∫terea pre˛urilor la consumatori, afect‚nd Ón mod real categoriile sociale s„race.

Dar care pot fi Ón principal costurile pentru Rom‚nia? Œn primul r‚nd este vorba de costuri de implementare a normelor ∫i politicilor europene: implementarea acquis-ului comunitar, costuri generate de crearea sau modificarea cadrului institu˛ional, costuri de formare a resurselor umane, costuri legate de asumarea obiectivelor comunitare de politic„ economic„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/26.V.2006 Œn al doilea r‚nd, costuri legate de respectarea ∫i implementarea standardelor definite de normele ∫i politicile europene. Este vorba de modernizarea infrastructurii de transport, standarde de munc„ ∫i protec˛ie social„, protec˛ia consumatorilor, standarde de calitate, standarde de mediu. Tot Ón aceast„ categorie se includ ∫i costurile derivate din procesele de liberalizare a circula˛iei m„rfurilor, serviciilor, persoanelor ∫i capitalurilor. Cea mai mare parte a acestor costuri afecteaz„ competitivitatea firmelor rom‚ne∫ti.

Œn al treilea r‚nd, costurile legate de asumarea statutului de membru al Uniunii Europene se vor materializa dup„ aderarea la Uniune ∫i includ contribu˛iile la bugetul comunitar ∫i participarea la institu˛iile europene.

™i, nu Ón ultimul r‚nd, costuri legate de modernizarea economiei rom‚ne∫ti, care sunt legate direct de modernizarea capacit„˛ilor productive, de cre∫terea competitivit„˛ii produselor ∫i serviciilor rom‚ne∫ti, pentru a face fa˛„ presiunilor concuren˛iale din Uniunea European„.

Dar ce Ónseamn„ pentru Rom‚nia oportunitatea integr„rii Ón Uniunea European„?

Œnseamn„, Ón primul r‚nd, s„ folosim sprijinul Uniunii pentru a avea propria stabilitate financiar„, prin redistribu˛ia de fonduri comunitare c„tre regiunile mai pu˛in dezvoltate, c„tre o dezvoltare durabil„ Ón Europa.

Œn al doilea r‚nd, Ónseamn„ s„ beneficiem nu numai de finan˛„rile nerambursabile puse la dispozi˛ie pentru dezvoltare, dar ∫i de securitatea ∫i puterea conferite pe termen lung de statutul de membru.

™i, Ón al treilea r‚nd, Ónseamn„ s„ particip„m Ón mod activ la politicile comunitare care au ca principal scop bun„starea cet„˛eanului, s„ beneficiem de oportunit„˛ile oferite de pia˛a intern„ ∫i de apartenen˛a la una dintre cele 3 mari puteri economice la nivel mondial.

Rom‚nia va beneficia de...

Gabriel Sandu

#103174

## **Domnul Gabriel Sandu:**

Domnule pre∫edinte al Senatului, Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori,

Œn Rom‚nia a Ónceput a se munci. Doresc s„ Óncep prin a felicita Guvernul, Parlamentul, societatea civil„ ∫i toate celelalte institu˛ii implicate pentru cel mai bun raport al Comisiei Europene primit de Rom‚nia p‚n„ acum.

™i nu o fac Ónt‚mpl„tor. O fac pentru c„ aceasta este o mare reu∫it„ Ón lungul proces al integr„rii. Rom‚nia a reu∫it ca Ón doar 7 luni s„ rezolve marea majoritate a problemelor ridicate de Comisia Uniunii Europene, cele 4 stegule˛e ro∫ii r„mase a fi de rezolvat fiind de ordin strict tehnic. Integrarea Ón Uniunea European„ este un proces continuu, etatizat ∫i trebuie perceput ca atare. Raportul de ieri a fost Ónc„ un test contra cronometru pe care Rom‚nia l-a trecut cu brio.

Œn mod sigur, Guvernul condus de premierul C„lin Popescu-T„riceanu va realiza integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007. Nu cred c„ este deloc Ónt‚mpl„tor faptul c„ Partidul Na˛ional Liberal a guvernat Ón cele mai importante momente ale istoriei Rom‚niei: 1866 — elaborarea primei Constitu˛ii moderne a Rom‚niei; 1877 — c‚∫tigarea independen˛ei de stat; 1918 — Marea Unire; 1923 — modernizarea ∫i reformarea Rom‚niei printr-o nou„ Constitu˛ie.

Nu trebuie s„ uit„m cum ar„tau rapoartele Comisiei Europene din anul 2004. Guvernul condus de C„lin Popescu-T„riceanu a ales s„ joace totul pe cartea performan˛ei, renun˛‚nd la metodele populiste cu care am fost obi∫nui˛i mult prea mult timp. Guvernul a avut voin˛a ∫i sus˛inerea politic„, dublate de competen˛a necesar„ pentru a accelera evolu˛ia Rom‚niei Ón numai 18 luni de guvernare. Mini∫trii liberali au fost Ón linia Ónt‚i, f„c‚ndu-∫i temele pentru integrare.

Cred Ón capacitatea ∫i Ón maturitatea clasei politice de ast„zi de a trece peste interese politice sau de orice alt„ natur„ ∫i de a face din Rom‚nia prioritatea zero a agendei lor de lucru. Am convingerea c„ Ón viitor rolul Parlamentului va cre∫te foarte mult, datorit„ faptului c„ aceast„ institu˛ie este unicul garant al unei democra˛ii autentice Ón societatea modern„ european„ spre care tindem.

Faptul c„ Ón ultimele 7 luni 10 din cele 14 probleme marcate cu stegule˛ ro∫u semnalate de Comisia Uniunii Europene au fost eliminate se datoreaz„ cabinetului de mini∫tri al coali˛iei de guvernare. Guvernul nu s-a temut d„ adopte m„suri dure, dar necesare pentru ca Rom‚nia s„ se Óntoarc„ la drumul spre integrare de la care se ab„tuse foarte mult. Au fost adoptate o serie de m„suri pur liberale, care au produs o adev„rat„ revolu˛ie. Reformele au Ónceput cu introducerea cotei unice de impozitare de 16%, care a scos la lumin„ 100.000 de locuri de munc„ ∫i a atras investi˛ii str„ine de peste 5,2 miliarde de euro.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/26.V.2006 P.N.L., Alian˛a D.A. ∫i coali˛ia de guvernare realizeaz„ cu toat„ seriozitatea c„, acum mai mult ca oric‚nd, continuarea reformelor ∫i eforturile sus˛inute vor fi componentele care vor asigura rezolvarea tuturor problemelor ∫i vor asigura aderarea la 1 ianuarie 2007. 16 mai 2006 va avea considerarea ∫i aprecierea pe care le merit„ cu adev„rat atunci c‚nd Rom‚nia va fi egal„ oric„rui stat european ∫i mai ales c‚nd Rom‚nia va reveni Ón familia european„, acolo unde este locul. Ne-au trebuit 17 ani s„ Ón˛elegem adev„ratul sens pe care democra˛ia trebuie s„-l aib„ pentru rom‚ni ∫i Rom‚nia. Adev„rata provocare va Óncepe la 1 ianuarie 2007.

Rom‚nia a pierdut 60 de ani pentru a ajunge din nou Ón Europa, de care nu ar fi trebuit desp„r˛it„ niciodat„. Am convingerea c„ termenul de Ónc„ 5 luni nu este un semnal dat pentru am‚nare, ci este un semnal pentru a continua reformele Ón acela∫i ritm. Ast„zi este momentul c‚nd Rom‚nia are nevoie mai mult ca oric‚nd de efortul concentrat al societ„˛ii civile, al Guvernului Rom‚niei, dar mai ales al Parlamentului Rom‚niei.

Stima˛i colegi,

Ast„zi nu mai are importan˛„ Ón ce parte a acestei s„li ne afl„m. Obiectivul nostru al tuturor este integrarea european„.

V„ urez succes ∫i v„ mul˛umesc.

Mihai Nicolae T„n„sescu

#107601

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule prim-ministru,

Stima˛i membri ai Cabinetului, Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Este Óntr-adev„r un moment foarte important acest raport din 16 mai pentru Rom‚nia, un raport care vine ∫i pune bazele unui proces lung pe care Rom‚nia l-a Ónceput cu 11 ani Ón urm„, atunci c‚nd ∫i-a depus scrisorile pentru a deveni un membru al Uniunii Europene. Mai avem pu˛in ∫i sper c„ 1 ianuarie 2007 s„ fie o dat„ care va fi statuat„ ca acea dat„ Ón care Rom‚nia va fi membru al Uniunii Europene.

Dar pentru a ajunge la acest lucru sunt foarte multe lucruri de f„cut. Spuneau mul˛i colegi, inclusiv premierul ˛„rii, c„ trebuie s„ continu„m reformele, c„ trebuie s„ fim foarte aten˛i la ceea ce va urma Ón perioada urm„toare ∫i sunt absolut de acord c„ acest lucru trebuie s„ fie un punct ˛int„ pentru to˛i, at‚t membri ai Parlamentului, c‚t ∫i membri ai Executivului.

Raportul prezentat are unele stegule˛e ro∫ii, care, sigur, nu ar fi trebuit s„ apar„. Ele sunt, sunt stegule˛e care probabil urmeaz„ s„ fie remediate, ∫i am aceast„ convingere. Dar dac„ citim atent raportul prezentat o s„ vedem c„ nu sunt foarte multe stegule˛e pe ni∫te probleme cu care Rom‚nia Óncepe s„ aib„ probleme din ce Ón ce mai mari, iar dac„ nu sunt tratate la timp ∫i nu sunt luate m„suri acum, ele pot deveni ni∫te lucruri foarte negative Ón perioada anilor urm„tori, c‚nd probabil Cabinetul T„riceanu nu va mai fi Ón func˛iune.

Este foarte clar c„ un element foarte important ∫i subliniat Ón raportul de ˛ar„ este cel legat de stabilitatea economic„. Acest lucru, cred eu, este o valen˛„ absolut esen˛ial„ pentru ca Rom‚nia s„ poat„ s„ Ónainteze ∫i s„-∫i manifeste for˛a pentru a deveni o economie nu numai competitiv„, care din p„cate Ón anul 2005 a pierdut foarte mult, dar, cred eu, ∫i o economie cu o productivitate ridicat„, care, de asemenea, din p„cate, anul trecut a pierdut foarte mult din ritmul de cre∫tere.

Avem Ónc„ o Óncetinire a cre∫terii economice ∫i Comisia European„ subliniaz„ acest lucru. Eu cred c„ toate for˛ele ∫i toate elementele de politic„ ∫i strategie trebuie s„ fie ∫i s„ vin„ Ón Ónt‚mpinarea acestei remarce. ™i cred c„ Ón perioada anilor urm„tori Rom‚nia are nevoie Óntr-adev„r de o cre∫tere economic„ mult mai robust„, mult mai sus˛inut„ ∫i poate, Óntr-adev„r, s„ revin„ la o cre∫tere economic„ Ón care investi˛iile, Ón care problemele legate de industrie ∫i a∫a mai departe vor deveni elemente primordiale ∫i elemente de fond Ón cre∫terea economic„.

Avem ∫i, din p„cate, ne confrunt„m Ón aceste zile ∫i Ón aceast„ perioad„ de timp cu deficite externe foarte mari. Se ad‚nce∫te aceast„ pr„pastie din ce Ón ce mai mare. Ea a fost Ón 2005 foarte ad‚nc f„cut„ Ón politica economic„, 2006 prevede de asemenea cre∫teri mari de deficite externe, iar Ón 2007, c‚nd Rom‚nia va fi membru al Uniunii Europene, acestea vor cre∫te ∫i mai mult.

Eu cred c„ aici trebuie v„zut„ o viziune, ∫i din p„cate nu o avem p‚n„ Ón prezent, a actualului Guvern, vizavi de cum trebuie comb„tut„ aceast„ problem„ cu care Rom‚nia se confrunt„ ∫i cum Rom‚nia ∫i Guvernul vin Ón Ónt‚mpinarea politicii B„ncii Na˛ionale pentru a reu∫i s„ combat„ acest deficit de concurent. Mai mult, sper ca Ón perioada urm„toare s„ existe o colaborare ∫i o coroborare mai puternic„ a politicilor guvernamentale cu cele ale b„ncii centrale, pentru a ˛inti un obiectiv absolut important pentru Rom‚nia, ∫i anume acela ca procesul de dezinfla˛ie s„ fie un proces care Óntr-adev„r s„ aib„ un ritm accelerat ∫i un ritm care s„ conduc„ Óntr-adev„r Rom‚nia spre atingerea acestui element de convergen˛„ nominal„ c‚t mai rapid.

Din p„cate, ∫i ieri guvernatorul B„ncii Na˛ionale critica politica guvernamental„ vizavi de m„suri care au fost luate Ón ceea ce prive∫te cre∫terea infla˛iei ∫i cred eu c„ acest tip de comportament guvernamental care vine Ón paralel cu o politic„ a B„ncii Na˛ionale nu ar mai trebui s„ aib„ loc Ón perioada urm„toare. S„ nu uit„m c„ Banca Na˛ional„ sterilizeaz„ foarte mul˛i bani — ∫i raportul de ˛ar„ o spune —, iar aceast„ sterilizare nu face dec‚t s„ duc„ la pierderi din ce Ón ce mai mari ale b„ncii centrale, pierderi care, sigur, Ón momentul de fa˛„ nu constituie un pericol, dar, dac„ ele vor continua, Ón mod cert vor duce la un nou puseu infla˛ionist Ón Rom‚nia.

Spune raportul de ˛ar„ c„ reforma fiscal„ a avut un impact puternic prociclic ∫i a cauzat o pierdere de venituri de cel pu˛in 1% din P.I.B. Sunt de fapt cuvintele raportului pe care l-am primit ieri. Este reforma fiscal„ a lui 16%. Nu vreau s„ intru Ón am„nunte, dar aceast„ concluzie a Comisiei Europene vizavi de faptul c„ aceast„ reform„ fiscal„ a avut un impact negativ trebuie, cred eu, s„ dea de g‚ndit actualilor guvernan˛i. ™i cred Ón acela∫i timp c„ solu˛iile care vor fi probabil discutate m‚ine Ón ∫edin˛a de Guvern privind Codul fiscal vor veni s„ r„spund„ acestor critici ∫i acestor lucruri cu care Rom‚nia se confrunt„ de un an ∫i jum„tate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/26.V.2006 Sunt alunec„ri care au avut loc Ón domeniile politicii de subven˛ii, de transferuri, care de asemenea au avut un impact negativ Ón produsul intern brut, anul trecut acesta fiind de peste 1%.

Dar ceea ce este mai Óngrijor„tor, cred eu, este faptul c„ acum 6 luni de zile cu mult„ pl„cere Ól ascultam pe primul-ministru atunci c‚nd a venit Ón fa˛a noastr„ s„ ne prezinte bugetul anului 2006. Domnia sa sublinia foarte clar c„ bugetul anului 2006 trebuie s„ fie un buget cu un deficit foarte mic. Propunea, ∫i Parlamentul a aprobat, 0,5% din P.I.B., pentru ca bugetul s„ devin„ o p‚rghie foarte important„ a procesului de dezinfla˛ie. ™i vedem c„ numai dup„ c‚teva luni de zile acest deficit Óncepe s„ creasc„, ∫i nu numai c„ Óncepe s„ creasc„ — el aproape dubl‚ndu-se prin noua rectificare care a fost f„cut„ —, dar prin elaborarea actelor normative de dup„ 1 ianuarie 2006, ∫i nebugetate, acest deficit al bugetului are o tendin˛„ cresc„toare Óngrijor„toare.

™i vreau s„ v„ informez, stima˛i colegi, c„ numai Ón aceast„ perioad„ de 5 luni ∫i jum„tate actele normative emise de Guvern aduc un plus de deficit de peste 1-1,2% din P.I.B.

Varujan Pambuccian

#114462

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

™i continuarea lor, f„r„ a ne bucura c„ nu mai au acele stegule˛e, este iar„∫i o dovad„ de luciditate.

Pentru minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia integrarea Ón Uniunea European„, evident, are un rol fundamental, pentru c„ — ∫i reafirm lucrul acesta, l-am spus de foarte multe ori de la acest microfon —, pentru noi, evolu˛iile Ón sensul democratiz„rii vie˛ii din Rom‚nia, Ón sensul cre∫terii economice sunt garante ale posibilit„˛ii noastre de a evolua normal ca cet„˛eni ai ˛„rii, dar ∫i ca cet„˛eni de o alt„ etnie dec‚t cea majoritar„.

Din luciditate face parte ∫i o autoevaluare pe care va trebui s-o facem corect ∫i rapid. Cum ne integr„m Ón Uniunea European„? Se discut„ foarte mult despre dat„. Eu cred cu t„rie c„ data va fi 1 ianuarie 2007, dar c„ lucrul acesta nu este at‚t de important. Œi acord„m mult mai mult„ importan˛„ dec‚t trebuie. Ceea ce este cu adev„rat important este cum o s„ ar„t„m Ón interiorul Uniunii. ™i cred c„ e foarte t‚rziu, dar Ón aceste luni lucrul acesta trebuie s„ ne fr„m‚nte.

Temele legislative sunt f„cute. Mai sunt c‚teva chestiuni care ˛in de ac˛iuni administrative ∫i am credin˛a c„ vor fi f„cute. Problema este cum vom ar„ta acolo. Pentru c„, iat„, Ón ultimii ani fa˛a pe care o avem este cea de muncitori cu un nivel foarte sc„zut de calificare. Asta este fa˛a pe care o avem Ón Uniunea European„.

Se spunea... Exist„ vorba cu îinstalatorul polonez“. ™i noi suntem îinstalatorul polonez“. Or, important este s„ ne dorim s„ nu r„m‚nem a∫a. Important s„ ne dorim s„ ar„t„m o alt„ fa˛„. ™i pentru asta cred c„ Ón aceste luni, dup„ ce ne-am f„cut temele legislative, ar trebui s„ Óncepem dezbaterile cu ce facem cu noi. Ce facem cu sistemul nostru de Ónv„˛„m‚nt? Pentru ce preg„tim copiii? Œn ce ne specializ„m? Cum vrem s„ devenim cet„˛eni europeni? Ce fel de energii vrem s„ folosim? Ce fel de industrii vrem s„ construim?

Lucrurile acestea le-am am‚nat de 16 ani. Tot timpul am avut ˛inte. Am avut o ˛int„ care a fost atins„ cu aderarea la NATO. Ne-a asigurat securitatea na˛ional„. Acum vom avea a doua ˛int„. O vom atinge ∫i pe aceasta, care ne va asigura un parcurs democratic firesc ∫i o oarecare dezvoltare economic„.

Dar cred c„, dup„ 16 ani, cel mai important lucru l-am am‚nat Ón fiecare an ∫i nu am reu∫it s„-l discut„m niciodat„: ce devenim noi ca na˛iune?

V„ mul˛umesc.

C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu

#118099

## **Domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu:**

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Nu doresc s„ v„ mai re˛in mult, pentru c„ suntem dup„ o lung„ dezbatere. Mul˛umesc tuturor celor care au luat cuv‚ntul subliniind lucrurile pe care le-a˛i considerat importante.

M„ simt obligat Óns„ s„ revin asupra unei chestiuni pe care am men˛ionat-o Ón luarea mea de cuv‚nt anterioar„ ∫i care probabil din cauza neaten˛iei nu a fost observat„. Œn special, am s„-l rog pe domnul senator Geoan„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/26.V.2006 pentru c„ am v„zut c„ a f„cut referire…, probabil din neaten˛ie nu a observat ceea ce am propus. Am spus c„ doresc ∫i v„ propun ca s„pt„m‚na viitoare s„ facem o larg„ dezbatere, o reuniune care s„ nu se limiteze numai la at‚t, ci ulterior s„ facem un pas mai departe, s„ constituim o echip„ de lucru care s„ contureze direc˛iile strategice pe care mergem Ón utilizarea fondurilor structurale ∫i de coeziune.

Cu alte cuvinte, cred c„ trebuie s„ ne punem Ón mod acut problema ce facem dincolo de 2007, ce facem dincolo de un ciclu electoral. Cred c„ este interesul nostru, al tuturor s„ ne aducem contribu˛ia.

Sigur c„ Guvernul va veni cu un set de propuneri, dar nu cred c„ acest set va fi unul exhaustiv. De aceea, contribu˛ia partidelor politice reprezentate Ón Parlament, prin liderii politici sau prin exper˛i, a partenerilor sociali, a societ„˛ii civile, a mass-media este foarte util„.

Cred c„ trebuie s„ convenim asupra c‚torva direc˛ii importante ∫i, a∫a cum spuneam, ˛ine foarte mult ∫i de capacitatea administra˛iei locale m„sura Ón care vom reu∫i s„ absorbim fondurile c‚t mai bine.

f n‚nd cont c„ la nivelul administra˛iei locale avem fie conduceri din partea actualei majorit„˛i, fie conduceri din partea opozi˛iei, mi se pare extrem de util s„ participe la aceast„ discu˛ie asocia˛iile primarilor de municipii din Rom‚nia, asocia˛iile pre∫edin˛ilor de consilii jude˛ene, pentru c„ Ón m‚na lor va sta o bun„ parte din aceste fonduri, pe care trebuie s„ le utilizeze Ón mod eficient.

Guvernul sigur c„ are datoria s„ ajute acest proces, are datoria s„ preg„teasc„ proiectele mari de infrastructur„ ∫i, Ón aceast„ perspectiv„, doresc s„ subliniez disponibilitatea pe care o avem pentru ca acest pariu pe care Rom‚nia Ól face cu ea Óns„∫i s„ fie unul c‚t mai reu∫it ∫i Ón beneficiul cet„˛enilor no∫tri.

V„ mul˛umesc foarte mult pentru lu„rile de cuv‚nt ∫i pentru aprecierile pe care le-a˛i f„cut, pozitive sau mai pu˛in pozitive. Toate sunt utile. Sunt convins c„ Ónc„ o dat„ avem capacitatea de a ne Óndeplini angajamentele pe care ni le-am luat.

Stegule˛ele ro∫ii care sunt ast„zi semnalate nu reprezint„ o dificultate major„. Guvernul are capacitatea s„ asigure rezolvarea acestor probleme dintre care multe sunt deja anclan∫ate.

Spuneam de Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ii c„ este 70% opera˛ional„, restul lucrurilor... Am f„cut, de asemenea, referiri de detaliu ∫i nu vreau s„ revin asupra lor. Deci pute˛i avea convingerea c„, odat„ aceste lucruri fiind rezolvate, dar ∫i prin continuarea eforturilor Ón domeniul justi˛iei ∫i al luptei Ómpotriva corup˛iei, s„ fim

Óntr-adev„r preg„ti˛i, a∫a cum Ó∫i doresc partenerii no∫tri europeni, ∫i s„ reu∫im o aderare de succes.

Dup„ aderare, r„m‚ne integrarea propriu-zis„, la care cu to˛ii va trebui s„ fim parte.

V„ mul˛umesc.

Cuprins

Stenograma

Ședința